(1)

Conform articolului 5 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1060/2009, Comisia poate adopta o decizie de echivalare, menționând faptul că, prin cadrul juridic și de supraveghere al unei țări terțe, se asigură respectarea de către agențiile de rating de credit autorizate sau înregistrate în țara terță în cauză a unor cerințe legale obligatorii echivalente cu cerințele ce decurg din regulamentul respectiv și care fac obiectul unei supravegheri și unui control eficiente în țara terță în cauză. Pentru a fi considerat echivalent, cadrul juridic și de supraveghere trebuie să îndeplinească cel puțin condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1060/2009.

(2)

La 28 aprilie 2014, Comisia a adoptat Decizia de punere în aplicare 2014/248/UE (2), constatând îndeplinirea acestor trei condiții și considerând cadrul juridic de supraveghere al Singaporelui pentru agențiile de rating de credit drept echivalent cu cerințele Regulamentului (CE) nr. 1060/2009 în vigoare la momentul respectiv.

(3)

Cadrul juridic și de supraveghere al Singaporelui îndeplinește în continuare cele trei condiții menționate inițial la articolul 5 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1060/2009. Cu toate acestea, Regulamentul (UE) nr. 462/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3) a introdus cerințe suplimentare pentru agențiile de rating de credit înregistrate în Uniune, înăsprind regimul juridic și de supraveghere pentru respectivele agenții de rating de credit. Aceste cerințe suplimentare includ norme legale obligatorii pentru agențiile de rating de credit privind perspectivele de rating, gestionarea conflictelor de interese, cerințele în materie de confidențialitate, calitatea metodologiilor de stabilire a ratingurilor și prezentarea și publicarea ratingurilor de credit.

(4)

Conform articolului 2 al doilea paragraf punctul 1 litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 462/2013, cerințele suplimentare se aplică în vederea evaluării echivalenței cadrelor juridice și de supraveghere din țările terțe începând cu 1 iunie 2018.

(5)

În acest context, la 13 iulie 2017, Comisia a solicitat consiliere din partea Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) în ceea ce privește echivalența cadrului juridic și de supraveghere din alte țări, printre care și Singapore, cu aceste cerințe suplimentare introduse prin Regulamentul (UE) nr. 462/2013, precum și opinia sa privind importanța eventualelor diferențe.

(6)

În avizul său tehnic publicat la 17 noiembrie 2017, ESMA a indicat că în cadrul juridic și de supraveghere al Singaporelui nu sunt incluse suficiente dispoziții care să asigure îndeplinirea obiectivelor vizate de cerințele suplimentare introduse prin Regulamentul (UE) nr. 462/2013.

(7)

Regulamentul (UE) nr. 462/2013 introduce la articolul 3 alineatul (1) litera (w) din Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 o definiție a perspectivei de rating și extinde la perspectivele de rating anumite cerințe aplicabile ratingurilor de credit. Cadrul juridic și de supraveghere al Singaporelui nu recunoaște perspectivele de rating.

(8)

Pentru a consolida percepția de independență a agențiilor de rating de credit față de entitățile cărora li se acordă ratingul, Regulamentul (UE) nr. 462/2013 extinde, prin modificările introduse la articolul 6 alineatul (4), la articolul 6a și la articolul 6b din Regulamentul (CE) nr. 1060/2009, aplicabilitatea normelor privind conflictele de interese la conflictele provocate de acționarii sau membrii care dețin o poziție semnificativă în cadrul agențiilor de rating de credit. Cadrul juridic și de supraveghere al Singaporelui nu este nici la fel de detaliat, nici la fel de prescriptiv precum regimul Uniunii. Acesta prevede cerința de a institui o funcție de control intern și proceduri interne pentru identificarea, atenuarea și prevenirea conflictelor de interese. Cu toate acestea, nu există o cerință explicită de a aborda conflictele de interese legate de acționari. Prin urmare, nu este interzisă acordarea unui rating de credit pentru o entitate dacă un membru al consiliului de administrație al agenției de rating de credit sau un acționar care deține peste 10 % din acțiunile sau din drepturile de vot ale agenției de rating de credit deține peste 10 % din acțiunile entității căreia i se acordă ratingul. De asemenea, nu este interzis ca o persoană sau o entitate care deține peste 5 % din acțiunile sau din drepturile de vot ale unei agenții de rating de credit să presteze servicii de consultanță sau de consiliere pentru o entitate căreia respectiva agenție de rating de credit îi acordă un rating.

(9)

Regulamentul (UE) nr. 462/2013 introduce noi dispoziții prin care se garantează că informațiile confidențiale sunt folosite doar în scopuri legate de activități de rating de credit și sunt protejate împotriva fraudei, a furtului sau a altor forme de abuz. În acest scop, articolul 10 alineatul (2a) din Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 prevede obligația agențiilor de rating de credit de a trata toate ratingurile de credit, perspectivele de rating și informațiile aferente drept informații confidențiale până la momentul în care acestea sunt făcute publice. Cadrul juridic și de supraveghere al Singaporelui conține o definiție a informațiilor confidențiale, însă ratingurile de credit și informațiile aferente nu sunt recunoscute ca atare în mod automat.

(10)

Regulamentul (UE) nr. 462/2013 își propune sporirea nivelului de transparență și de calitate al metodologiilor de stabilire a ratingurilor. Acesta introduce, la anexa I secțiunea D subsecțiunea I punctul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1060/2009, obligația agențiilor de credit de a-i da entității căreia îi acordă ratingul posibilitatea de a semnala eventualele erori materiale înainte de publicarea ratingului de credit sau a perspectivei de rating. Cadrul juridic și de supraveghere al Singaporelui nu prevede în mod explicit obligația ca agențiile de rating de credit să informeze o entitate căreia îi acordă un rating cu privire la ratingul de credit înainte de publicarea acestuia. O agenție de rating de credit trebuie să notifice o entitate căreia îi acordă un rating doar atunci când acest lucru este fezabil și adecvat.

(11)

Regulamentul (UE) nr. 462/2013 introduce măsuri de protecție la articolul 8 alineatul (5a), alineatul (6) literele (aa) și (ab) și alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 1060/2009, pentru a asigura faptul că nicio modificare adusă metodologiilor de stabilire a ratingurilor nu are drept rezultat metodologii mai puțin riguroase. Cadrul juridic și de supraveghere al Singaporelui prevede obligația agențiilor de rating de credit de a institui și de a pune în aplicare o funcție riguroasă și formală de revizuire pentru revizuirea periodică a metodologiilor de stabilire a ratingurilor. Totuși, acesta nu prevede în mod explicit obligația agențiilor de rating de credit de a corecta erorile și de a efectua o consultare cu privire la eventualele modificări aduse metodologiilor. Deși agențiile de rating de credit trebuie să facă publică orice modificare semnificativă adusă metodologiilor lor, ele nu au obligația de a înștiința nici autoritatea de supraveghere, nici toate entitățile afectate în acest caz.

(12)

Regulamentul (UE) nr. 462/2013 consolidează cerințele referitoare la prezentarea și publicarea ratingurilor de credit. În temeiul articolului 8 alineatul (2) și al anexei I secțiunea D subsecțiunea I punctul 2a din Regulamentul (CE) nr. 1060/2009, o agenție de rating de credit publică, odată cu metodologiile de rating, modelele și ipotezele principale de rating, orientări clare și ușor de înțeles care să explice ipotezele, parametrii, limitele și incertitudinile referitoare la modelele și metodologiile de stabilire a ratingurilor utilizate în procesul de rating de credit. Cadrul juridic și de supraveghere al Singaporelui prevede obligația de a garanta că acțiunile și metodologia de acordare a ratingului de credit sunt însoțite de orientări adecvate.

(13)

Cu scopul de a consolida concurența și de a limita probabilitatea apariției conflictelor de interese din sectorul agențiilor de rating de credit, Regulamentul (UE) nr. 462/2013 introduce, la anexa I secțiunea E subsecțiunea II din Regulamentul (CE) nr. 1060/2009, o cerință potrivit căreia comisioanele percepute de agențiile de rating de credit pentru ratingurile de credit și serviciile auxiliare să nu aibă caracter discriminatoriu și să se bazeze pe costuri reale. Acesta prevede obligația agențiilor de rating de credit de a face publice anumite informații financiare. Regimul juridic și de supraveghere al Singaporelui nu prevede obligația sistematică a agențiilor de rating de credit de a furniza politicile de prețuri autorității de supraveghere sau entităților cărora li se acordă un rating, deși autoritatea de supraveghere poate solicita aceste informații în cadrul activităților sale de supraveghere. În plus, nu există cerința ca comisioanele percepute de la clienți să fie bazate pe costuri și să nu aibă caracter discriminatoriu.

(14)

Având în vedere factorii examinați, cadrul juridic și de supraveghere al Singaporelui nu îndeplinește toate condițiile de echivalență prevăzute la articolul 5 alineatul (6) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1060/2009. Prin urmare, acesta nu poate fi considerat echivalent cu cadrul juridic și de supraveghere instituit prin regulamentul menționat.

(15)

Prin urmare, Decizia de punere în aplicare 2014/248/UE ar trebui abrogată.

(16)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului european pentru valori mobiliare,