20.12.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 345/4

(1)

La 31 martie 2016, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o anchetă antidumping cu privire la importurile în Uniune de anumite bare și tije pentru beton armat originare din Republica Belarus (denumită în continuare „Belarus” sau „țara în cauză”), pe baza articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului (2) (denumit în continuare „regulamentul de bază”). Avizul de deschidere relevant a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (3) (denumit în continuare „avizul de deschidere”)

(2)

Comisia a deschis ancheta în urma unei plângeri depuse la 15 februarie 2016 de către Asociația Europeană a Oțelului (denumită în continuare „reclamantul”), în numele unor producători care reprezintă 44 % din producția totală din Uniune de anumite bare și tije pentru beton armat. Nu s-a manifestat niciun alt producător care să își exprime opoziția sau poziția neutră.

(3)

Prin urmare, la momentul deschiderii anchetei, au fost îndeplinite pragurile relevante, astfel cum sunt prevăzute în articolul 5 alineatul (4) din regulamentul de bază (4). Odată ce ancheta este deschisă, nu este necesar ca să fie îndeplinite condițiile de admisibilitate pe toată durata anchetei. Curtea a confirmat acest lucru pentru situația în care o societate își retrage susținerea plângerii (5); același raționament se aplică prin analogie într-o situație în care definiția produsului este modificată.

(4)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. De asemenea, Comisia a informat în mod special reclamantul, alți producători cunoscuți din Uniune, unicul producător-exportator cunoscut din Belarus și autoritățile din Republica Belarus, precum și importatorii și utilizatorii cunoscuți cu privire la deschiderea anchetei și i-a invitat să participe la aceasta.

(5)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a formula observații privind deschiderea anchetei și de a solicita o audiere de către Comisie și/sau consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(6)

În avizul de deschidere, Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate de faptul că preconiza să utilizeze Africa de Sud sau Statele Unite ale Americii („SUA”) ca țara terță cu economie de piață (denumită în continuare „țara analogă”), în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază. Tuturor părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a formula observații și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

(7)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea eșantiona părțile interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(8)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune, pe baza producției și a volumului vânzărilor produsului în cauză precum și pe baza situației geografice. Acest eșantion a fost constituit din cinci producători din Uniune. Producătorii din Uniune eșantionați au reprezentat 22,4 % din producția totală a Uniunii și 24,4 % din totalul vânzărilor Uniunii de produs în cauză. Societățile sunt situate în Franța, Germania, Italia, Polonia și Spania, acoperind o mare varietate geografică. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. Nu s-au primit observații. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că eșantionul este reprezentativ pentru industria din Uniune.

(9)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(10)

Șase importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat, pe baza celui mai mare volum de importuri în Uniune, un eșantion format din trei importatori. Cele trei societăți incluse în eșantion au reprezentat 80 % din importurile independente de produs în cauză originare din Belarus. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți importatorii cunoscuți în cauză au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului. Nu s-au primit observații.

(11)

Comisia a trimis chestionare celor cinci producători din Uniune incluși în eșantion, producătorului-exportator cooperant din țara în cauză, unui producător din SUA, aleasă ca țară analogă, astfel cum se explică în considerentul 32 de mai jos, celor trei importatori incluși în eșantion, celor opt utilizatori cunoscuți la momentul deschiderii anchetei și unui alt utilizator care s-a făcut cunoscut într-un stadiu tardiv al procedurii.

(12)

S-au primit răspunsuri la chestionare de la cinci producători din Uniune incluși în eșantion, de la producătorul-exportator cooperant din țara în cauză, de la un producător din SUA („țara analogă”) și de la doi importatori neafiliați.

(13)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. Vizitele de verificare în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază au fost efectuate la sediile următoarelor societăți:

(14)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2015 și 31 decembrie 2015 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2012 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

(15)

Produsul în cauză este reprezentat de anumite bare și tije pentru beton armat, din fier sau din oțeluri nealiate, simplu forjate, laminate, trase sau extrudate la cald, inclusiv cele torsionate după laminare și cele care au crestături, nervuri, adâncituri sau alte deformări produse în timpul procesului de laminare, originare din Belarus, încadrate în prezent la codurile NC ex 7214 10 00, ex 7214 20 00, ex 7214 30 00, ex 7214 91 10, ex 7214 91 90, ex 7214 99 10, ex 7214 99 71, ex 7214 99 79 și ex 7214 99 95 (denumit în continuare „produsul în cauză”). Barele și tijele pentru beton armat din fier sau din oțel cu rezistență ridicată la oboseală sunt excluse.

(16)

Ancheta a stabilit că produsul în cauză și produsul realizat și vândut pe piața internă din SUA, precum și produsul fabricat de industria Uniunii și vândut pe piața Uniunii prezintă aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază și sunt destinate acelorași utilizări. Prin urmare, aceste produse sunt considerate, în mod provizoriu, ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(17)

Producătorul-exportator din Belarus a menționat că există o incoerență în descrierea produsului între plângere (care face trimitere la două coduri NC) și avizul de deschidere (care face trimitere la nouă coduri NC). S-a susținut că, din acest motiv, evaluarea prejudiciului în plângere nu se raportează la aceeași definiție a produsului ca în procedura inițiată ulterior. În continuare, acesta a arătat că societatea sa a exportat doar produse încadrate la cele două coduri NC menționate în plângere.

(18)

Plângerea a menționat, într-adevăr, două coduri NC în descrierea produsului, în timp ce avizul de deschidere a enumerat nouă coduri NC. Comisia ia act de faptul că codurile NC menționate în avizul de deschidere sunt prezentate doar cu titlu informativ, astfel cum este precizat în mod clar. În plus, ea observă că ancheta a fost deschisă pe baza descrierii produsului în cauză prevăzută în plângere care, în esență, acoperă nouă coduri NC indiferent de referință și, prin urmare, codurile suplimentare NC nu au avut niciun impact asupra elementelor de probă furnizate în plângere. Prin urmare, această afirmație privind pretinsa neconcordanță în descrierea produsului a fost respinsă.

(19)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, Belarus nu este considerată ca fiind o țară cu economie de piață. Prin urmare, valoarea normală în ceea ce privește exporturile belaruse către Uniune a fost determinată pe baza informațiilor obținute de la un producător dintr-o țară terță cu economie de piață.

(20)

În cursul PA, importurile din Belarus s-au ridicat în total la circa 488 000 de tone, cu o cotă de piață de circa 5 %. Principalele state membre importatoare au fost Germania, Lituania, Polonia și Țările de Jos. Singurul producător cunoscut din Belarus a cooperat la anchetă și a răspuns la chestionar. Acest producător a vândut produsul în cauză către Uniune în mod direct sau prin intermediul unor comercianți afiliați stabiliți în Uniune și în SUA.

(21)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală s-a stabilit pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară terță care are economie de piață. În acest scop, a trebuit să fie selectată o țară terță cu economie de piață („țara analogă”).

(22)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 6, în avizul de deschidere, Comisia a informat părțile interesate că preconiza să utilizeze Africa de Sud sau SUA ca țară terță cu economie de piață în scopul stabilirii valorii normale.

(23)

S-au primit observații referitoare la țările analoge propuse de la unicul producător-exportator din Belarus care a cooperat. Acesta a susținut că nici Africa de Sud și nici SUA nu constituie o alegere adecvată ca țară analogă deoarece, printre alte motive, capacitatea de producție, producția efectivă, procesul de producție din Africa de Sud și din SUA sunt diferite în comparație cu cele ale producătorului din Belarus. În plus, această parte a susținut că producătorii interni din Africa de Sud și din SUA identificați de reclamanți erau afiliați în mod direct producătorilor din Uniune. Prin urmare, gradul de obiectivitate a datelor colectate în aceste țări de la astfel de producători poate fi pus sub semnul întrebării. Această parte a propus Rusia drept cea mai adecvată alegere ca țară analogă deoarece industria de bare din oțel din Rusia are cel mai asemănător nivel de dezvoltare cu cel din Belarus, procesul de producție bazându-se, de asemenea, pe deșeuri de metal și barele de oțel produse sunt similare în ceea ce privește calitatea și specificațiile tehnice. Cu toate acestea, Comisia a observat că partea în cauză nu a furnizat niciun element de probă care să indice faptul că producătorii din Africa de Sud sau SUA nu utilizează deșeuri de metal pentru a produce produsul în cauză sau că, în structura lor de costuri, materiile prime nu au reprezentat între 60 % și – 70 % din costul de producție. În orice caz, Comisia a examinat caracterul adecvat al Africii de Sud și al Statelor Unite (precum și al Braziliei) ca țară analogă. Detaliile referitoare la aceste analize au fost prezentate în considerentele 28-34.

(24)

Cu scopul de a selecta țara terță cu economie de piață, Comisia a contactat toți producătorii cunoscuți, nu numai din Africa de Sud și SUA, ci și din Turcia, Ucraina, Federația Rusă, Bosnia și Herțegovina, Mexic, Coreea, Republica Dominicană, Norvegia și Elveția. Comisia a solicitat informații privind piața lor internă și le-a cerut să raporteze tipul de produse fabricate, capacitatea de producție, volumul producției, volumul vânzărilor pe piața internă, să descrie procesul de producție, tipul de materie primă utilizată, proporția pe care o reprezintă materiile prime, costurile cu energia și cu forța de muncă din totalul costurilor de fabricație a produsului în cauză și, în cele din urmă, disponibilitatea lor de a coopera la anchetă.

(25)

În plus, au fost contactate autoritățile din țările terțe menționate anterior.

(26)

Autoritățile ruse au informat Comisia că niciunul dintre producătorii cunoscuți din Rusia și niciuna dintre asociațiile acestora nu a manifestat interes pentru prezenta anchetă. Prin urmare, în absența cooperării din partea producătorilor ruși, Rusia nu a putut fi luată în considerare ca țară analogă.

(27)

Numai trei producători au răspuns solicitării inițiale. Aceștia își aveau sediul în Brazilia, Africa de Sud și SUA. Producătorii din Africa de Sud și din SUA erau afiliați unora dintre reclamanți. Producătorul brazilian făcea parte dintr-un grup de societăți care deținea instalații de producție în diferite țări, inclusiv în SUA, Mexic și Republica Dominicană. Acest producător nu era afiliat reclamanților.

(28)

Cele trei răspunsuri au fost analizate în legătură cu plângerea și observațiile primite. S-a constatat că, în Africa de Sud, consumul intern este relativ mic, de numai aproximativ 435 000 de tone, capacitatea de producție a producătorului din Africa de Sud reprezintă aproximativ 10 % din cea a producătorului din Belarus și principala materie primă utilizată este minereul de fier în timp ce producătorul-exportator din Belarus utilizează deșeuri de metal. Prin urmare, Comisia a decis să nu considere Africa de Sud ca o țară analogă posibilă.

(29)

Brazilia are un consum intern de aproximativ 3,5 milioane de tone, iar importurile (aproximativ 95 % originare din Turcia), supuse unei taxe ad valorem de 12 %, reprezintă în jur de 5,5 % din consumul din Brazilia. Procesul de producție al producătorului care se oferă să coopereze se bazează pe deșeuri de metal și fontă brută (în timp ce producătorul-exportator din Belarus utilizează în principal deșeuri de metal), iar volumul de producție al acestuia reprezintă aproximativ 50 % din cel al producătorului din Belarus.

(30)

Consumul intern al SUA a fost de aproximativ 7,7 milioane de tone. Au existat cel puțin opt producători interni. Deși existau restricții la import (6), importurile au reprezentat totuși aproximativ 23 % din consumul total, provenind în principal din Turcia și Japonia. Producătorul din SUA a utilizat un proces de producție similar cu cel al producătorului din Belarus. Volumul producției sale a reprezentat aproximativ 52 % din cel al producătorului din Belarus.

(31)

Pe baza acestei analize, Comisia a considerat că situațiile de pe piață constatate în Brazilia și în SUA sunt suficient de competitive. Prin urmare, Comisia a decis să selecționeze Brazilia și SUA ca țări analoge posibile.

(32)

Chestionarele privind țara analogă au fost trimise celor doi producători cooperanți menționați mai sus. Cu toate acestea, după ce a primit chestionarul privind țara analogă, producătorul brazilian a informat Comisia că a decis să își retragă cooperarea la anchetă. Comisia a primit un răspuns adecvat din partea producătorului din SUA.

(33)

Comisia a observat că producătorul cooperant din SUA era afiliat unuia dintre reclamanți, astfel cum a susținut producătorul-exportator din Belarus. Cu toate acestea, chiar și în cazul în care un producător din țara analogă este afiliat unui producător din Uniune, o astfel de legătură nu invalidează și nici nu afectează determinarea valorii normale (7).

(34)

În acest stadiu al procedurii, Comisia a concluzionat că SUA este o țară analogă adecvată în temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(35)

Informațiile primite de la producătorul cooperant din țara analogă au fost utilizate ca bază pentru determinarea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(36)

În primul rând, Comisia a examinat dacă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, volumul total al vânzărilor de produs similar către clienți independenți din SUA a fost reprezentativ. În acest scop, volumul total de vânzări a fost comparat cu volumul total al produsului în cauză exportat de producătorul-exportator din Belarus în Uniune. Pe această bază, Comisia a constatat că produsul similar a fost vândut în cantități semnificative pe piața din SUA.

(37)

În al doilea rând, Comisia a identificat tipurile de produs vândute de producător pe piața internă din țara analogă care au fost identice sau direct comparabile cu tipurile vândute la export către Uniune de către producătorul-exportator din Belarus. Comisia a comparat, în funcție de tipul de produs, volumul de vânzări din SUA cu exporturile efectuate de către producătorul-exportator din Belarus în Uniune. Această comparație a demonstrat că toate tipurile de produs au fost vândute în cantități reprezentative în SUA.

(38)

Ulterior, Comisia a examinat, în ceea ce privește producătorul din țara analogă, dacă fiecare tip de produs similar comercializat pe piața internă ar putea fi considerat ca fiind vândut în cadrul operațiunilor comerciale normale în temeiul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Aceasta s-a realizat stabilind, pentru fiecare tip de produs, proporția vânzărilor profitabile către clienți independenți de pe piața internă, pe durata perioadei de anchetă. Operațiunile de vânzare au fost considerate profitabile atunci când prețul unitar a fost egal cu costul de producție sau mai mare decât acesta. A fost determinat, prin urmare, costul de producție aferent fiecărui tip de produs al producătorului din SUA în cursul perioadei de anchetă.

(39)

În cazul în care volumul vânzărilor unui tip de produs, comercializat la un preț de vânzare net mai mare sau egal cu costul de producție calculat, a reprezentat mai mult de 80 % din volumul total al vânzărilor pentru tipul respectiv de produs, iar prețul de vânzare mediu ponderat al acelui tip de produs a fost mai mare sau egal cu costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real. Acest preț a fost calculat ca o medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne ale tipului respectiv de produs, realizate în cursul perioadei de anchetă. Pentru toate tipurile de produse vândute de producătorul din țara analogă, volumul vânzărilor profitabile ale unui tip de produs au reprezentat 80 % sau mai mult din volumul total al vânzărilor tipului de produs respectiv.

(40)

În sfârșit, toate tipurile de produs exportate din Belarus către Uniune au fost, de asemenea, vândute în SUA. Prin urmare, nu a fost necesar să se calculeze valoarea normală pentru niciun tip de produs exportat.

(41)

Producătorul-exportator cooperant din Belarus a exportat către Uniune, fie prin intermediul unor comercianți afiliați cu sediul în Austria, Lituania, Polonia, Germania și Statele Unite ale Americii sau a vândut direct către primii clienți independenți. Astfel cum se menționează la considerentul 13 de mai sus, cei trei comercianți afiliați principali au fost verificați la fața locului.

(42)

În cazul vânzărilor directe efectuate de producătorul-exportator către primii clienți independenți, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau plătibil pentru produsul în cauză în momentul vânzării la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(43)

Pentru vânzările realizate prin intermediul comercianților afiliați care acționează ca importatori, prețul de export a fost stabilit pe baza articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În acest caz, s-au operat ajustări ale prețului pentru a ține seama de toate costurile suportate între import și revânzare, inclusiv costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (SG & A, cuprinse între 1 % și 2,5 %), precum și de o marjă rezonabilă de profit pentru comercianții implicați în vânzare (sub 1 %).

(44)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export al producătorului-exportator inclus în eșantion pe o bază franco fabrică.

(45)

Atunci când acest lucru a fost justificat prin necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține seama de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(46)

În ceea ce privește prețurile de export ale producătorului-exportator, s-au operat ajustări pentru costurile de transport, de asigurare și de manipulare (variind între 4 % și 7,5 %, în funcție de comerciantul afiliat în cauză sau de producătorul-exportator), costurile de credit și taxele bancare (variind de la 0 % la 1,5 %, în funcție de comerciantul afiliat în cauză sau de producătorul-exportator), reprezentând în total aproximativ 8 % din valoarea vânzărilor. Cu privire la prețurile de pe piața internă ale producătorului din țara analogă, au fost efectuate ajustări pentru a ține seama de costurile de transport intern și de manipulare (în medie 5,3 % din valoarea vânzărilor), precum și de costurile de credit (la o rată anuală de 1,15 %).

(47)

Comparația s-a efectuat pentru 100 % din tipurile de produs exportate și vândute în Uniune de către producătorul-exportator din Belarus și comercianții săi afiliați.

(48)

În cursul unei audieri care a avut loc la 14 octombrie 2016, reprezentanții producătorului-exportator din Belarus au susținut că valoarea normală ar trebui ajustată pentru a reflecta prețurile medii ale deșeurilor achiziționate și rata de consum a acestora în producția de produs în cauză din Belarus.

(49)

În primul rând, Comisia subliniază faptul că valoarea normală nu a fost calculată, ci s-a întemeiat numai pe vânzări, astfel încât o astfel de ajustare este exclusă la nivelul stabilirii valorii normale.

(50)

În al doilea rând, Comisia înțelege că această societate a dorit să ridice problema unei comparații echitabile și, prin urmare, a analizat această cerere în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (k). Ancheta a arătat că producătorul-exportator din Belarus a achiziționat deșeuri fie de la furnizorii locali, fie de la furnizorii ruși.

(51)

Comisia observă că, dat fiind că Belarus este o țară fără economie de piață, prețurile și costurile din Belarus sunt considerate a fi denaturate. Astfel, acordarea ajustărilor pe baza prețurilor și costurilor din Belarus, precum și pe baza ratei de consum care rezultă ar însemna utilizarea prețurilor denaturate din Belarus. Prin urmare, Comisia a respins afirmația în această privință. Chiar dacă ar fi trebuit să demonstreze o denaturare efectivă a prețurilor din Belarus, Comisia arată că plângerea a stabilit prima facie existența unor astfel de denaturări, iar exportatorul din Belarus nu a furnizat dovezi concrete pentru a combate aceste afirmații.

(52)

În ceea ce privește deșeurile importate din Rusia, Comisia a observat în cursul anchetei că prețul materiei prime în Statele Unite ale Americii și în Federația Rusă este similar (8). În plus, ancheta a arătat că rata de consum a deșeurilor în SUA este similară cu cele raportate de producătorul-exportator din Belarus, și anume între 60 și 70 %. Prin urmare, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că prețul de achiziție a deșeurilor în SUA nu afectează comparabilitatea prețurilor. Această afirmație este, în mod provizoriu, respinsă.

(53)

Pentru producătorul-exportator cooperant, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar din țara analogă (a se vedea considerentul 47 de mai sus) cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază. Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt de 58,4 %.

(54)

Nivelul de cooperare este mare deoarece importurile producătorului-exportator cooperant au reprezentat 100 % din volumul total de exporturi către Uniune pe parcursul perioadei de anchetă. Pe această bază, Comisia a decis să stabilească marja de dumping reziduală la nivelul producătorului-exportator cooperant cu marja de dumping cea mai ridicată.

(55)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt după cum urmează:

(56)

Produsul similar a fost fabricat de 31 de producători din Uniune. Aceștia sunt considerați a constitui industria din Uniune, în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază, și vor fi denumiți în continuare „industria din Uniune”.

(57)

Toate informațiile disponibile cu privire la industria din Uniune, cum ar fi informațiile furnizate în plângere, datele colectate de la producătorii din Uniune și asociația acestora anterior și ulterior deschiderii anchetei și răspunsurile la chestionare ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion, au fost utilizate pentru a stabili producția totală a Uniunii pentru perioada de anchetă.

(58)

Pe această bază, producția totală din Uniune a fost estimată la aproximativ 12,7 milioane de tone în timpul perioadei de anchetă. Această cifră include producția tuturor producătorilor din Uniune, atât cei incluși cât și cei neincluși în eșantion, calculată pe baza unor date verificate, prezentate de reclamant.

(59)

Astfel cum se menționează în considerentul 8 de mai sus, cei cinci producători din Uniune incluși în eșantion reprezintă 22,4 % din producția totală estimată din Uniune a produsului similar. În această privință, trebuie să se țină seama de faptul că producția din Uniune a produsului în cauză este foarte fragmentată, fapt ilustrat de numărul mare de producători din Uniune menționat în considerentul 56 și, prin urmare, eșantionul de cinci producători este reprezentativ pentru industria din Uniune.

(60)

Producătorul-exportator din Belarus a afirmat că nu au existat suficiente elemente de probă prima facie privind existența unui prejudiciu în plângere, care, prin urmare, nu ar fi trebuit să fie acceptată. Argumentul se bazează, în special, pe o prezentare eronată în plângere a costurilor reduse în mod artificial de achiziționare a deșeurilor de metal de care ar beneficia producătorul-exportator. Producătorul din Belarus a afirmat că această prezentare eronată a invalidat în totalitate plângerea.

(61)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 19 de mai sus, Belarus este o țară fără economie de piață și, prin urmare, valoarea normală a fost stabilită pe baza metodologiei țării analoge. Prin urmare, nu a fost necesar să se stabilească dacă deșeurile de metal au fost achiziționate la prețuri reduse în mod artificial de către producătorul belarus. Comisia nu înțelege substanța sau relevanța acestei afirmații, precum și relevanța acesteia pentru determinarea prejudiciului cauzat industriei din UE.

(62)

Consumul din Uniune a fost stabilit pe baza volumului total de vânzări ale industriei din Uniune pe piața Uniunii și a importurilor totale. Consumul din Uniune a scăzut între anii 2012 și 2013, dar a revenit la nivelul său din 2012 în 2014 și a crescut în continuare cu moderație în cursul PA. Consumul din Uniune a crescut în ansamblu cu 3 % în cursul perioadei examinate.

(63)

S-a constatat că, în perioada examinată, importurile din Belarus către Uniune au crescut, în ceea ce privește volumul și cota de piață, după cum urmează:

(64)

Volumul importurilor din Belarus aproape s-a triplat pe parcursul perioadei examinate. Cota de piață a importurilor din Belarus a crescut, de asemenea, pe parcursul perioadei examinate de la 1,8 % în 2012 la 5 % în cursul PA.

(65)

Tabelul de mai jos arată prețul mediu al importurilor din Belarus:

(66)

Prețurile medii de import din Belarus au scăzut în cursul perioadei luate în considerare, ca urmare a unei scăderi a prețurilor deșeurilor de metal, care sunt utilizate ca materie primă atât în Belarus, cât și în Uniune. Cu toate acestea, scăderea cu 25 % a prețurilor exporturilor din Belarus către UE a fost mai accentuată decât scăderea prețurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion și a prețurilor medii ale altor mari exportatori ai produsului în cauză către Uniune pe parcursul aceleiași perioade. În consecință, în cursul PA, prețurile importurilor provenite din Belarus au fost mai scăzute decât prețurile practicate de producătorii din Uniune și prețurile medii ale importurilor originare din oricare dintre celelalte țări terțe importante prezente pe piață.

(67)

Pentru a determina dacă a existat o subcotare a prețurilor în perioada de anchetă, precum și amploarea acesteia, prețurile de vânzare medii ponderate pe tip de produs, facturate de producătorii din Uniune incluși în eșantion unor clienți neafiliați de pe piața Uniunii și ajustate la un nivel franco fabrică prin deducerea costurilor de livrare (0,5 %-5 %), a comisioanelor (0 %-1,5 %), a reducerilor (0,9 %-2,3 %) și a costurilor de credit (0,2 %-0,5 %) efective, au fost comparate cu prețurile medii ponderate corespondente pe tip de produs pentru importurile care fac obiectul unui dumping de la producătorul din Belarus, practicate în relația cu primul client independent de pe piața Uniunii, stabilite pe o bază CIF.

(68)

Rezultatul comparației, atunci când este exprimat ca un procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluși în eșantion în cursul PA, a arătat o marjă de subcotare de 4,5 %. Prețurile mai mici ale importurilor care fac obiectul unui dumping în raport cu prețurile din Uniune explică creșterea semnificativă a volumului importurilor din Belarus și a cotei de piață deținute de importurile din Belarus începând din 2014.

(69)

Producătorul-exportator din Belarus a depus anumite documente pentru compararea prețurilor de vânzare practicate de producătorii din Polonia și din Belarus cu scopul de a susține că prețurile din Belarus au fost, de fapt, mai mari în timpul PA decât prețurile producătorilor din Uniune. În acest sens, se reamintește faptul că indicatorii microeconomici privind nivelul prețurilor și calculele subcotării se bazează pe datele colectate de la producătorii din Uniune incluși în eșantion, în timp ce datele furnizate de societatea din Belarus se refereau la producătorii polonezi neincluși în eșantion. Prin urmare, datele prezentate nu au nicio influență asupra constatărilor Comisiei cu privire la subcotare și la tendințele indicatorilor microeconomici în perioada examinată descrise în considerentul 83. În plus, acestea sunt date cumulate ale tuturor societăților incluse în eșantion și privind toate tranzacțiile de vânzare către părți neafiliate care sunt luate în calcul pentru stabilirea subcotării și a tendințelor indicatorilor microeconomici. Cu toate acestea, Comisia confirmă faptul că, în cursul PA, prețurile din Belarus au fost mai mici decât prețurile fiecărui producător din UE inclus în eșantion.

(70)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping din Belarus asupra industriei din Uniune a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei din Uniune în cursul perioadei examinate.

(71)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 59, s-a utilizat eșantionarea pentru examinarea eventualului prejudiciu suferit de industria din Uniune.

(72)

În scopul analizei prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. În acest sens, situația economică a industriei din Uniune este evaluată: (a) pe baza indicatorilor macroeconomici, și anume producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață și creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping efective și redresarea în urma practicilor anterioare de dumping, pentru care datele au fost colectate la nivelul întregii industrii din Uniune; și (b) pe baza indicatorilor microeconomici, și anume prețurile unitare medii, costul unitar, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri, stocurile și costurile forței de muncă, pentru care datele au fost colectate la nivelul producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(73)

Toate informațiile disponibile cu privire la industria din Uniune, inclusiv informațiile furnizate în plângere, datele colectate de la producătorii din Uniune anterior și ulterior deschiderii anchetei, precum și răspunsurile la chestionare ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion, au fost utilizate pentru a stabili indicatorii macroeconomici și, în special, datele referitoare la producătorii din Uniune neincluși în eșantion.

(74)

Indicatorii microeconomici au fost stabiliți pe baza informațiilor furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion în răspunsurile acestora la chestionar.

(75)

Tendințele privind producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității din Uniune au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

(76)

Volumul producției din Uniune a scăzut cu 5 % pe parcursul perioadei examinate. Ținând seama de faptul că capacitatea de producție a rămas constantă în cursul perioadei în cauză, scăderea volumului producției a condus la o reducere a utilizării capacității cu 4 puncte procentuale, de la 71 % în 2012 la 67 % în cursul PA.

(77)

Vânzările producătorilor din Uniune au inclus vânzările către societățile afiliate. Aceste vânzări către societăți afiliate au reprezentat, în cursul perioadei examinate, în jur de 10 % din consumul Uniunii. Prin urmare, volumul vânzărilor, cota de piață și creșterea au fost evaluate separat pentru vânzările către părți afiliate și piața liberă (vânzări către părți neafiliate). În ceea ce privește vânzările către părți afiliate, se confirmă că acestea sunt direcționate către utilizatori afiliați și nu către societăți comerciale afiliate, prin urmare, ele nu sunt contabilizate de două ori în calculul consumului total al Uniunii.

(78)

Tendințele privind volumul vânzărilor, cota de piață și creșterea au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

(79)

Volumul vânzărilor industriei din Uniune către clienți neafiliați a scăzut cu 6 % în perioada examinată, situație care se reflectă, de asemenea, în scăderea cu 7 puncte procentuale a cotei de piață între 2012 și PA. Această scădere a avut loc în pofida unei creșteri a consumului pe piața Uniunii în cursul aceleiași perioade. Scăderea rapidă a volumului vânzărilor a avut loc între 2012 și 2013, când tendința volumului vânzărilor a urmat exact tendința în materie de consum, iar industria din Uniune a reușit să își mențină aceeași cotă de piață. Cu toate acestea, în perioada cuprinsă între 2013 și PA, situația s-a schimbat complet. Piața Uniunii a crescut cu 10 % în această perioadă, în timp ce, în același timp, industria din Uniune a pierdut 7 puncte procentuale din cota sa de piață. În același timp, volumul importurilor din Belarus și cota lor de piață au crescut cu rapiditate. Acest lucru arată că industria din Uniune nu a putut beneficia pe deplin de creșterea consumului din Uniune din cauza cotei de piață în creștere a importurilor care fac obiectul unui dumping.

(80)

În concordanță cu scăderea producției și a vânzărilor, s-a observat că nivelul ocupării forței de muncă în industria din Uniune a scăzut, de asemenea, cu 2 % între 2012 și PA. Totuși, această reducere a ocupării forței de muncă nu a condus la o creștere a productivității, măsurată în producție pe persoană încadrată în muncă pe an, întrucât scăderea volumului producției în perioada examinată a fost mai masivă decât reducerea ocupării forței de muncă.

(81)

Marja de dumping a producătorului-exportator din Belarus este considerabilă (a se vedea considerentul 55 de mai sus). Date fiind volumul, cota de piață și prețurile importurilor care au făcut obiectul unui dumping din Belarus, discutate mai sus, impactul marjei de dumping efective asupra industriei din Uniune nu poate fi considerat ca fiind neglijabil.

(82)

Întrucât anterior nu au fost făcute constatări cu privire la existența unor importuri de produs în cauză care au făcut obiectul unui dumping, industria din Uniune nu își revine de pe urma practicilor de dumping anterioare în ceea ce privește produsul în cauză.

(83)

Prețurile de vânzare medii ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion către clienți independenți s-au depreciat în prima parte a perioadei examinate (2012-2013) din cauza impactului „mecanismului de fraudă în materie de TVA” (a se vedea considerentele 106-111). În a doua parte a perioadei examinate (cuprinsă între 2014 și PA), acestea s-au depreciat din cauza importurilor care fac obiectul unui dumping din Belarus. În cursul perioadei examinate, prețurile din Uniune au scăzut cu 22 % între 2012 și PA. Scăderea prețurilor reflectă o tendință descendentă generală a costului materiei prime principale la nivel mondial. Cu toate acestea, din cauza deprecierii în continuare a prețurilor cauzate de importurile care fac obiectul unui dumping din Belarus, care a fost mai accentuată și nu a reflectat doar costul materiilor prime, producătorii din Uniune nu au putut restabili prețurile depreciate din cauza schemei de fraudă în materie de TVA la niveluri normale și nedenaturate, beneficiind astfel de reducerea costurilor principalelor materii prime, ci au trebuit să mențină prețuri mai mici decât în condiții normale de concurență.

(84)

În cursul perioadei examinate, costurile pentru industria din Uniune au scăzut cu 20 %, mai puțin decât scăderea prețurilor. Acest lucru se explică prin costuri mai ridicate cu energia și cu forța de muncă. Drept rezultat, în perioada examinată, rentabilitatea industriei din Uniune a scăzut.

(85)

În cursul perioadei examinate, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital ale producătorilor din Uniune au evoluat după cum urmează:

(86)

Rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion este exprimată prin profitul net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți din Uniune, ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au obținut profit în 2012, dar din 2013 au început să înregistreze pierderi. În plus, rentabilitatea lor a atins cel mai scăzut nivel în PA, ceea ce se corelează cu cele mai mari volume de importuri provenite din Belarus și cel mai scăzut nivel de preț în cursul întregii perioade examinate.

(87)

Fluxul de lichidități, care reprezintă capacitatea industriei de a își autofinanța activitățile, deși a rămas pozitiv pe parcursul întregii perioade examinate, a scăzut în cursul aceleiași perioade.

(88)

Producătorii din Uniune erau încă în măsură să investească în cursul întregii perioade examinate, dar evoluția rentabilității și a fluxului de lichidități a afectat în mod negativ și investițiile care, pe parcursul perioadei examinate, au scăzut cu 29 %. În plus, randamentul investițiilor este în mod constant negativ începând cu 2013, urmând tendința rentabilității.

(89)

Având în vedere cele de mai sus, se poate concluziona că performanța financiară a producătorilor din Uniune incluși în eșantion a fost negativă pe parcursul PA.

(90)

Nivelul stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion a scăzut cu 25 % în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, raportul dintre stocuri și volumul de producție rămâne stabil în cursul perioadei examinate (de la 1 % la 1,5 %), – nivelul stocurilor urmează tendința descendentă a volumului de producție.

(91)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au crescut ușor în cursul perioadei examinate. Costurile cu forța de muncă au reprezentat mai puțin de 10 % din costurile totale de producție. Prin urmare, costurile cu forța de muncă nu reprezintă un factor determinant în evoluția costului de producție.

(92)

Ancheta a arătat că industria din Uniune nu a beneficiat de creșterea consumului pe parcursul perioadei examinate. Dimpotrivă, industria din Uniune a suferit o scădere cu 6 % a volumului vânzărilor în perioada examinată, iar cota sa de piață a scăzut cu 6 puncte procentuale (în contextul unei creșteri de 3 % a consumului total). Aceste tendințe sunt vizibile în mod mai clar atunci când este luată în considerare perioada din 2013 până la PA, când volumul și cota de piață ale importurilor din Belarus au crescut rapid. În cursul aceleiași perioade, industria din Uniune a pierdut 7 puncte procentuale din cota de piață, într-un scenariu de creștere a consumului (+ 10 %). Industria din Uniune a suferit, de asemenea, o scădere cu 5 % a volumului producției în cursul perioadei examinate, ceea ce a dus la o scădere a utilizării capacității de la 71 % la 67 %.

(93)

În plus, datorită creșterii concurenței neloiale din partea importurilor care fac obiectul unui dumping, industria din Uniune a trebuit să își reducă prețurile în medie cu 22 % în cursul perioadei examinate, ceea ce a dus la o scădere a profitului de la 1,3 % în 2012 la o pierdere de 2,1 % în PA, în pofida reducerii costurilor și a ocupării forței de muncă.

(94)

În sfârșit, alți indicatori financiari, precum randamentul activelor, fluxul de lichidități și investițiile au fost, de asemenea, afectați în mod negativ în perioada examinată.

(95)

Ținând cont de cele de mai sus, s-a concluzionat în mod provizoriu că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(96)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă importurile care au făcut obiectul dumpingului provenite din Belarus au cauzat industriei din Uniune un prejudiciu suficient de mare pentru a fi considerat un prejudiciu important. De asemenea, s-au examinat factorii cunoscuți, alții decât importurile care fac obiectul unui dumping, care ar fi putut cauza în același timp un prejudiciu industriei din Uniune, pentru a se asigura că eventualul prejudiciu cauzat de acești alți factori nu a fost atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping.

(97)

Ancheta a arătat că, în cursul perioadei examinate, consumul din Uniune a crescut cu 3 % și, în același timp, volumul importurilor originare din Belarus a crescut în mod semnificativ. În ultimii doi ani ai perioadei examinate, volumul importurilor din Belarus și a cotei acestora pe piața Uniunii a crescut cu 175 %. Creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping a coincis cu o scădere drastică a cotei de piață a industriei din Uniune.

(98)

În ceea ce privește presiunea asupra prețurilor care a predominat pe piața Uniunii pe parcursul perioadei examinate, s-a constatat că prețurile medii ale importurilor din Belarus au scăzut cu rapiditate, în special în ultimii doi ani ai perioadei examinate. În PA, nivelul prețurilor importurilor din Belarus era deja mai scăzut decât prețurile medii de vânzare ale industriei din Uniune și prețurile de vânzare ale importurilor din țări terțe prezente pe piața Uniunii.

(99)

Având în vedere presiunea asupra prețurilor exercitată de volumul tot mai mare de importuri din Belarus, industria din Uniune nu a fost în măsură să își acopere costurile.

(100)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează că o creștere bruscă a importurilor care fac obiectul unui dumping din Belarus, la prețuri care au fost în mod constant mai mici decât cele ale industriei din Uniune, a cauzat prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

(101)

Potrivit datelor de la producătorii din Uniune incluși în eșantion, volumul exporturilor către clienți neafiliați din țări terțe a crescut cu 5 % în cursul perioadei examinate. Prin urmare, se poate concluziona că această parte a activităților de vânzări ale industriei din Uniune nu a putut fi o cauză a prejudiciului important constatat.

(102)

Vânzările industriei din Uniune către părți afiliate au crescut cu 14 % în cursul perioadei examinate, la prețuri care au fost în mod constant superioare celor din vânzările către părți neafiliate. Deși aceste prețuri sunt prețuri de transfer, se poate concluziona că această parte a activităților de vânzări ale industriei din Uniune nu a putut fi cauza prejudiciului important constatat. Dimpotrivă, creșterea acestor vânzări și faptul că aceste prețuri sunt mai ridicate decât prețurile pentru clienții neafiliați sugerează faptul că prejudiciul suferit de către industria din Uniune ar fi putut fi chiar mai semnificativ dacă nu ar fi existat aceste vânzări către părți afiliate.

(103)

De asemenea, ar trebui subliniat faptul că marjele subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative au fost stabilite prin compararea prețurilor de import din Belarus cu prețurile de vânzare ale producătorilor din Uniune către clienți neafiliați. Astfel, vânzările către societăți afiliate nu au afectat stabilirea subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative.

(104)

În perioada examinată, cotele de piață individuale ale țărilor terțe au crescut doar marginal, cu excepția Ucrainei, a cărei cotă de piață a crescut substanțial în termeni relativi, însă în termeni absoluți a rămas totuși neglijabilă. Trebuie, de asemenea, menționat faptul că, în cursul perioadei examinate, prețurile importurilor din țările terțe au fost, în medie, întotdeauna mai mari decât prețurile practicate de industria din Uniune. Singura țară exportatoare cu prețuri medii mai mici decât industria din Uniune a fost Belarus în cursul PA, și anume în același an în care volumul importurilor din Belarus a crescut cel mai rapid. Prin urmare, se concluzionează că, deși este posibil ca importurile din țări terțe să fi avut un anumit impact asupra situației industriei din Uniune, importurile din Belarus au rămas în mod clar cauza principală a prejudiciului.

(105)

Principalul factor de cost în producția produsului în cauză sunt deșeurile de fier și oțel. În decursul perioadei examinate, prețul acestei materii prime a scăzut la nivel global. Producătorii din Uniune care fabrică țagle din deșeuri au înregistrat o scădere a costului materiilor prime între 23 % și 32 % și producătorii din Uniune care utilizează țaglele ca materie primă au înregistrat o scădere de aproximativ 24 %. Potrivit datelor de la producătorii din Uniune incluși în eșantion, costul total de producție al produsului în cauză a scăzut cu 20 % în cursul perioadei examinate, scăderea prețurilor materiilor prime fiind contrabalansată, într-o oarecare măsură, în principal prin creșterea costului forței de muncă (cu aproximativ 10 % în medie). Prin urmare, se poate concluziona că evoluția costurilor nu poate fi o cauză a prejudiciului important constatat. Pe de altă parte, din cauza scăderii prețurilor, în principal din cauza importurilor care fac obiectul unui dumping din Belarus, industria din Uniune nu a putut să beneficieze de reducerea costurilor și aceste economii de costuri nu s-au reflectat în indicatorii săi financiari.

(106)

Producătorul-exportator din Belarus a afirmat că unul dintre cei mai importanți factori care a afectat performanța industriei din Uniune în cursul perioadei examinate a fost așa-numitul „mecanism de fraudă în materie de TVA”. Mecanismul a afectat în principal piața poloneză. În 2012, în această țară a fost organizat Campionatul European de Fotbal și, în acea perioadă, sectorul construcțiilor era în plină expansiune și cererea de bare de armătură era foarte mare. Unii comercianți lipsiți de scrupule au intervenit pe piață profitând de această ocazie și utilizând o tehnică de fraudă în materie de TVA de tip „carusel”. În Polonia au fost create societăți fictive care au achiziționat armături dintr-un alt stat membru și le-au revândut în Polonia facturând TVA-ul local. Totuși, aceste societăți fictive nu au plătit niciodată TVA-ul colectat. Se pare că, datorită prețurilor scăzute de pe piața poloneză cauzate de astfel de societăți comerciale frauduloase, producătorii polonezi au pierdut cote de piață și au înregistrat pierderi financiare.

(107)

Într-adevăr, s-a confirmat faptul că frauda în materie de TVA descrisă mai sus a avut un impact major asupra pieței armăturilor în Polonia. Mulți producători de oțel corecți s-au confruntat cu o scădere a performanței lor economice ca urmare a perturbărilor pieței. Unele societăți chiar au suspendat producția de armături pentru câteva săptămâni la începutul lunii ianuarie 2013, ca urmare a unor astfel de activități ilegale. Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul că nu există nicio suprapunere între mecanismul de fraudă în materie de TVA și importurile care fac obiectul unui dumping din Belarus din punctul de vedere al sincronizării temporale și al impactului. Mecanismul de fraudă s-a încheiat atunci când guvernul polonez a aplicat mecanismele de taxare inversă a TVA începând cu 1 octombrie 2013. Impactul său este vizibil în scăderea bruscă a volumelor de vânzări și de producție ale industriei din Uniune în 2013. Cu toate acestea, situația a revenit la un nivel normal în 2014, iar, între timp, fluxul tot mai mare de importuri care fac obiectul unui dumping a început să afecteze nivelul prețurilor, cota de piață și performanța financiară a industriei din Uniune. Prin urmare, impactul fraudelor în materie de TVA asupra situației economice a producătorilor polonezi se limitează la anii în care importurile din Belarus pe piața Uniunii au fost relativ scăzute în volum și cu prețuri relativ ridicate. De asemenea, nu au existat repercusiuni pe piața poloneză a armăturilor atunci când fraudatorii și-au încetat activitățile. Aceste constatări sunt efectiv confirmate de observațiile suplimentare (și de elementele de probă în sprijinul acestora) furnizate de producătorul-exportator din Belarus în ceea ce privește situația de pe piața poloneză în timpul și după perioada de fraudă în materie de TVA. Prin urmare, este evident că acest aspect poate fi separat de efectele importurilor care fac obiectul unui dumping și nu este de natură să rupă legătura de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping din Belarus și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(108)

Producătorul-exportator din Belarus a afirmat, de asemenea, că, în urma mecanismului de fraudă în materie de TVA descris mai sus, anumite societăți producătoare situate în Letonia și Slovacia au dat faliment. Societatea indică, prin urmare, că tendințele negative în ceea ce privește producția și volumele vânzărilor industriei din Uniune sunt cauzate de dispariția anumitor societăți de pe piață, fapt care nu are legătură cu activitatea de export a producătorului-exportator din Belarus.

(109)

În legătură cu această afirmație, ar trebui subliniat faptul că estimarea indicatorilor macroeconomici prezentată în considerentele 75-82 nu a luat în considerare societățile care nu existau în cursul PA. Pentru societățile care nu au primit chestionare, informațiile referitoare la indicatorii macroeconomici au fost estimate pe baza volumului de producție efectiv în cursul PA. Astfel, dispariția de pe piață a societăților în cauză nu se reflectă în indicatori care arată evoluția negativă a producției și a volumelor de vânzări ale industriei din Uniune. Ar trebui subliniat faptul că, în cazul în care acestea ar fi fost luate în considerare, imaginea prejudiciului global ar fi fost și mai proastă.

(110)

În sfârșit, producătorul-exportator din Belarus în cauză afirmă că volumul și prețurile de import ale importurilor din această țară în anii 2014 și în PA nu sunt reprezentative pentru strategia de vânzare „normală” a societății. Societatea susține că intensificarea activităților sale de export în Uniune în acești ani a fost o consecință a decalajului între cererea și oferta de produs în cauză pe piețele din Polonia și statele baltice, care rezulta din perturbările cauzate de fraudele în materie de TVA. Societatea susține că Comisia ar trebui să investigheze volumul și nivelul prețurilor importurilor din Belarus în perioada ulterioară PA. Societatea susține că o astfel de anchetă a datelor din perioada ulterioară PA nu a fost considerată ca fiind justificată de către Comisie în recenta procedură privind importurile de oțel magnetic cu grăunți orientați (denumit „GOES”).

(111)

Având în vedere cele de mai sus, se remarcă în primul rând faptul că existența unui decalaj între cererea și oferta de produs în cauză nu este confirmată de constatările anchetei. Într-adevăr, mecanismul de fraudă în materie de TVA a afectat în mod negativ performanța producătorilor în Polonia în 2013, dar impactul acestuia a fost legat de nivelul scăzut al prețurilor produsului în cauză vândut de societățile comerciale frauduloase, nu de un deficit al ofertei. După octombrie 2013, acest efect negativ a fost înlăturat, astfel cum se explică în considerentul 107. Producătorii din Uniune cu sediul în Polonia au putut să își folosească în mod liber capacitatea de producție disponibilă (peste 40 %) pentru a aproviziona clienții atât în Polonia, cât și în statele baltice. Eșecul acestora de a își mări vânzările și cota de piață în anul 2014 și în PA a fost rezultatul concurenței în creștere bruscă din partea importurilor care fac obiectul unui dumping din Belarus. În al doilea rând, este de remarcat faptul că argumentul examinării datelor ulterioare PA a fost invocat foarte târziu în cursul procedurii. Comisia va colecta datele ulterioare PA și va examina dacă revizuirea evoluțiilor ulterioare PA este adecvată în acest caz în etapa definitivă a anchetei. Cu toate acestea, deja din această etapă ar trebui amintit faptul că circumstanțele în această procedură nu pot fi considerate ca fiind similare cu cele menționate în ancheta GOES menționată.

(112)

S-a demonstrat că a existat o creștere importantă a volumului și a cotei de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping originare din Belarus în perioada examinată. În plus, s-a constatat că aceste importuri subcotau prețurile practicate de industria din Uniune pe piața Uniunii în cursul PA.

(113)

Creșterea volumului și a cotei de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping din Belarus a coincis cu deteriorarea situației financiare a industriei din Uniune, ceea ce este îndeosebi vizibil începând din 2014. Astfel, în pofida redresării consumului, industria din Uniune nu a reușit să își crească vânzările și prețurile, indicatorii financiari precum rentabilitatea rămânând în consecință negativi.

(114)

Examinarea celorlalți factori cunoscuți care ar fi putut cauza prejudicii industriei din Uniune a arătat că acești factori nu au avut un asemenea impact încât să rupă legătura de cauzalitate stabilită între importurile care fac obiectul unui dumping din Belarus și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(115)

Pe baza analizei de mai sus, care a diferențiat și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping, se concluzionează în mod provizoriu că importurile care fac obiectul unui dumping din Belarus au adus un prejudiciu important industriei din Uniune, în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(116)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a examinat dacă, în pofida constatării provizorii a unui dumping prejudiciabil, există motive imperioase pentru a concluziona că nu este în interesul Uniunii să se adopte măsuri în acest caz particular. Analiza interesului Uniunii s-a bazat pe o apreciere a tuturor intereselor implicate, inclusiv cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

(117)

Industria din Uniune este formată din peste 65 de producători, cu sediul în diferite state membre ale Uniunii, având peste 4 600 de angajați direct implicați în producția de produs similar în cursul PA.

(118)

S-a stabilit că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping provenite din Belarus. Se reamintește că industria din Uniune nu a putut beneficia pe deplin de creșterea consumului, iar situația financiară a industriei din Uniune a rămas fragilă.

(119)

Este de așteptat ca instituirea taxelor antidumping să restabilească condiții de concurență echitabile pe piața Uniunii, permițând industriei din Uniune să își alinieze prețurile produsului similar la costurile de producție.

(120)

De asemenea, se poate aștepta ca instituirea de măsuri să permită industriei din Uniune să își recâștige cel puțin o parte din cota de piață pierdută în cursul perioadei examinate, cu un impact pozitiv asupra rentabilității sale și asupra situației sale financiare generale. Instituirea de măsuri ar permite industriei să își mențină și să își sporească în continuare eforturile de a fi eficientă din punctul de vedere al costurilor.

(121)

În cazul în care nu se instituie măsuri, ar putea fi așteptate pierderi suplimentare privind cota de piață, iar rentabilitatea industriei din Uniune s-ar deteriora.

(122)

Prin urmare, se concluzionează în mod provizoriu că impunerea de măsuri antidumping asupra importurilor originare din Belarus ar fi în interesul industriei din Uniune.

(123)

Cooperarea utilizatorilor produsului în cauză a fost scăzută. Dintre cei opt utilizatori cunoscuți contactați la deschiderea procedurii, doar o singură societate a fost interesată să coopereze. Cu toate acestea, nici măcar această societate nu a răspuns la chestionarul adresat utilizatorilor transmis de către Comisie.

(124)

În cazul importatorilor au existat șase societăți care au răspuns la chestionarul privind eșantionarea inclus în avizul de deschidere. Trei dintre aceste societăți, care reprezintă 81 % din volumul de importuri ale produsului în cauză raportate de respondenți, au fost incluse ulterior în eșantion.

(125)

Numai doi dintre cei trei importatori incluși în eșantion au răspuns la chestionarele trimise de către Comisie. Unul dintre aceștia a afirmat că societatea în cauză nu este doar un importator al produsului în cauză, ci, de fapt, un utilizator și ar trebui tratată ca atare în cursul procedurii.

(126)

Importatorul a început să achiziționeze produsul în cauză în cursul PA, 78 % din importuri provenind din Belarus, și a obținut o marjă mică de profit. Acest lucru evidențiază faptul că acest importator a mizat pe oportunitatea prețurilor mici de import din Belarus și a creat o nouă bază de clienți. Prin urmare, acțiunile acestui importator nu pot fi considerate ca răspunzând fluxurilor comerciale stabilite. Prin urmare, el va căuta alte oportunități comerciale atunci când situația pieței va suferi modificări după instituirea măsurilor.

(127)

Utilizatorul a înregistrat pierderi în ceea ce privește vânzările de produse finite din aval care conțin armături de beton. Aproximativ jumătate din acestea din urmă au fost achiziționate de la industria din Uniune, o treime din Belarus, iar restul din țări terțe, cum ar fi China și Turcia. Prin urmare, acest utilizator se aprovizionează în funcție de caracterul adecvat al prețului, disponibilității și calității. Proporția achizițiilor din Belarus poate fi afectată de măsurile preconizate și, într-o oarecare măsură, poate limita sau modifica alegerea armăturilor achiziționate, dar nu pare să afecteze acest utilizator în mod fundamental. Cauza pierderilor pare structurală și nelegată de aprovizionarea cu materii prime din Belarus.

(128)

Ambele societăți, deși au roluri aparent diferite în procedură, au invocat totuși același aspect împotriva impunerii măsurilor: (a) capacitatea insuficientă a producătorilor din Uniune de a satisface cererea de pe piața Uniunii; (b) gama insuficientă de produse fabricate de producătorii din Uniune; și (c) dificultățile de trecere de la un furnizor la altul întrucât se pare că diferitele state membre solicită certificate de omologare diferite pentru produsul în cauză.

(129)

Prima afirmație nu este susținută de constatările provizorii – gradul de utilizare a capacității industriei din Uniune se ridică la 67 %, ceea ce lasă o capacitate neutilizată mult mai mare decât ansamblul importurilor din Belarus în Uniune.

(130)

A doua afirmație nu a fost susținută cu probe. Pe de altă parte, răspunsurile la chestionar primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion indică în mod clar că aceștia produc și vând toată gama de tipuri de produs.

(131)

În ceea ce privește cea de a treia afirmație, ar trebui subliniat faptul că producătorii din Uniune aprovizionează deja mai multe state membre fără nicio dificultate aparentă.

(132)

Un alt importator cooperant, neinclus în eșantion, a invocat într-un răspuns separat problema cartelului care ar exista între producătorii din Uniune. Cu toate acestea, societatea nu a furnizat niciun document în sprijinul acestei afirmații. Problema cartelului a fost ulterior ridicată de producătorul-exportator din Belarus. Comisia evaluează informațiile furnizate de producătorul-exportator din Belarus. Cu toate acestea, întrucât acest punct a apărut foarte târziu în cursul procedurii, el nu poate fi abordat și închis în această etapă. În orice caz, este de remarcat faptul că informațiile furnizate de societate par să se refere la acuzații care implică în mod potențial doar o singură societate care este inclusă în eșantionul de producători din Uniune. În plus, procedura de verificare în cauză inițiată de autoritatea italiană responsabilă cu concurența nu este încă încheiată (9). Comisia va examina această afirmație în detaliu în etapa definitivă a anchetei.

(133)

În fine, un alt utilizator, care nu s-a făcut cunoscut Comisiei într-un stadiu anterior al procedurii, a transmis un răspuns la chestionarul adresat utilizatorilor la sfârșitul etapei provizorii a anchetei. Răspunsul a sosit foarte târziu în cursul procedurii pentru etapa provizorie a anchetei și, prin urmare, nu a putut fi analizat și abordat în această etapă. Comisia va examina și analiza acest răspuns la chestionar în detaliu în etapa definitivă a anchetei.

(134)

Ținând cont de cele de mai sus, în acest stadiu, Comisia este de părere că impactul general asupra utilizatorilor și importatorilor, precum și posibilele efecte de restrângere a concurenței sunt limitate.

(135)

Ținând seama de cele de mai sus, se concluzionează în mod provizoriu că, în general, pe baza informațiilor privind interesul Uniunii, nu există motive covârșitoare împotriva impunerii de măsuri la importurile de produs în cauză din Belarus.

(136)

Orice efecte negative asupra utilizatorilor și importatorilor neafiliați sunt atenuate de disponibilitatea unor surse alternative de aprovizionare.

(137)

În plus, atunci când se analizează impactul general al măsurilor antidumping asupra pieței Uniunii, efectele pozitive, în special asupra industriei din Uniune, par să depășească eventualele efecte negative asupra celorlalte grupuri de interese.

(138)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, ar trebui să se instituie măsuri antidumping provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei din Uniune de importurile care fac obiectul unui dumping.

(139)

În scopul determinării nivelului acestor măsuri, s-a ținut cont de marjele de dumping constatate și de valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(140)

La calcularea valorii taxei necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsură ar trebui să permită industriei din Uniune să își acopere costurile de producție și să obțină un profit înainte de impozitare care ar putea fi obținut în mod rezonabil de către o industrie de acest tip din sector în condiții normale de concurență, și anume în absența importurilor care fac obiectul unui dumping, din vânzările de produs similar în Uniune.

(141)

Pentru a stabili profitul-țintă, Comisia a luat în considerare profiturile realizate din vânzările către părți neafiliate care sunt utilizate în scopul determinării nivelului de eliminare a prejudiciului.

(142)

În întreaga perioadă luată în considerare, industria din Uniune a înregistrat profituri numai în 2012, dar profitul minim de 1,3 % realizat în cursul acelui an a fost afectat de impactul „mecanismului de fraudă în materie de TVA” și al scăderii ulterioare a prețurilor, astfel cum se explică în considerentele 83 și 106-111. Prin urmare, profitul obținut în 2012 nu poate fi considerat un „profit-țintă” rezonabil, care să permită redresarea financiară și să încurajeze investițiile.

(143)

Profitul-țintă propus de reclamant a fost de 9,9 % și s-a bazat pe profitul-țintă utilizat în cazul de antidumping recent împotriva importurilor de produse siderurgice asemănătoare, mai precis sârma laminată. Cu toate acestea, Comisia consideră că este mai adecvată folosirea profitului-țintă bazat pe constatările referitoare la cazul mai recent privind barele din oțel cu rezistență ridicată la oboseală pentru beton armat, și anume 4,8 %. Este de remarcat faptul că această marjă de profit, spre deosebire de cea propusă de reclamant, a fost realizată în 2012, adică în cadrul perioadei examinate în acest caz. În plus, aceste două produse sunt foarte similare, sunt produse parțial de aceleași întreprinderi și cu folosirea acelorași linii de producție.

(144)

Pe această bază, nivelul de eliminare a prejudiciului a fost calculat ca o comparație între prețul mediu ponderat al importurilor care fac obiectul unui dumping, astfel cum a fost stabilit pentru calcularea subcotării prețurilor în considerentul 68 de mai sus, și prețul neprejudiciabil al industriei din Uniune pentru produsul similar.

(145)

Orice diferență rezultată din această comparație a fost ulterior exprimată ca procent din prețul total mediu de import CIF.

(146)

Având în vedere cele de mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie taxe antidumping provizorii la importurile de bare de armătură originare din Belarus, la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu, în conformitate cu regula taxei celei mai mici.

(147)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii au fost stabilite comparând marjele de prejudiciu și marjele de dumping. În consecință, taxele antidumping propuse sunt următoarele:

(148)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, ca urmare a unei schimbări a denumirii entității sau ca urmare a creării de noi entități de producție sau de vânzare) trebuie să fie adresată de îndată Comisiei (10) și să conțină toate informațiile relevante privind, în special, orice modificare a activităților societății legate de producție și de vânzările interne și la export asociate cu, de exemplu, respectiva schimbare a denumirii sau respectiva schimbare la nivelul entităților de producție și de vânzare. După caz, regulamentul va fi modificat în consecință prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(149)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxei antidumping, nivelul taxei reziduale ar trebui să se aplice nu numai producătorilor-exportatori necooperanți, ci și acelor producători care nu au realizat exporturi către Uniune în cursul perioadei de anchetă.

(150)

În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite o audiere de către Comisie și/sau de către consilierul-auditor în cadrul procedurilor comerciale până la un termen stabilit.

(151)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a anchetei,

(a)

solicita dezvăluirea faptelor și a considerațiilor esențiale pe baza cărora a fost adoptat prezentul regulament;

(b)

transmite Comisiei observațiile lor scrise și

(c)

solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.