Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32014H0070

    2014/70/UE: Recomandarea Comisiei din 22 ianuarie 2014 privind principiile minime pentru explorarea și extracția hidrocarburilor (cum ar fi gazele de șist) prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum

    JO L 39, 8.2.2014, p. 72–78 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    Legal status of the document In force: This act has been changed. Current consolidated version: 08/02/2014

    ELI: http://data.europa.eu/eli/reco/2014/70/oj

    8.2.2014   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    L 39/72


    RECOMANDAREA COMISIEI

    din 22 ianuarie 2014

    privind principiile minime pentru explorarea și extracția hidrocarburilor (cum ar fi gazele de șist) prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum

    (2014/70/UE)

    COMISIA EUROPEANĂ,

    având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292,

    întrucât:

    (1)

    Statele membre au dreptul de a stabili condițiile de exploatare a propriilor lor resurse energetice, atât timp cât respectă necesitatea de a conserva, proteja și îmbunătăți calitatea mediului înconjurător.

    (2)

    În stadiul actual de dezvoltare tehnologică, explorarea și extracția hidrocarburilor, cum ar fi gazele de șist, necesită utilizarea combinată a fracturării hidraulice de mare volum și a forajului direcțional (în special orizontal) la o scară și o intensitate pentru care nu există decât o experiență foarte limitată în Uniune. Această tehnică de fracturare hidraulică ridică probleme specifice, în special pentru sănătate și mediu.

    (3)

    În rezoluțiile sale din 21 noiembrie 2012, Parlamentul European a luat notă de beneficiile potențiale semnificative ale extracției gazelor și uleiului de șist și a invitat Comisia să introducă un cadru la nivelul Uniunii de gestionare a riscurilor pentru explorarea și extracția combustibililor fosili neconvenționali, cu scopul de a se asigura că dispozițiile armonizate în materie de protecție a sănătății umane și a mediului se aplică în toate statele membre.

    (4)

    În concluziile sale din 22 mai 2013, Consiliul European a subliniat necesitatea de a diversifica sursele de aprovizionare cu energie ale Europei și de a dezvolta resursele energetice autohtone, astfel încât să se asigure siguranța aprovizionării, să se reducă dependența energetică externă a Uniunii și să se stimuleze creșterea economică. Consiliul a luat notă de intenția Comisiei de a analiza recurgerea mai sistematică la sursele de energie autohtone în vederea exploatării acestora într-un mod sigur, sustenabil și eficace din punct de vedere al costurilor, respectând, în același timp, alegerile statelor membre în materie de mix energetic.

    (5)

    În Comunicarea sa către Consiliu și Parlamentul European privind explorarea și extracția hidrocarburilor (cum ar fi gazele de șist) prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum (1), Comisia a evidențiat noile oportunități și provocări potențiale legate de extracția hidrocarburilor neconvenționale în Uniune, precum și principalele elemente considerate necesare pentru a garanta siguranța acestei tehnici. Comunicarea a concluzionat că este necesară o recomandare care să stabilească principii minime menite să sprijine statele membre în ceea ce privește explorarea și extracția gazelor naturale din formațiunile de șist și să asigure protecția climei și a mediului, utilizarea eficientă a resurselor și informarea publicului.

    (6)

    La nivel internațional, Agenția Internațională a Energiei a elaborat recomandări pentru exploatarea în condiții de siguranță a gazelor neconvenționale. Aceste „reguli de aur” necesită regimuri de reglementare judicioase și adecvate, alegerea atentă a amplasamentelor, planificarea corespunzătoare a proiectelor, caracterizarea riscurilor subterane, norme judicioase pentru proiectarea sondelor, transparența operațiunilor și a monitorizării efectelor asociate, gestionarea riguroasă a resurselor de apă și a deșeurilor și reducerea emisiilor de poluanți în atmosferă și de gaze cu efect de seră.

    (7)

    Activitățile de explorare și extracție de hidrocarburi care implică fracturarea hidraulică de mare volum intră atât sub incidența legislației generale, cât și a legislației Uniunii privind protecția mediului. În mod concret, Directiva 89/391/CEE a Consiliului (2), care prevede dispoziții referitoare la sănătatea și securitatea lucrătorilor, introduce măsuri menite să încurajeze îmbunătățirile aduse securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă; Directiva 92/91/CEE a Consiliului (3), care prevede dispoziții referitoare la industria extractivă de foraj, stabilește cerințe minime pentru protecția sănătății și a securității lucrătorilor din industria extractivă de foraj; Directiva 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4) privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor impune acordarea de autorizații în mod nediscriminatoriu; Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5) de stabilire a cadrului în domeniul apei impune ca operatorul să obțină o autorizație pentru captarea apelor și interzice evacuarea de poluanți direct în apele subterane; Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6), care prevede dispoziții referitoare la evaluarea strategică de mediu, impune evaluarea planurilor și a programelor în domeniul energiei, al industriei, al gestionării deșeurilor, al gospodăririi apelor, al transportului sau al utilizării terenurilor; Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7), care prevede dispoziții referitoare la răspunderea pentru mediul înconjurător, se aplică în cazul activităților profesionale care cuprind, printre altele, gestionarea deșeurilor și captarea apelor; Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului (8), care prevede dispoziții referitoare la deșeurile miniere, reglementează gestionarea deșeurilor subterane și de suprafață rezultate în urma explorării și a extracției hidrocarburilor prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum; Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European și a Consiliului (9), care prevede dispoziții referitoare la apele subterane, impune statelor membre obligația de a pune în aplicare măsuri menite să prevină sau să limiteze introducerea de poluanți în apele subterane; Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (10) privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) și Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (11) privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide se aplică în cazul utilizării produselor chimice și a produselor biocide care ar putea fi utilizate pentru fracturare; Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (12), care prevede cadrul privind deșeurile, stabilește condițiile aplicabile în cazul reutilizării fluidelor care ies la suprafață în urma fracturării hidraulice de mare volum și pe parcursul extracției; Regulamentul (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (13) privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și Decizia 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului (14) privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră până în 2020 se aplică emisiilor fugitive de metan; Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (15), care prevede dispoziții referitoare la emisiile industriale, se aplică instalațiilor în cadrul cărora se desfășoară activitățile enumerate în anexa I la directiva respectivă; Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului (16), care prevede dispoziții referitoare la evaluarea impactului asupra mediului, impune realizarea unei evaluări a impactului asupra mediului pentru proiectele care implică extracția de petrol și gaze naturale în scopuri comerciale în cazul în care cantitatea extrasă depășește 500 de tone de petrol pe zi, respectiv 500 000 m3 de gaze pe zi, precum și a unei verificări în cazul proiectelor de foraj de mare adâncime și al instalațiilor de suprafață pentru extracția petrolului și a gazelor; Directiva 96/82/CE a Consiliului (17) privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanțe periculoase și, începând cu 1 iunie 2015, Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului (18) obligă operatorii entităților în cadrul cărora sunt prezente substanțe periculoase în cantități care depășesc anumite praguri menționate în anexa I la directivele respective să ia toate măsurile necesare pentru a preveni accidentele majore și pentru a limita consecințele acestora asupra sănătății umane și a mediului. Această cerință se aplică, printre altele, operațiunilor de prelucrare chimică și termică și operațiunilor de depozitare asociate din cadrul exploatării mineralelor din mine și cariere, precum și depozitării subterane onshore a gazelor.

    (8)

    Cu toate acestea, legislația Uniunii Europene în domeniul mediului a fost elaborată într-un moment în care fracturarea hidraulică de mare volum nu era utilizată în Europa. Prin urmare, anumite aspecte de mediu legate de explorarea și extracția hidrocarburilor care implică această practică nu sunt abordate pe larg în legislația actuală a Uniunii, în special aspectele referitoare la planificarea strategică, evaluarea riscurilor la nivel subteran, integritatea sondelor, monitorizarea de referință și operațională, captarea emisiilor de metan și publicarea informațiilor privind substanțele chimice folosite pentru fiecare sondă în parte.

    (9)

    Este nevoie, așadar, să se stabilească principii minime de care statele membre ar trebui să țină cont la aplicarea sau adaptarea reglementărilor lor legate de activitățile care presupun fracturarea hidraulică de mare volum. Un ansamblu de norme ar crea condiții echitabile pentru operatori, ar spori încrederea investitorilor și ar îmbunătăți funcționarea pieței unice a energiei. Normele clare și transparente ar contribui, de asemenea, la atenuarea preocupărilor publicului și, eventual, la diminuarea opoziției față de dezvoltarea gazelor de șist. Acest ansamblu de norme nu presupune nicio obligație pentru statele membre de a efectua activități de explorare sau exploatare prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum, dacă ele aleg să nu facă acest lucru, și nici nu împiedică statele membre să mențină sau să introducă măsuri mai detaliate care corespund condițiilor naționale, regionale sau locale.

    (10)

    Nu există niciun fel de experiență în ceea ce privește autorizarea extracției hidrocarburilor prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum; există doar o experiență limitată în ceea ce privește autorizarea activităților de explorare în Uniune. Prin urmare, este necesar să se monitorizeze aplicarea legislației Uniunii și a prezentei recomandări în statele membre. O actualizare a prezentei recomandări sau elaborarea unor dispoziții obligatorii din punct de vedere juridic ar putea fi necesară având în vedere progresul tehnic, necesitatea de a aborda riscurile și efectele explorării și ale extracției de hidrocarburi prin alte tehnici decât fracturarea hidraulică de mare volum, provocările neașteptate legate de aplicarea legislației Uniunii sau de explorarea și extracția hidrocarburilor prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum în operațiunile offshore.

    (11)

    Prin urmare, prezenta recomandare, care stabilește principiile minime care trebuie aplicate ca bază comună pentru explorarea sau extracția de hidrocarburi cu ajutorul fracturării hidraulice de mare volum, este necesară în acest moment. Recomandarea vine în completarea legislației existente a Uniunii aplicabile în cazul proiectelor care implică fracturarea hidraulică de mare volum și ar trebui să fie pusă în aplicare de statele membre în termen de 6 luni.

    (12)

    Prezenta recomandare respectă drepturile și principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și, mai ales, dreptul la viață și dreptul la integritate al persoanei, libertatea de exprimare și de informare, dreptul de a desfășura o activitate comercială, dreptul de proprietate, precum și un nivel ridicat de protecție a sănătății și a mediului. Prezenta recomandare trebuie să fie pusă în aplicare în conformitate cu aceste drepturi și principii,

    ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:

    1.   SCOPUL ȘI OBIECTUL

    1.1.

    Prezenta recomandare stabilește principiile minime necesare pentru a sprijini statele membre care doresc să desfășoare activități de explorare și extracție a hidrocarburilor prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum, asigurând, în același timp, protecția sănătății publice, a climei și a mediului, utilizarea eficientă a resurselor și informarea publicului.

    1.2.

    La aplicarea sau adaptarea dispozițiilor lor existente de punere în aplicare a legislației relevante a Uniunii în funcție de nevoile și specificitățile explorării și extracției hidrocarburilor prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum, statele membre sunt încurajate să aplice aceste principii, care se referă la planificare, la evaluarea instalației, la autorizații, la performanțele operaționale și ecologice și la închidere, precum și la participarea publicului și la diseminarea informațiilor.

    2.   DEFINIȚII

    În sensul prezentei recomandări:

    (a)

    „fracturare hidraulică de mare volum” înseamnă injectarea într-o sondă a unui volum de cel puțin 1 000 m3 de apă per stadiu de fracturare sau a unui volum de cel puțin 10 000 m3 de apă pe parcursul întregului proces de fracturare;

    (b)

    o „instalație” include orice structuri subterane asociate, destinate explorării sau extracției hidrocarburilor prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum.

    3.   PLANIFICAREA STRATEGICĂ ȘI EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    3.1.

    Înainte de a acorda licențe de explorare și/sau extracție a hidrocarburilor care ar putea conduce la utilizarea fracturării hidraulice de mare volum, statele membre ar trebui să pregătească o evaluare strategică de mediu pentru a preveni, gestiona și reduce efectele asupra sănătății umane și a mediului, precum și riscurile la adresa acestora. Această evaluare ar trebui să fie efectuată pe baza cerințelor prevăzute în Directiva 2001/42/CE.

    3.2.

    Statele membre ar trebui să stabilească norme clare privind eventualele restricții aplicate activităților, de exemplu în zonele protejate, inundabile sau seismice, precum și privind distanțele minime dintre operațiunile autorizate și zonele rezidențiale și de protecție a apelor. De asemenea, acestea ar trebui să stabilească limite minime de adâncime între zona care urmează să fie supusă fracturării și apele subterane.

    3.3.

    Statele membre ar trebui să ia măsurile necesare pentru a se asigura că se efectuează o evaluare a impactului asupra mediului pe baza cerințelor prevăzute în Directiva 2011/92/UE.

    3.4.

    Statele membre ar trebui să ofere din timp publicului interesat șanse reale de a participa la elaborarea strategiei menționate la punctul 3.1, precum și la evaluarea impactului menționată la punctul 3.3.

    4.   AUTORIZAȚIILE DE EXPLORARE ȘI EXTRACȚIE

    Statele membre ar trebui să se asigure că procedurile și condițiile de obținere a autorizațiilor în conformitate cu legislația aplicabilă a Uniunii sunt complet coordonate în cazul în care:

    (a)

    mai multe autorități competente sunt responsabile de autorizația sau autorizațiile necesare;

    (b)

    sunt implicați mai mulți operatori;

    (c)

    pentru o anumită fază a proiectului sunt necesare mai multe autorizații;

    (d)

    sunt necesare mai multe autorizații în conformitate cu legislația națională sau a Uniunii.

    5.   SELECTAREA AMPLASAMENTULUI DE EXPLORARE ȘI EXTRACȚIE

    5.1.

    Statele membre ar trebui să ia măsurile necesare pentru a se asigura că formațiunea geologică a unui amplasament este adecvată pentru explorarea sau extracția de hidrocarburi prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum. Statele membre ar trebui să se asigure că operatorii efectuează o caracterizare și o evaluare a riscurilor amplasamentului potențial și a zonei înconjurătoare, atât la suprafață, cât și în subteran.

    5.2.

    Evaluarea riscurilor ar trebui să se bazeze pe date suficiente pentru a face posibilă caracterizarea zonei de explorare și extracție potențiale și identificarea tuturor căilor de expunere potențiale. Acest lucru ar permite evaluarea riscului de scurgere sau de migrare a fluidelor de foraj, a fluidelor de fracturare hidraulică, a materialelor geologice naturale, a hidrocarburilor și a gazelor din sondă sau din formațiunea-țintă, precum și a riscului de seismicitate indusă.

    5.3.

    Evaluarea riscurilor ar trebui:

    (a)

    să se bazeze pe cele mai bune tehnici disponibile și să țină seama de rezultatele relevante ale schimbului de informații organizat de Comisie între statele membre, sectoarele implicate și organizațiile neguvernamentale care promovează protecția mediului;

    (b)

    să anticipeze modificările de comportament ale formațiunii-țintă, ale straturilor geologice care separă rezervorul de apele subterane și ale sondelor sau ale altor structuri artificiale existente care sunt supuse presiunilor de injecție mari utilizate în cadrul fracturării hidraulice de mare volum și volumelor de fluide injectate;

    (c)

    să respecte o distanță minimă de separare pe verticală între zona care urmează să fie supusă fracturării și apele subterane;

    (d)

    să fie actualizată pe parcursul operațiunilor, ori de câte ori sunt colectate date noi.

    5.4.

    Prin urmare, un amplasament ar trebui să fie selectat numai dacă evaluarea riscurilor efectuată în conformitate cu punctele 5.1, 5.2 și 5.3 arată că fracturarea hidraulică de mare volum nu va duce la o evacuare directă de poluanți în apele subterane și că nu sunt prejudiciate alte activități din apropierea instalației.

    6.   STUDIUL DE REFERINȚĂ

    6.1.

    Înainte de începerea operațiunilor de fracturare hidraulică de mare volum, statele membre ar trebui să se asigure că:

    (a)

    operatorul determină starea ecologică (de referință) a amplasamentului instalației și a zonei înconjurătoare, la suprafață și în subteran, care ar putea fi afectată de activitățile în cauză;

    (b)

    starea de referință este descrisă în mod corespunzător și se raportează autorității competente înainte de începerea operațiunilor.

    6.2.

    Starea de referință ar trebui să fie determinată pentru:

    (a)

    calitatea și caracteristicile debitului apelor de suprafață și subterane;

    (b)

    calitatea apei în punctele de captare a apei potabile;

    (c)

    calitatea aerului;

    (d)

    condițiile pedologice;

    (e)

    prezența metanului și a altor compuși organici volatili în apă;

    (f)

    seismicitate;

    (g)

    utilizarea terenurilor;

    (h)

    biodiversitate;

    (i)

    starea infrastructurii și a clădirilor;

    (j)

    sondele existente și structurile abandonate.

    7.   PROIECTAREA ȘI CONSTRUCȚIA INSTALAȚIEI

    Statele membre ar trebui să se asigure că instalația este construită în așa fel încât să se prevină eventualele scurgeri și deversări la suprafață, în sol, apă sau aer.

    8.   INFRASTRUCTURA UNEI ZONE DE EXTRACȚIE

    Statele membre ar trebui să se asigure că:

    (a)

    operatorii sau grupurile de operatori aplică o abordare integrată în ceea ce privește dezvoltarea unei zone de extracție, în scopul de a preveni și a reduce efectele asupra mediului și a sănătății, precum și riscurile la adresa acestora, atât pentru lucrători, cât și pentru publicul larg;

    (b)

    înainte de începerea extracției sunt stabilite cerințe adecvate în materie de infrastructură pentru întreținerea instalației. În cazul în care principalul scop al unei instalații este producția de petrol prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum, ar trebui să fie instalate infrastructuri specifice care să capteze și să transporte gazele naturale asociate.

    9.   CERINȚE OPERAȚIONALE

    9.1.

    Statele membre ar trebui să se asigure că operatorii utilizează cele mai bune tehnici disponibile, ținând seama de rezultatele relevante ale schimbului de informații organizat de Comisie între statele membre, sectoarele implicate și organizațiile neguvernamentale care promovează protecția mediului, precum și bunele practici ale sectorului care vizează prevenirea, gestionarea și reducerea efectelor și a riscurilor asociate proiectelor de explorare și extracție a hidrocarburilor.

    9.2.

    Statele membre ar trebui să se asigure că operatorii:

    (a)

    elaborează pentru fiecare proiect planuri de gospodărire a apelor pentru a se asigura că apa este utilizată eficient pe parcursul întregului proiect. Operatorii ar trebui să asigure trasabilitatea fluxurilor de apă. Planul de gospodărire a apelor ar trebui să țină cont și de variațiile sezoniere ale disponibilității apei și să evite utilizarea unor surse de apă supuse unui stres hidric;

    (b)

    elaborează planuri de gestionare a transportului pentru a reduce la minimum emisiile atmosferice, în general, și impactul asupra comunităților locale și a biodiversității, în special;

    (c)

    captează gazele în vederea utilizării ulterioare, reduc la minimum arderea la flacără deschisă și evită pierderile în atmosferă. În mod concret, operatorii ar trebui să pună în aplicare măsuri menite să asigure reducerea emisiilor atmosferice în etapa de explorare și extracție prin captarea gazelor și utilizarea ulterioară a acestora. Pierderile în atmosferă de metan și alți poluanți atmosferici ar trebui să se limiteze la circumstanțe operaționale cu totul excepționale, din motive de siguranță;

    (d)

    să desfășoare procesul de fracturare hidraulică de mare volum într-un mod controlat și cu o gestionare adecvată a presiunii, cu obiectivul de a limita fracturile la perimetrul rezervorului și de a evita seismicitatea indusă;

    (e)

    să asigure integritatea sondelor prin intermediul proiectării, al construcției și al testelor de integritate. Rezultatele testelor de integritate ar trebui să fie examinate de o terță parte calificată și independentă pentru a asigura performanțele operaționale ale sondelor, precum și siguranța acestora din punct de vedere al mediului și al sănătății în toate etapele dezvoltării proiectului, precum și după închiderea sondelor;

    (f)

    să elaboreze planuri de gestionare a riscurilor și să stabilească măsurile necesare pentru a preveni și/sau a atenua efectele, precum și măsurile de reacție necesare;

    (g)

    să înceteze operațiunile și să ia de urgență toate măsurile de remediere necesare în cazul în care se înregistrează o pierdere a integrității sondei sau în cazul în care se evacuează în mod accidental poluanți în apele subterane;

    (h)

    să informeze imediat autoritatea competentă în eventualitatea apariției unui incident sau accident care afectează sănătatea publică sau mediul. Raportul ar trebui să includă cauzele incidentului sau accidentului, consecințele acestuia și măsurile de remediere care au fost luate. Studiul de referință prevăzut la punctele 6.1 și 6.2 ar trebui utilizat ca reper.

    9.3.

    Statele membre ar trebui să promoveze utilizarea responsabilă a resurselor de apă în cadrul fracturării hidraulice de mare volum.

    10.   UTILIZAREA SUBSTANȚELOR CHIMICE ȘI A APEI ÎN CADRUL FRACTURĂRII HIDRAULICE DE MARE VOLUM

    10.1.

    Statele membre ar trebui să se asigure că:

    (a)

    producătorii, importatorii și utilizatorii din aval ai substanțelor chimice utilizate în cadrul fracturării hidraulice fac referire la „fracturarea hidraulică” atunci când își îndeplinesc obligațiile care le revin în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1907/2006;

    (b)

    utilizarea de substanțe chimice în cadrul fracturării hidraulice de mare volum este redusă la minimum;

    (c)

    la selectarea substanțelor chimice care urmează a fi folosite se ține cont de capacitatea de a trata fluidele care apar la suprafață după fracturarea hidraulică de mare volum.

    10.2.

    Statele membre ar trebui să încurajeze operatorii să utilizeze tehnici de fracturare care reduc la minimum consumul de apă și fluxurile de deșeuri și să nu folosească substanțe chimice periculoase, ori de câte ori acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și sigur din punct de vedere al sănătății umane, al mediului și al climei.

    11.   CERINȚE DE MONITORIZARE

    11.1.

    Statele membre ar trebui să se asigure că operatorul monitorizează cu regularitate instalația și zona înconjurătoare, la suprafață și în subteran, care poate fi afectată de operațiunile în cauză în etapa de explorare și de extracție și, în special, înainte de fracturarea hidraulică de mare volum, în timpul acesteia și ulterior.

    11.2.

    Studiul de referință prevăzut la punctele 6.1 și 6.2 ar trebui utilizat ca reper pentru monitorizarea ulterioară.

    11.3.

    În plus față de parametrii de mediu determinați în studiul de referință, statele membre ar trebui să se asigure că operatorul monitorizează următorii parametri operaționali:

    (a)

    compoziția exactă a fluidului de fracturare utilizat pentru fiecare sondă;

    (b)

    volumul de apă utilizat pentru fracturare la fiecare sondă;

    (c)

    presiunea aplicată în timpul fracturării de mare volum;

    (d)

    fluidele care apar la suprafață în urma fracturării hidraulice de mare volum: rata de revenire, volumele, caracteristicile, cantitățile reutilizate și/sau tratate pentru fiecare sondă;

    (e)

    emisiile atmosferice de metan, de alți compuși organici volatili și de alte gaze susceptibile de a avea efecte dăunătoare asupra sănătății umane și/sau asupra mediului.

    11.4.

    Statele membre ar trebui să se asigure că operatorii monitorizează efectele fracturării hidraulice de mare volum asupra integrității sondelor și a altor structuri artificiale situate în zona înconjurătoare, la suprafață și în subteran, care pot fi afectate de operațiunile în cauză.

    11.5.

    Statele membre ar trebui să se asigure că rezultatele monitorizării sunt transmise autorităților competente.

    12.   RĂSPUNDEREA PENTRU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ȘI GARANȚIA FINANCIARĂ

    12.1.

    Statele membre ar trebui să aplice dispozițiile privind răspunderea pentru mediul înconjurător tuturor activităților care se desfășoară pe amplasamentul unei instalații, inclusiv celor care în prezent nu intră sub incidența Directivei 2004/35/CE.

    12.2.

    Statele membre ar trebui să se asigure că operatorii furnizează o garanție financiară sau un instrument echivalent care să acopere dispozițiile autorizațiilor și eventuala răspundere pentru daunele aduse mediului înainte de începerea operațiunilor care implică fracturarea hidraulică de mare volum.

    13.   CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ

    13.1.

    Statele membre ar trebui să se asigure că autoritățile competente dispun de resurse umane, tehnice și financiare adecvate pentru a-și îndeplini atribuțiile.

    13.2.

    Statele membre ar trebui să prevină conflictele de interese dintre funcția de reglementare a autorităților competente și funcția legată de dezvoltarea economică a resurselor pe care o îndeplinesc acestea.

    14.   OBLIGAȚIILE DE ÎNCHIDERE

    Statele membre ar trebui să se asigure că după închiderea fiecărei instalații se efectuează o anchetă care să compare starea ecologică a amplasamentului instalației și a zonei înconjurătoare, la suprafață și în subteran, potențial afectate de activitățile în cauză cu starea anterioară începerii operațiunilor, astfel cum este definită în studiul de referință.

    15.   DISEMINAREA INFORMAȚIILOR

    Statele membre ar trebui să se asigure că:

    (a)

    operatorul publică informații referitoare la substanțele chimice și volumele de apă pe care intenționează să le utilizeze și care sunt, în cele din urmă, utilizate în cadrul fracturării hidraulice de mare volum la fiecare sondă. Aceste informații ar trebui să cuprindă denumirile și numerele de înregistrare în Chemical Abstracts Service (CAS) ale tuturor substanțelor și să fie însoțite de o fișă cu date de securitate, în cazul în care este disponibilă, precum și de concentrația maximă a substanței în lichidul de fracturare;

    (b)

    autoritățile competente ar trebui să publice în termen de 6 luni de la publicarea prezentei recomandări și la intervale de cel mult 12 de luni pe un site internet accesibil publicului următoarele informații:

    (i)

    numărul de sonde finalizate și de proiecte planificate care implică fracturarea hidraulică de mare volum;

    (ii)

    numărul de permise acordate, numele operatorilor implicați și condițiile de autorizare;

    (iii)

    studiul de referință elaborat în conformitate cu punctele 6.1 și 6.2, precum și rezultatele monitorizării realizate în conformitate cu punctele 11.1, 11.2 și cu punctul 11.3 literele (b)-(e);

    (c)

    autoritățile competente ar trebui, de asemenea, să informeze publicul fără întârziere nejustificată cu privire la următoarele aspecte.

    (i)

    incidentele și accidentele prevăzute la punctul 9.2 litera (f);

    (ii)

    rezultatele inspecțiilor, încălcările și sancțiunile.

    16.   REEXAMINAREA

    16.1.

    Statele membre care au ales să exploreze sau să exploateze hidrocarburi prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum sunt invitate să pună în practică principiile minime stabilite în prezenta recomandare până la 28 iulie 2014 și să informeze anual Comisia cu privire la măsurile puse în aplicare ca răspuns la prezenta recomandare, urmând ca prima astfel de informare să fie realizată până în decembrie 2014.

    16.2.

    Comisia va monitoriza îndeaproape aplicarea recomandării prin compararea situației din statele membre în cadrul unui tablou de bord pus la dispoziția publicului.

    16.3.

    Comisia va reexamina eficacitatea recomandării la 18 de luni după publicarea acesteia.

    16.4.

    Reexaminarea va include o evaluare a aplicării recomandării, va lua în considerare progresele înregistrate în ceea ce privește schimbul de informații privind cele mai bune tehnici disponibile și aplicarea documentelor de referință relevante privind cele mai bune tehnici disponibile, precum și eventuala necesitate de a actualiza dispozițiile recomandării. Comisia va decide dacă este necesar să înainteze propuneri legislative cu dispoziții obligatorii din punct de vedere juridic cu privire la explorarea și extracția hidrocarburilor prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum.

    Adoptată la Bruxelles, 22 ianuarie 2014.

    Pentru Comisie

    Janez POTOČNIK

    Membru al Comisiei


    (1)  COM(2014) 23.

    (2)  Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă (JO L 183, 29.6.1989, p. 1).

    (3)  Directiva 92/91/CEE a Consiliului din 3 noiembrie 1992 privind cerințele minime de îmbunătățire a protecției securității și sănătății lucrătorilor din industria extractivă de foraj [a unsprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] (JO L 348, 28.11.1992, p. 9).

    (4)  Directiva 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 1994 privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor (JO L 164, 30.6.1994, p. 3).

    (5)  Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

    (6)  Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (JO L 197, 21.7.2001, p. 30).

    (7)  Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului (JO L 143, 30.4.2004, p. 56).

    (8)  Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive și de modificare a Directivei 2004/35/CE (JO L 102, 11.4.2006, p. 15).

    (9)  Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind protecția apelor subterane împotriva poluării și a deteriorării (JO L 372, 27.12.2006, p. 19).

    (10)  Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).

    (11)  Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (JO L 167, 27.6.2012, p. 1).

    (12)  Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).

    (13)  Regulamentul (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și de raportare, la nivel național și al Uniunii, a altor informații relevante pentru schimbările climatice și de abrogare a Deciziei nr. 280/2004/CE (JO L 165, 18.6.2013, p. 13).

    (14)  Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunității de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020 (JO L 140, 5.6.2009, p. 136).

    (15)  Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).

    (16)  Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (JO L 26, 28.1.2012, p. 1).

    (17)  Directiva 96/82/CE a Consiliului din 9 decembrie 1996 privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanțe periculoase (JO L 10, 14.1.1997, p. 13).

    (18)  Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, de modificare și ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului (JO L 197, 24.7.2012, p. 1).


    Top