19.7.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 212/1

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de lansare a unei noi strategii pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, Strategia Europa 2020, pe baza unei coordonări consolidate a politicilor economice, care se va concentra pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 13 iulie 2010, Consiliul a adoptat o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (2010-2014) și, la 21 octombrie 2010, Consiliul a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (2), care formează împreună „orientările integrate”. Statele membre au fost invitate să țină seama de orientările integrate în cadrul politicilor economice și de ocupare a forței de muncă naționale.

(3)

La 12 ianuarie 2011, Comisia a adoptat prima analiză anuală a creșterii, marcând începutul unui nou ciclu de guvernanță economică în UE și al primului semestru european de coordonare ex ante și integrată a politicilor, care se bazează pe Strategia Europa 2020.

(4)

La 25 martie 2011, Consiliul European a aprobat prioritățile privind consolidarea bugetară și reforma structurală (în conformitate cu concluziile Consiliului din 15 februarie și 7 martie 2011 și ca urmare a analizei anuale a creșterii efectuată de Comisie). Acesta a subliniat necesitatea de a acorda prioritate restabilirii unor bugete solide și a sustenabilității finanțelor publice, reducerii șomajului prin reforme ale pieței forței de muncă și depunerii de noi eforturi în vederea consolidării creșterii economice. Consiliul European a solicitat statelor membre să transpună aceste priorități în măsuri concrete, pe care să le includă în programele de stabilitate sau de convergență și în programele naționale de reformă.

(5)

La 25 martie 2011, Consiliul European a invitat totodată statele membre care participă la Pactul Euro Plus să își prezinte angajamentele în timp util pentru a putea fi incluse în programele de stabilitate sau de convergență și în programele naționale de reformă.

(6)

La 29 aprilie 2011, Spania a prezentat actualizarea pe 2011 a programului său de stabilitate, care vizează perioada 2011-2014, și programul său național de reformă pe 2011. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(7)

Economia spaniolă a fost grav afectată de criză și a înregistrat o ajustare drastică în perioada 2008-2009. PIB-ul real a scăzut cu 4,3 % între începutul lui 2008 și sfârșitul lui 2010, iar ocuparea forței de muncă a scăzut cu peste 10 %. Prin urmare, rata șomajului a crescut la 20,1 % la sfârșitul lui 2010, fiind cea mai ridicată din UE. Tinerii (cu o rată a șomajului de 41,6 %) și lucrătorii cu un nivel de educație mai scăzut (cu o rată a șomajului de 26,4 %) au fost puternic loviți de recesiunea spaniolă. Randamentele datoriei suverane au crescut în contextul unei evoluții negative a datoriei publice în zona euro, iar sistemul bancar, în special băncile de economii, s-au aflat sub presiune odată cu explozia bulei imobiliare și contracția rapidă din sectorul construcțiilor. Procesul în curs de desfășurare de absorbție a marilor dezechilibre macroeconomice acumulate în perioada de boom va continua pentru o perioadă de timp. Ca răspuns la aceste provocări, guvernul spaniol a lansat un program ambițios de reformă care vizează consolidarea fiscală, reforma sistemului public de pensii, restructurarea băncilor de economii, precum și reforme ale pieței muncii și a produselor.

(8)

Pe baza evaluării Programului de stabilitate actualizat, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1466/97, Consiliul consideră că scenariul macroeconomic care stă la baza proiecțiilor bugetare din Programul de stabilitate este optimist pentru 2011 și 2012. Programul de stabilitate își propune să aducă deficitul bugetar sub valoarea de referință de 3 % din PIB până în 2013, în conformitate cu recomandările Consiliului din aprilie 2009, și să reducă în continuare deficitul la 2,1 % din PIB în 2014. Programul nu prevede realizarea obiectivului pe termen mediu, care rămâne un buget echilibrat, în perioada acoperită de Programul de stabilitate. Această curbă de ajustare este adecvată. Îmbunătățirea anuală medie a soldului structural este de 1,5 % din PIB pentru perioada 2010-2013, în conformitate cu recomandarea Consiliului, și de încă 0,3 % din PIB în 2014. Se preconizează că raportul datorie-PIB va crește de la 60,1 % din PIB în 2010 la 69,3 % în 2013 și va scădea ușor în 2014. Există riscuri care amenință curba de consolidare, legate de ipotezele macroeconomice subiacente și de respectarea obiectivelor bugetare la nivel regional. Regiunile reprezintă o parte importantă din totalul cheltuielilor publice și 9 din 17 și-au depășit obiectivele fiscale în 2010. Cu toate acestea, mecanismele de control al deficitului și al datoriei pentru guvernele regionale au fost consolidate, iar guvernul spaniol a hotărât să ia măsuri suplimentare în cazul în care este necesar să se respecte obiectivele bugetare.

(9)

Realizarea consolidării bugetare prevăzute în 2011 și 2012 necesită aplicarea strictă a mecanismelor de control al deficitului și datoriei care au fost instituite de administrațiile regionale. Atingerea obiectivelor bugetare, în eventualitatea că evoluțiile macroeconomice și bugetare se dovedesc a fi mai nefavorabile decât cele preconizate pentru 2011 și 2012, va necesita măsuri suplimentare, pe care guvernul spaniol s-a angajat să le adopte. Pentru 2013, planul revizuit de cheltuieli identifică un număr de măsuri pentru a sprijini atingerea obiectivelor bugetare. Potrivit ultimei evaluări efectuate de Comisie, riscurile referitoare la sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice par să fie ridicate.

(10)

Cadrul bugetar pe termen mediu în Spania a fost util pentru promovarea planificării bugetare multianuale și, în general, prezintă un istoric pozitiv. Cu toate acestea, criza a pus acest cadru la încercare și a arătat necesitatea de a consolida în continuare stabilitatea bugetară și aspectul preventiv al politicii bugetare. Aceasta s-ar consolida prin introducerea unei norme privind cheltuielile, bazată pe creșterea nominală a PIB pe termen mediu, în conformitate cu noul cadru de guvernanță economică al UE. Norma, prezentată de autoritățile spaniole în Programul de stabilitate, ar avea automat un caracter obligatoriu pentru guvernul central și administrațiile locale. De asemenea, guvernul preconizează să obțină, în cadrul Consiliului pentru politica bugetară și financiară, consensul cu privire la aplicarea normei în comunitățile autonome.

(11)

În absența reformei, impactul potențial pe termen lung al îmbătrânirii populației asupra bugetului public spaniol ar fi mai ridicat decât media UE, în principal din cauza creșterii considerabile a cheltuielilor cu pensiile, ca pondere din PIB preconizată a avea loc în următoarele decenii. Pe termen lung, îmbătrânirea demografică va duce la o creștere semnificativă a pensionarilor per lucrător. Propunerea guvernului spaniol privind o reformă a sistemului de pensii, stabilită de comun acord cu partenerii sociali, va îmbunătăți în mod semnificativ sustenabilitatea bugetară și va oferi stimulente pentru participarea pe piața muncii. Cu toate acestea, reforma nu a fost încă aprobată de Parlament și mai poate face încă obiectul unor modificări minore.

(12)

Spania a întreprins pași importanți în direcția consolidării sistemului său bancar, prin oferirea unui sprijin public și prin adoptarea de măsuri de restructurare a băncilor de economii, de consolidare a solvabilității băncilor, și de îmbunătățire a transparenței bilanțurilor acestora. Prin urmare, sectorul a făcut obiectul unei consolidări vizibile, în special în rândul băncilor de economii, cu consecințe pozitive în ceea ce privește dimensiunea medie a instituțiilor, reducerea capacităților în exces în ceea ce privește numărul de filiale și de angajați, consolidarea bilanțurilor, recapitalizarea și ameliorarea eficienței și a profitabilității. Legislația recentă a abordat problemele create de rolul autorităților locale în guvernanța băncilor de economii, având în vedere că multe dintre acestea își transferă activele și obligațiile către băncile comerciale. Guvernul spaniol s-a angajat să finalizeze în linii mari procesul de restructurare până la sfârșitul lunii septembrie 2011. Următoarele teste de rezistență vor cuprinde din nou o proporție dintre cele mai ridicate din UE.

(13)

Reforma în curs a pieței muncii din Spania trebuie să fie completată de o remaniere a sistemului actual greoi de negociere colectivă. Preponderența acordurilor provinciale și sectoriale lasă o marjă redusă pentru negocierile la nivel de întreprindere. Prelungirea automată a acordurilor colective, validitatea contractelor care nu au fost reînnoite și recurgerea la clauze de indexare ex post în funcție de inflație contribuie la inerția salariilor și nu permit flexibilitatea necesară în materie de salarii pentru a accelera ajustarea economică și a restabili competitivitatea. Guvernul spaniol a invitat partenerii sociali să ajungă, în primăvara anului 2011, la un acord cu privire la reforma sistemului de negociere colectivă. În lipsa unui acord, la 10 iunie, guvernul a aprobat un decret regal care a intrat în vigoare imediat, dar care trebuie să fie validat de Parlament.

(14)

În contextul unui nivel foarte ridicat al șomajului, Spania a lansat reforma pieței sale a muncii prin legea din septembrie 2010. Aceasta vizează reducerea dualității pieței muncii și reducerea șomajului în rândul tinerilor, creșterea capacității de inserție profesională a grupurilor vulnerabile, precum și creșterea flexibilității la nivel de întreprindere și îmbunătățirea eficienței intermedierii pe piață. În februarie 2011, a fost adoptată o reformă a politicilor active pe piața muncii, care includea și măsuri de consolidare a rolului consultativ și de orientare al serviciilor de ocupare a forței de muncă, precum și coordonarea acestora la nivel național și regional. În această etapă, este prea devreme pentru a se evalua pe deplin dacă reforma este suficientă pentru reducerea segmentării pieței și pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor și a șomajului pe termen lung, întrucât unele măsuri nu sunt încă operaționale. Guvernul spaniol s-a angajat ca, până octombrie 2011, să ia și alte măsuri.

(15)

Spania a cunoscut o scădere a competitivității prețurilor și a costurilor, cu toate că a arătat o performanță relativ bună în ceea ce privește cota de piață la export, care a fost consolidată în timpul crizei și după aceasta. Creșterea mai importantă a salariilor, corelată cu o creștere a productivității mai redusă față de zona euro și lipsa concurenței pe anumite piețe de produse, a contribuit la o inflație în mod persistent mai ridicată în Spania. Găsirea de mijloace de îmbunătățire a eficienței fiscale ar putea contribui la stimularea competitivității. Consolidarea în continuare a concurenței pe piețele de produse și adoptarea unei reforme a sistemului de negociere colectivă pentru a garanta o mai bună corespondență între creșterea salariilor și evoluția productivității la nivel de întreprindere va contribui la stimularea competitivității.

(16)

Nivelul ridicat al abandonului școlar în Spania (31,2 % în 2009) este deosebit de îngrijorător, deoarece subminează dimensiunea forței de muncă calificate, afectează procesul de absorbție a șomajului și reduce potențialul de creștere. Legea privind economia sustenabilă, adoptată la 15 februarie 2011, cuprinde măsuri menite să sporească calitatea și cantitatea capitalului uman prin educație și formare profesională. Cu toate acestea, eficacitatea noilor măsuri de combatere a abandonului școlar și de îmbunătățire a formării profesionale este incertă, iar punerea în aplicare a acestora la toate nivelurile administrației s-ar putea dovedi dificilă.

(17)

Spania a realizat progrese semnificative în privința îmbunătățirii condițiilor de concurență pe piețele de produse și servicii, abordând astfel una dintre cauzele slabei creșteri a productivității. Transpunerea în legislație a directivei privind serviciile este foarte avansată și ambițioasă în Spania, cu toate că este necesară continuarea liberalizării serviciilor profesionale. Legea privind economia sustenabilă include o gamă largă de măsuri de îmbunătățire a mediului de afaceri, de consolidare a concurenței și de promovare a sustenabilității în materie de mediu. O punere în aplicare eficace necesită eforturi suplimentare la toate nivelurile administrației și o coordonare corespunzătoare.

(18)

Spania și-a asumat o serie de angajamente în temeiul Pactului Euro Plus. Pe partea bugetară, Spania se angajează să stabilească o normă privind cheltuielile pentru a consolida stabilitatea bugetară și, prin urmare, pentru a spori sustenabilitatea finanțelor publice. În vederea consolidării stabilității financiare, Spania s-a angajat să finalizeze procesul de restructurare din sectorul financiar înainte de 30 septembrie. Măsurile privind ocuparea forței de muncă se concentrează asupra actelor de punere în aplicare a politicilor active pe piața muncii și asupra dispozițiilor în domeniul formării profesionale, precum și asupra aspectelor legate de munca fără forme legale. Măsurile în domeniul competitivității vizează reforma sistemului de negociere colectivă, profesiile reglementate, instituirea unui comitet consultativ privind competitivitatea și reforma legislației privind falimentul. Angajamentele de mai sus se referă la toate cele patru domenii ale pactului. Ele reprezintă un element de continuitate pe agenda curentă a reformelor, adăugând un calendar ferm pentru punerea în aplicare a anumitor reforme și asigurând punerea pe deplin în aplicare a reformelor deja realizate. Aceste angajamente au fost evaluate și luate în considerare în recomandări.

(19)

Comisia a evaluat Programul de stabilitate și Programul național de reformă, inclusiv angajamentele în cadrul Pactului Euro Plus. S-au luat în considerare nu doar relevanța acestora din punct de vedere al politicii bugetare și socioeconomice sustenabile în Spania, dar și conformitatea lor cu normele și orientările la nivelul UE, dat fiind necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a UE prin includerea unor parametri la nivelul UE în cadrul deciziilor naționale viitoare. Din această perspectivă, Comisia consideră că guvernul spaniol a stabilit planuri de consolidare bugetară în concordanță cu obiectivele obligatorii, dar că rămân o serie de riscuri. Creșterea cheltuielilor publice ar trebui menținută sub rata de creștere a PIB pe termen mediu și este nevoie de adoptarea reformei sistemului de pensii. Demersurile următoare, în 2011-2012, ar trebui să se concentreze asupra asigurării stabilității sistemului financiar (prin finalizarea restructurării și consolidării băncilor de economii) și a consolidării factorilor interni de creștere, prin abordarea recentei creșteri a șomajului, în special prin reforma sistemului de negociere colectivă și continuarea aplicării reformelor în curs pe piața muncii, monitorizându-se și evaluându-se, totodată, îndeaproape, eficacitatea acestora. Sectorul, activitățile și profesiile din domeniul serviciilor ar trebui deschise și mai mult pentru concurență, iar sarcina administrativă a întreprinderilor ar trebui redusă.

(20)

În lumina prezentei evaluări și ținând seama, de asemenea, de Recomandarea Consiliului formulată în temeiul articolului 126 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene din 2 iunie 2010, Consiliul a examinat actualizarea pe 2011 a Programului de stabilitate al Spaniei, iar avizul său (3) se reflectă, în special, în recomandarea 1 de mai jos. Ținând seama de concluziile Consiliului European din 25 martie 2011, Consiliul a examinat Programul național de reformă al Spaniei,

1.

Să pună în aplicare strategia bugetară în 2011 și 2012 și să corecteze deficitul excesiv în 2013 în conformitate cu recomandarea Consiliului în cadrul procedurii de deficit excesiv, asigurând îndeplinirea obiectivelor privind deficitul la toate nivelurile administrației, inclusiv prin aplicarea strictă a mecanismelor de control al deficitului și datoriei existente la nivelul administrațiilor regionale; să adopte măsuri suplimentare, în eventualitatea în care evoluțiile bugetare și economice nu sunt cele preconizate; să utilizeze toate oportunitățile, inclusiv cele care decurg din îmbunătățirea condițiilor economice, pentru a accelera reducerea deficitului; să stabilească măsuri concrete pentru sprijinirea pe deplin a obiectivelor pentru 2013 și 2014, care ar trebui să aducă rata ridicată a datoriei publice pe o pantă descendentă și să asigure un progres corespunzător către obiectivul pe termen mediu. Să mențină creșterea cheltuielilor publice sub nivelul ratei de creștere pe termen mediu a PIB, prin introducerea, așa cum s-a preconizat, a unei norme obligatorii privind cheltuielile la toate nivelurile administrației. Să îmbunătățească în continuare furnizarea de informații în legătură cu bugetele administrației locale și regionale și cu execuția acestora.

2.

Să adopte reforma sistemului de pensii propusă pentru extinderea vârstei legale de pensionare și creșterea numărului de ani de muncă pentru calculul pensiilor, așa cum s-a prevăzut; să revizuiască periodic parametrii sistemului de pensii în conformitate cu schimbările în ceea ce privește speranța de viață, cum s-a preconizat, și să pregătească măsuri suplimentare pentru a îmbunătăți învățarea de-a lungul vieții pentru lucrătorii în vârstă.

3.

Să monitorizeze îndeaproape restructurarea în curs a sectorului financiar, în special în ceea ce privește băncile de economii, în vederea finalizării acesteia până la 30 septembrie 2011, conform planificării.

4.

Să studieze potențialul de îmbunătățire a sistemului fiscal, de exemplu printr-o deplasare dinspre muncă către consum și prin taxe ecologice, asigurând în același timp planurile de consolidare fiscală.

5.

În urma consultării partenerilor sociali și în conformitate cu practicile naționale, să finalizeze adoptarea și să pună în aplicare o reformă cuprinzătoare a procesului de negociere colectivă și a sistemului de indexare a salariilor pentru a garanta că creșterile salariale reflectă mai bine evoluția productivității, precum și condițiile locale și la nivel de întreprindere și pentru a acorda întreprinderilor suficientă flexibilitate astfel încât să adapteze din interior condițiile de lucru la schimbările din mediul economic.

6.

Să evalueze, până la sfârșitului lui 2011, impactul reformei pieței muncii din septembrie 2010 și al reformei politicilor active pe piața muncii din februarie 2011, și să formuleze, dacă este necesar, propuneri de noi reforme pentru reducerea segmentării pieței muncii și îmbunătățirii șanselor tinerilor de ocupare a unui loc de muncă; să asigure monitorizarea îndeaproape a eficacității măsurilor stabilite în Programul național de reformă destinate să reducă abandonul școlar, inclusiv prin politici preventive, și să faciliteze tranziția către învățământul și formarea profesională.

7.

Să deschidă mai mult serviciile profesionale și să adopte legislația preconizată în scopul redefinirii cadrului de reglementare și al eliminării obstacolelor actuale în calea concurenței, eficienței și inovării; să pună în aplicare legea privind economia sustenabilă, în special măsurile care vizează îmbunătățirea mediului de afaceri și consolidarea concurenței pe piețele de produse și servicii, la toate nivelurile de guvernare; și să îmbunătățească coordonarea dintre administrațiile la nivel regional și național în vederea reducerii sarcinii administrative pentru întreprinderi.