Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32008L0060

    Directiva 2008/60/CE a Comisiei din 17 iunie 2008 de stabilire a criteriilor specifice de puritate privind îndulcitorii autorizați pentru utilizare în produsele alimentare (versiune codificată) (Text cu relevanță pentru SEE)

    JO L 158, 18.6.2008, p. 17–40 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    Legal status of the document No longer in force, Date of end of validity: 30/11/2012; abrogat prin 32012R0231

    ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2008/60/oj

    18.6.2008   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    L 158/17


    DIRECTIVA 2008/60/CE A COMISIEI

    din 17 iunie 2008

    de stabilire a criteriilor specifice de puritate privind îndulcitorii autorizați pentru utilizare în produsele alimentare

    (Text cu relevanță pentru SEE)

    (versiune codificată)

    COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

    având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

    având în vedere Directiva 89/107/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind aditivii alimentari autorizați pentru utilizare în produsele alimentare destinate consumului uman (1), în special articolul 3 alineatul (3) litera (a),

    întrucât:

    (1)

    Directiva (CE) nr. 95/31/CE a Comisiei din 5 iulie 1995 de stabilire a criteriilor specifice de puritate privind îndulcitorii autorizați pentru utilizare în produsele alimentare (2) a fost modificată de mai multe ori în mod substanțial (3). Este necesar, din motive de claritate și de raționalizare, să se codifice directiva menționată.

    (2)

    Este necesar să se stabilească criteriile de puritate pentru toți îndulcitorii menționați în Directiva 94/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 iunie 1994 privind îndulcitorii care trebuie utilizați în produsele alimentare (4).

    (3)

    Este necesar să se țină seama de specificațiile și tehnicile analitice pentru îndulcitori stabilite de Codex Alimentarius elaborat de Comitetul mixt de experți FAO/OMS pentru aditivii alimentari (CMEAA).

    (4)

    Aditivii alimentari, preparați prin metode de producție sau cu materiale inițiale foarte diferite de cele evaluate de către Comitetul științific pentru alimentație umană sau de cele menționate de prezenta directivă ar trebui supuși spre evaluare a siguranței de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor cu accent pe criteriul de puritate.

    (5)

    Măsurile prevăzute de prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătate animală.

    (6)

    Prezenta directivă nu trebuie să aducă atingere obligațiilor statelor membre privind termenele de transpunere în dreptul intern a directivelor, menționate în anexa II, partea B,

    ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

    Articolul 1

    Criteriile de puritate menționate la articolul 3 alineatul (3) litera (a) din Directiva 89/107/CEE pentru îndulcitorii menționați de Directiva 94/35/CE sunt stabilite în anexa I la prezenta directivă.

    Articolul 2

    Directiva 95/31/CE, astfel cum a fost modificată prin directivele menționate în anexa II, partea A, se abrogă, fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre cu privire la termenele de transpunere în dreptul intern a directivelor, prevăzute în anexa II, partea B.

    Trimiterile la directiva abrogată se înțeleg ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa III.

    Articolul 3

    Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

    Articolul 4

    Prezenta directivă se adresează statelor membre.

    Adoptată la Bruxelles, 17 iunie 2008.

    Pentru Comisie

    Președintele

    José Manuel BARROSO


    (1)  JO L 40, 11.02.1989, p. 27. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

    (2)  JO L 178, 28.7.1995, p. 1. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2006/128/CE (JO L 346, 9.12.2006, p. 6).

    (3)  A se vedea anexa II, partea A.

    (4)  JO L 237, 10.09.1994, p. 3. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2006/52/CE (JO L 204, 26.7.2006, p. 10).


    ANEXA I

    E 420 (i) —   

    SORBITOL

    Sinonime

    D-glucitol, D-sorbitol

    Definiție

    Denumire chimică

    D-glucitol

    IESCE

    200-061-5

    Formulă chimică

    C6H14O6

    Masă moleculară relativă

    182,17

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 97 % de glicitoli totali și nu mai puțin de 91 % de D-sorbitol raportat la substanța uscată.

    Glicitolii sunt compuși cu formula structurală CH2OH-(CHOH)n-CH2OH, unde „n” este un număr întreg.

    Descriere

    Pudră higroscopică albă, pudră cristalină, fulgi sau granule cu gust dulce.

    Identificare

    A.

    Solubilitate

    Foarte solubilă în apă, ușor solubilă în etanol.

    B.

    Intervalul de topire

    88-102 °C

    C.

    Derivat de monobenziliden al sorbitolului

    La 5 g de probă se adaugă 7 ml metanol, 1 ml de benzaldehidă și 1 ml de acid clorhidric. Se amestecă și se agită cu un agitator mecanic până când se formează cristale. Se filtrează la vid, se dizolvă cristalele în 20 ml apă fiartă care conține 1 g de bicarbonat de sodiu, se filtrează încă fierbinte. Se răcește filtratul, se filtrează la vid, se spală cu 5 ml amestec metanol -apă (1:2), se usucă la aer. Cristalele obținute se topesc la temperaturi cuprinse între 173 și 179 oC

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 1 % (metoda Karl Fischer)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,1 % raportat la substanța uscată

    Zaharuri reducătoare

    Nu mai mult de 0,3 % raportat la substanța uscată

    Zaharuri totale

    Nu mai mult de 1 % raportat la substanța uscată

    Cloruri

    Nu mai mult de 50 mg/kg raportat la substanța uscată

    Sulfați

    Nu mai mult de 100 mg/kg raportat la substanța uscată

    Nichel

    Nu mai mult de 2 mg/kg raportat la substanța uscată

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg raportat la substanța uscată

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

    Metale grele

    Nu mai mult de 10 mg/kg exprimat ca Pb raportat la substanța uscată

    E 420 (ii) —   

    SIROP DE SORBITOL

    Sinonime

    Sirop de D-glucitol

    Definiție

    Denumire chimică

    Siropul de sorbitol format prin hidrogenarea siropului de glucoză este compus din D-sorbitol, D-manitol și zaharuri hidrogenate.

    Partea de produs care nu este D-sorbitol este compusă, în principal, din oligozaharide hidrogenate formate prin hidrogenarea siropului de glucoză folosit ca materie primă (în acest caz siropul nu se cristalizează) sau manitol. Cantități mici de glicitol unde n ≤ 4 pot fi prezente. Glicitolii sunt compuși cu formula structurală CH2OH-(CHOH)n-CH2OH, unde „n” este un număr întreg.

    IESCE

    270-337-8

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 69 % substanță uscată totală și nu mai puțin de 50 % D-sorbitol raportat la substanța anhidră.

    Descriere

    Soluție apoasă incoloră clară și cu gust dulce

    Identificare

    A.

    Solubilitate

    Miscibil în apă, glicerol și propan-1,2-diol.

    B.

    Derivat de monobenziliden al sorbitolului

    La 5 g de probă se adaugă 7 ml metanol, 1 ml de benzaldehidă și 1 ml de acid clorhidric. Se amestecă și se agită într-un agitator mecanic până ce se formează cristale. Se filtrează la vid, se dizolvă cristalele în 20 ml apă fiartă care conține 1 g de bicarbonat de sodiu, se filtrează încă fierbinte. Se răcește filtratul, se filtrează la vid, se spală cu 5 ml amestec metanol-apă (1:2), se usucă la aer. Cristalele obținute se topesc la temperaturi cuprinse între 173 și 179 oC

    Puritate

    Conținut de apă

    Nu mai mult de 31 % (metoda Karl Fischer)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,1 % raportat la substanța uscată

    Zaharuri reducătoare

    Nu mai mult de 0,3 % exprimat ca glucoză raportat la substanța uscată

    Cloruri

    Nu mai mult de 50 mg/kg raportat la substanța uscată

    Sulfați

    Nu mai mult de 100 mg/kg raportat la substanța uscată

    Nichel

    Nu mai mult de 2 mg/kg raportat la substanța uscată

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg raportat la substanța uscată

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

    Metale grele

    Nu mai mult de 100 mg/kg exprimat ca PB raportat la substanța uscată

    E 421 —   

    MANITOL

    (I)   

    MANITOL

    Sinonime

    D-manitol

    Definiție

    Produs prin hidrogenarea catalitică a soluțiilor de hidrați de carbon conținând glucoză și/sau fructoză

    Denumirea chimică

    D-manitol

    IESCE

    200-711-8

    Formula chimică

    C6H14O6

    Masă moleculară

    182,2

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 96,0 % D-manitol și nu mai mult de 102 % raportat la substanța uscată

    Descriere

    Pulbere cristalină, albă, inodoră

    Identificare

    A.

    Solubilitate

    Solubil în apă, foarte puțin solubil în etanol, practic insolubil în eter.

    B.

    Interval de topire

    Între 164 și 169 °C

    C.

    Cromatografie în strat subțire

    Trece testul

    D.

    Rotație specifică

    [α] 20 D: + 23 ° la + 25 ° (soluție de borat)

    E.

    pH

    Între 5 și 8

    Se adaugă 0,5 ml soluție saturată de clorură de potasiu la 10 ml de soluție 10 % în greutate sau în volum a probei, apoi se măsoară pH-ul

    Puritate

    Pierdere la uscare

    Nu mai mult de 0,3 % (105 °C, patru ore)

    Zaharuri reducătoare

    Nu mai mult de 0,3 % (exprimate în glucoză)

    Total zaharuri

    Nu mai mult de 1 % ( exprimate în glucoză)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,1 %

    Cloruri

    Nu mai mult de 70 mg/kg

    Sulfat

    Nu mai mult de 100 mg/kg

    Nichel

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    (II)   

    MANITOL PRODUS PRIN FERMENTARE

    Sinonime

    D-manitol

    Definiție

    Produs prin fermentarea discontinuă, în condiții aerobe, folosindu-se o tulpină convențională de drojdie Zygosaccharomyces rouxii

    Denumirea chimică

    D-manitol

    IESCE

    200-711-8

    Formulă chimică

    C6H14O6

    Masă moleculară

    182,2

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99,0 % raportat la substanța uscată

    Descriere

    Pulbere cristalină, albă, inodoră

    Identificare

    A.

    Solubilitate

    Solubil în apă, foarte puțin solubil în etanol, practic insolubil în eter

    B.

    Interval de topire

    Între 164 și 169 °C

    C.

    Cromatografie în strat subțire

    Trece testul

    D.

    Rotație specifică

    [α] 20 D: + 23 ° la + 25 ° (soluție de borat)

    E.

    pH

    Între 5 și 8

    Se adaugă 0,5 ml soluție saturată de clorură de potasiu la 10 ml de soluție 10 % vol/vol a probei, apoi se măsoară pH-ul

    Puritate

    Arabitol

    Nu mai mult de 0,3 %

    Pierdere la uscare

    Nu mai mult de 0,3 % (105 °C, patru ore)

    Zaharuri reducătoare

    Nu mai mult de 0,3 % (exprimate în glucoză)

    Total zaharuri

    Nu mai mult de 1 % (exprimate în glucoză)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,1 %

    Cloruri

    Nu mai mult de 70 mg/kg

    Sulfat

    Nu mai mult de 100 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    Bacterii aerobe mezofile

    Nu mai mult de 103/g

    Bacterii coliforme

    Absente în 10 g

    Salmonella

    Absentă în 10 g

    E. coli

    Absentă în 10 g

    Staphylococcus aureus

    Absent în 10 g

    Pseudomonas aeruginosa

    Absent în 10 g

    Mucegaiuri

    Nu mai mult de 100/g

    Drojdii

    Nu mai mult de 100/g

    E 950 —   

    ACESULFAM K

    Sinonime

    Acesulfam de potasiu, sare de potasiu de 3,4-dihidro-6-metil-1,2,3-oxatiazin-4-on-2,2-dioxid

    Definiție

    Denumirea chimică

    Sare de potasiu de 6-metil-1,2,3-oxatiazin-4(3H)-on-2,2-dioxid

    IESCE

    259-715-3

    Formulă chimică

    C4H4KNO4S

    Masă moleculară

    201,24

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99 % de C4H4KNO4S raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pulbere cristalină albă, inodoră de aproximativ 200 ori mai dulce decât zaharoza.

    Identificare

    A.

    Solubilitate

    Foarte solubil în apă, foarte puțin solubil în etanol.

    B.

    Absorbția în ultraviolet

    Maximum 227 ± 2 nm pentru o soluție de 10 mg în 1 000 ml de apă

    C.

    Test pozitiv pentru potasiu

    Trece testul (se testează reziduul obținut prin combustia a 2 g de probă)

    D.

    Testul de precipitare

    Se adaugă câteva picături dintr-o soluție 10 % de cobaltnitrit de sodiu la o soluție de 0,2 g din probă în 2 ml de acid acetic și 2 ml de apă. Se produce un precipitat galben.

    Puritate

    Pierdere la uscare

    Nu mai mult de 1 % (105 °C, două ore)

    Impurități organice

    Trece testul pentru 20 mg/kg de componente active în UV

    Fluorură

    Nu mai mult de 3 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 951 —   

    ASPARTAM

    Sinonime

    Ester metilic al aspartilfenilalaninei

    Definiție

    Denumire chimică

    Ester N-metilic al N-L-α-(aspartil-L-fenilalaninei)

    Ester N-metilic al acidului 3-amino-N-(α-carbometoxi-fenetil) succinamic

    IESCE

    245-261-3

    Formulă chimică

    C14H18N2O5

    Masă moleculară relativă

    294,31

    Compoziție

    Nu mai puțin de 98 % și nu mai mult de 102 % C14H18N2O5 raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pudră cristalină albă, inodoră, cu gust dulce,de aproximativ 200 de ori mai dulce decât zaharoza

    Identificare

    Solubilitate

    Ușor solubil în apă și în etanol

    Puritate

    Pierdere la uscare

    Nu mai mult de 4,5 % (105 oC, 4 ore)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,2 % raportat la substanța uscată

    pH

    Între 4,5 și 6,0 (soluție de 1 la 125)

    Transmitanță

    Transmitanța unei soluții de 1 % în acid clorhidric 2 N determinată într-o cuvă de 1 cm la 430 nm cu un spectrometru adecvat, folosind acid clorhidric 2 N ca referință, este cel puțin 0,95, echivalentă unei absorbanțe care să nu depășească aproximativ 0,022

    Rotație specifică

    [α]D 20: + 14,5 la + 16,5 °

    determină în soluție de 4 în 100/15 N acid formic la 30 minute după prepararea soluției de probă

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg raportat la substanța uscată

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

    Acid 5-benzil-3,6-dioxo-2- piperazin acetic

    Nu mai mult de 1,5 % raportat la substanța uscată

    E 952 —   

    ACID CICLAMIC ȘI SĂRURILE LUI DE Na ȘI Ca

    (I)   

    ACID CICLAMIC

    Sinonime

    Acid ciclohexilsulfamic, ciclamat

    Definiție

    Denumire chimică

    Acid ciclohexansulfamic, acid ciclohexilaminosulfonic

    IESCE

    202-898-1

    Formulă chimică

    C6H13NO3S

    Masă moleculară relativă

    179,24

    Compoziție

    Acidul ciclohexilsulfamic conține nu mai puțin de 98 % și nu mai mult decât echivalentul a 102 % de C6H13NO3S, raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pudră cristalină albă, practic incoloră, cu gust dulce-acrișor, de aproximativ 40 de ori mai dulce ca zaharoza

    Identificare

    A.

    Solubilitate

    Solubil în apă și în etanol

    B.

    Test de precipitare

    Se acidifică o soluție de 2 % cu acid clorhidric, se adaugă 1 ml de soluție molară de clorură de bariu în apă și se filtrează dacă apar forme precipitate. Soluției clare i se adaugă 1 ml de 10 % soluție de nitrit de sodiu. Se formează un precipitat alb.

    Puritatea

    Pierdere la uscare

    Nu mai mult de 1 % (105 oC, 1 oră)

    Seleniu

    Nu mai mult de 30 mg/kg exprimat ca seleniu raportat la substanța uscată

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg raportat la substanța uscată

    Ciclohexilamină

    Nu mai mult de 10 mg/kg raportat la substanța uscată

    Diciclohexilamină

    Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

    Anilină

    Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

    (II)   

    CICLAMAT DE SODIU

    Sinonime

    Ciclamat, sare de sodiu a acidului ciclamic

    Definiție

    Denumire chimică

    Ciclohexansulfamat de sodiu, ciclohexilsulfamat de sodiu

    IESCE

    205-348-9

    Formulă chimică

    C6H12NNaO3S și forma dihidrată C6H12NNaO3S·2H2O

    Masă moleculară relativă

    201,22 raportat la substanța anhidră

    237,22 raportat la substanța hidratată

    Compoziție

    Nu mai puțin de 98 % și nu mai mult de 102 % raportat la substanța uscată

    Forma dihidrată: nu mai puțin de 84 % raportat la substanța uscată

    Descriere

    Cristale sau pudră cristalină albă, inodoră, cu gust dulce, de aproximativ 30 de ori mai dulce decât zaharoza

    Identificare

    Solubilitate

    Solubil în apă, practic insolubil în etanol

    Puritate

    Pierdere la uscare

    Nu mai mult de 1 % (105 oC, 1 oră)

    Nu mai mult de 15,2 % (105 oC, 2 ore) pentru forma dihidrată

    Seleniu

    Nu mai mult de 30 mg/kg exprimat ca seleniu raportat la substanța uscată

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg raportat la substanța uscată

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

    Ciclohexilamină

    Nu mai mult de 10 mg/kg raportat la substanța uscată

    Diciclohexilamină

    Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

    Anilină

    Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

    (III)   

    CICLAMAT DE CALCIU

    Sinonime

    Ciclamat, sare de calciu a acidului ciclamic

    Definiție

    Denumire chimică

    Ciclohexansulfamat de calciu, ciclohexilsulfamat de calciu

    IESCE

    205-349-4

    Formulă chimică

    C12H24CaN2O6S2·2H2O

    Masă moleculară relativă

    432,57

    Compoziție

    Nu mai puțin de 98 % și nu mai mult de 101 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Cristale incolore sau pudră cristalină albă, de aproximativ 30 de ori mai dulce decât zaharoza

    Identificare

    Solubilitate

    Solubil în apă, puțin solubil în etanol

    Puritatea

    Pierdere la uscare

    Nu mai mult de 1 % (105 oC, 1 oră)

    Nu mai mult de 8,5 % (140 oC, 4 ore) pentru forma dihidrat

    Seleniu

    Nu mai mult de 30 mg/kg exprimat ca seleniu raportat la substanța uscată

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg raportat la substanța uscată

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

    Ciclohexilamină

    Nu mai mult de 10 mg/kg raportat la substanța uscată

    Diciclohexilamină

    Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

    Anilină

    Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

    E 953 —   

    IZOMALȚ

    Sinonime

    Izomaltutoză hidrogenată, palatinoză hidrogenată

    Definiție

    Denumirea chimică

    Izomalțul este un amestec de monozaharide și de dizaharide hidrogenate, ai căror principali componenți sunt dizaharidele:

     

    6-O-α-D-glucopiranozil-D-sorbitol (1,6-GPS) și

     

    Dihidrat de 1-O-α-D-glucopiranozil-D-manitol (1,1-GPM)

    Formulă chimică

    6-O-α-D-glucopiranozil-D-sorbitol: C12H24O11

    Dihidratat de 1-O-α-D-glucopiranozil-D-manitol: C12H24O11.2H2O

    Masă moleculară relativă

    6-O-α-D-glucopiranozil-D-sorbitol: 344,32

    Dihidrat de 1-O-α-D-glucopiranozil-D-mannitol: 380,32

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98 % monozaharide și dizaharide hidrogenate și nu mai puțin de 86 % amestec de 6-O-α-D-glucopiranozil-D-sorbitol si dihidrat de 1-O-α-glucopiranozil-D-manitol determinat raportat la substanță anhidră.

    Descriere

    Substanță cristalină, inodoră, de culoare albă, puțin higroscopică.

    Identificare

    A.

    Solubilitate

    Solubil în apă, solubilitate foarte redusă în etanol.

    B.

    Cromatografie în strat subțire

    Se examinează prin cromatografie în strat subțire, prin utilizarea unei plăci acoperite cu un strat de silicagel cromatografic de aproximativ 0,2 mm grosime. Principalele spoturi de pe cromatogramă sunt cele care corespund punctelor 1,1-GPM și 1,6-GPS.

    Puritate

    Conținut de apă

    Cel mult 7 % (metoda Karl Fischer)

    Cenușă sulfatată

    Cel mult 0,05 % raportat la substanța uscată

    D-manitol

    Cel mult 3 %

    D-sorbitol

    Cel mult 6 %

    Zaharuri reducătoare

    Cel mult 0,3 %, exprimate ca glucoză, raportat la substanța uscată

    Nichel

    Cel mult 2 mg/kg raportat la substanța uscată

    Arsen

    Cel mult 3 mg/kg raportat la substanța uscată

    Plumb

    Cel mult 1 mg/kg raportat la substanța uscată

    Metale grele (de ex. Pb)

    Cel mult 10 mg/kg raportat la substanța uscată

    E 954 —   

    ZAHARINĂ ȘI SĂRURILE SALE DE Na, K ȘI Ca

    (I)   

    ZAHARINA

    Definiție

    Denumire chimică

    3-oxo-2,3 dihidro-benzo(d)izotiazol-1,1-dioxid

    IESCE

    201-321-0

    Formulă chimică

    C7H5NO3S

    Masă moleculară relativă

    183,18

    Compoziție

    Nu mai puțin de 99 % și nu mai mult de 101 % din C7H5NO3S raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Cristale albe sau pudră cristalină albă, inodoră sau cu un miros slab aromatic, cu gust dulce, chiar și în soluții foarte diluate. De aproximativ 300-500 de ori mai dulce decât zaharoza

    Identificare

    Solubilitate

    Ușor solubilă în apă, solubilă în soluții bazice, puțin solubilă în etanol

    Puritate

    Pierdere la uscare

    Nu mai mult de 1 % (105 °C, două ore)

    Interval de topire

    226 – 230 °C

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,2 %, raportat la substanța uscată

    Acid benzoic și acid salicilic

    La 10 ml de soluție 1/ 20, acidificată anterior cu cinci picături de acid acetic, se adaugă trei picături de soluțiede concentrație aproximativ molară de clorură ferică în apă. Nu apare precipitat sau culoare violetă.

    otoluen-sulfonamidă

    Nu mai mult de 10 mg/kg, raportat la substanța uscată

    p-toluen-sulfonamidă

    Nu mai mult de 10 mg/kg, raportat la substanța uscată

    Acid p-sulfonamido-benzoic

    Nu mai mult de 25 mg/kg, raportat la substanța uscată

    Substanțe ușor carbonizabile

    Absente

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg, raportat la substanța uscată

    Seleniu

    Nu mai mult de 30 mg/kg, raportat la substanța uscată

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg, raportat la substanța uscată

    (II)   

    ZAHARINAT DE SODIU

    Sinonime

    Zaharină, sarea de sodiu a zaharinei

    Definiție

    Denumire chimică

    -benzosulfimidă de sodiu, sarea de sodiu a 2,3-dihidro-3-oxo-benzizo-sulfonazol, oxobenzizosulfonazol, sare de sodiu dihidrată a 1,2-benzisotiazolină-3-onă-1,1-dioxid

    IESCE

    204-886-1

    Formulă chimică

    C7H4NNaO3S·2H2O

    Masă moleculară relativă

    241,19

    Compoziție

    Nu mai puțin de 99 % și nu mai mult de 101 % C7H4NNaO3S, raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Cristale albe sau pudră eflorescentă cristalină albă eflorescentă, inodoră sau cu un miros slab, cu gust foarte dulce, chiar în soluții foarte diluate. De aproximativ 300-500 de ori mai dulce decât zaharoza, în soluții diluate

    Identificare

    Solubilitate

    Ușor solubilă în apă, puțin solubilă în etanol

    Puritate

    Pierdere la uscare

    Nu mai mult de 15 % (120 °C, patru ore)

    Acid benzoic și acid salicilic

    La 10 ml de soluție 1/20, acidificată anterior cu cinci picături de acid acetic, se adaugă trei picături de soluție de concentrație aproximativ molară de clorură ferică în apă. Nu apare precipitat sau culoare violetă.

    o-toluen-sulfonamidă

    Nu mai mult de 10 mg/kg, raportat la substanța uscată

    p-toluen-sulfonamidă

    Nu mai mult de 10 mg/kg, raportat la substanța uscată

    Acid p-sulfonamido-benzoic

    Nu mai mult de 25 mg/kg, raportat la substanța uscată

    Substanțe ușor carbonizabile

    Absente

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg, raportat la substanța uscată

    Seleniu

    Nu mai mult de 30 mg/kg, raportat la substanța uscată

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg, raportat la substanța uscată

    (III)   

    ZAHARINAT DE CALCIU

    Sinonime

    Zaharină, sarea de calciu a zaharinei

    Definiție

    Denumire chimică

    o-benzosulfimidă de calciu, sare de calciu a 2,3-dihidro-3-oxo-benzisosulfonazol, sare de calciu hidrată (2:7) a 1,2-benzisotiazolină-3-onă-1,1-dioxid

    IESCE

    229-349-9

    Formulă chimică

    C14H8CaN2O6S2·3

    Formula

    H2O

    Masă moleculară relativă

    467,48

    Compoziție

    Nu mai puțin de 95 % C14H8CaN2O6S2, raportat la substanța anhidră C14H8CaN2O6S2, raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Cristale albe sau pudră cristalină albă, inodoră sau cu un miros slab, cu gust foarte dulce, chiar în soluții foarte diluate. De aproximativ 300-500 de ori mai dulce decât zaharoza, în soluții diluate

    Identificare

    Solubilitate

    Ușor solubilă în apă, solubilă în etanol

    Puritate

    Pierdere la uscare

    Nu mai mult de 13,5 % (120 °C, patru ore)

    Acid benzoic și acid salicilic

    La 10 ml de soluție 1/20, acidifiată anterior cu cinci picături de acid acetic, se adaugă trei picături de soluție de concentrație aproximativ molară de clorură ferică în apă. Nu apare precipitat sau culoare violetă.

    o-toluen-sulfonamidă

    Nu mai mult de 10 mg/kg, raportat la substanța uscată

    p-toluen-sulfonamidă

    Nu mai mult de 10 mg/kg, raportat substanța uscată

    Acid p-sulfonamido-benzoic

    Nu mai mult de 25 mg/kg, raportat la substanța uscată

    Substanțe ușor carbonizabile

    Absente

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg, raportat la substanța uscată

    Seleniu

    Nu mai mult de 30 mg/kg, raportat la substanța uscată

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg, raportat la substanța uscată

    (IV)   

    ZAHARINAT DE POTASIU

    Sinonime

    Zaharină, sarea de potasiu a zaharinei

    Definiție

    Denumire chimică

    o-benzosulfimidă de potasiu, sare de potasiu a 2,3-dihidro-3-oxo-benzisosulfonazol, sare de potasiu monohidrată a 1,2-benzisotiazolină-3-onă-1,1-dioxid

    IESCE

     

    Formulă chimică

    C7H4KNO3S·H2O

    Masă moleculară relativă

    239,77

    Compoziție

    Nu mai puțin de 99 % și nu mai mult de 101 % C7H4KNO3S, raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Cristale albe sau pudră cristalină albă, inodoră sau cu un miros slab, cu gust foarte dulce, chiar în soluții foarte diluate. De aproximativ 300-500 de ori mai dulce decât zaharoza

    Identificare

    Solubilitate

    Ușor solubilă în apă, puțin solubilă în etanol

    Puritate

    Pierdere la uscare

    Nu mai mult de 8 % (120 °C, patru ore)

    Acid benzoic și acid salicilic

    La 10 ml de soluție 1/20, acidificată anterior cu cinci picături de acid acetic, se adaugă trei picături de soluțiede concentrație aproximativ molară de clorură ferică în apă. Nu apare precipitat sau culoare violetă

    o-toluen-sulfonamidă

    Nu mai mult de 10 mg/kg, raportat la substanța uscată

    p-toluen-sulfonamidă

    Nu mai mult de 10 mg/kg, raportat la substanța uscată

    Acid p-sulfonamido-benzoic

    Nu mai mult de 25 mg/kg, raportat la substanța uscată

    Substanțe ușor carbonizabile

    Absente

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg, raportat la substanța uscată

    Seleniu

    Nu mai mult de 30 mg/kg, raportat la substanța uscată

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg, raportat la substanța uscată

    E 955 —   

    SUCRALOZĂ

    Sinonime

    4,1,6-triclorogalactosucroză

    Definiție

    Denumire chimică

    1,6-Dicloro-1,6-dideoxy-β-D-fructofuranozil-4-cloro-4-deoxy-α-D-galactopiranozidă

    IESCE

    259-952-2

    Formulă chimică

    C12H19Cl3O8

    Greutate moleculară

    397,64

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98 % și nu mai mult de 102 % C12H19Cl3O8 raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pudră cristalină de culoare albă-alb murdar, practic inodoră

    Identificare

    A.

    Solubilitate

    Ușor solubilă în apă, metanol și etanol

    Ușor solubilă în acetat de etil

    B.

    Absorbție infraroșu

    Spectrul infraroșu al unei dispersii a probei în bromură de potasiu prezintă maxime relative la lungimi de undă asemănătoare cu cele din spectrul de referință obținut folosind un standard de referință al sucralozei

    C.

    Cromatografie în strat subțire

    Spotul principal în soluția test are aceeași valoare Rf ca și spotul principal al soluției standard A la care se face referire în testarea altor dizaharide clorurate. Această soluție standard se obține prin dizolvarea a 1,0 g de sucraloză standard de referință în 10 ml de metanol

    D.

    Rotație specifică

    [α] 20 D + 84,0 ° până la + 87,5 ° raportat la substanța anhidră

    (soluție de 10 % greutate/volum)

    Puritate

    Apă

    Nu mai mult de 2, 0 % (Metoda Karl-Fisher)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,7 %

    Alte dizaharide clorurate

    Nu mai mult de 0,5 %

    Monozaharide clorurate

    Nu mai mult de 0,1 %

    Oxid de trifenilfosfină

    Nu mai mult de 150 mg/kg

    Metanol

    Nu mai mult de 0,1 %

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 957 —   

    TAUMATINĂ

    Sinonime

     

    Definiție

    Denumire chimică

    Taumatina se obține prin extracție apoasă (pH 2,5-4) din fructe din familia Thaumatococcus daniellii (Benth) și constă în principal din proteine de taumatină I și taumatină II împreună cu cantități neînsemnate de constituenți vegetali provenite din materia primă

    IESCE

    258-822-2

    Formulă chimică

    Polipeptida de 207 aminoacizi

    Masă moleculară relativă

    Taumatină I 22209

    Taumatină II 22293

    Compoziție

    Nu mai puțin de 16 % azot raportat la substanță uscată, echivalent a nu mai puțin de 94 % proteine (N x 5,8)

    Descriere

    Pudră de culoarea smântânii, inodoră, cu gust dulce intens, de aproximativ 2 000-3 000 de ori mai dulce decât zaharoza

    Identificare

    Solubilitate

    Foarte solubilă în apă și insolubilă în acetonă

    Puritate

    Pierdere la uscare

    Nu mai mult de 9 % (105 oC la greutate constantă)

    Carbohidrați

    Nu mai mult de 3 % raportat la substanța uscată

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 2 % raportat la substanța uscată

    Aluminiu

    Nu mai mult de 100 mg/kg raportat la substanța uscată

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg raportat la substanța uscată

    Plumb

    Nu mai mult de 3 mg/kg raportat la substanța uscată

    Criterii microbiologice

    Număr total de aerobi: max. 1 000/g E.Coli: absent în 1 g

    E 959 —   

    DIHIDROCHALCON DE NEOHESPERIDINĂ

    Sinonime

    Neohesperidină dihidrocalcon, NHDC, hesperetin dihidrocalcon-4’-β-neohesperidosid, neohesperidină DC

    Definiție

    Denumire chimică

    2-O-α-L-ramnopiranozil-4′-β-D glucopiranozil hesperitin dihidrocalcon; obținut prin hidrogenarea catalitică a neohesperidinei

    IESCE

    243-978-6

    Formulă chimică

    C28H36O15

    Masă moleculară relativă

    612,6

    Compoziție

    Conținut nu mai mic de 96 % raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pudră cristalină, de culoare alburie,inodoră cu gust caracteristic dulce intens, de aproximativ 1 000-1 800 de ori mai dulce decât zaharoza

    Identificare

    A.

    Solubilitate

    Ușor solubil în apă caldă, foarte puțin solubil în apă rece, practic insolubil în eter și benzen

    B.

    Absorbție maximă în ultraviolet

    282 la 283 nm pentru o soluție de 2 mg în 100 ml metanol

    C.

    Testul Neu

    Se dizolvă aproximativ 10 mg de neohesperidină DC în 1 ml metanol, se adaugă 1 ml de soluție metanolică, 1 % de 2-aminoetil difenil borat. Se obține o culoare galben strălucitor.

    Puritate

    Pierdere la uscare

    Nu mai mult de 11 % (105 oC, 3 ore)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,2 % raportat la substanța uscată

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg raportat la substanța uscată

    Plumb

    Nu mai mult de 2 mg/kg raportat la substanța uscată

    Metale grele

    Nu mai mult de 10 mg/kg exprimat ca Pb raportat la substanța uscată

    E 962 —   

    SARE DE ASPARTAM-ACESULFAM

    Sinonime

    Aspartam-acesulfam, sare de aspartam-acesulfam

    Definiție

    Sarea se prepară prin încălzirea unei soluții cu pH acid de aspartam și acesulfam K în proporție de 2:1 (greutate/greutate) și producerea cristalizării. Potasiul și umiditatea se elimină. Produsul este mai stabil decât aspartamul singur

    Denumire chimică

    Sarea de 2,2-dioxid de 6-metil-1,2,3-oxatiazină-4(3H)-onă a acidului L-fenilalanil-2-metil-L-α-aspartic

    Formulă chimică

    C18H23O9N3S

    Greutate moleculară

    457,46

    Compoziție

    63,0 % până la 66,0 % aspartam (raportat la substanța uscată) și 34,0 % până la 37 % acesulfam (formă acidă raportată la substanța uscată)

    Descriere

    Pudră cristalină, albă, inodoră

    Identificare

    A.

    Solubilitate

    Foarte puțin solubilă în apă, puțin solubilă în etanol

    B.

    Factor de transmitanță

    Factorul de transmitanță al unei soluții de 1 % în apă, determinat într-o celulă de 1 cm la 430 nm cu un spectrofotometru adecvat utilizând ca referință apa, este nu mai mic de 0,95, echivalent unui coeficient de absorbtie de nu mai mult decât aproximativ 0,022

    C.

    Rotație specifică

    [α] 20 D + 14,5 ° până la + 16,5 °

    Se determină la o concentrație de 6,2 g în 100 ml de acid formic (15N) în timp de 30 de minute de la prepararea soluției. Rotația specifică calculată se împarte la 0,646 pentru a corecta conținutul de aspartam al sării de aspartam-acesulfam.

    Puritate

    Pierdere la uscare

    Nu mai mult de 0,5 % (105 °C, patru ore)

    Acid 5-Benzil-3,6-dioxo-2-piperazinacetic

    Nu mai mult de 0,5 %

    Plumb

    nu mai mult de 1 mg/kg

    E 965 (i) —   

    MALTITOL

    Sinonime

    D-maltitol, maltoză hidrogenată

    Definiție

    Denumire chimică

    (α)-D-glucopiranozil-1,4-D-glucitol

    IESCE

    209-567-0

    Formulă chimică

    C12H24O11

    Masă moleculară relativă

    344,31

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 98 % D-maltitol C12H24O11 raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pudră cristalină albă, cu gust dulce

    Identificare

    A.

    Solubilitate

    Foarte solubil în apă, puțin solubil în etanol

    B.

    Interval de topire

    148 °C până la 151 °C

    C.

    Rotație specifică

    [α]D 20 = + 105,5 ° până la + 108,5 ° (soluție 5 % greutate/volum )

    Puritate

    Apă

    Nu mai mult de 1 % (metoda Karl-Fisher)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,1 %, raportat la substanța uscată

    Zaharuri reducătoare

    Nu mai mult de 0,1 %, exprimat în glucoză, raportat la substanța uscată

    Cloruri

    Nu mai mult de 50 mg/kg, raportat la substanța uscată

    Sulfați

    Nu mai mult de 100 mg/kg, raportat la substanța uscată

    Nichel

    Nu mai mult de 2 mg/kg, raportat la substanța uscată

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg, raportat la substanța uscată

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg, raportat la substanța uscată

    E 965 (ii) —   

    SIROP DE MALTITOL

    Sinonime

    Sirop de glucoză hidrogenată cu conținut ridicat de maltoză, sirop de glucoză hidrogenată

    Definiție

    Amestec constituit în principal din maltitol cu sorbitol și oligo- și polizaharide hidrogenate. Se obține prin hidrogenarea catalitică a siropului de glucoză cu un conținut ridicat de maltoză sau prin hidrogenarea fiecărei componente, urmată de amestecare. Produsul comercializat se livrează atât sub formă de sirop, cât și sub formă de produs solid

    Compoziție

    Conține nu mai puțin de 99 % zaharide hidrogenate totale raportat la substanța anhidră și nu mai puțin de 50 % maltitol raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Lichide vâscoase limpezi, incolore și inodore sau masă cristalină albă

    Identificare

    A.

    Solubilitate

    Foarte solubil în apă, puțin solubil în etanol

    B.

    Cromatografie în strat subțire

    Test pozitiv

    Puritate

    Apă

    Nu mai mult de 31 % (metoda Karl-Fisher)

    Zaharuri reducătoare

    Nu mai mult de 0,3 %, (exprimate în glucoză)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,1 %

    Cloruri

    Nu mai mult de 50 mg/kg

    Sulfat

    Nu mai mult de 100 mg/kg

    Nichel

    Nu mai mult de 2 mg/kg

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg

    E 966 —   

    LACTITOL

    Sinonime

    Lactit, lactozitol, lactobiozit

    Definiție

    Denumire chimică

    4-O-β-D-galactopiranozil-D-glucitol

    IESCE

    209-566-5

    Formulă chimică

    C12H24O11

    Masă moleculară relativă

    344,32

    Compoziție

    Nu mai puțin de 95 %, raportat la substanța uscată

    Descriere

    Pudră cristalină sau soluție incoloră cu gust dulce. Produsele cristaline se prezintă sub formă anhidre, monohidrați și dihidrați.

    Identificare

    A.

    Solubilitate

    Foarte solubil în apă

    B.

    Rotație specifică

    [α]D 20 = + 13 ° până la + 16 ° raportat la substanța anhidră (soluție apoasă 10 % greutate/volum)

    Puritate

    Apă

    Produse cristaline; nu mai mult de 10,5 % (metoda Karl-Fisher)

    Alți polioli

    Nu mai mult de 2,5 %, raportat la substanța anhidră

    Zaharuri reducătoare

    Nu mai mult de 0,2 %, exprimat ca glucoză raportat la substanța uscată

    Cloruri

    Nu mai mult de 100 mg/kg, raportat la substanța uscată

    Sulfați

    Nu mai mult de 200 mg/kg, raportat la substanța uscată

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,1 %, raportat la substanța uscată

    Nichel

    Nu mai mult de 2 mg/kg, raportat la substanța uscată

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg, raportat la substanța uscată

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg, raportat la substanța uscată

    E 967 —   

    XILITOL

    Sinonime

    Xilitol

    Definiție

    Denumire chimică

    D- xilitol

    IESCE

    201-788-0

    Formulă chimică

    C5H12O5

    Masă moleculară relativă

    152,15

    Compoziție

    Nu mai puțin de 98,5 % ca xilitol raportat la substanța anhidră

    Descriere

    Pudră cristalină albă, inodoră, cu gust foarte dulce

    Identificare

    A.

    Solubilitate

    Foarte solubil în apă, puțin solubil în etanol

    B.

    Intervalul de topire

    92 la 96 °C

    C.

    pH

    5 la 7 (soluție apoasă 10 % greutate/volum)

    Puritatea

    Pierdere la uscare

    Nu mai mult de 0,5 %. (Se usucă 0,5 g de probă în vid cu fosfor la 60 oC timp de 4 ore).

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,1 % raportat la substanța uscată

    Zaharuri reducătoare

    Nu mai mult de 0,2 % exprimate în glucoză raportat la substanța uscată

    Alți alcooli polihidrici

    Nu mai mult de 1 % raportat la substanța uscată

    Nichel

    Nu mai mult de 2 mg/kg raportat la substanța uscată

    Arsen

    Nu mai mult de 3 mg/kg raportat la substanța uscată

    Plumb

    Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

    Cloruri

    Nu mai mult de 100 mg/kg raportat la substanța uscată

    Sulfați

    Nu mai mult de 200 mg/kg raportat la substanța uscată

    E 968 —   

    ERITRITOL

    Sinonime

    Mezoeritritol, tetrahidroxi-butan, eritrită

    Definiție

    Se obține prin fermentația unei surse de hidrați de carbon cu drojdii osmofile de calitate alimentară, sigure și adecvate, ca Moniliella pollinis sau Trichosporonoides megachilensis, urmată de purificare și uscare

    Denumire chimică

    1,2,3,4-butantetrol

    IESCE

    205-737-3

    Formulă chimică

    C4H10O4

    Greutate moleculară

    122,12

    Compoziție

    Nu mai puțin de 99 % după uscare

    Descriere

    Cristale albe, inodore, nehigroscopice și termostabile cu o putere de îndulcire de aproximativ 60-80 % din cea a zaharozei

    Identificare

    A.

    Solubilitate

    Ușor solubil în apă, puțin solubil în etanol, insolubil în eter etilic.

    B.

    Interval de topire

    119-123 °C

    Puritate

    Pierdere la uscare

    Nu mai mult de 0,2 % (70 °C, șase ore, în exsicator cu vid)

    Cenușă sulfatată

    Nu mai mult de 0,1 %

    Substanțe reducătoare

    Nu mai mult de 0,3 %, exprimat în D-glucoză

    Ribitol și glicerol

    Nu mai mult de 0,1 %

    Plumb

    Nu mai mult de 0,5 mg/kg


    ANEXA II

    PARTEA A

    Directiva abrogată și lista modificărilor ulterioare

    (menționate la articolul 2)

    Directiva 95/31/CE a Comisiei

    (JO L 178, 28.7.1995, p. 1)

    Directiva 98/66/CE a Comisiei

    (JO L 257, 19.9.1998, p. 35)

    Directiva 2000/51/CE a Comisiei

    (JO L 198, 4.8.2000, p. 41)

    Directiva 2001/52/CE a Comisiei

    (JO L 190, 12.7.2001, p. 18)

    Directiva 2004/46/CE a Comisiei

    (JO L 114, 21.4.2004, p. 15)

    Directiva 2006/128/CE a Comisiei

    (JO L 346, 9.12.2006, p. 6)

    PARTEA B

    Termene de transpunere în dreptul intern

    (menționate la articolul 2)

    Directiva

    Data limită de transpunere

    95/31/CE

    1 iulie 1996 (1)

    98/66/CE

    1 iulie 1999

    2000/51/CE

    30 iunie 2001

    2001/52/CE

    30 iunie 2002

    2004/46/CE

    1 aprilie 2005

    2006/128/CE

    15 februarie 2008


    (1)  În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Directiva 95/31/CE, „produsele introduse pe piață sau etichetate până la 1 iulie 1996, care nu îndeplinesc cerințele prezentei directive, pot fi comercializate, cu toate acestea, până la epuizarea stocului”.


    ANEXA III

    Tabel de corespondență

    Directiva 95/31/CE

    Prezenta directivă

    Articolul 1, alineatul (1)

    Articolul 1

    Articolul 1, alineatul (2)

    Articolul 2

    Articolul 2

    Articolul 3

    Articolul 3

    Articolul 4

    Articolul 4

    Anexă

    Anexa I

    Anexa II

    Anexa III


    Top