EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32008L0060

Directiva 2008/60/CE a Comisiei din 17 iunie 2008 de stabilire a criteriilor specifice de puritate privind îndulcitorii autorizați pentru utilizare în produsele alimentare (versiune codificată) (Text cu relevanță pentru SEE)

JO L 158, 18.6.2008, p. 17–40 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Legal status of the document No longer in force, Date of end of validity: 30/11/2012; abrogat prin 32012R0231

ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2008/60/oj

18.6.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 158/17


DIRECTIVA 2008/60/CE A COMISIEI

din 17 iunie 2008

de stabilire a criteriilor specifice de puritate privind îndulcitorii autorizați pentru utilizare în produsele alimentare

(Text cu relevanță pentru SEE)

(versiune codificată)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 89/107/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind aditivii alimentari autorizați pentru utilizare în produsele alimentare destinate consumului uman (1), în special articolul 3 alineatul (3) litera (a),

întrucât:

(1)

Directiva (CE) nr. 95/31/CE a Comisiei din 5 iulie 1995 de stabilire a criteriilor specifice de puritate privind îndulcitorii autorizați pentru utilizare în produsele alimentare (2) a fost modificată de mai multe ori în mod substanțial (3). Este necesar, din motive de claritate și de raționalizare, să se codifice directiva menționată.

(2)

Este necesar să se stabilească criteriile de puritate pentru toți îndulcitorii menționați în Directiva 94/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 iunie 1994 privind îndulcitorii care trebuie utilizați în produsele alimentare (4).

(3)

Este necesar să se țină seama de specificațiile și tehnicile analitice pentru îndulcitori stabilite de Codex Alimentarius elaborat de Comitetul mixt de experți FAO/OMS pentru aditivii alimentari (CMEAA).

(4)

Aditivii alimentari, preparați prin metode de producție sau cu materiale inițiale foarte diferite de cele evaluate de către Comitetul științific pentru alimentație umană sau de cele menționate de prezenta directivă ar trebui supuși spre evaluare a siguranței de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor cu accent pe criteriul de puritate.

(5)

Măsurile prevăzute de prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătate animală.

(6)

Prezenta directivă nu trebuie să aducă atingere obligațiilor statelor membre privind termenele de transpunere în dreptul intern a directivelor, menționate în anexa II, partea B,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Criteriile de puritate menționate la articolul 3 alineatul (3) litera (a) din Directiva 89/107/CEE pentru îndulcitorii menționați de Directiva 94/35/CE sunt stabilite în anexa I la prezenta directivă.

Articolul 2

Directiva 95/31/CE, astfel cum a fost modificată prin directivele menționate în anexa II, partea A, se abrogă, fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre cu privire la termenele de transpunere în dreptul intern a directivelor, prevăzute în anexa II, partea B.

Trimiterile la directiva abrogată se înțeleg ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa III.

Articolul 3

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 4

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 17 iunie 2008.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 40, 11.02.1989, p. 27. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(2)  JO L 178, 28.7.1995, p. 1. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2006/128/CE (JO L 346, 9.12.2006, p. 6).

(3)  A se vedea anexa II, partea A.

(4)  JO L 237, 10.09.1994, p. 3. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2006/52/CE (JO L 204, 26.7.2006, p. 10).


ANEXA I

E 420 (i) —   

SORBITOL

Sinonime

D-glucitol, D-sorbitol

Definiție

Denumire chimică

D-glucitol

IESCE

200-061-5

Formulă chimică

C6H14O6

Masă moleculară relativă

182,17

Compoziție

Conține nu mai puțin de 97 % de glicitoli totali și nu mai puțin de 91 % de D-sorbitol raportat la substanța uscată.

Glicitolii sunt compuși cu formula structurală CH2OH-(CHOH)n-CH2OH, unde „n” este un număr întreg.

Descriere

Pudră higroscopică albă, pudră cristalină, fulgi sau granule cu gust dulce.

Identificare

A.

Solubilitate

Foarte solubilă în apă, ușor solubilă în etanol.

B.

Intervalul de topire

88-102 °C

C.

Derivat de monobenziliden al sorbitolului

La 5 g de probă se adaugă 7 ml metanol, 1 ml de benzaldehidă și 1 ml de acid clorhidric. Se amestecă și se agită cu un agitator mecanic până când se formează cristale. Se filtrează la vid, se dizolvă cristalele în 20 ml apă fiartă care conține 1 g de bicarbonat de sodiu, se filtrează încă fierbinte. Se răcește filtratul, se filtrează la vid, se spală cu 5 ml amestec metanol -apă (1:2), se usucă la aer. Cristalele obținute se topesc la temperaturi cuprinse între 173 și 179 oC

Puritate

Conținut de apă

Nu mai mult de 1 % (metoda Karl Fischer)

Cenușă sulfatată

Nu mai mult de 0,1 % raportat la substanța uscată

Zaharuri reducătoare

Nu mai mult de 0,3 % raportat la substanța uscată

Zaharuri totale

Nu mai mult de 1 % raportat la substanța uscată

Cloruri

Nu mai mult de 50 mg/kg raportat la substanța uscată

Sulfați

Nu mai mult de 100 mg/kg raportat la substanța uscată

Nichel

Nu mai mult de 2 mg/kg raportat la substanța uscată

Arsen

Nu mai mult de 3 mg/kg raportat la substanța uscată

Plumb

Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

Metale grele

Nu mai mult de 10 mg/kg exprimat ca Pb raportat la substanța uscată

E 420 (ii) —   

SIROP DE SORBITOL

Sinonime

Sirop de D-glucitol

Definiție

Denumire chimică

Siropul de sorbitol format prin hidrogenarea siropului de glucoză este compus din D-sorbitol, D-manitol și zaharuri hidrogenate.

Partea de produs care nu este D-sorbitol este compusă, în principal, din oligozaharide hidrogenate formate prin hidrogenarea siropului de glucoză folosit ca materie primă (în acest caz siropul nu se cristalizează) sau manitol. Cantități mici de glicitol unde n ≤ 4 pot fi prezente. Glicitolii sunt compuși cu formula structurală CH2OH-(CHOH)n-CH2OH, unde „n” este un număr întreg.

IESCE

270-337-8

Compoziție

Conține nu mai puțin de 69 % substanță uscată totală și nu mai puțin de 50 % D-sorbitol raportat la substanța anhidră.

Descriere

Soluție apoasă incoloră clară și cu gust dulce

Identificare

A.

Solubilitate

Miscibil în apă, glicerol și propan-1,2-diol.

B.

Derivat de monobenziliden al sorbitolului

La 5 g de probă se adaugă 7 ml metanol, 1 ml de benzaldehidă și 1 ml de acid clorhidric. Se amestecă și se agită într-un agitator mecanic până ce se formează cristale. Se filtrează la vid, se dizolvă cristalele în 20 ml apă fiartă care conține 1 g de bicarbonat de sodiu, se filtrează încă fierbinte. Se răcește filtratul, se filtrează la vid, se spală cu 5 ml amestec metanol-apă (1:2), se usucă la aer. Cristalele obținute se topesc la temperaturi cuprinse între 173 și 179 oC

Puritate

Conținut de apă

Nu mai mult de 31 % (metoda Karl Fischer)

Cenușă sulfatată

Nu mai mult de 0,1 % raportat la substanța uscată

Zaharuri reducătoare

Nu mai mult de 0,3 % exprimat ca glucoză raportat la substanța uscată

Cloruri

Nu mai mult de 50 mg/kg raportat la substanța uscată

Sulfați

Nu mai mult de 100 mg/kg raportat la substanța uscată

Nichel

Nu mai mult de 2 mg/kg raportat la substanța uscată

Arsen

Nu mai mult de 3 mg/kg raportat la substanța uscată

Plumb

Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

Metale grele

Nu mai mult de 100 mg/kg exprimat ca PB raportat la substanța uscată

E 421 —   

MANITOL

(I)   

MANITOL

Sinonime

D-manitol

Definiție

Produs prin hidrogenarea catalitică a soluțiilor de hidrați de carbon conținând glucoză și/sau fructoză

Denumirea chimică

D-manitol

IESCE

200-711-8

Formula chimică

C6H14O6

Masă moleculară

182,2

Compoziție

Conține nu mai puțin de 96,0 % D-manitol și nu mai mult de 102 % raportat la substanța uscată

Descriere

Pulbere cristalină, albă, inodoră

Identificare

A.

Solubilitate

Solubil în apă, foarte puțin solubil în etanol, practic insolubil în eter.

B.

Interval de topire

Între 164 și 169 °C

C.

Cromatografie în strat subțire

Trece testul

D.

Rotație specifică

[α] 20 D: + 23 ° la + 25 ° (soluție de borat)

E.

pH

Între 5 și 8

Se adaugă 0,5 ml soluție saturată de clorură de potasiu la 10 ml de soluție 10 % în greutate sau în volum a probei, apoi se măsoară pH-ul

Puritate

Pierdere la uscare

Nu mai mult de 0,3 % (105 °C, patru ore)

Zaharuri reducătoare

Nu mai mult de 0,3 % (exprimate în glucoză)

Total zaharuri

Nu mai mult de 1 % ( exprimate în glucoză)

Cenușă sulfatată

Nu mai mult de 0,1 %

Cloruri

Nu mai mult de 70 mg/kg

Sulfat

Nu mai mult de 100 mg/kg

Nichel

Nu mai mult de 2 mg/kg

Plumb

Nu mai mult de 1 mg/kg

(II)   

MANITOL PRODUS PRIN FERMENTARE

Sinonime

D-manitol

Definiție

Produs prin fermentarea discontinuă, în condiții aerobe, folosindu-se o tulpină convențională de drojdie Zygosaccharomyces rouxii

Denumirea chimică

D-manitol

IESCE

200-711-8

Formulă chimică

C6H14O6

Masă moleculară

182,2

Compoziție

Conține nu mai puțin de 99,0 % raportat la substanța uscată

Descriere

Pulbere cristalină, albă, inodoră

Identificare

A.

Solubilitate

Solubil în apă, foarte puțin solubil în etanol, practic insolubil în eter

B.

Interval de topire

Între 164 și 169 °C

C.

Cromatografie în strat subțire

Trece testul

D.

Rotație specifică

[α] 20 D: + 23 ° la + 25 ° (soluție de borat)

E.

pH

Între 5 și 8

Se adaugă 0,5 ml soluție saturată de clorură de potasiu la 10 ml de soluție 10 % vol/vol a probei, apoi se măsoară pH-ul

Puritate

Arabitol

Nu mai mult de 0,3 %

Pierdere la uscare

Nu mai mult de 0,3 % (105 °C, patru ore)

Zaharuri reducătoare

Nu mai mult de 0,3 % (exprimate în glucoză)

Total zaharuri

Nu mai mult de 1 % (exprimate în glucoză)

Cenușă sulfatată

Nu mai mult de 0,1 %

Cloruri

Nu mai mult de 70 mg/kg

Sulfat

Nu mai mult de 100 mg/kg

Plumb

Nu mai mult de 1 mg/kg

Bacterii aerobe mezofile

Nu mai mult de 103/g

Bacterii coliforme

Absente în 10 g

Salmonella

Absentă în 10 g

E. coli

Absentă în 10 g

Staphylococcus aureus

Absent în 10 g

Pseudomonas aeruginosa

Absent în 10 g

Mucegaiuri

Nu mai mult de 100/g

Drojdii

Nu mai mult de 100/g

E 950 —   

ACESULFAM K

Sinonime

Acesulfam de potasiu, sare de potasiu de 3,4-dihidro-6-metil-1,2,3-oxatiazin-4-on-2,2-dioxid

Definiție

Denumirea chimică

Sare de potasiu de 6-metil-1,2,3-oxatiazin-4(3H)-on-2,2-dioxid

IESCE

259-715-3

Formulă chimică

C4H4KNO4S

Masă moleculară

201,24

Compoziție

Conține nu mai puțin de 99 % de C4H4KNO4S raportat la substanța anhidră

Descriere

Pulbere cristalină albă, inodoră de aproximativ 200 ori mai dulce decât zaharoza.

Identificare

A.

Solubilitate

Foarte solubil în apă, foarte puțin solubil în etanol.

B.

Absorbția în ultraviolet

Maximum 227 ± 2 nm pentru o soluție de 10 mg în 1 000 ml de apă

C.

Test pozitiv pentru potasiu

Trece testul (se testează reziduul obținut prin combustia a 2 g de probă)

D.

Testul de precipitare

Se adaugă câteva picături dintr-o soluție 10 % de cobaltnitrit de sodiu la o soluție de 0,2 g din probă în 2 ml de acid acetic și 2 ml de apă. Se produce un precipitat galben.

Puritate

Pierdere la uscare

Nu mai mult de 1 % (105 °C, două ore)

Impurități organice

Trece testul pentru 20 mg/kg de componente active în UV

Fluorură

Nu mai mult de 3 mg/kg

Plumb

Nu mai mult de 1 mg/kg

E 951 —   

ASPARTAM

Sinonime

Ester metilic al aspartilfenilalaninei

Definiție

Denumire chimică

Ester N-metilic al N-L-α-(aspartil-L-fenilalaninei)

Ester N-metilic al acidului 3-amino-N-(α-carbometoxi-fenetil) succinamic

IESCE

245-261-3

Formulă chimică

C14H18N2O5

Masă moleculară relativă

294,31

Compoziție

Nu mai puțin de 98 % și nu mai mult de 102 % C14H18N2O5 raportat la substanța anhidră

Descriere

Pudră cristalină albă, inodoră, cu gust dulce,de aproximativ 200 de ori mai dulce decât zaharoza

Identificare

Solubilitate

Ușor solubil în apă și în etanol

Puritate

Pierdere la uscare

Nu mai mult de 4,5 % (105 oC, 4 ore)

Cenușă sulfatată

Nu mai mult de 0,2 % raportat la substanța uscată

pH

Între 4,5 și 6,0 (soluție de 1 la 125)

Transmitanță

Transmitanța unei soluții de 1 % în acid clorhidric 2 N determinată într-o cuvă de 1 cm la 430 nm cu un spectrometru adecvat, folosind acid clorhidric 2 N ca referință, este cel puțin 0,95, echivalentă unei absorbanțe care să nu depășească aproximativ 0,022

Rotație specifică

[α]D 20: + 14,5 la + 16,5 °

determină în soluție de 4 în 100/15 N acid formic la 30 minute după prepararea soluției de probă

Arsen

Nu mai mult de 3 mg/kg raportat la substanța uscată

Plumb

Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

Acid 5-benzil-3,6-dioxo-2- piperazin acetic

Nu mai mult de 1,5 % raportat la substanța uscată

E 952 —   

ACID CICLAMIC ȘI SĂRURILE LUI DE Na ȘI Ca

(I)   

ACID CICLAMIC

Sinonime

Acid ciclohexilsulfamic, ciclamat

Definiție

Denumire chimică

Acid ciclohexansulfamic, acid ciclohexilaminosulfonic

IESCE

202-898-1

Formulă chimică

C6H13NO3S

Masă moleculară relativă

179,24

Compoziție

Acidul ciclohexilsulfamic conține nu mai puțin de 98 % și nu mai mult decât echivalentul a 102 % de C6H13NO3S, raportat la substanța anhidră

Descriere

Pudră cristalină albă, practic incoloră, cu gust dulce-acrișor, de aproximativ 40 de ori mai dulce ca zaharoza

Identificare

A.

Solubilitate

Solubil în apă și în etanol

B.

Test de precipitare

Se acidifică o soluție de 2 % cu acid clorhidric, se adaugă 1 ml de soluție molară de clorură de bariu în apă și se filtrează dacă apar forme precipitate. Soluției clare i se adaugă 1 ml de 10 % soluție de nitrit de sodiu. Se formează un precipitat alb.

Puritatea

Pierdere la uscare

Nu mai mult de 1 % (105 oC, 1 oră)

Seleniu

Nu mai mult de 30 mg/kg exprimat ca seleniu raportat la substanța uscată

Plumb

Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

Arsen

Nu mai mult de 3 mg/kg raportat la substanța uscată

Ciclohexilamină

Nu mai mult de 10 mg/kg raportat la substanța uscată

Diciclohexilamină

Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

Anilină

Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

(II)   

CICLAMAT DE SODIU

Sinonime

Ciclamat, sare de sodiu a acidului ciclamic

Definiție

Denumire chimică

Ciclohexansulfamat de sodiu, ciclohexilsulfamat de sodiu

IESCE

205-348-9

Formulă chimică

C6H12NNaO3S și forma dihidrată C6H12NNaO3S·2H2O

Masă moleculară relativă

201,22 raportat la substanța anhidră

237,22 raportat la substanța hidratată

Compoziție

Nu mai puțin de 98 % și nu mai mult de 102 % raportat la substanța uscată

Forma dihidrată: nu mai puțin de 84 % raportat la substanța uscată

Descriere

Cristale sau pudră cristalină albă, inodoră, cu gust dulce, de aproximativ 30 de ori mai dulce decât zaharoza

Identificare

Solubilitate

Solubil în apă, practic insolubil în etanol

Puritate

Pierdere la uscare

Nu mai mult de 1 % (105 oC, 1 oră)

Nu mai mult de 15,2 % (105 oC, 2 ore) pentru forma dihidrată

Seleniu

Nu mai mult de 30 mg/kg exprimat ca seleniu raportat la substanța uscată

Arsen

Nu mai mult de 3 mg/kg raportat la substanța uscată

Plumb

Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

Ciclohexilamină

Nu mai mult de 10 mg/kg raportat la substanța uscată

Diciclohexilamină

Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

Anilină

Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

(III)   

CICLAMAT DE CALCIU

Sinonime

Ciclamat, sare de calciu a acidului ciclamic

Definiție

Denumire chimică

Ciclohexansulfamat de calciu, ciclohexilsulfamat de calciu

IESCE

205-349-4

Formulă chimică

C12H24CaN2O6S2·2H2O

Masă moleculară relativă

432,57

Compoziție

Nu mai puțin de 98 % și nu mai mult de 101 % raportat la substanța anhidră

Descriere

Cristale incolore sau pudră cristalină albă, de aproximativ 30 de ori mai dulce decât zaharoza

Identificare

Solubilitate

Solubil în apă, puțin solubil în etanol

Puritatea

Pierdere la uscare

Nu mai mult de 1 % (105 oC, 1 oră)

Nu mai mult de 8,5 % (140 oC, 4 ore) pentru forma dihidrat

Seleniu

Nu mai mult de 30 mg/kg exprimat ca seleniu raportat la substanța uscată

Arsen

Nu mai mult de 3 mg/kg raportat la substanța uscată

Plumb

Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

Ciclohexilamină

Nu mai mult de 10 mg/kg raportat la substanța uscată

Diciclohexilamină

Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

Anilină

Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

E 953 —   

IZOMALȚ

Sinonime

Izomaltutoză hidrogenată, palatinoză hidrogenată

Definiție

Denumirea chimică

Izomalțul este un amestec de monozaharide și de dizaharide hidrogenate, ai căror principali componenți sunt dizaharidele:

 

6-O-α-D-glucopiranozil-D-sorbitol (1,6-GPS) și

 

Dihidrat de 1-O-α-D-glucopiranozil-D-manitol (1,1-GPM)

Formulă chimică

6-O-α-D-glucopiranozil-D-sorbitol: C12H24O11

Dihidratat de 1-O-α-D-glucopiranozil-D-manitol: C12H24O11.2H2O

Masă moleculară relativă

6-O-α-D-glucopiranozil-D-sorbitol: 344,32

Dihidrat de 1-O-α-D-glucopiranozil-D-mannitol: 380,32

Compoziție

Conține nu mai puțin de 98 % monozaharide și dizaharide hidrogenate și nu mai puțin de 86 % amestec de 6-O-α-D-glucopiranozil-D-sorbitol si dihidrat de 1-O-α-glucopiranozil-D-manitol determinat raportat la substanță anhidră.

Descriere

Substanță cristalină, inodoră, de culoare albă, puțin higroscopică.

Identificare

A.

Solubilitate

Solubil în apă, solubilitate foarte redusă în etanol.

B.

Cromatografie în strat subțire

Se examinează prin cromatografie în strat subțire, prin utilizarea unei plăci acoperite cu un strat de silicagel cromatografic de aproximativ 0,2 mm grosime. Principalele spoturi de pe cromatogramă sunt cele care corespund punctelor 1,1-GPM și 1,6-GPS.

Puritate

Conținut de apă

Cel mult 7 % (metoda Karl Fischer)

Cenușă sulfatată

Cel mult 0,05 % raportat la substanța uscată

D-manitol

Cel mult 3 %

D-sorbitol

Cel mult 6 %

Zaharuri reducătoare

Cel mult 0,3 %, exprimate ca glucoză, raportat la substanța uscată

Nichel

Cel mult 2 mg/kg raportat la substanța uscată

Arsen

Cel mult 3 mg/kg raportat la substanța uscată

Plumb

Cel mult 1 mg/kg raportat la substanța uscată

Metale grele (de ex. Pb)

Cel mult 10 mg/kg raportat la substanța uscată

E 954 —   

ZAHARINĂ ȘI SĂRURILE SALE DE Na, K ȘI Ca

(I)   

ZAHARINA

Definiție

Denumire chimică

3-oxo-2,3 dihidro-benzo(d)izotiazol-1,1-dioxid

IESCE

201-321-0

Formulă chimică

C7H5NO3S

Masă moleculară relativă

183,18

Compoziție

Nu mai puțin de 99 % și nu mai mult de 101 % din C7H5NO3S raportat la substanța anhidră

Descriere

Cristale albe sau pudră cristalină albă, inodoră sau cu un miros slab aromatic, cu gust dulce, chiar și în soluții foarte diluate. De aproximativ 300-500 de ori mai dulce decât zaharoza

Identificare

Solubilitate

Ușor solubilă în apă, solubilă în soluții bazice, puțin solubilă în etanol

Puritate

Pierdere la uscare

Nu mai mult de 1 % (105 °C, două ore)

Interval de topire

226 – 230 °C

Cenușă sulfatată

Nu mai mult de 0,2 %, raportat la substanța uscată

Acid benzoic și acid salicilic

La 10 ml de soluție 1/ 20, acidificată anterior cu cinci picături de acid acetic, se adaugă trei picături de soluțiede concentrație aproximativ molară de clorură ferică în apă. Nu apare precipitat sau culoare violetă.

otoluen-sulfonamidă

Nu mai mult de 10 mg/kg, raportat la substanța uscată

p-toluen-sulfonamidă

Nu mai mult de 10 mg/kg, raportat la substanța uscată

Acid p-sulfonamido-benzoic

Nu mai mult de 25 mg/kg, raportat la substanța uscată

Substanțe ușor carbonizabile

Absente

Arsen

Nu mai mult de 3 mg/kg, raportat la substanța uscată

Seleniu

Nu mai mult de 30 mg/kg, raportat la substanța uscată

Plumb

Nu mai mult de 1 mg/kg, raportat la substanța uscată

(II)   

ZAHARINAT DE SODIU

Sinonime

Zaharină, sarea de sodiu a zaharinei

Definiție

Denumire chimică

-benzosulfimidă de sodiu, sarea de sodiu a 2,3-dihidro-3-oxo-benzizo-sulfonazol, oxobenzizosulfonazol, sare de sodiu dihidrată a 1,2-benzisotiazolină-3-onă-1,1-dioxid

IESCE

204-886-1

Formulă chimică

C7H4NNaO3S·2H2O

Masă moleculară relativă

241,19

Compoziție

Nu mai puțin de 99 % și nu mai mult de 101 % C7H4NNaO3S, raportat la substanța anhidră

Descriere

Cristale albe sau pudră eflorescentă cristalină albă eflorescentă, inodoră sau cu un miros slab, cu gust foarte dulce, chiar în soluții foarte diluate. De aproximativ 300-500 de ori mai dulce decât zaharoza, în soluții diluate

Identificare

Solubilitate

Ușor solubilă în apă, puțin solubilă în etanol

Puritate

Pierdere la uscare

Nu mai mult de 15 % (120 °C, patru ore)

Acid benzoic și acid salicilic

La 10 ml de soluție 1/20, acidificată anterior cu cinci picături de acid acetic, se adaugă trei picături de soluție de concentrație aproximativ molară de clorură ferică în apă. Nu apare precipitat sau culoare violetă.

o-toluen-sulfonamidă

Nu mai mult de 10 mg/kg, raportat la substanța uscată

p-toluen-sulfonamidă

Nu mai mult de 10 mg/kg, raportat la substanța uscată

Acid p-sulfonamido-benzoic

Nu mai mult de 25 mg/kg, raportat la substanța uscată

Substanțe ușor carbonizabile

Absente

Arsen

Nu mai mult de 3 mg/kg, raportat la substanța uscată

Seleniu

Nu mai mult de 30 mg/kg, raportat la substanța uscată

Plumb

Nu mai mult de 1 mg/kg, raportat la substanța uscată

(III)   

ZAHARINAT DE CALCIU

Sinonime

Zaharină, sarea de calciu a zaharinei

Definiție

Denumire chimică

o-benzosulfimidă de calciu, sare de calciu a 2,3-dihidro-3-oxo-benzisosulfonazol, sare de calciu hidrată (2:7) a 1,2-benzisotiazolină-3-onă-1,1-dioxid

IESCE

229-349-9

Formulă chimică

C14H8CaN2O6S2·3

Formula

H2O

Masă moleculară relativă

467,48

Compoziție

Nu mai puțin de 95 % C14H8CaN2O6S2, raportat la substanța anhidră C14H8CaN2O6S2, raportat la substanța anhidră

Descriere

Cristale albe sau pudră cristalină albă, inodoră sau cu un miros slab, cu gust foarte dulce, chiar în soluții foarte diluate. De aproximativ 300-500 de ori mai dulce decât zaharoza, în soluții diluate

Identificare

Solubilitate

Ușor solubilă în apă, solubilă în etanol

Puritate

Pierdere la uscare

Nu mai mult de 13,5 % (120 °C, patru ore)

Acid benzoic și acid salicilic

La 10 ml de soluție 1/20, acidifiată anterior cu cinci picături de acid acetic, se adaugă trei picături de soluție de concentrație aproximativ molară de clorură ferică în apă. Nu apare precipitat sau culoare violetă.

o-toluen-sulfonamidă

Nu mai mult de 10 mg/kg, raportat la substanța uscată

p-toluen-sulfonamidă

Nu mai mult de 10 mg/kg, raportat substanța uscată

Acid p-sulfonamido-benzoic

Nu mai mult de 25 mg/kg, raportat la substanța uscată

Substanțe ușor carbonizabile

Absente

Arsen

Nu mai mult de 3 mg/kg, raportat la substanța uscată

Seleniu

Nu mai mult de 30 mg/kg, raportat la substanța uscată

Plumb

Nu mai mult de 1 mg/kg, raportat la substanța uscată

(IV)   

ZAHARINAT DE POTASIU

Sinonime

Zaharină, sarea de potasiu a zaharinei

Definiție

Denumire chimică

o-benzosulfimidă de potasiu, sare de potasiu a 2,3-dihidro-3-oxo-benzisosulfonazol, sare de potasiu monohidrată a 1,2-benzisotiazolină-3-onă-1,1-dioxid

IESCE

 

Formulă chimică

C7H4KNO3S·H2O

Masă moleculară relativă

239,77

Compoziție

Nu mai puțin de 99 % și nu mai mult de 101 % C7H4KNO3S, raportat la substanța anhidră

Descriere

Cristale albe sau pudră cristalină albă, inodoră sau cu un miros slab, cu gust foarte dulce, chiar în soluții foarte diluate. De aproximativ 300-500 de ori mai dulce decât zaharoza

Identificare

Solubilitate

Ușor solubilă în apă, puțin solubilă în etanol

Puritate

Pierdere la uscare

Nu mai mult de 8 % (120 °C, patru ore)

Acid benzoic și acid salicilic

La 10 ml de soluție 1/20, acidificată anterior cu cinci picături de acid acetic, se adaugă trei picături de soluțiede concentrație aproximativ molară de clorură ferică în apă. Nu apare precipitat sau culoare violetă

o-toluen-sulfonamidă

Nu mai mult de 10 mg/kg, raportat la substanța uscată

p-toluen-sulfonamidă

Nu mai mult de 10 mg/kg, raportat la substanța uscată

Acid p-sulfonamido-benzoic

Nu mai mult de 25 mg/kg, raportat la substanța uscată

Substanțe ușor carbonizabile

Absente

Arsen

Nu mai mult de 3 mg/kg, raportat la substanța uscată

Seleniu

Nu mai mult de 30 mg/kg, raportat la substanța uscată

Plumb

Nu mai mult de 1 mg/kg, raportat la substanța uscată

E 955 —   

SUCRALOZĂ

Sinonime

4,1,6-triclorogalactosucroză

Definiție

Denumire chimică

1,6-Dicloro-1,6-dideoxy-β-D-fructofuranozil-4-cloro-4-deoxy-α-D-galactopiranozidă

IESCE

259-952-2

Formulă chimică

C12H19Cl3O8

Greutate moleculară

397,64

Compoziție

Conține nu mai puțin de 98 % și nu mai mult de 102 % C12H19Cl3O8 raportat la substanța anhidră

Descriere

Pudră cristalină de culoare albă-alb murdar, practic inodoră

Identificare

A.

Solubilitate

Ușor solubilă în apă, metanol și etanol

Ușor solubilă în acetat de etil

B.

Absorbție infraroșu

Spectrul infraroșu al unei dispersii a probei în bromură de potasiu prezintă maxime relative la lungimi de undă asemănătoare cu cele din spectrul de referință obținut folosind un standard de referință al sucralozei

C.

Cromatografie în strat subțire

Spotul principal în soluția test are aceeași valoare Rf ca și spotul principal al soluției standard A la care se face referire în testarea altor dizaharide clorurate. Această soluție standard se obține prin dizolvarea a 1,0 g de sucraloză standard de referință în 10 ml de metanol

D.

Rotație specifică

[α] 20 D + 84,0 ° până la + 87,5 ° raportat la substanța anhidră

(soluție de 10 % greutate/volum)

Puritate

Apă

Nu mai mult de 2, 0 % (Metoda Karl-Fisher)

Cenușă sulfatată

Nu mai mult de 0,7 %

Alte dizaharide clorurate

Nu mai mult de 0,5 %

Monozaharide clorurate

Nu mai mult de 0,1 %

Oxid de trifenilfosfină

Nu mai mult de 150 mg/kg

Metanol

Nu mai mult de 0,1 %

Plumb

Nu mai mult de 1 mg/kg

E 957 —   

TAUMATINĂ

Sinonime

 

Definiție

Denumire chimică

Taumatina se obține prin extracție apoasă (pH 2,5-4) din fructe din familia Thaumatococcus daniellii (Benth) și constă în principal din proteine de taumatină I și taumatină II împreună cu cantități neînsemnate de constituenți vegetali provenite din materia primă

IESCE

258-822-2

Formulă chimică

Polipeptida de 207 aminoacizi

Masă moleculară relativă

Taumatină I 22209

Taumatină II 22293

Compoziție

Nu mai puțin de 16 % azot raportat la substanță uscată, echivalent a nu mai puțin de 94 % proteine (N x 5,8)

Descriere

Pudră de culoarea smântânii, inodoră, cu gust dulce intens, de aproximativ 2 000-3 000 de ori mai dulce decât zaharoza

Identificare

Solubilitate

Foarte solubilă în apă și insolubilă în acetonă

Puritate

Pierdere la uscare

Nu mai mult de 9 % (105 oC la greutate constantă)

Carbohidrați

Nu mai mult de 3 % raportat la substanța uscată

Cenușă sulfatată

Nu mai mult de 2 % raportat la substanța uscată

Aluminiu

Nu mai mult de 100 mg/kg raportat la substanța uscată

Arsen

Nu mai mult de 3 mg/kg raportat la substanța uscată

Plumb

Nu mai mult de 3 mg/kg raportat la substanța uscată

Criterii microbiologice

Număr total de aerobi: max. 1 000/g E.Coli: absent în 1 g

E 959 —   

DIHIDROCHALCON DE NEOHESPERIDINĂ

Sinonime

Neohesperidină dihidrocalcon, NHDC, hesperetin dihidrocalcon-4’-β-neohesperidosid, neohesperidină DC

Definiție

Denumire chimică

2-O-α-L-ramnopiranozil-4′-β-D glucopiranozil hesperitin dihidrocalcon; obținut prin hidrogenarea catalitică a neohesperidinei

IESCE

243-978-6

Formulă chimică

C28H36O15

Masă moleculară relativă

612,6

Compoziție

Conținut nu mai mic de 96 % raportat la substanța anhidră

Descriere

Pudră cristalină, de culoare alburie,inodoră cu gust caracteristic dulce intens, de aproximativ 1 000-1 800 de ori mai dulce decât zaharoza

Identificare

A.

Solubilitate

Ușor solubil în apă caldă, foarte puțin solubil în apă rece, practic insolubil în eter și benzen

B.

Absorbție maximă în ultraviolet

282 la 283 nm pentru o soluție de 2 mg în 100 ml metanol

C.

Testul Neu

Se dizolvă aproximativ 10 mg de neohesperidină DC în 1 ml metanol, se adaugă 1 ml de soluție metanolică, 1 % de 2-aminoetil difenil borat. Se obține o culoare galben strălucitor.

Puritate

Pierdere la uscare

Nu mai mult de 11 % (105 oC, 3 ore)

Cenușă sulfatată

Nu mai mult de 0,2 % raportat la substanța uscată

Arsen

Nu mai mult de 3 mg/kg raportat la substanța uscată

Plumb

Nu mai mult de 2 mg/kg raportat la substanța uscată

Metale grele

Nu mai mult de 10 mg/kg exprimat ca Pb raportat la substanța uscată

E 962 —   

SARE DE ASPARTAM-ACESULFAM

Sinonime

Aspartam-acesulfam, sare de aspartam-acesulfam

Definiție

Sarea se prepară prin încălzirea unei soluții cu pH acid de aspartam și acesulfam K în proporție de 2:1 (greutate/greutate) și producerea cristalizării. Potasiul și umiditatea se elimină. Produsul este mai stabil decât aspartamul singur

Denumire chimică

Sarea de 2,2-dioxid de 6-metil-1,2,3-oxatiazină-4(3H)-onă a acidului L-fenilalanil-2-metil-L-α-aspartic

Formulă chimică

C18H23O9N3S

Greutate moleculară

457,46

Compoziție

63,0 % până la 66,0 % aspartam (raportat la substanța uscată) și 34,0 % până la 37 % acesulfam (formă acidă raportată la substanța uscată)

Descriere

Pudră cristalină, albă, inodoră

Identificare

A.

Solubilitate

Foarte puțin solubilă în apă, puțin solubilă în etanol

B.

Factor de transmitanță

Factorul de transmitanță al unei soluții de 1 % în apă, determinat într-o celulă de 1 cm la 430 nm cu un spectrofotometru adecvat utilizând ca referință apa, este nu mai mic de 0,95, echivalent unui coeficient de absorbtie de nu mai mult decât aproximativ 0,022

C.

Rotație specifică

[α] 20 D + 14,5 ° până la + 16,5 °

Se determină la o concentrație de 6,2 g în 100 ml de acid formic (15N) în timp de 30 de minute de la prepararea soluției. Rotația specifică calculată se împarte la 0,646 pentru a corecta conținutul de aspartam al sării de aspartam-acesulfam.

Puritate

Pierdere la uscare

Nu mai mult de 0,5 % (105 °C, patru ore)

Acid 5-Benzil-3,6-dioxo-2-piperazinacetic

Nu mai mult de 0,5 %

Plumb

nu mai mult de 1 mg/kg

E 965 (i) —   

MALTITOL

Sinonime

D-maltitol, maltoză hidrogenată

Definiție

Denumire chimică

(α)-D-glucopiranozil-1,4-D-glucitol

IESCE

209-567-0

Formulă chimică

C12H24O11

Masă moleculară relativă

344,31

Compoziție

Conține nu mai puțin de 98 % D-maltitol C12H24O11 raportat la substanța anhidră

Descriere

Pudră cristalină albă, cu gust dulce

Identificare

A.

Solubilitate

Foarte solubil în apă, puțin solubil în etanol

B.

Interval de topire

148 °C până la 151 °C

C.

Rotație specifică

[α]D 20 = + 105,5 ° până la + 108,5 ° (soluție 5 % greutate/volum )

Puritate

Apă

Nu mai mult de 1 % (metoda Karl-Fisher)

Cenușă sulfatată

Nu mai mult de 0,1 %, raportat la substanța uscată

Zaharuri reducătoare

Nu mai mult de 0,1 %, exprimat în glucoză, raportat la substanța uscată

Cloruri

Nu mai mult de 50 mg/kg, raportat la substanța uscată

Sulfați

Nu mai mult de 100 mg/kg, raportat la substanța uscată

Nichel

Nu mai mult de 2 mg/kg, raportat la substanța uscată

Arsen

Nu mai mult de 3 mg/kg, raportat la substanța uscată

Plumb

Nu mai mult de 1 mg/kg, raportat la substanța uscată

E 965 (ii) —   

SIROP DE MALTITOL

Sinonime

Sirop de glucoză hidrogenată cu conținut ridicat de maltoză, sirop de glucoză hidrogenată

Definiție

Amestec constituit în principal din maltitol cu sorbitol și oligo- și polizaharide hidrogenate. Se obține prin hidrogenarea catalitică a siropului de glucoză cu un conținut ridicat de maltoză sau prin hidrogenarea fiecărei componente, urmată de amestecare. Produsul comercializat se livrează atât sub formă de sirop, cât și sub formă de produs solid

Compoziție

Conține nu mai puțin de 99 % zaharide hidrogenate totale raportat la substanța anhidră și nu mai puțin de 50 % maltitol raportat la substanța anhidră

Descriere

Lichide vâscoase limpezi, incolore și inodore sau masă cristalină albă

Identificare

A.

Solubilitate

Foarte solubil în apă, puțin solubil în etanol

B.

Cromatografie în strat subțire

Test pozitiv

Puritate

Apă

Nu mai mult de 31 % (metoda Karl-Fisher)

Zaharuri reducătoare

Nu mai mult de 0,3 %, (exprimate în glucoză)

Cenușă sulfatată

Nu mai mult de 0,1 %

Cloruri

Nu mai mult de 50 mg/kg

Sulfat

Nu mai mult de 100 mg/kg

Nichel

Nu mai mult de 2 mg/kg

Plumb

Nu mai mult de 1 mg/kg

E 966 —   

LACTITOL

Sinonime

Lactit, lactozitol, lactobiozit

Definiție

Denumire chimică

4-O-β-D-galactopiranozil-D-glucitol

IESCE

209-566-5

Formulă chimică

C12H24O11

Masă moleculară relativă

344,32

Compoziție

Nu mai puțin de 95 %, raportat la substanța uscată

Descriere

Pudră cristalină sau soluție incoloră cu gust dulce. Produsele cristaline se prezintă sub formă anhidre, monohidrați și dihidrați.

Identificare

A.

Solubilitate

Foarte solubil în apă

B.

Rotație specifică

[α]D 20 = + 13 ° până la + 16 ° raportat la substanța anhidră (soluție apoasă 10 % greutate/volum)

Puritate

Apă

Produse cristaline; nu mai mult de 10,5 % (metoda Karl-Fisher)

Alți polioli

Nu mai mult de 2,5 %, raportat la substanța anhidră

Zaharuri reducătoare

Nu mai mult de 0,2 %, exprimat ca glucoză raportat la substanța uscată

Cloruri

Nu mai mult de 100 mg/kg, raportat la substanța uscată

Sulfați

Nu mai mult de 200 mg/kg, raportat la substanța uscată

Cenușă sulfatată

Nu mai mult de 0,1 %, raportat la substanța uscată

Nichel

Nu mai mult de 2 mg/kg, raportat la substanța uscată

Arsen

Nu mai mult de 3 mg/kg, raportat la substanța uscată

Plumb

Nu mai mult de 1 mg/kg, raportat la substanța uscată

E 967 —   

XILITOL

Sinonime

Xilitol

Definiție

Denumire chimică

D- xilitol

IESCE

201-788-0

Formulă chimică

C5H12O5

Masă moleculară relativă

152,15

Compoziție

Nu mai puțin de 98,5 % ca xilitol raportat la substanța anhidră

Descriere

Pudră cristalină albă, inodoră, cu gust foarte dulce

Identificare

A.

Solubilitate

Foarte solubil în apă, puțin solubil în etanol

B.

Intervalul de topire

92 la 96 °C

C.

pH

5 la 7 (soluție apoasă 10 % greutate/volum)

Puritatea

Pierdere la uscare

Nu mai mult de 0,5 %. (Se usucă 0,5 g de probă în vid cu fosfor la 60 oC timp de 4 ore).

Cenușă sulfatată

Nu mai mult de 0,1 % raportat la substanța uscată

Zaharuri reducătoare

Nu mai mult de 0,2 % exprimate în glucoză raportat la substanța uscată

Alți alcooli polihidrici

Nu mai mult de 1 % raportat la substanța uscată

Nichel

Nu mai mult de 2 mg/kg raportat la substanța uscată

Arsen

Nu mai mult de 3 mg/kg raportat la substanța uscată

Plumb

Nu mai mult de 1 mg/kg raportat la substanța uscată

Cloruri

Nu mai mult de 100 mg/kg raportat la substanța uscată

Sulfați

Nu mai mult de 200 mg/kg raportat la substanța uscată

E 968 —   

ERITRITOL

Sinonime

Mezoeritritol, tetrahidroxi-butan, eritrită

Definiție

Se obține prin fermentația unei surse de hidrați de carbon cu drojdii osmofile de calitate alimentară, sigure și adecvate, ca Moniliella pollinis sau Trichosporonoides megachilensis, urmată de purificare și uscare

Denumire chimică

1,2,3,4-butantetrol

IESCE

205-737-3

Formulă chimică

C4H10O4

Greutate moleculară

122,12

Compoziție

Nu mai puțin de 99 % după uscare

Descriere

Cristale albe, inodore, nehigroscopice și termostabile cu o putere de îndulcire de aproximativ 60-80 % din cea a zaharozei

Identificare

A.

Solubilitate

Ușor solubil în apă, puțin solubil în etanol, insolubil în eter etilic.

B.

Interval de topire

119-123 °C

Puritate

Pierdere la uscare

Nu mai mult de 0,2 % (70 °C, șase ore, în exsicator cu vid)

Cenușă sulfatată

Nu mai mult de 0,1 %

Substanțe reducătoare

Nu mai mult de 0,3 %, exprimat în D-glucoză

Ribitol și glicerol

Nu mai mult de 0,1 %

Plumb

Nu mai mult de 0,5 mg/kg


ANEXA II

PARTEA A

Directiva abrogată și lista modificărilor ulterioare

(menționate la articolul 2)

Directiva 95/31/CE a Comisiei

(JO L 178, 28.7.1995, p. 1)

Directiva 98/66/CE a Comisiei

(JO L 257, 19.9.1998, p. 35)

Directiva 2000/51/CE a Comisiei

(JO L 198, 4.8.2000, p. 41)

Directiva 2001/52/CE a Comisiei

(JO L 190, 12.7.2001, p. 18)

Directiva 2004/46/CE a Comisiei

(JO L 114, 21.4.2004, p. 15)

Directiva 2006/128/CE a Comisiei

(JO L 346, 9.12.2006, p. 6)

PARTEA B

Termene de transpunere în dreptul intern

(menționate la articolul 2)

Directiva

Data limită de transpunere

95/31/CE

1 iulie 1996 (1)

98/66/CE

1 iulie 1999

2000/51/CE

30 iunie 2001

2001/52/CE

30 iunie 2002

2004/46/CE

1 aprilie 2005

2006/128/CE

15 februarie 2008


(1)  În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Directiva 95/31/CE, „produsele introduse pe piață sau etichetate până la 1 iulie 1996, care nu îndeplinesc cerințele prezentei directive, pot fi comercializate, cu toate acestea, până la epuizarea stocului”.


ANEXA III

Tabel de corespondență

Directiva 95/31/CE

Prezenta directivă

Articolul 1, alineatul (1)

Articolul 1

Articolul 1, alineatul (2)

Articolul 2

Articolul 2

Articolul 3

Articolul 3

Articolul 4

Articolul 4

Anexă

Anexa I

Anexa II

Anexa III


Top