13.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 72/1

(1)

Comisia, prin Regulamentul (CE) nr. 1350/2006 (2) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”) a impus o taxă antidumping provizorie la importurile anumitor electrozi din tungsten, clasificate în prezent în cadrul codurilor NC ex81019910 și ex85159000 (codurile NC din 1 ianuarie 2007), care provin din Republica Populară Chineză („RPC”).

(2)

Se amintește faptul că ancheta asupra dumpingului și prejudiciului a acoperit perioada de la 1 ianuarie 2005 la 31 decembrie 2005 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). În ceea ce privește tendințele relevante în vederea evaluării prejudiciului, Comisia a analizat datele care acoperă perioada de la 1 ianuarie 2001 până la finalul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(3)

Ca urmare a impunerii unei taxe antidumping provizorii la importurile anumitor electrozi din tungsten originari din RPC, unele părți interesate au transmis comentarii în scris. Părților care au făcut solicitări în acest sens li s-a dat posibilitatea de a fi audiate.

(4)

Comisia a continuat să cerceteze și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare în vederea elaborării concluziilor definitive. Comentariile verbale și scrise transmise de către părți au fost examinate și, atunci când a fost cazul, concluziile provizorii au fost modificate în consecință. În acest scop, Comisia a efectuat vizite ulterioare de verificare la sediile următoarelor societăți:

(5)

Toate părțile au fost informate asupra faptelor și considerentelor esențiale, în baza cărora s-a avut în vedere recomandarea impunerii unei taxe antidumping definitive la importurile anumitor electrozi din tungsten originari din RPC și perceperea definitivă a sumelor garantate prin modalitatea taxei provizorii. De asemenea, li s-a acordat un termen pentru a li se permite să formuleze observații cu privire la informațiile astfel comunicate.

(6)

Comentariile verbale și scrise prezentate de părți au fost luate în considerare și, atunci când a fost cazul, concluziile au fost modificate în consecință.

(7)

Produsul în cauză îl constituie electrozii din tungsten pentru sudură („ET”), inclusiv barele de tugsten și tijele pentru electrozii de sudură, ce conțin cel puțin 94 % tungsten din greutate, altele decât cele obținute prin sinterizare, indiferent că sunt tăiate sau nu în lungime. În prezent, acesta este clasificat în cadrul codurilor NC ex81019910 și ex85159000 (codurile NC în vigoare de la 1 ianuarie 2007). Produsul în cauză este utilizat în procesele de sudare și procese similare, inclusiv sudarea tungsten cu arc blindat pentru gazul inert, sudarea și tăierea cu arc de plasmă și pulverizarea termică.

(8)

Un importator a adus argumente împotriva concluziei stabilite în considerentul 13 al regulamentului provizoriu, conform căreia toți ET sunt considerați ca formând un singur produs în scopul acestei proceduri. Acest importator a subliniat proprietățile variabile ale diferitelor tipuri de ET și în special un tip brevetat, dezvoltat chiar de importator.

(9)

Încă de la începutul anchetei, Comisia a fost conștientă, cu toate acestea, de faptul că există diverse tipuri de ET. Începând cu vânzarea lor în diferite lungimi și grosimi, ET pot fi făcuți fie din tungsten pur, fie din aliaj conținând un procentaj mic de metal, cum ar fi toriu, lantan, ceriu, zirconiu sau o combinație a acestora. Acest aliaj modifică proprietățile electrozilor în ceea ce privește inflamabilitatea, stabilitatea și durabilitatea, permițând o mai bună adaptare a acestora la aplicații specifice. În ciuda variațiilor privind caracteristicile tehnice ale diferitelor tipuri de ET, se consideră că sunt suficiente caracteristicile fizice comune de bază ale acestora și gradul de substituibilitate pentru a le considera drept un singur produs în scopul acestei proceduri, având în vedere faptul că au în comun aceleași caracteristici fizice și chimice de bază.

(10)

Cu toate acestea, ar trebui remarcat faptul că diferite tipuri de ET, astfel cum se menționează mai sus, au fost luate în considerare în scopul calculării marjelor de dumping și prejudiciu.

(11)

Importatorul la care se face trimitere în considerentul 8, a făcut, de asemenea, referire la diferențele existente, în procesele de producție, între producătorii europeni și chinezi și a susținut faptul că acestea conduc la o calitate mai ridicată a ET chinezești. Mai mult decât atât, un producător exportator a susținut că electrozii săi sunt de o calitate mai bună decât aceea a electrozilor produși de concurenții săi și că, în orice caz, electrozii săi sunt mai bine adaptați pentru principalul produs fabricat de către grup, lampa de sudură TIG. În ceea ce privește acest ultim argument, ar trebui subliniat faptul că, în conformitate cu dovezile disponibile, nu se constată nicio diferență de calitate care să împiedice utilizarea electrozilor produși de alți producători în această aplicație specifică, chiar dacă aceștia nu ar asigura echiparea optimă pentru lămpile de lipit. Cât despre presupusele diferențe de calitate generale, astfel cum sunt subliniate de către importator, între ET produși și vânduți de către industria comunitară în Comunitate și ET importați în Comunitate din RPC, nu a existat nicio informație obiectivă care să permită coroborarea sau cuantificarea unei astfel de diferențe percepute de calitate generală. Prin urmare, ET produși și vânduți de către industria comunitară în Comunitate și ET importați în Comunitate din RPC au fost considerați ca fiind similari, în înțelesul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază și nu a fost efectuată nicio ajustare în acest sens în calcularea prejudiciului.

(12)

În lipsa altor comentarii privind produsul în cauză și produsul similar, considerentele 12-15 ale regulamentului provizoriu sunt confirmate.

(13)

Producătorul exportator pentru care TEP a fost respins întrucât nu a îndeplinit cel de-al doilea criteriu TEP, astfel cum este prevăzut la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, a susținut faptul că discrepanțele găsite în sistemul său de contabilitate au apărut numai în câteva cazuri și că, între timp, acest sistem a fost îmbunătățit în vederea alinierii la standardele internaționale de contabilitate. Cu toate acestea, societatea nu a justificat această afirmație și nici nu a furnizat probe în acest sens. Mai mult decât atât, din probe adunate în timpul verificării la fața locului, reiese clar faptul că practicile constatate încalcă în mod evident SIC, precum și regulile chinezești de contabilitate, chiar dacă acestea ar fi fost corectate după PA.

(14)

În lipsa oricărui alt argument privind acordarea TEP, concluziile astfel cum au fost enunțate în considerentele 16-21 din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

(15)

După prezentarea concluziilor provizorii, industria comunitară a contestat acordarea TI producătorului exportator menționat la considerentul 13, întrucât au fost, de asemenea, identificate discrepanțe în contabilitatea societății în ceea ce privește înregistrarea vânzărilor de export. În această privință, ar trebui remarcat faptul că societatea a îndeplinit toate criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază și, prin urmare, nu a existat niciun motiv de respingere a cererii sale de TI. Mai mult decât atât, toate probele legate de foarte puținele tranzacții de export ale societății către Comunitate în timpul PA au putut fi obținute în timpul verificării la fața locului a chestionarului antidumping principal și s-a putut face imediat singura corectură necesară în ceea ce privește datele de export. Prin urmare, cererea industriei comunitare a fost respinsă.

(16)

În lipsa altor comentarii în această privință, concluziile privind TI astfel cum au fost enunțate în considerentele 22-25 ale regulamentului provizoriu sunt confirmate.

(17)

După prezentarea concluziilor provizorii, producătorul exportator în cauză a prezentat o valoare normală lunară, prin raportarea valorii normale medii – verificate – a PA, la evoluția prețului materiei prime principale, paratungstat de amoniu („PTA”), în vederea demonstrării faptului că, în compararea cu prețurile lunare de export, nu au mai existat acțiuni de dumping spre finalul PA. Mai mult decât atât, această valoare normală lunară a sugerat faptul că concluzia provizorie privind dumpingul a fost în special cauzată de creșterea dramatică a prețului la PTA, la care societatea nu a avut o reacție imediată prin creșterea prețurilor vânzărilor de export, acționând în acest sens abia la finalul PA. Societatea a solicitat Comisiei să ia în considerare această evoluție și să procedeze la calcularea marjei de dumping în baza ultimelor șase luni sau exclusiv a ultimului trimestru al PA. Această cerere a trebuit, cu toate acestea, să fie respinsă, având în vedere că neîncadrarea în PA ar fi discriminatorie față de celelalte societăți care au făcut obiectul unor anchete, care au fost afectate în același mod de creșterea generală a prețului la PTA. Cererea este, de asemenea, în contradicție cu însuși conceptul unei perioade de anchetă. De fapt, echivalează cu alegerea selectivă de date dintr-o parte a perioadei de anchetă și astfel pune sub semnul întrebării reprezentativitatea concluziilor.

(18)

În acest context, după prezentarea concluziilor provizorii, industria comunitară a susținut faptul că ar trebui efectuată o ajustare a costurilor materiei prime folosite la construirea valorii normale a TEP acordat societății. În opinia industriei comunitare, o asemenea ajustare ar fi justificată în temeiul articolului 2 alineatele (3) și (5) din regulamentul de bază, întrucât piața chineză de tungsten este supusă intervenției statului la nivel macroeconomic și, în consecință, prețurile interne ale materiei prime principale, PTA, au rămas în permanență inferioare prețurilor de export ale PTA.

(19)

Cererea de mai sus a fost examinată prin analizarea efectelor politicilor guvernului chinez la nivel macroeconomic, ceea ce ar putea conduce la nivele diferite de prețuri la PTA, între piețele interne și de export. Ancheta a indicat că politica chineză de returnare a TVA-ului la export descurajează, într-o anumită măsură, exportul de tungsten și produsele derivate cum ar fi PTA, întrucât exportatorii beneficiază doar de returnarea parțială a TVA-ului plătit pe materia primă cumpărată de pe piața internă. Aceasta implică, de asemenea, faptul că producătorii de ET suportă un cost suplimentar la efectuarea exportului. Prin urmare, a fost efectuată o ajustare a valorii normale, în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază, pentru a reflecta costul total suportat în urma schemei de TVA mai sus menționată. Nicio altă ajustare suplimentară nu este considerată necesară.

(20)

Pe lângă ajustarea valorii normale mai sus menționată, metodologia generală astfel cum a fost enunțată în considerentele 26-33 din regulamentul provizoriu, este confirmată.

(21)

În lipsa unor comentarii pertinente privind utilizarea SUA ca țară analoagă, sunt confirmate considerentele 34-38 din regulamentul provizoriu.

(22)

În lipsa oricărui comentariu cu privire la determinarea valorii normale pentru producătorii exportatori cărora nu li s-a acordat TEP, considerentele 39-46 din regulamentul provizoriu sunt confirmate, cu titlu definitiv.

(23)

În ceea ce privește prețurile de export ale unei societăți căreia i s-a acordat TI, precum și ale societății cooperante căreia nu i s-a acordat TEP/TI, a cărei marjă de dumping a servit ca bază pentru marja de dumping la nivel național, astfel cum s-a explicat în considerentele 54-56 ale regulamentului provizoriu, prețurile de export au fost revizuite prin excluderea a două tranzacții care nu se încadrau în PA.

(24)

După prezentarea concluziilor provizorii, producătorul exportator căruia i s-a acordat TEP, ale cărui vânzări de export către Comunitate au fost efectuate prin intermediul unui importator afiliat și ulterior revândute către societăți afiliate sau independente din Comunitate, a susținut că toate costurile de vânzare, administrative și generale ale societăților sale afiliate, folosite în vederea stabilirii prețului de export în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, au fost supraestimate și nu au reflectat costurile generate de vânzările ET. Producătorul exportator a solicitat Comisiei să utilizeze costurile de vânzare, administrative și generale originale, prezentate în răspunsurile din chestionarul destinat distribuitorilor afiliați care, inițial, nu au putut fi acceptate din lipsa unor dovezi cu privire la metoda de alocare a costurilor. Societatea a prezentat documente justificative pentru metoda de alocare folosită inițial, care s-a bazat pe un standard intern folosit în mod normal de societăți. Probele furnizate au fost ulterior verificate la fața locului și s-a constatat că metoda de alocare inițială corespundea costurilor asociate cu vânzările de ET. Așadar, cererea a fost acceptată și costurile de vânzare, administrative și generale ale distribuitorilor afiliați au fost ajustate în consecință.

(25)

În ceea ce privește marjele de profit ale celor doi importatori independenți, dintre care una a fost folosită în mod provizoriu pentru construirea prețului de export al producătorului exportator mai sus menționat, s-a constatat că acele marje de profit nu ar trebui utilizate, întrucât activitățile lor de afaceri nu sunt suficient comparabile cu cele ale importatorului afiliat în cauză. Într-adevăr, majoritatea ET importați de către acest importator afiliat sunt ulterior integrați în produsul principal fabricat de grup, lampa de sudură. Ar trebui remarcat, de asemenea, faptul că ET au o valoare infimă în comparație cu produsul finit. În acest temei, s-a ajuns la concluzia că marja de profit a importatorului afiliat ar constitui o bază mult mai exactă pentru o marjă de profit în vederea construirii prețului de export.

(26)

Nu s-au primit alte comentarii cu privire la prețurile de export și, prin urmare, metodologia generală astfel cum a fost enunțată în considerentele 47-48 din regulamentul provizoriu, cu excepția utilizării propriei marje de profit a importatorului afiliat, pentru prețul stabilit de export, al producătorului căruia i s-a acordat TEP, așa cum este descris mai sus, este confirmată.

(27)

Valorile normale, astfel cum au fost descrise mai sus în considerentele 17-22, și prețurile de export, revizuite astfel cum s-a explicat mai sus în considerentele 23-26, au fost comparate în baza prețului de fabrică. În vederea asigurării unei comparări corecte între valoarea normală și prețul de export, s-au luat în considerare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, diferențele factorilor despre care s-a susținut și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor. Factorii pentru care s-au acceptat ajustări au fost taxele indirecte, descrise în considerentul 19, taxe de transport, de asigurare, de manipulare și costuri anexe, precum și costuri de ambalare, de creditare și taxe bancare.

(28)

În lumina celor de mai sus, marja de dumping definitivă, exprimată ca procent al prețului CIF la frontiera Comunității, înainte de aplicarea taxei vamale, este următoarea:

(29)

Ca urmare a ajustării prețului de export al celeilalte societăți căreia i s-a acordat TI, marjele definitive de dumping, exprimate ca procentaj al prețului CIF la frontiera Comunității, înainte de aplicarea taxei vamale, sunt următoarele:

(30)

Ca urmare a ajustării prețului de export al producătorului exportator care cooperează și căruia nu i s-a acordat TEP/TI, marja de dumping definitivă care se aplică la nivel național este stabilită la 160,2 % din prețul CIF la frontiera comunitară, înainte de aplicarea taxei vamale.

(31)

În absența comentariilor privind producția comunitară, considerentele 57 și 58 din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

(32)

În absența comentariilor privind definiția industriei comunitare, considerentul 59 din regulamentul provizoriu este confirmat.

(33)

În absența comentariilor privind consumul comunitar, considerentul 60 din regulamentul provizoriu este confirmat.

(34)

În absența oricăror comentarii privind importurile din țara în cauză, considerentele 61-66 din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

(35)

În absența observațiilor privind situația industriei comunitare, considerentele 67-93 din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

(36)

În absența oricăror informații sau argumente noi și întemeiate, în această privință, considerentele 94-114 din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

(37)

Trei exportatori, o asociație a exportatorilor și un importator și-au reiterat îngrijorarea privind faptul că taxele provizorii ar exclude exportatorii chinezi de pe piața comunitară. Dat fiind faptul că există numai doi producători comunitari și practic niciun import din alte țări, acest fapt ar elimina, potrivit acestora, concurența de pe piața comunitară, în detrimentul utilizatorilor. Mai mult decât atât, s-a pretins că cei doi producători comunitari au antecedente în ceea ce privește controlul prețurilor pe piața comunitară prin practici comerciale neloiale. Cu toate acestea, aceste părți nu au furnizat vreo probă suplimentară pentru a-și susține afirmațiile, și nici nu s-a descoperit, pe parcursul anchetei, vreun indiciu care ar demonstra existența acestor practici.

(38)

Astfel cum se prevede în regulamentul provizoriu, scopul măsurilor antidumping nu este acela de a opri accesul exportatorilor din țările terțe pe piața comunitară, ci mai degrabă de a restabili condițiile de egalitate care au fost denaturate de practici comerciale neloiale.

(39)

Pe parcursul anchetei, nu a fost găsită nicio probă care să demonstreze comportamentul anticoncurențial pretins, iar industria comunitară nu a profitat de profituri anormal de ridicate, chiar înainte ca importurile chinezești să câștige o poziție importantă pe piața comunitară. În afară de cei doi producători comunitari existenți, nivelul măsurilor impuse ar trebui să permită, cel puțin pentru unii producători exportatori din RPC, să continue să vândă pe piața comunitară produsul în cauză. Într-adevăr, scopul taxelor, atunci când au la bază un prejudiciu, este acela de a ridica pur și simplu prețurile de import la un nivel care să permită industriei comunitare să realizeze un profit normal.

(40)

Un importator a susținut ulterior că taxele ar amenința existența societății sale. Mai mult decât atât, importatorul vinde pe piață un tip unic de electrod performant și dacă ar înceta activitatea, susține acesta, utilizatorii finali de ET ar suferi sub aspectul inovației și al calității serviciului.

(41)

Cu toate acestea, astfel cum prevede regulamentul provizoriu, efectul general asupra importatorilor, generat de oricare creștere de prețuri la importurile produselor în cauză ar trebui să restabilească competiția loială între producătorii comunitari și nu ar trebui să împiedice importatorii să vândă produsul în cauză. Mai mult decât atât, marjele de profit ridicate întâlnite la nivel de importatori care cooperează au făcut puțin probabil ca aceștia să fie excluși de pe piață, chiar dacă volumul importurilor descrește odată cu aplicarea măsurilor. Rolul distribuitorului/comerciantului pe piața electrozilor pentru sudare este esențială, deoarece oferă utilizatorului final beneficiile unui „ghișeu unic” pentru toate necesitățile sale ulterioare în ceea ce privește sudarea. Prin urmare, după toate probabilitățile, acei agenți vor constitui o trăsătură importantă pentru piață chiar după ce au fost impuse măsurile.

(42)

Una din părți a argumentat, de asemenea, că ET importați de grupul său sunt complementari lămpilor de lipit fabricate de aceeași societate. În cazul în care, ca urmare a măsurilor antidumping, utilizatorii ar fi convinși să treacă la cumpărarea unui electrod mai ieftin de la alți furnizori, performanța și durabilitatea lămpilor de lipit ale societății respective ar avea de suferit, ceea ce ar avea un impact nefavorabil asupra ansamblului activităților utilizatorilor. Cu toate acestea, se consideră că, chiar dacă clienții acestor utilizatori nu ar fi conștienți de astfel de consecințe tehnice nefavorabile, ar fi puțin probabil ca nivelul relativ scăzut de taxe propuse pentru acest exportator să asigure un stimulent pentru a-i face să aleagă alte surse de furnizare. Mai mult decât atât, nu a fost înaintată nicio probă cu privire la consecințele negative pretinse.

(43)

În absența informațiilor sau argumentelor noi și substanțiale în această privință, considerentele 115-132 din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

(44)

După prezentarea concluziilor provizorii, industria comunitară a pretins că ajustarea menționată la considerentul 136 din regulamentul provizoriu, privind funcțiile importatorilor a fost exagerată, din două motive:

(45)

Comisia a continuat să investigheze această chestiune, printre altele, prin obținerea de informații detaliate de la un importator independent adițional. Ancheta a demonstrat că atât electrozii produși de Comunitate, cât și cei importați sunt vânduți printr-o varietate considerabilă de canale și sunt adesea revânduți de mai multe ori între producător și utilizatorul final. Actorii care intervin pe această piață realizează, în măsură diferită, funcții cum ar fi controlul calității, depozitarea și logistica, reambalarea, comercializarea și serviciile postvânzare. După ce au fost examinate toate informațiile disponibile, s-a considerat că ar fi mult mai sistematic și unitar să se ia în considerare funcțiile importatorilor pentru a face o comparație între prețurile din import și prețurile industriei comunitare ajustate la un nivel comercial comun.

(46)

În acest scop, vânzările produsului similar de către industria comunitară pe piața comunitară au fost folosite ca bază pentru estimarea diferențelor de preț care rezultă din nivele comerciale diferite, și anume comercianți, detailiști, utilizatori finali și producători ai echipamentului original. Prin urmare, s-a aplicat această ajustare a nivelului comercial în loc de aceea menționată la considerentul 136 din regulamentul provizoriu.

(47)

Un exportator a atras atenția asupra unei erori în ceea ce privește datele de vânzare folosite pentru calculul marjei sale de prejudiciu. Au mai fost, de asemenea, corectate și alte erori de redactare din datele folosite pentru marja de prejudiciu. Ca urmare a acestor corecții, marja de prejudiciu a unui exportator și marja de prejudiciu la nivel național au fost reduse.

(48)

S-a mai descoperit că datorită unui calendar fluctuant al exporturilor unor exportatori din RPC și a evoluției ratei de schimb USD/EUR pe parcursul PA, folosirea unor rate de schimb lunare a avut un rezultat mult mai precis decât folosirea unei singure rate anuale. Calculele pentru toți exportatorii au fost revizuite în consecință.

(49)

Un exportator și o asociație de exportatori au argumentat că intervalul de timp dintre achiziționarea materiei prime și vânzarea unui electrod finisat din tungsten către un comerciant este semnificativ mai mare pentru exportatorii din RPC decât pentru industria comunitară, datorită duratei mai mari de timp de care este nevoie pentru transport și pentru procedurile vamale. Acest lucru ar însemna că prețurile exportatorilor din RPC să reacționeze, în mod normal, într-un timp mai îndelungat la majorările prețului la materiile prime decât prețurile din industria comunitară și, a susținut importatorul, acest lucru ar trebui luat în considerare la calcularea prejudiciilor.

(50)

În vreme ce se admite că intervalul de timp între fabricarea produsului și livrarea acestuia la client este mai mare pentru exportatorii chinezi, nu se consideră că acesta este un factor relevant pentru determinarea prejudiciului. Datele folosite în cursul anchetei sunt precizate de datele din factură, care corespund în mod normal cu data la care bunurile au fost expediate de la fabrică. Există, de asemenea, un decalaj între momentul când s-a negociat prețul pe baza nivelelor actuale de prețuri la materiile prime și data de expediere, dar nu există niciun motiv pentru a presupune că acest decalaj ar avantaja producătorii chinezi față de producătorii comunității. Prin urmare, acest argument a fost respins.

(51)

În consecință, media ponderată a marjelor de prejudiciu definitive pentru societățile cărora li s-a acordat fie TI, fie TEP, este:

(52)

În lumina celor menționate mai sus și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, o taxă antidumping definitivă ar trebui impusă la un nivel adecvat pentru a elimina prejudiciul provocat de importuri, fără să se depășească marja de dumping găsită.

(53)

Pe baza celor menționate anterior, taxele definitive sunt următoarele:

(54)

Nivelurile taxelor antidumping individuale pe societăți, specificate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor anchetei actuale. Prin urmare, ele reflectă situația constatată pe parcursul anchetei, la aceste societăți. Aceste niveluri ale taxelor (spre deosebire de taxele aplicabile, pe tot cuprinsul țării, celorlalte societăți) sunt astfel aplicabile în mod exclusiv la importurile de produse originare din țara în cauză și produse de societăți și, astfel, de către persoanele juridice menționate. Produsele importate fabricate de către o altă societate ale cărei nume și adresă nu sunt menționate specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de către entitățile afiliate cu societățile menționate în mod specific nu beneficiază de aceste niveluri și sunt supuse taxei care se aplică „tuturor celorlalte societăți”.

(55)

Orice solicitare de aplicare a acestor niveluri de taxe antidumping individuale (de exemplu, ca urmare a unei schimbări de nume al entității sau ca urmare a înființării de noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui adresată imediat Comisiei (3), împreună cu toate informațiile relevante, în special orice modificare în cadrul activităților societății legată de producție, vânzări naționale și pentru export asociate, de exemplu, cu modificarea care rezultă din schimbarea denumirii sau din schimbări în cadrul entităților de producție și vânzare. Dacă este necesar, regulamentul va fi modificat în consecință, prin actualizarea listei cu societățile care beneficiază de nivelurile taxelor individuale.

(56)

Pentru a asigura aplicarea potrivită a taxei antidumping, nivelul taxei reziduale ar trebui să se aplice nu numai exportatorilor care nu cooperează, dar și acelor societăți care nu au niciun export pe durata PA. Acestea din urmă sunt, cu toate acestea, invitate să prezinte o cerere de revizuire în conformitate cu articolul respectiv, pentru ca situația lor să fie examinată individual, atunci când îndeplinesc cerințele articolului 11 alineatul (4) al doilea paragraf din regulamentul de bază.

(57)

După prezentarea faptelor și considerentelor esențiale în baza cărora s-a intenționat recomandarea impunerii de taxe antidumping definitive, doi producători exportatori din RPC au oferit angajamente de prețuri, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(58)

Produsul în cauză este caracterizat de un număr considerabil de tipuri de produs cu variații semnificative de preț între ele. Cei doi producători exportatori au oferit doar prețul minim de import („PMI”) pentru toate tipurile de produse la un nivel care nu ar fi garantat eliminarea dumpingului prejudicial pentru toate produsele. De asemenea, trebuie remarcat faptul că numărul mare de tipuri de produs face efectiv imposibilă stabilirea de prețuri minime de import, semnificative pentru fiecare tip de produs care ar putea fi monitorizat în mod corespunzător de către Comisie, chiar dacă producătorii exportatori au oferit prețuri minime de import diferite pentru fiecare dintre ele.

(59)

Mai mult decât atât, pe durata PA produsul în cauză a arătat o inconstanță considerabilă în ceea ce privește prețurile și, prin urmare, nu este potrivit pentru un angajament privind un preț fix. Pentru a soluționa această problemă ambele societăți s-au oferit să indexeze prețul minim de import pe baza inconstanței prețurilor PTA. Cu toate acestea, cum nicio corelație strânsă între inconstanța prețurilor PTA și TE nu a putut fi stabilită pe durata PA pentru unul dintre producătorii exportatori, indexarea prețului minim de import pe baza prețurilor PTA nu a fost fezabilă pentru acest anumit producător exportator.

(60)

Mai mult decât atât, unul dintre producătorii exportatori are mai multe societăți afiliate în CE și aceste societăți afiliate vând, de asemenea, alte produse acelorași clienți. Această structură complexă de vânzări generează un risc de eludare.

(61)

Pe baza celor de mai sus, s-a concluzionat că aceste oferte de angajamente trebuie respinse.

(62)

Ținându-se seama de importanța marjelor de dumping stabilite și de nivelul de prejudiciu cauzat industriei comunitare, se consideră necesar ca sumele depuse cu titlu de taxă antidumping provizorie, stabilită prin regulamentul provizoriu, adică Regulamentul (CE) nr. 1350/2006, să fie percepute definitiv, la nivelul sumei aferente taxelor impuse definitiv. Atunci când taxele definitive sunt inferioare taxelor provizorii, sumele depuse provizoriu în surplus față de nivelul taxelor antidumping definitive sunt eliberate. Atunci când taxele definitive sunt superioare taxelor provizorii, numai sumele garantate la nivelul taxelor provizorii sunt percepute definitiv.

(63)

Pentru a minimiza riscurile de eludare apărute din cauza diferenței mari dintre nivelurile taxelor, se consideră că sunt necesare măsuri speciale în acest caz pentru a asigura aplicarea adecvată a taxelor antidumping. Aceste măsuri speciale, care se aplică numai societăților pentru care s-a introdus un nivel al taxei individuale, includ următoarele: prezentarea, la autoritățile vamale ale statelor membre, a unei facturi comerciale valabile, care corespunde cerințelor stabilite la anexa la prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de o asemenea factură sunt supuse taxelor antidumping reziduale, aplicabile tuturor celorlalți exportatori.

(64)

Mai mult decât atât, se reamintește faptul că, în cazul în care exporturile societăților care beneficiază de niveluri ale taxelor individuale mai scăzute cresc semnificativ în volum după impunerea măsurilor antidumping, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare în evoluția tendințelor comerciale, modificare datorată stabilirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai dacă respectivele condiții sunt întrunite, poate fi inițiată o anchetă îndreptată împotriva eludării. Ancheta poate examina, inter alia, necesitatea eliminării nivelurilor taxelor individuale și impunerea consecventă a unei taxe la nivel național,

Comisia Europeană

Direcția Generală Comerț

Direcția H, birou J-79 5/16

1049 Bruxelles/Belgia

1.

Numele și funcția reprezentantului oficial al societății care a emis factura comercială.

2.

Următoarea declarație „Eu, subsemnatul, certific prin prezenta că [volumul] de electrozi de tungsten vândut pentru export în Comunitatea Europeană și acoperit de prezenta factură a fost produs de (numele societății și adresa) (codul adițional Taric) în (țara în cauză). Declar că informațiile furnizate în această factură sunt complete și corecte.”