11/Volumul 51

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

186

L 365/7

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1015/94 (2), Consiliul a instituit un drept antidumping definitiv asupra importurilor de sisteme de telecamere originare din Japonia (denumită în continuare „anchetă inițială”).

(2)

În septembrie 2000, prin Regulamentul (CE) nr. 2042/2000 (3), Consiliul a confirmat drepturile antidumping definitive instituite prin Regulamentul (CE) nr. 1015/94 în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază (denumită în continuare „anchetă precedentă de reexaminare”).

(3)

Ca urmare a publicării unui aviz de expirare iminentă a măsurilor antidumping aplicabile importurilor de sisteme de telecamere originare din Japonia (4), Comisia a primit, la 28 iunie 2005, o cerere de reexaminare a acestor măsuri, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(4)

Această cerere a fost prezentată de Grass Valley Nederland BV, un producător comunitar care reprezintă mai mult de 60 % din producția comunitară totală de sisteme de telecamere (denumit în continuare „producător solicitant”). Grass Valley este societatea rezultată din achiziționarea societății Philips Digital Video Systems de către Thomson Multimedia, proprietarul societății Thomson Broadcast Systems. Cererea de reexaminare în temeiul expirării măsurilor susținea că expirarea măsurilor va atrage după sine, probabil, o continuare sau o reapariție a dumpingului și a prejudiciului cauzat industriei comunitare.

(5)

Concluzionând, după consultarea comitetului consultativ, că există dovezi suficiente pentru a justifica inițierea unei reexaminări în temeiul expirării măsurilor, Comisia a deschis prezenta anchetă la 29 septembrie 2005 (5) în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(6)

La 18 mai 2006, Comisia a inițiat o nouă procedură antidumping privind importurile de anumite sisteme de camere originare din Japonia și de reexaminare intermediară a dreptului antidumping instituit asupra importurilor de sisteme de telecamere originare din Japonia (6). Noua procedură antidumping privește în special sistemele de telecamere vizate de măsurile în vigoare menționate la considerentul 2. În cazul în care s-ar decide că trebuie să se instituie măsuri asupra anumitor sisteme de camere originare din Japonia, cuprinzând astfel sistemele de telecamere care intră sub incidența măsurilor în temeiul prezentului regulament, ar fi necorespunzătoare menținerea măsurilor instituite prin acest regulament și ar fi necesară modificarea sau abrogarea acestuia în consecință.

(7)

Comisia i-a informat oficial pe producătorii-exportatori, utilizatorii/importatorii, producătorii de materii prime cunoscuți ca fiind interesați, pe reprezentanții țării exportatoare și pe producătorii comunitari cu privire la inițierea reexaminării în temeiul expirării măsurilor. Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și face cunoscut punctul de vedere în scris și de a solicita să fie audiate în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(8)

S-au trimis chestionare producătorului comunitar solicitant, la alți doi producători comunitari cunoscuți, la 25 de utilizatori, la nouă producători de materii prime și la cinci producători-exportatori cunoscuți din Japonia. S-au primit răspunsuri de la un producător comunitar, de la un producător-exportator japonez și societatea sa din Comunitate cu care are legătură, de la patru utilizatori/importatori și de la un furnizor de materii prime.

(9)

Comisia a cercetat și verificat toate informațiile considerate necesare în scopul anchetei sale și a efectuat vizite de verificare la următoarele societăți:

(10)

Analiza s-a axat în principal pe definiția standard (SD), dat fiind că sistemele de telecamere SD constituie marea majoritate a produselor care intră sub incidența măsurilor. S-a observat, de asemenea, că un sistem de telecamere HD, având performanțe și o calitate similare cu cele ale unui sistem SD cu un raport semnal-zgomot de 62 decibeli (și, prin urmare, care intră sub incidența măsurilor în vigoare în prezent), poate prezenta un raport semnal-zgomot sub 55 decibeli și, prin urmare, poate să nu intre sub incidența măsurilor. Acest fapt a fost confirmat și de industria comunitară. O parte în cauză care nu a cooperat la prezenta anchetă a cerut ca definiția produsului care face obiectul prezentei anchete să se alinieze celei din noua anchetă prevăzută la considerentul 6. Dar ancheta actuală nu poate modifica definiția produsului și se limitează la a stabili dacă este necesară menținerea sau abrogarea măsurilor în vigoare. Din acest motiv argumentul a fost respins.

(11)

Ancheta privind probabilitatea de continuare sau de reapariție a dumpingului și a prejudiciului a cuprins perioada de la 1 octombrie 2004 la 30 septembrie 2005 (denumită în continuare „perioadă de anchetă”). Analiza tendințelor utile pentru evaluarea probabilității unei continuări sau a unei reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2002 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată” sau „perioada de examinare a prejudiciului”).

(12)

Produsul în cauză este același ca și cel care a făcut obiectul anchetelor inițiale care au dus la instituirea măsurilor în vigoare în prezent, și anume sisteme de telecamere.

(13)

Astfel cum este prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1015/94, sistemele de telecamere pot fi alcătuite dintr-o combinație a următoarelor elemente, importate împreună sau separat:

(14)

Produsele vizate de această reexaminare intră în prezent sub incidența codurilor NC ex 8525 30 90, ex 8537 10 91, ex 8537 10 99, ex 8529 90 81, ex 8529 90 95, ex 8543 89 97, ex 8528 21 14, ex 8528 21 16 și ex 8528 21 90.

(15)

Produsele care nu fac obiectul prezentei proceduri sunt următoarele:

(16)

La fel ca și anchetele precedente menționate la considerentele 1 și 2, prezenta anchetă a stabilit că produsul în cauză fabricat de producătorii-exportatori japonezi și vândut pe piața japoneză și în Comunitate, precum și cel fabricat și vândut de producătorul comunitar solicitant pe piața Comunității se bazează pe aceeași tehnologie de bază și respectă amândouă standardele industriale internaționale. De asemenea, acestea sunt destinate acelorași aplicații și utilizări; produsele prezintă, prin urmare, caracteristici fizice și tehnice similare, sunt substituibile și își fac concurență reciproc. Prin urmare, acestea au fost considerate ca fiind similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(17)

Precum în ancheta precedentă de reexaminare, gradul de cooperare al producătorilor-exportatori japonezi în cadrul prezentei anchete a fost deosebit de slab. Numai un singur producător din cinci a cooperat. Dintre ceilalți patru producători cunoscuți de Comisie, nici unul nu a răspuns la chestionar, chiar dacă, conform datelor disponibile și, în special, conform bazei de date ținute de Comisie, în temeiul articolului 14 alineatul (6) din regulamentul de bază [denumită în continuare „baza de date 14(6)”], cel puțin trei au exportat, probabil, sisteme de telecamere către Comunitate în timpul perioadei de anchetă.

(18)

Un singur producător-exportator a cooperat, dar acesta nu a exportat produsul în cauză către Comunitate. Ținând seama de gradul scăzut de cooperare, nu s-a putut obține direct de la producători-exportatori nici o informație fiabilă privind importurile produsului în cauză în Comunitate pe durata perioadei de anchetă. De asemenea, în conformitate cu concluziile precedente, informațiile statistice disponibile datorită Eurostat nu sunt considerate fiabile, deoarece codurile NC la care produsul în cauză este clasat înregistrează și importuri ale altor produse fără nici o posibilitate de distincție. Prin urmare, și informațiile de la Eurostat au trebuit înlăturate pentru a se stabili existența unor importuri de sisteme de telecamere originare din Japonia, precum și cantitățile și valorile lor. În aceste circumstanțe și în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, Comisia a decis să recurgă la datele disponibile, și anume cele cuprinse în baza de date 14(6) și în cererea de inițiere a reexaminării. Pe această bază au fost estimate volumele și valorile sistemelor de telecamere originare din Japonia și importate în Comunitate în cursul perioadei examinate.

(19)

Ținând seama de cooperarea insuficientă sau inexistentă a producătorilor-exportatori japonezi și de faptul că singurul producător-exportator japonez care a cooperat nu a exportat către Comunitate pe durata perioadei de anchetă, Comisia a cules informații privind continuarea dumpingului din alte surse, în special cele comunicate de producătorul solicitant și cele disponibile în baza de date 14(6), în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(20)

Baza de date 14(6) arată că au existat importuri semnificative ale produsului în cauză pe durata perioadei de anchetă, în special circa zece capete telecameră, care constituie partea esențială și cea mai valoroasă a sistemului. Se reamintește că, ținând seama de cooperarea redusă și de faptul că singurul producător-exportator care a cooperat nu a exportat către Comunitate pe durata perioadei de anchetă, nu se putea opera nici un calcul formal al dumpingului în ceea ce privește produsul în cauză.

(21)

Ținând seama de cele menționate anterior și în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, Comisia trebuia să recurgă la datele disponibile, și anume elementele probatorii furnizate în cererea de reexaminare, care arată că nivelul dumpingului celor două modele ale produsului în cauză după vămuire este semnificativ, deoarece depășește, pentru unul dintre modele, 10 %.

(22)

În concluzie, din elementele probatorii disponibile reiese că există o probabilitate de continuare a practicilor de dumping de către producătorii-exportatori japonezi.

(23)

Producătorii internaționali de sisteme de telecamere sunt stabiliți numai în Japonia și în UE. Acești producători își împart astfel vânzările internaționale. Există cel puțin doi producători comunitari cunoscuți, dintre care unul are legătură cu producătorii-exportatori japonezi care produc pentru piața Comunității. Există cinci producători-exportatori japonezi cunoscuți care produc și vând la nivel internațional.

(24)

Se reamintește că măsurile sunt în vigoare din 1994. De asemenea, în 1999, Comisia a ajuns la concluzia că producătorii-exportatori asimilau măsurile și a decis, în consecință, să crească drepturile antidumping la niveluri foarte ridicate în ceea ce-i privește pe producătorii-exportatori în cauză (până la 200,3 %). În cele din urmă, în 2000, o reexaminare în temeiul expirării măsurilor în vigoare a arătat că măsurile trebuiau prelungite pentru o nouă perioadă de cinci ani, ținând seama de probabilitatea de continuare și de reapariție a dumpingului și a prejudiciului.

(25)

Ținând seama de slaba cooperare a producătorilor-exportatori, singurele surse de informație disponibile pentru prețurile produsului în cauză în Japonia erau datele despre vânzări ale unicului producător-exportator care a cooperat (Ikegami), informațiile obținute de la producătorul solicitant și informațiile prevăzute în cererea de reexaminare.

(26)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 20, capul telecamerei este partea centrală și cea mai importantă a unui sistem de telecamere în termeni de valoare, astfel încât s-a considerat adecvată evaluarea pe această bază a raportului între prețurile practicate în Japonia și prețurile practicate în Comunitate.

(27)

Din informațiile cuprinse în cerere și din cele obținute în cursul vizitelor de verificare reiese că prețurile practicate de producătorii comunitari în Comunitate sunt mai mari decât cele practicate pe piața internă japoneză.

(28)

Cu toate acestea, s-a arătat anterior că societățile japoneze sunt totuși dispuse încă în prezent să exporte către Comunitate la prețuri, fără drepturi antidumping, care sunt de departe mai mici decât cele practicate în Comunitate și pe piața lor internă. Același lucru se întâmplă și în cazul exporturilor către țările terțe.

(29)

Pe această bază, se poate aștepta ca, în caz de abrogare a măsurilor, importurile să intre în Comunitate probabil la prețuri care vor face obiectul unui dumping foarte semnificativ și vor fi mai mici decât prețurile din Comunitate, dat fiind că nimic nu lasă să se creadă că producătorii-exportatori japonezi își vor modifica politica în materie de prețuri în acest caz. De asemenea, nivelul ridicat al prețurilor pe piața Comunității îi stimulează pe producătorii-exportatori japonezi să își orienteze părți din vânzările lor interne spre piața UE.

(30)

În sfârșit, ținând seama de nivelul ridicat al drepturilor în vigoare (între 52,7 % și 200,3 %), producătorii-exportatori japonezi ar avea o marjă de manevră importantă pentru stabilirea de prețuri noi în caz de abrogare a măsurilor, dacă ar trebui să decidă creșterea prețurilor lor la export. În toate cazurile, după cum s-a demonstrat deja anterior, orice creștere a prețurilor mai mică decât măsurile existente în vigoare ar reprezenta o subcotare a prețurilor practicate în Comunitate.

(31)

Ținând seama de slaba cooperare a producătorilor-exportatori, s-a efectuat o analiză privind prețurile din Japonia către țările terțe practicate de unicul producător-exportator care a cooperat, în raport cu cele la care produsele au fost vândute în Japonia. În acest sens, a fost luată în considerare marea majoritate a vânzărilor în țările terțe.

(32)

În scopul unei comparații corecte a acestor prețuri, s-au efectuat adaptări, după caz, în funcție de nivelul comercial, de transport, de asigurare și de costul aferent creditului. Au fost incluse în comparație toate elementele sistemelor, nu doar capetele telecamerelor, dat fiind că erau disponibile informații detaliate cu privire la acestea.

(33)

Comparația arată că societatea vindea țărilor terțe la prețuri mult mai mici decât cele practicate pe piața sa internă.

(34)

Din informațiile disponibile reiese că societatea își vinde produsele către țări terțe, foarte probabil, la prețuri de dumping (aproximativ 20 %). Aceasta confirmă elementele probatorii din cerere care arată la prima vedere că producătorii-exportatori vând la prețuri de dumping semnificative către alte țări terțe.

(35)

Nici un element probatoriu disponibil nu indică faptul că alți producători-exportatori japonezi nu urmează aceeași politică în materie de prețuri și nu vând la prețuri care fac probabil obiectul unui dumping către alte țări terțe.

(36)

Pe această bază, se concluzionează că producătorii-exportatori japonezi vindeau la export către țări terțe la prețuri mult mai mici decât cele practicate pe piața lor internă și că aceste prețuri la export se situau, foarte probabil, la niveluri de dumping pe durata perioadei de anchetă; nici un element probatoriu nu lasă să se întrevadă că această practică se va schimba.

(37)

Conform datelor disponibile, respectiv cererea și informațiile furnizate de singurul producător-exportator care a cooperat, prețurile la care producătorii-exportatori își vând produsul în cauză țărilor terțe sunt cu mult mai mici decât cele practicate în Comunitate. Diferența poate atinge 220 %, în funcție de piață. În caz de abrogare a măsurilor, producătorii-exportatori japonezi ar fi prin urmare foarte stimulați să reorienteze părți din exporturile lor destinate țărilor terțe către piața Comunității.

(38)

Este necesar să se precizeze, de asemenea, că singura țară care aplică măsuri antidumping produsului în cauză este Comunitatea. Nici un element probatoriu nu indică faptul că, în caz de abrogare a măsurilor, producătorii vor adopta o altă politică în materie de prețuri decât cea urmată în materie de exporturi către țările terțe.

(39)

Producătorul solicitant a subliniat că, din cauza naturii produsului, capacitățile sunt flexibile, iar producătorii-exportatori japonezi le-ar putea mări pe ale lor într-un termen foarte scurt. Acest lucru a fost confirmat prin verificări la fața locului efectuate la singurul producător-exportator japonez care a cooperat.

(40)

De fapt, procesul de producție are nevoie de mână de lucru, dar nu este limitat de un proces de producție special sau de o anumită mașină. Dat fiind că linia de producție este în principal manuală, este suficient să se mărească numărul de ture și personalul pentru a mări capacitățile. De fapt, principalul obstacol în mărirea capacităților este timpul necesar pentru formarea noilor operatori însărcinați cu asamblarea și fabricarea sistemelor de telecamere. Singurul obstacol eventual care ar necesita niște investiții importante pentru mărirea producției este mașina care fabrică blocul optic. Cu toate acestea, nici un element probatoriu nu indică faptul că acesta este, ținând seama de nivelurile de producție actuale, un factor limitativ probabil al unei eventuale creșteri a capacităților de producție. De asemenea, deoarece societatea nu exploata complet toate turele, s-a concluzionat că se vor putea mări rapid și semnificativ capacitățile de producție. În plus, nu s-a prezentat nici un element probatoriu conform căruia costul legat de o astfel de creștere a capacităților ar fi ridicat în raport cu valoarea produselor fabricate.

(41)

Această creștere ar putea fi foarte semnificativă, dat fiind „prețul modic” pe care trebuie să îl plătească producătorii-exportatori japonezi pentru a vinde cantități mărite în Comunitate (rețele de distribuție existente și nivel scăzut de investiții necesare pentru mărirea capacităților).

(42)

Ținând seama de cele menționate anterior, precum și de lipsa oricărui element probatoriu care să demonstreze că această situație nu este similară pentru toți producătorii-exportatori, se poate concluziona că există o probabilitate de creștere semnificativă a capacităților de producție într-un termen foarte scurt, în cazul în care producătorii japonezi ar decide în acest sens.

(43)

Pe baza celor menționate anterior, se poate concluziona că importurile vor crește probabil în Comunitate, în caz de abrogare a măsurilor. Cele menționate anterior trebuie considerate în lumina prețurilor atractive din Comunitate în raport cu țările terțe, după cum s-a arătat anterior, a rețelelor de distribuție existente deja și a faptului că aceste capacități mărite ar putea fi asigurate cu un cost relativ scăzut (formarea noilor operatori specializați).

(44)

Ținând seama de particularitățile pieței menționate anterior, și anume prețurile din Comunitate fiind mai mari decât cele practicate în țările terțe și pe piața internă japoneză, există un mare interes în reorientarea unor părți din vânzări către piața Comunității, probabil la prețuri scăzute, pentru a recâștiga cotele de piață pierdute. De asemenea, deoarece capacitățile de producție pot fi extinse rapid, este foarte probabil că importurile produsului în cauză se vor relua în cantități semnificative. În lipsa unor elemente probatorii conform cărora producătorii-exportatori japonezi își vor schimba politica în materie de prețuri în scopul creșterii prețurilor în caz de abrogare a măsurilor, este, de asemenea, foarte probabil că aceste importuri mărite se vor face la prețuri care fac obiectul unui dumping.

(45)

Pe baza celor menționate anterior, se poate concluziona că există o probabilitate de reapariție a dumpingului produsului în cauză din partea producătorilor-exportatori japonezi în caz de abrogare a măsurilor, astfel încât este necesară menținerea măsurilor în vigoare.

(46)

În 2001, Philips Digital Video Systems („Philips DVS”) a fost preluat de Thomson Multimedia, proprietar al lui Thomson Broadcast Systems („TBS”), un alt producător comunitar de sisteme de telecamere, entitatea fuzionată Philps DVS/TBS devenind Grass Valley Nederland B.V., producătorul solicitant.

(47)

Un producător-exportator a subliniat că, în urmă cu cinci ani, cvasitotalitatea sistemelor de telecamere vândute de societatea sa cu care are legătură din Comunitate erau fabricate de această societate în Comunitate. Pe de altă parte, acesta a afirmat că nu este afectat de deciziile de instituire a drepturilor antidumping, deoarece această instalație de producție nu aprovizionează numai piața Comunității, ci lumea întreagă.

(48)

Dat fiind că acest producător-exportator nu a furnizat informații mai ample, în special un răspuns la chestionarele destinate celorlalți producători comunitari, nu s-a putut examina amănunțit natura precisă a activităților sale, în special în Comunitate.

(49)

Un alt operator economic care fabrică sisteme de telecamere în Comunitate și are legătură cu un producător-exportator japonez a cooperat la prezenta anchetă și s-a opus măsurilor în vigoare în prezent. Acest operator economic a subliniat că importurile de sisteme de telecamere originare din Japonia erau sporadice și aveau ca scop numai completarea operațiunilor lor din Comunitate. Verificarea la fața locului a dovedit că numai un anumit model se asambla în aceste instalații în Comunitate cu părți originare din Japonia și din Comunitate, chiar dacă, în momentul verificării, nu se realiza propriu-zis nici o producție a blocului CCD (dispozitiv cu cuplaj de sarcină), partea cea mai importantă a unui cap telecameră. De asemenea, ancheta a constatat că nici un alt motiv în afară de existența unor măsuri aplicabile sistemelor de telecamere nu justifică producția unui astfel de model în Comunitate.

(50)

În orice caz, prezenta anchetă a confirmat că producătorul solicitant reprezintă peste 60 % din producția comunitară de sisteme de telecamere. Prin urmare, acesta constituie industria comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază și va fi denumit în continuare „industria comunitară”.

(51)

Din motivele explicitate la considerentele 19 și 20, analiza situației pieței din Comunitate se baza pe datele colectate privind capetele telecamerelor.

(52)

Astfel cum s-a menționat anterior, nu a fost posibil să se obțină date de la un producător-exportator japonez care ar dispune de instalații de producție pe piața comunitară. După cum s-a precizat anterior, părțile japoneze care au exportat efectiv produsul în cauză către Comunitate nu au cooperat. În consecință, în special în ceea ce privește consumul, Comisia a recurs la datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(53)

Ținând seama de faptul că datele privind vânzările și producția erau disponibile numai pentru una sau două părți interesate și ținând seama de sensibilitatea comercială a acestor informații, se consideră indicat a nu se divulga valori absolute. Acestea din urmă au fost, prin urmare, înlocuite cu simbolul „–” și s-au furnizat indici.

(54)

Consumul comunitar aparent de capete telecameră a fost evaluat pe baza volumului de vânzări în Comunitate, astfel cum a fost comunicat de industria comunitară, a volumului de vânzări al Ikegami Electronics (Europa) GmbH, a statisticilor privind importurile de capete telecameră originare din Japonia extrase din baza de date 14(6), precum și a informațiilor privind achizițiile comunicate de un utilizator de sisteme de telecamere. Din cauza necooperării unui producător-exportator japonez despre care se presupune că fabrică sisteme de telecamere în Comunitate, consumul comunitar este probabil ușor subestimat, chiar dacă tendințele generale și concluziile rezultate nu ar fi modificate semnificativ.

Tabelul 1

Consum comunitar de capete telecameră

(55)

Consumul comunitar a crescut cu 3 % între 2002 și perioada de anchetă. Se remarcă, totuși, o creștere puternică în 2004, atunci când importurile culminau. Pe durata perioadei de anchetă, consumul comunitar a scăzut cu aproximativ 15 % față de 2004.

(56)

În cursul perioadei examinate, volumul importurilor de capete telecameră originare din Japonia a rămas relativ redus. Cu toate acestea, a crescut aproape de zece ori între 2002 și 2004, ajungând aproximativ la 30 de unități. Pe durata perioadei de anchetă, importurile au regresat față de 2004, rămânând considerabil superioare nivelului lor din 2002. În total, în cursul perioadei examinate, importurile aproape s-au triplat. Industria comunitară a subliniat că volumul importurilor este subestimat, deoarece, pe baza informațiilor despre piață pe care le deține, livrările în Comunitate efectuate de producătorii japonezi erau mult mai mari decât ceea ce se putea produce de către aceste societăți în Comunitate. De asemenea, industria comunitară a evidențiat că măsurile erau probabil eludate prin importuri de părți de camere. Cu toate acestea, aceste informații furnizate nu erau conforme cu concluziile anchetei, și anume cu vizitele de verificare și cu informațiile primite de la utilizatori independenți. De asemenea, sfera de aplicare a prezentei anchete de reexaminare nu are ca obiect stabilirea eludării măsurilor în vigoare, chiar dacă se recunoaște că practicile de eludare au un impact asupra situației din industria comunitară.

(57)

Cota de piață a importurilor a crescut în mod constant până în 2004, când a atins nivelul său cel mai înalt. În ciuda unei puternice scăderi pe durata perioadei de anchetă, și anume la mai puțin de jumătate din nivelul din 2004, importurile și-au mărit cota de piață în cursul perioadei examinate.

Tabelul 2

Importuri de capete telecameră originare din Japonia și cotă de piață

(58)

În lipsă de cooperare, nici o informație fiabilă nu a fost disponibilă în ceea ce privește nivelurile prețurilor la importurile de capete telecameră. De fapt, producătorii-exportatori japonezi vând produsul în cauză exclusiv importatorilor legați din Comunitate. Din acest motiv, nivelurile prețurilor disponibile în baza de date 14(6) sunt prețuri practicate între părțile asociate și, prin urmare, nu pot fi considerate fiabile. Aceasta cu atât mai mult cu cât măsurile în vigoare permit societăților să decidă atribuirea profiturilor entităților din Comunitate.

(59)

Prin urmare, nu se poate trage nici o concluzie în ceea ce privește evoluția prețurilor și politica urmată în materie de prețuri la importurile produsului în cauză.

(60)

Din motive de claritate, este necesar să se precizeze că industria comunitară a furnizat în răspunsul său la chestionar informații privind sistemele de telecamere, și nu numai capetele telecameră. Aceasta nu a fost considerată o problemă, dat fiind că fiecare sistem de telecamere dispune, în principiu, de un cap telecameră. Din acest motiv, în vederea examinării tendințelor și din lipsă de informații mai detaliate privind activitățile producătorilor-exportatori japonezi în Comunitate, analiza situației economice a industriei comunitare s-a efectuat pe baza datelor privind sistemele de telecamere.

(61)

Producția totală de sisteme de telecamere a industriei comunitare a crescut ușor în cursul perioadei examinate. După regresul de 8 % din 2003, producția a crescut semnificativ în 2004, cu aproape 35 %. În schimb, pe durata perioadei de anchetă, aceasta a scăzut cu aproximativ 16 % față de 2004, rămânând mai mare cu 5 % față de 2002.

Tabelul 4

Volum de producție

(62)

Capacitățile de producție ale industriei comunitare au rămas stabile până în 2004. În schimb, pe durata perioadei de anchetă, acestea au scăzut cu 14 % ca urmare a reorganizării societății, ceea ce i-a permis să-și adapteze capacitățile de producție la cererea existentă. De fapt, după cum este descris în continuare, o astfel de reducere a capacităților a fost însoțită de o utilizare stabilă a capacităților între 2004 și perioada de anchetă.

(63)

În paralel cu creșterea producției și cu adaptarea capacităților de producție, utilizarea capacităților a crescut în cursul perioadei examinate. În total, aceasta a urmat o evoluție similară cu cea a producției, crescând între 2002 și 2004, cu un vârf în 2003. Pe durata perioadei de anchetă, aceasta a rămas stabilă față de 2004, depășind cu aproximativ 20 % nivelul din 2002.

Tabelul 5

Capacități de producție și utilizarea capacităților

(64)

Stocurile au regresat semnificativ în 2003 (–17 %); acestea au crescut în anul următor, rămânând cu 11 % sub nivelul din 2002. Creșterea anormală a inventarelor pe durata perioadei de anchetă se explică prin faptul că perioada de anchetă s-a terminat înainte de sfârșitul exercițiului financiar, atunci când un anumit număr de comenzi trebuia încă executat.

Tabelul 6

Volumul stocurilor

(65)

Între 2002 și 2004, vânzările din industria comunitară pe piața Comunității au crescut cu 10 %, fără a compensa cu toate acestea extinderea consumului comunitar care a crescut semnificativ, și anume cu 23 % în aceeași perioadă. Aceasta a condus la un regres global al cotei de piață a industriei comunitare cu peste 20 de puncte procentuale în cursul perioadei examinate, în favoarea importurilor provenite din Japonia și a altor operatori din Comunitate. Pe durata perioadei de anchetă, vânzările au regresat semnificativ față de nivelurile din 2004, ceea ce a condus la un nou regres al cotei de piață a industriei comunitare.

(66)

Cu toate acestea, este necesar să se precizeze că cifrele și tendințele observate în ceea ce privește cota de piață a industriei comunitare trebuiau să se bazeze pe datele disponibile, în special pentru că celălalt producător existent în Comunitate nu și-a comunicat cifrele de vânzare și de producție.

(67)

În ceea ce privește prețurile de vânzare medii, acestea au scăzut cu 3 % în cursul perioadei examinate, față de o creștere cu 7 % între 2002 și 2003. Cu toate acestea, scăderea relativ redusă a prețurilor în cursul perioadei examinate maschează o modificare a sortimentului de produse, în măsura în care industria comunitară a introdus produse noi cu configurații superioare (și mai scumpe).

Tabelul 7

Volumul vânzărilor, prețuri și cotă de piață

(68)

În cursul perioadei examinate, gradul de ocupare a forței de muncă a scăzut (cu peste 24 %), ceea ce, cumulat cu creșterea producției, s-a tradus printr-o creștere semnificativă a productivității (37 %). Este necesar să se precizeze că scăderea gradului de ocupare a forței de muncă a fost însoțită de o utilizare accentuată a contractelor de muncă temporare/flexibile, reducând astfel costurile fixe ale societății.

(69)

De fapt, în cursul perioadei examinate, industria comunitară și-a putut reduce considerabil costurile cu forța de muncă (–14 %). În consecință, industria comunitară și-a putut reduce proporția acestor costuri din costul total de producție cu mai multe puncte procentuale. Este, prin urmare, evident că industria comunitară a căutat să-și adapteze structura de producție și să-și diminueze costurile fixe.

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă, productivitate și salarii

(70)

Este necesar să se precizeze că rentabilitatea industriei comunitare era mereu negativă pe durata perioadei de anchetă a ultimei reexaminări în temeiul expirării măsurilor, ceea ce a condus la prelungirea măsurilor antidumping în vigoare în acea perioadă. Această situație s-a inversat în prezent, iar între 2002 și 2004 industria comunitară a prezentat niveluri de rentabilitate pozitive.

(71)

De fapt, rentabilitatea industriei comunitare a crescut până în 2004, chiar dacă, în principiu, sunt necesare profituri ridicate (peste 10 %) pentru a permite industriei să evolueze în ritmul progresului tehnologic. Prin urmare, chiar în 2003 și 2004, anii în cursul cărora marja de profit era mai ridicată, nivelurile nu erau suficient de mari pentru a garanta industriei comunitare că poate continua să investească volume substanțiale în evoluții noi, ceea ce se cere în mod normal în acest sector.

(72)

Pe durata perioadei de anchetă, rentabilitatea s-a deteriorat semnificativ, traducându-se prin pierderi substanțiale. Aceasta se poate explica prin doi factori: pe de o parte, scăderea semnificativă a vânzărilor din Comunitate pe durata perioadei de anchetă s-a soldat cu creșterea costurilor fixe medii, însoțită de efectul negativ inerent pentru rentabilitate. Pe de altă parte, industria comunitară a fost incapabilă să repercuteze creșterea costurilor anumitor materii prime, precum și cheltuielile suplimentare cu cercetarea și dezvoltarea (R&D) și cu vânzarea, rezultate dintr-o rețea mai vastă de birouri de vânzare, în vederea furnizării unor servicii mai bune clienților săi. Este necesar să se precizeze, de asemenea, după cum s-a descris la considerentul 67, că ușoara scădere a prețurilor de vânzare medii între 2004 și perioada de anchetă maschează o modificare a sortimentului de produse, în măsura în care industria comunitară a introdus produse noi cu configurații superioare (și mai scumpe), fără a putea crește prețurile în consecință.

Tabelul 9

Rentabilitate

(73)

Investițiile au rămas la niveluri ridicate, în ciuda regresului de 13 % din 2003. Acesta a fost, totuși, compensat în anul următor printr-o creștere aproape triplă, datorată restructurării și modernizării producției industriei comunitare, precum și investițiilor mereu ridicate în R&D, care sunt indispensabile în acest sector.

(74)

Randamentul investițiilor, care corespunde profitului exprimat în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor, a urmat o tendință similară cu cea a rentabilității astfel cum a fost descrisă anterior.

Tabelul 10

Investiții și randamentul investițiilor

(75)

Industria comunitară nu a avut dificultăți în mobilizarea capitalurilor în cursul perioadei examinate.

(76)

Fluxul de lichidități a progresat semnificativ până în 2004 (39 %). Această evoluție pozitivă indică faptul că industria era în curs de redresare. Ar trebui precizat că în 2004 fluxul de lichidități reprezenta numai 10 % din vânzările totale realizate în Comunitate, ceea ce nu se poate considera ca excesiv. În schimb, pe durata perioadei de anchetă, fluxul de lichidități era afectat în mod semnificativ de nivelurile de rentabilitate negative.

Tabelul 11

Flux de lichidități

(77)

Între 2002 și perioada de anchetă, consumul comunitar a crescut cu 3 %, în timp ce volumul vânzărilor industriei comunitare pe piața Comunității a scăzut cu 21 %. Industria comunitară a pierdut peste 20 de puncte procentuale de cotă de piață, în timp ce importurile care făceau obiectul unui dumping și ceilalți producători comunitari și-au mărit cotele lor respective.

(78)

În cursul ultimilor ani, piața sistemelor de telecamere a fost marcată de o reorientare a sistemelor cu definiție standard către sisteme cu înaltă definiție. Această evoluție ar trebui să se accentueze în viitor. Cu toate acestea, transmisia cu înaltă definiție nefiind încă foarte răspândită, numeroase televiziuni, în special canalele mici de televiziune sau canalele de televiziune regionale, continuă să achiziționeze sisteme cu definiție standard, atrase de prețurile relativ mici. De fapt, industria comunitară nu a fost în măsură să profite de creșterea pieței, după cum o dovedește pierderea cotei sale de piață.

(79)

De asemenea, producția și vânzările sistemelor cu definiție standard continuă să constituie un element important pentru oricare producător de sisteme de telecamere, în special deoarece din cauza puternicei intensități de capital a acestei industrii, costurile fixe tind să fie ridicate în mod natural. Este, prin urmare, important pentru industria comunitară să beneficieze de mari volume de vânzări care rezultă din vânzările de sisteme cu definiție standard pentru a repartiza costurile fixe.

(80)

Analiza importanței dumpingului trebuie să țină seama de faptul că sunt în vigoare măsuri pentru a elimina dumpingul prejudiciabil. Astfel cum s-a menționat la considerentul 22, datele disponibile precizează că producătorii-exportatori japonezi continuă să vândă în Comunitate la prețuri de dumping. De fapt, marja de dumping constatată este semnificativă, iar impactul său asupra situației industriei comunitare nu poate fi considerat neglijabil, în special atunci când acesta este asociat cu volumele semnificative care sunt, de asemenea, previzibile.

(81)

Situația industriei comunitare s-a îmbunătățit într-o oarecare măsură în cursul perioadei examinate, de la extinderea măsurilor din 2000 și până la precedenta reexaminare în temeiul expirării măsurilor. Cu toate acestea, indicatorii menționați anterior demonstrează, de asemenea, că industria comunitară rămâne fragilă și vulnerabilă.

(82)

Ancheta a demonstrat că exporturile industriei comunitare au evoluat după cum urmează:

Tabelul 12

Exporturi ale industriei comunitare

(83)

Cantitățile exportate de industria comunitară au crescut semnificativ între 2002 și 2004, dar au scăzut cu peste 20 % pe durata perioadei de anchetă. Cu toate acestea, pe durata perioadei de anchetă, nivelul vânzărilor rămâne mai mare cu aproape 50 % față de nivelul vânzărilor înregistrate la începutul perioadei examinate. Această evoluție global pozitivă era simultană cu un regres net al prețurilor medii, care se explică printr-o concurență ridicată cu prețuri extrem de mici pe piețele din țările terțe (a se vedea considerentul 35).

(84)

De fapt, ancheta a demonstrat că industria comunitară era expusă la o concurență cu prețuri extrem de mici în țările terțe, în special pe piețele emergente, precum Brazilia și China, și că, pentru a putea menține un nivel semnificativ de producție și de vânzări, aceasta era obligată să-și reducă mult prețurile către țările terțe. Prin urmare, consecințele negative asupra rentabilității globale erau previzibile.

(85)

Un factor care ar putea explica redresarea incompletă a situației economice a industriei comunitare, ținând seama, în special, de pierderea cotei de piață și de nivelul de rentabilitate negativă pe durata perioadei de anchetă, este realizarea, de către anumiți producători-exportatori japonezi, de operațiuni în Comunitate care ar produce, de asemenea, sisteme de telecamere care urmează să fie vândute pe piața Comunității. De fapt, alți producători din Comunitate au câștigat o cotă de piață semnificativă în cursul perioadei examinate (a se vedea considerentul 65). Cu toate acestea, ținând seama de lipsa de cooperare a unui producător japonez, despre care se presupune că produce în Comunitate, nu se poate exclude faptul că eventualul câștig de cotă de piață al acestei societăți nu este rezultatul unor practici concurențiale mai bune, ci al unui simplu transfer de practici de dumping către Comunitate prin intermediul asamblării produsului în Comunitate, care face măsurile inoperante.

(86)

În acest sens, trebuie precizat că, cel puțin într-un caz, ancheta nu a dezvăluit nici un alt motiv al acestor operațiuni în Comunitate, decât existența măsurilor și necesitatea de a le evita (a se vedea considerentul 49).

(87)

Situația actuală a industriei comunitare trebuie considerată în lumina faptului că există măsuri în vigoare.

(88)

Vânzările pe piața Comunității, volumul de producție și utilizarea capacităților au crescut în mod evident până în 2004. De asemenea, rentabilitatea și productivitatea s-au îmbunătățit până în 2004, în timp ce costurile cu forța de muncă au scăzut. Fluxul de lichidități, randamentul investițiilor și stocurile au prezentat, de asemenea, o evoluție pozitivă până în 2004.

(89)

În schimb, în cursul perioadei examinate, cota de piață a industriei comunitare a prezentat o evoluție negativă, traducându-se printr-o pierdere de peste 20 de puncte procentuale. Din 2000, se asistă la o creștere a activității altor operatori economici din Comunitate, despre care se presupune că produc sisteme de telecamere. Acest fapt, în paralel cu importurile provenite din Japonia la prețuri de dumping, a împiedicat industria comunitară să repercuteze asupra prețurilor sale de vânzare creșterea costurilor legate de R&D, de producție și de vânzările de sisteme de telecamere, ducând la o rentabilitate negativă pe durata perioadei de anchetă.

(90)

Performanța exportului industriei comunitare era, de asemenea, afectată de prețurile de dumping pe aceste piețe și a obligat-o să-și reducă în mod considerabil (cu peste 30 %) prețurile medii față de țările terțe, cu consecințele negative pe care aceasta le presupune pentru rentabilitatea generală a industriei. Această situație arată evoluția eventuală a pieței Comunității de sisteme de telecamere în lipsa măsurilor.

(91)

În ansamblu, ar trebui să se concluzioneze că situația industriei s-a îmbunătățit, în general, până în 2004, dar anumiți indicatori (cum ar fi, de exemplu, volumul vânzărilor în Comunitate, rentabilitatea, randamentul investițiilor și fluxul de lichidități) au inversat evoluțiile pozitive pe durata perioadei de anchetă. Se poate astfel concluziona că industria comunitară se află într-o situație mai bună decât în cursul anchetei anterioare de reexaminare în temeiul expirării măsurilor și că s-a dovedit viabilă și competitivă în măsura în care și-a redus în mod considerabil costurile fixe și și-a îmbunătățit productivitatea. Cu toate acestea, redresarea sa nu este completă și rămâne, prin urmare, foarte fragilă și vulnerabilă, după cum arată evoluția pe durata perioadei de anchetă.

(92)

Se reamintește că la considerentul 43 s-a concluzionat că expirarea măsurilor va duce probabil la un progres al exporturilor care fac obiectul unui dumping, provenite din Japonia și cu destinația către Comunitate.

(93)

Examinând impactul probabil al importurilor suplimentare la prețuri mici asupra situației industriei comunitare, ar trebui precizat că sosirea de cantități mari de importuri care fac obiectul unui dumping ar atrage de îndată după sine o scădere gravă a prețurilor pe piața Comunității, dat fiind că industria comunitară va încerca, probabil, în primul rând să-și mențină cota de piață și nivelul de producție, astfel cum s-a putut observa în cursul perioadei examinate în ceea ce privește vânzările către țările terțe. În această eventualitate, pierderea rentabilității industriei comunitare ar fi semnificativă, iar situația sa financiară s-ar putea deteriora.

(94)

Se reamintește că, pe piața sistemelor de telecamere, supraviețuirea unui producător depinde, de asemenea, de capacitatea sa de a evolua în ritmul progresului tehnologic și, în consecință, de a investi în mod corespunzător în R&D, în instalații de producție de ultimă generație și în formarea profesională a personalului. Din acest motiv, este vital ca industria comunitară să atingă un anumit nivel de rentabilitate care trebuie, de asemenea, să fie continuat prin menținerea prețului de vânzare la un nivel care să permită acoperirea acestor costuri. Este clar că, într-un scenariu de depreciere a prețurilor ocazionată de importuri care fac obiectul unui dumping, unicul producător comunitar care nu are legătură cu producătorii-exportatori japonezi ar suferi un prejudiciu semnificativ cauzat de importuri care fac obiectul unui dumping; este probabil, ținând seama de prețurile foarte mici practicate de producătorii-exportatori japonezi față de țările terțe, că acesta nu ar face față acestei situații.

(95)

De fapt, din baza de date 14(6) reiese că volumul importurilor care fac obiectul unui dumping s-a triplat până în 2004 și a crescut cu peste 50 % în cursul perioadei examinate. Astfel cum s-a subliniat anterior, este probabil ca, din lipsă de măsuri antidumping în vigoare, să se comercializeze pe piața Comunității volume mai mari la prețuri foarte mici, net inferioare celor practicate de industria comunitară.

(96)

De fapt, admițând că producătorii-exportatori practică prețuri la exportul către Comunitate la niveluri similare celor practicate față de țările terțe, este normal să se prevadă o subcotare de aproximativ 30 % a prețurilor industriei comunitare. Urmarea unei astfel de politici în materie de prețuri, legată de capacitatea exportatorilor japonezi de a desface cantități mari pe piața Comunității, va avea, după toate probabilitățile, ca efect deprecierea prețurilor pe această piață, cu consecințele negative pe care aceasta le presupune pentru performanța economică a industriei comunitare.

(97)

Ținând seama de cele menționate anterior, ar trebui să se concluzioneze că expirarea măsurilor ar atrage după sine, conform oricărei probabilități, reapariția prejudiciului semnificativ cauzat industriei comunitare.

(98)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a examinat dacă prelungirea măsurilor antidumping în vigoare este sau nu contrară interesului Comunității în ansamblul său. Stabilirea interesului Comunității se bazează pe o apreciere a tuturor intereselor aflate în joc, și anume cele ale industriei comunitare și cele ale altor producători comunitari, ale utilizatorilor și ale furnizorilor de materii prime pentru produsul în cauză.

(99)

Este necesar să se reamintească faptul că anchetele anterioare au dus la concluzia că instituirea de măsuri și prelungirea lor ulterioară nu erau contrare interesului Comunității. De asemenea, prezenta anchetă reprezintă o a doua reexaminare în temeiul expirării măsurilor, și anume că aceasta analizează o situație în care măsurile antidumping sunt deja în vigoare din 1994.

(100)

Pe această bază, s-a examinat dacă, în ciuda concluziei privind probabilitatea de continuare și/sau de reapariție a dumpingului și de reapariție a prejudiciului, există motive serioase pentru a concluziona că menținerea măsurilor în cauză nu este în interesul Comunității.

(101)

Industria comunitară este unicul producător de sisteme de telecamere care nu are legătură cu producători-exportatori japonezi. Aceasta s-a dovedit o industrie viabilă, capabilă să se adapteze la evoluția pieței. Acest lucru s-a confirmat prin eforturile sale de raționalizare a producției, de reducere a costurilor și de creștere a productivității, precum și prin investițiile sale permanente în producția de produse mai avansate din punct de vedere tehnologic.

(102)

Îmbunătățirea situației sale economice pe durata perioadei examinate arată că industria comunitară a știut să profite de instituirea continuă de măsuri, iar concurența efectivă a fost restaurată. În ciuda realizării unei rentabilități mai bune, aceasta mai trebuie să atingă și un nivel de profit așteptat pentru acest tip de produs tehnologic. Cu toate acestea, după cum s-a precizat anterior, se poate concluziona că, în lipsa menținerii măsurilor antidumping, situația industriei comunitare ar urma, după orice probabilitate, să se deterioreze grav, existând o posibilitate reală de închidere, astfel cum s-a menționat la considerentul 93. Aproximativ o sută de locuri de muncă legate direct de produsul în cauză ar putea fi amenințate.

(103)

De asemenea, producția din Comunitate de produse de înaltă tehnologie, precum sistemele de telecamere, și, în special, progresele R&D legate de această producție au efecte indirecte semnificative. Acesta este cazul, în special, pentru producția de blocuri CCD ale căror componente se utilizează și pentru alte aplicații, precum sisteme de securitate, aplicații medicale, industriale și în domeniul telecomunicațiilor. De asemenea, existența unei industrii comunitare care fabrică sisteme de telecamere are un impact asupra întregii industrii a televiziunii, de la dezvoltarea și fabricarea de echipamente de difuzare până la fabricarea de aparate de televiziune și aparate de înregistrare video cu bandă; aceasta poate avea influență și asupra standardelor care vor fi stabilite în viitor în Comunitate în acest sector al televiziunii. Prin urmare, se consideră, de asemenea, că dispariția eventuală a acestei industrii de înaltă tehnologie ar avea un impact negativ asupra industriei televiziunii în general.

(104)

Ținând seama de cele menționate anterior, s-a concluzionat că este necesar să se prelungească măsurile în vigoare cu scopul de a contracara impactul negativ al importurilor care fac obiectul unui dumping, care poate să pună în pericol existența industriei comunitare și, prin urmare, a unui anumit număr de locuri de muncă specializate.

(105)

În ceea ce privește interesul celorlalți producători comunitari de sisteme de telecamere, ar trebui precizat că numai unul a cooperat la prezenta anchetă. Acest producător, asociat unui producător-exportator japonez, s-a opus menținerii măsurilor, dar a susținut că existența măsurilor îi oferea un avantaj concurențial față de ceilalți producători-exportatori japonezi, la care acesta nu ar vrea să renunțe.

(106)

În lipsa cooperării celuilalt producător comunitar presupus, ar trebui să se concluzioneze că producătorul comunitar care a cooperat nu va fi afectat în mod semnificativ de prelungirea măsurilor. De fapt, ca și în urma prelungirii măsurii în 2000, investițiile sale în Comunitate vor fi stimulate prin extinderea măsurilor în vigoare.

(107)

Comisia a trimis, de asemenea, chestionare la douăzeci și cinci de utilizatori de sisteme de telecamere. Numai patru utilizatori au cooperat la anchetă. Acești utilizatori sunt canale de televiziune autorizate care difuzează propriile lor programe utilizând propriul lor echipament. Aceștia au achiziționat direct de la producători sisteme de telecamere, fie că au fost fabricate în Comunitate, fie în țara exportatoare, și sunt reprezentativi pentru majoritatea utilizatorilor de sisteme de telecamere.

(108)

Un utilizator a susținut faptul că nu intenționează să achiziționeze un număr mare de sisteme de telecamere în cursul viitorilor cinci ani și că prelungirea măsurilor nu va avea nici un efect asupra activității sale.

(109)

Un alt utilizator a precizat că intenționează să migreze spre produse de înaltă definiție și că, în caz de abrogare a măsurilor, aceasta ar crește numărul de furnizori în Comunitate și ar duce la schimbări de prețuri și la inovarea produselor. Acesta a susținut, de asemenea, că o schimbare a sursei de aprovizionare a camerelor nu este realistă, pentru că sistemele de telecamere nu sunt un produs generic sau de bază.

(110)

Un al treilea utilizator s-a declarat împotriva prelungirii măsurilor antidumping, deoarece aceasta ar duce la reducerea concurenței și a numărului de modele disponibile. De asemenea, a subliniat flexibilitatea limitată privind schimbarea producătorului, pe termen scurt.

(111)

Un al patrulea utilizator a afirmat că nu poate să prevadă impactul menținerii măsurilor.

(112)

Ar trebui precizat că cel puțin doi producători japonezi sunt de acum înainte stabiliți în Comunitate și continuă să concureze cu industria comunitară. De fapt, unii utilizatori au continuat să achiziționeze sisteme de telecamere japoneze, importate sau fabricate în Comunitate. Nu se poate, prin urmare, concluziona că măsurile antidumping în vigoare au eliminat complet concurența dintre diferiții furnizori de sisteme de telecamere. Este adevărat că importurile de sisteme de telecamere din Japonia au scăzut de la instituirea măsurilor antidumping, dar această situație rezultă din incapacitatea producătorilor-exportatori japonezi de a vinde în Comunitate la prețuri care nu fac obiectul unui dumping.

(113)

În ceea ce privește posibilitatea de a schimba furnizorii de sisteme de telecamere, ar trebui să se precizeze că obiectivul măsurilor antidumping nu este de a impune această schimbare de furnizor, ci de a asigura condiții de concurență echitabile prin eliminarea practicilor comerciale neloiale. De asemenea, dispariția eventuală a industriei comunitare a sistemelor de telecamere ca urmare a abrogării măsurilor antidumping în vigoare ar atrage după sine, fără nici o îndoială, reducerea concurenței și dependența utilizatorilor comunitari de sisteme de telecamere față de tehnologia japoneză. Acest din urmă aspect este deosebit de important, în măsura în care producătorii de sisteme de telecamere pot avea un rol important în definirea viitoarelor standarde de televiziune. Comunitatea ar fi, fără nici o îndoială, într-o situație defavorabilă în cazul în care ar fi lipsită de un producător suficient de puternic al acestui produs.

(114)

În conformitate cu concluziile anchetelor anterioare, s-a constatat că factorul cost reprezentat de sistemele de telecamere nu este semnificativ pentru utilizatori, în măsura în care aceste sisteme constituie numai o mică parte din costul total de producție al programelor de difuzare. De fapt, sistemele de camere vizate de măsurile antidumping reprezintă numai o parte din ansamblul echipamentului necesar pentru un canal de televiziune. De asemenea, în cazul în care se examinează cheltuielile totale ale unui canal de televiziune, și nu numai costurile de echipament, costul sistemelor de telecamere care intră sub incidența drepturilor antidumping reprezintă o proporție încă și mai scăzută, ținând seama de celelalte costuri mai importante, precum producția de programe, salariile, cheltuielile generale etc., care depășesc cu mult costul unui sistem de telecamere.

(115)

În general, ancheta a concluzionat că efectele asupra utilizatorilor sunt limitate în comparație cu volumul global al cifrelor de afaceri ale canalelor de televiziune, și anume achiziționarea unui sistem de telecamere reprezintă sub 0,2 % din cifra de afaceri totală a acestora. Pe de altă parte, durata de viață medie a unui sistem de telecamere este estimată în prezent la aproximativ șapte ani (în mod excepțional, zece ani), ceea ce înseamnă că acestea sunt departe de a constitui cheltuieli recurente pentru utilizatori.

(116)

Prin urmare, se poate concluziona că, dat fiind că măsurile se aplică de un anumit timp și că s-ar menține la același nivel, prelungirea lor nu va atrage după sine deteriorarea situației utilizatorilor. De asemenea, aceștia continuă să aibă acces la alte sisteme de telecamere decât cele produse de industria comunitară. În orice caz, nici un element probatoriu nu indică faptul că oricare impact asupra utilizatorilor ar depăși necesitatea de a elimina efectul de denaturare a schimburilor pe care îl are dumpingul prejudiciabil și de a restabili o concurență efectivă.

(117)

În sfârșit, ar trebui precizat că ancheta paralelă descrisă la considerentul 6 va revizui de facto, în caz de instituire a măsurilor, măsurile în vigoare și va actualiza nivelul acestora.

(118)

Dintre cei nouă furnizori de materii prime chestionați, numai unul a răspuns la chestionar și a acceptat să coopereze la prezenta reexaminare. Această societate furnizează o parte importantă a sistemelor de telecamere, ceea ce indică faptul că operațiunile sale sunt reprezentative pentru furnizorii de materii prime ale acestui produs.

(119)

Vânzările acestui furnizor către industria comunitară reprezintă o parte importantă din cifra de afaceri totală a societății pentru acest produs. Societatea a subliniat că, în caz de menținere a măsurilor, s-ar menține și producția de materie primă. În schimb, în caz de abrogare a măsurilor, capacitatea sa de asamblare ar fi amenințată, ținând seama de incapacitatea sa de a reduce prețurile.

(120)

Prin urmare, s-a concluzionat că prelungirea măsurilor în vigoare va avea un efect pozitiv asupra industriei din amonte a sistemelor de telecamere.

(121)

Un importator, care fabrică de asemenea sisteme de telecamere în Comunitate și care are legătură cu un producător-exportator japonez, a subliniat că, indiferent dacă măsurile se mențin sau nu, nu are nici o intenție de a diminua producția în Comunitate.

(122)

În consecință, este necesar să se concluzioneze că, chiar în caz de prelungire a măsurilor în vigoare, industria comunitară va continua să se confrunte cu concurența altor operatori din Comunitate care fabrică sau vând sisteme de telecamere. Utilizatorii vor putea, astfel, ca până în prezent să achiziționeze sisteme de telecamere de mărci japoneze.

(123)

De asemenea, ancheta a demonstrat că, în caz de abrogare a măsurilor, există motive să se creadă că supraviețuirea industriei comunitare ar putea fi amenințată (a se vedea considerentul 94). În această ipoteză, producția de sisteme de telecamere ar fi limitată la producătorii japonezi (sau societățile lor legate), ceea ce ar face Comunitatea dependentă de un număr și mai redus de producători.

(124)

Prin urmare, s-a concluzionat că menținerea măsurilor ar trebui să aibă efecte pozitive în ceea ce privește menținerea concurenței și eliminarea efectelor de denaturare a schimburilor.

(125)

Pe baza celor menționate anterior, se concluzionează că nu există nici un motiv imperativ bazat pe interesul Comunității de a nu prelungi măsurile antidumping în vigoare în prezent.

(126)

Toate părțile în cauză au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora se intenționează recomandarea menținerii măsurilor în vigoare. De asemenea, s-a acordat un termen pentru a permite acestora să își prezinte observațiile asupra informațiilor comunicate.

(127)

Rezultă că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de sisteme de telecamere originare din Japonia ar trebui menținute,

(a)

un cap telecameră cu trei sau mai mulți senzori (dispozitive de luat vederi cu transfer de sarcină de cel puțin 12 milimetri) cu peste 400 000 pixeli fiecare, putând fi legat în spatele unui adaptor și cu un raport semnal-zgomot de cel puțin 55 decibeli cu amplificare normală, dintr-o singură piesă, cu capul telecamerei și adaptorul în aceeași carcasă sau separate;

(b)

un vizor (cu o diagonală egală sau mai mare de 38 milimetri);

(c)

o stație de bază sau o unitate de comandă a camerei (CCU) legată la cameră printr-un cablu;

(d)

un panou de comandă operațional (OCP) pentru comanda camerelor individuale (de exemplu, reglajul culorilor, deschiderea obiectivului sau diafragmă);

(e)

un pupitru central de comandă (MCP) sau o unitate centrală de reglare (MSU) cu indicarea camerei selecționate, permițând o vedere de ansamblu și reglarea la distanță a mai multor camere.

(a)

obiectivelor (cod adițional TARIC A727);

(b)

aparatelor de înregistrare video cu bandă (cod adițional TARIC A727);

(c)

capetelor telecameră cu o unitate de înregistrare în aceeași carcasă (nedisociabilă) (cod adițional TARIC A727);

(d)

camerelor profesionale care nu se pot utiliza pentru televiziune (cod adițional TARIC A727);

(e)

camerelor profesionale enumerate în anexă (coduri adiționale TARIC 8786 și 8969).

—

Ikegami Tsushinki Co. Ltd: 200,3 % (cod adițional TARIC 8741);

—

Sony Corporation: 108,3 % (cod adițional TARIC 8742);

—

Hitachi Denshi Ltd: 52,7 % (cod adițional TARIC 8743).