05/Volumul 08

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

235

L 114/38

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

În conformitate cu tratatul, Consiliul poate adopta, prin intermediul directivelor, cerințe minime în scopul de a promova îmbunătățirea, în special, a condițiilor de muncă, pentru a garanta un nivel mai bun de protecție a sănătății și a securității lucrătorilor. Aceste directive trebuie să evite impunerea unor constrângeri administrative, financiare și juridice care ar împiedica înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM).

(2)

Comunicarea Comisiei privind programul său de acțiune referitor la punerea în aplicare a Cartei comunitare a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor prevede stabilirea cerințelor minime de sănătate și de securitate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de agenți fizici. În septembrie 1990, Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind acest program de acțiune (4), invitând în special Comisia să elaboreze o directivă specială privind riscurile legate de zgomot și de vibrații, precum și de orice alt agent fizic de la locul de muncă.

(3)

Într-o primă etapă, Parlamentul European și Consiliul au adoptat Directiva 2002/44/CE din 25 iunie 2002 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de agenții fizici (vibrații) [a șaisprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] (5). După aceea, Parlamentul European și Consiliul au adoptat, la 6 februarie 2003, Directiva 2003/10/CE privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de agenți fizici (zgomot) [a șaptesprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] (6). Ulterior, Parlamentul European și Consiliul au adoptat, la 29 aprilie 2004, Directiva 2004/40/CE privind cerințele minime de securitate și de sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenți fizici (câmpuri electromagnetice) [a optsprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] (7).

(4)

Este necesar în prezent să se introducă măsuri de protecție a lucrătorilor împotriva riscurilor legate de radiațiile optice din cauza incidenței acestora asupra sănătății și securității lucrătorilor, în special vătămările pe care le pot provoca ochilor și pielii. Aceste măsuri urmăresc nu numai să asigure protecția sănătății și securității fiecărui lucrător în parte, dar și să creeze o bază minimă de protecție pentru toți lucrătorii din Comunitate, cu scopul de a evita posibile denaturări ale concurenței.

(5)

Unul din obiectivele prezentei directive este depistarea în timp util a efectelor nocive asupra sănătății generate de expunerea la radiațiile optice.

(6)

Prezenta directivă stabilește cerințe minime; ea lasă deci statelor membre posibilitatea de a menține sau adopta dispoziții mai stricte legate de protecția lucrătorilor, în special prin stabilirea unor valori-limită de expunere mai joase. Aplicarea prezentei directive nu trebuie să servească la justificarea unei deteriorări a situației predominante în fiecare stat membru.

(7)

Un sistem de protecție împotriva pericolelor radiațiilor optice ar trebui să se limiteze la definirea, fără detalii inutile, a obiectivelor de atins, a principiilor de respectat și a valorilor fundamentale de utilizat, în scopul de a permite statelor membre să aplice cerințele minime în mod echivalent.

(8)

Nivelul expunerii la radiațiile optice poate fi redus mai eficient introducând unele măsuri preventive încă din faza concepției locurilor de muncă, precum și acordând prioritate reducerii riscului la sursă în momentul selectării echipamentelor, procedurilor și metodelor de lucru. Dispozițiile privind echipamentele și metodele de lucru contribuie astfel la protecția lucrătorilor care le utilizează. În conformitate cu principiile generale de prevenire stabilite la articolul 6 alineatul (2) din Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă (8), măsurile de protecție colectivă au prioritate în raport cu măsurile de protecție individuală.

(9)

Este necesar ca angajatorii să se adapteze la progresul tehnic și la cunoștințele științifice privind riscurile legate de expunerea la radiații optice, în vederea îmbunătățirii securității și protecției sănătății lucrătorilor.

(10)

Deoarece prezenta directivă este o directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE, aceasta din urmă se aplică expunerii lucrătorilor la radiațiile optice, fără a aduce atingere dispozițiilor mai restrictive și/sau mai specifice cuprinse în prezenta directivă.

(11)

Prezenta directivă constituie o etapă concretă în cadrul realizării dimensiunii sociale a pieței interne.

(12)

Se poate realiza o abordare complementară pentru a promova principiile de îmbunătățire a reglementării și pentru a asigura un nivel ridicat de protecție în cazul în care produsele fabricate de producătorii de surse de radiații optice și de echipamente asociate sunt conforme cu standardele armonizate concepute pentru a proteja sănătatea și securitatea utilizatorilor împotriva riscurilor inerente ale acestor produse; în consecință, nu este necesar ca angajatorii să repete măsurile sau calculele efectuate deja de producător pentru a stabili conformitatea cu cerințele esențiale de securitate ale acestor echipamente, care sunt precizate în directivele comunitare aplicabile, cu condiția ca aceste echipamente să fi fost întreținute corespunzător și periodic.

(13)

Este necesar să se adopte măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor de exercitare a competențelor de executare conferite Comisiei (9).

(14)

Conformitatea cu valorile-limită de expunere ar trebui să furnizeze un nivel ridicat de protecție în raport cu efectele asupra sănătății care pot fi generate de expunerea la radiații optice.

(15)

Comisia ar trebui să întocmească un ghid practic care să ajute angajatorii, în special managerii de IMM, să înțeleagă mai bine dispozițiile tehnice ale prezentei directive. Comisia ar trebui să depună eforturi pentru a completa ghidul respectiv cât mai repede posibil în scopul de a facilita adoptarea de către statele membre a măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive.

(16)

În conformitate cu punctul 34 din Acordul interinstituțional „A legifera mai bine” (10), statele membre sunt încurajate să stabilească, pentru ele și în interesul Comunității, propriile tabele care ilustrează, în măsura în care este posibil, concordanța între prezenta directivă și măsurile de transpunere și să le facă publice,

(a)

radiații optice: toate radiațiile electromagnetice cu lungimea de undă cuprinsă între 100 nm și 1 mm. Spectrul radiațiilor optice este divizat în radiații ultraviolete, radiații vizibile și radiații infraroșii:

(b)

laser (amplificarea luminii printr-o emisie stimulată de radiații): orice dispozitiv care poate să producă sau să amplifice radiații electromagnetice cu lungimea de undă corespunzătoare radiațiilor optice, în special prin procedeul de emisie stimulată controlată;

(c)

radiații laser: radiațiile optice care provin de la un laser;

(d)

radiații incoerente: toate radiațiile optice, altele decât radiațiile laser;

(e)

valori-limită de expunere: limitele de expunere la radiațiile optice care sunt bazate direct pe efecte dovedite asupra sănătății și pe considerații biologice. Respectarea acestor limite va garanta protecția lucrătorilor expuși la surse artificiale de radiații optice împotriva oricărui efect nociv cunoscut asupra sănătății;

(f)

iluminare energetică (E) sau densitate de putere: puterea radiată incidentă pe unitate de suprafață pe o suprafață, exprimată în wați pe metru pătrat (W m-2);

(g)

expunere energetică (H): totalitatea iluminării energetice în raport cu timpul, exprimată în jouli pe metru pătrat (J m-2);

(h)

luminanță energetică (L): fluxul energetic sau puterea pe unitate de unghi solid și pe unitate de suprafață, exprimată în wați pe metru pătrat pe steradian (W m-2 sr-1);

(i)

nivel: combinația de iluminare energetică, expunere energetică și luminanță energetică la care este expus lucrătorul.

(a)

nivelul, tipul lungimilor de undă și durata expunerii la surse artificiale de radiație optică;

(b)

valorile-limită de expunere prevăzute la articolul 3 din prezenta directivă;

(c)

orice impact asupra sănătății și securității lucrătorilor care aparțin unor grupe de risc deosebit de sensibile;

(d)

orice impact eventual asupra sănătății și securității lucrătorilor rezultat din interacțiuni, la locul de muncă, între radiații optice și substanțe chimice fotosensibile;

(e)

orice impact indirect, precum pierderea temporară a vederii, o explozie sau un incendiu;

(f)

existența unor echipamente de schimb, proiectate pentru a reduce nivelul de expunere la razele optice artificiale;

(g)

informații corespunzătoare obținute în urma supravegherii sănătății, inclusiv informații publicate, în măsura posibilităților;

(h)

expunerea la mai multe surse de radiații optice artificiale;

(i)

clasificarea unui laser în conformitate cu standardul relevant al CEI și, în ceea ce privește sursele artificiale care pot provoca leziuni similare celor provocate de laserele din clasa 3B sau 4, orice clasificare similară;

(j)

informații furnizate de producătorii surselor de radiații optice și ai echipamentelor de lucru asociate în conformitate cu directivele comunitare aplicabile.

(a)

alte metode de lucru care reduc riscul generat de radiațiile optice;

(b)

alegerea unor echipamente de lucru care să emită mai puține radiații optice, luând în considerare activitatea de efectuat;

(c)

măsuri tehnice care urmăresc reducerea emisiei de radiații optice, inclusiv, atunci când este necesar, utilizarea unor mecanisme de închidere de blindare sau a unor mecanisme similare de protecție a sănătății;

(d)

programe corespunzătoare de întreținere a echipamentelor de lucru, a locului de muncă și a sistemelor de la locul de muncă;

(e)

proiectarea și amenajarea locurilor de muncă;

(f)

limitarea duratei și nivelului expunerii;

(g)

punerea la dispoziție de echipamente corespunzătoare de protecție individuală;

(h)

instrucțiuni furnizate de producătorul echipamentelor, atunci când acestea fac obiectul unor directive comunitare relevante.

(a)

măsurile luate în aplicarea prezentei directive;

(b)

valorile-limită de expunere și riscurile potențiale asociate;

(c)

rezultatele evaluării, măsurării și/sau calculării nivelurilor de expunere la radiațiile optice artificiale, efectuate în conformitate cu articolul 4 din prezenta directivă, însoțite de o explicație a semnificației acestora și a riscurilor potențiale;

(d)

modul de depistare și semnalare a efectelor nocive a unei expuneri asupra sănătății;

(e)

condițiile în care lucrătorii au dreptul la supravegherea sănătății;

(f)

practicile profesionale sigure care reduc la minimum riscurile generate de o expunere;

(g)

utilizarea adecvată a echipamentelor corespunzătoare de protecție individuală.

(a)

lucrătorul este informat de medic sau de orice altă persoană cu calificare corespunzătoare cu privire la rezultatele sale personale. Acesta beneficiază în special de informații și de sfaturi privind orice măsură de supraveghere a sănătății căreia ar trebui să se supună la sfârșitul expunerii;

(b)

angajatorul este informat cu privire la elementele semnificative care rezultă din supravegherea sănătății, cu respectarea secretului medical;

(c)

angajatorul:

(a)

adoptarea unor directive în domeniul armonizării tehnice și al standardizării referitoare la proiectarea, construirea, fabricarea sau realizarea echipamentelor de lucru și/sau a locului de muncă;

(b)

progresul tehnic, modificarea celor mai relevante standarde europene armonizate sau specificații internaționale și noile cunoștințe științifice despre expunerea la radiații optice la locul de muncă

Ελ (λ, t), Ελ

iluminare energetică spectrală sau densitate de putere spectrală: puterea radiată incidentă pe unitate de suprafață pe o suprafață, exprimată în wați pe metru pătrat pe nanometru [W m-2 nm-1]; valorile Ελ (λ, t) și Eλ fie provin din măsurări, fie sunt comunicate de producătorul echipamentului;

Eef

iluminare energetică eficace (gama UV): iluminare energetică calculată în interiorul gamei de lungime de undă UV cuprinsă între 180 și 400 nm, ponderată în funcție de lungimea de undă cu S (λ) și exprimată în wați pe metru pătrat [W m-2];

H

expunere energetică: integrala iluminării energetice în raport cu timpul, exprimată în jouli pe metru pătrat [J m-2];

Hef

expunere energetică eficace: expunerea energetică ponderată în funcție de lungimea de undă cu S (λ), exprimată în jouli pe metru pătrat [J m-2];

EUVA

iluminare energetică totală (UVA): iluminarea energetică calculată în interiorul gamei de lungime de undă UVA cuprinsă între 315 și 400 nm, exprimată în wați pe metru pătrat [W m-2];

HUVA

expunere energetică: integrala sau suma iluminării energetice în raport cu timpul și lungimea de undă calculată în interiorul gamei de lungime de undă UVA cuprinsă între 315 și 400 nm, exprimată în jouli pe metru pătrat [J m-2];

S (λ)

ponderare spectrală care ia în considerare raportul dintre lungimea de undă și efectele radiațiilor UV asupra ochilor și pielii (tabelul 1.2) [fără dimensiune];

T, Δt

timp, durată de expunere, exprimate în secunde [s];

λ

lungime de undă, exprimată în nanometri [nm];

Δ λ

lățimea benzii, exprimată în nanometri [nm], a intervalelor de calcul sau de măsurare;

Lλ (λ), Lλ

luminanță energetică spectrală a sursei exprimată în wați pe metru pătrat pe steradian pe nanometru [W m-2 sr-1 nm-1];

R (λ)

ponderare spectrală care ia în considerare raportul dintre lungimea de undă și leziunea oculară cauzată de efectul termic provocat de radiațiile vizibile și IRA (tabelul 1.3) [fără dimensiune];

LR

luminanță eficace (leziune provocată de efectul termic): luminanță calculată și ponderată în funcție de lungimea de undă cu R (λ), exprimată în wați pe metru pătrat pe steradian [W m-2 sr-1];

B (λ)

ponderare spectrală care ia în considerare raportul dintre lungimea de undă și leziunea oculară fotochimică provocată de lumina albastră (tabelul 1.3) [fără dimensiune];

LB

luminanță eficace (lumină albastră): luminanță calculată și ponderată în funcție de lungimea de undă cu B (λ), exprimată în wați pe metru pătrat pe steradian [W m-2 sr-1];

EB

iluminare energetică eficace (lumină albastră): iluminare energetică calculată și ponderată în funcție de lungimea de undă cu B (λ), exprimată în wați pe metru pătrat [W m-2];

EIR

iluminare energetică totală (leziune generată de efectul termic): iluminare energetică calculată în interiorul gamei de lungime de undă infraroșie cuprinsă între 780 și 3 000 nm, exprimată în wați pe metru pătrat [W m-2];

Epiele

iluminare energetică totală (vizibilă, IRA și IRB): iluminare energetică calculată în interiorul gamei de lungime de undă vizibilă și infraroșie cuprinsă între 380 și 3 000 nm, exprimată în wați pe metru pătrat [W m-2];

Hpiele

expunere energetică: integrala sau suma iluminării energetice în raport cu timpul și lungimea de undă, calculată în interiorul gamei de lungime de undă vizibilă și infraroșie cuprinsă între 380 și 3 000 nm, exprimată în jouli pe metru pătrat [J m-2];

α

unghi aparent: unghi subîntins de o sursă aparentă, așa cum este văzută într-un punct din spațiu, exprimat în miliradiani (mrad). Sursa aparentă este obiectul real sau virtual care formează cea mai mică imagine retiniană posibilă.

dP

putere exprimată în wați [W];

dA

suprafața exprimată în metri pătrați [m2];

E (t), E

iluminare energetică sau densitate de putere: puterea radiată incidentă pe unitatea de suprafață pe o suprafață, exprimată în general în wați pe metru pătrat [W m-2]. Valorile E(t), E fie provin din măsurări, fie sunt comunicate de producătorul echipamentului;

H

expunere energetică: integrala iluminării energetice în raport cu timpul, exprimată în jouli pe metru pătrat [J m-2];

t

timp, durată de expunere, exprimată în secunde [s];

λ

lungimea de undă, exprimată în nanometri [nm];

γ

unghiul de con de limitare a câmpului de măsurare, exprimat în miliradiani [mrad];

γm

câmp de măsurare, exprimat în miliradiani [mrad];

α

unghi aparent al unei surse, exprimat în miliradiani [mrad];

diafragmă de limitare: suprafața circulară utilizată pentru a calcula media iluminării energetice și a expunerii energetice;

G

luminanță energetică integrată: integrala luminanței energetice pe o anumită durată de expunere, exprimată sub formă de energie radiantă pe unitatea de suprafață a unei suprafețe radiante și pe unghiul solid unitar de emitere, în jouli pe metru pătrat pe steradian [J m-2 sr-1].

1.

expunerea care rezultă dintr-un singur impuls într-o serie de impulsuri nu depășește valoarea-limită de expunere pentru un impuls unic cu această durată de impuls;

2.

expunerea care rezultă dintr-un grup de impulsuri (sau subgrup de impulsuri dintr-o serie) eliberate într-un timp t nu depășește valoarea-limită de expunere pentru timpul t;

3.

expunerea care rezultă dintr-un impuls unic într-un grup de impulsuri nu depășește valoarea-limită de expunere pentru un impuls unic, multiplicată cu un factor de corecție termică cumulată Cp = N-0,25, în care N este numărul de impulsuri. Prezenta normă nu se aplică decât la limitele de expunere destinate protejării împotriva unei leziuni termice, atunci când toate impulsurile eliberate în mai puțin de Tmin sunt considerate ca un impuls unic.