11/Volumul 34

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

138

L 072/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

La 18 septembrie 2003, prin Regulamentul (CE) nr. 1627/2003 (2) (denumit în continuare „regulament provizoriu”), Comisia a instituit un drept antidumping provizoriu la importurile, în Comunitate, de ciclamat de sodiu originar din Republica Populară Chineză („RPC”) și din Indonezia.

(2)

Ar trebui amintit că ancheta privind dumpingul și prejudiciile a acoperit perioada cuprinsă între 1 octombrie 2001 și 30 septembrie 2002 (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor utile pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 1999 și sfârșitul perioadei de anchetă („perioada examinată”).

(3)

În urma instituirii dreptului antidumping provizoriu la importurile de ciclamat de sodiu originar din Republica Populară Chineză și din Indonezia, unele părți interesate au prezentat observații în scris. De asemenea, părțile care au cerut au avut posibilitatea de a fi audiate.

(4)

Astfel cum se explică la considerentul 5 din regulamentul provizoriu, vizitele de verificare în Republica Populară Chineză și în Indonezia, care, în mod normal, ar fi trebuit să preceadă stabilirea concluziilor provizorii, au fost anulate datorită introducerii restricțiilor de călătorie cauzate de epidemia SRAS. Un aviz privind consecințele sindromului respirator acut sever (SRAS) asupra anchetelor antidumping și antisubvenții a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (3).

(5)

Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile considerate necesare pentru concluziile sale definitive. De îndată ce au fost ridicate restricțiile de călătorie cauzate de epidemia SRAS, vizitele de verificare au fost efectuate în incintele următoarelor societăți:

(6)

După expirarea termenului pentru prezentarea comentariilor cu privire la concluziile provizorii și după efectuarea vizitelor de verificare, o altă societate indoneziană s-a făcut cunoscută și a cerut să completeze chestionarul destinat producătorilor-exportatori. Societatea a fost informată că ar fi trebuit să se facă cunoscută și să ceară chestionarul la momentul deschiderii anchetei. Ea a mai fost informată despre imposibilitatea, în acest stadiu avansat al anchetei, de a fi luate în considerare informații noi și despre faptul că și concluziile referitoare la ea se vor baza pe faptele disponibile. Cu toate acestea, ea a avut posibilitatea de a prezenta observații care au fost analizate fără a se modifica totuși concluzia menționată.

(7)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora s-a avut în vedere recomandarea instituirii unui drept antidumping definitiv și perceperii definitive a sumelor depuse cu titlu de drept provizoriu. De asemenea, le-a fost acordat un termen pentru a-și putea formula observațiile în urma acestei notificări. Comentariile prezentate oral sau în scris de către părți au fost examinate și, după caz, luate în considerare pentru concluziile definitive.

(8)

Deoarece nu a fost formulat nici un comentariu privind produsul în cauză și produsul similar, se confirmă concluziile prezentate la considerentele 7-13 din regulamentul provizoriu.

(9)

Acest capitol explică metodologia generală utilizată pentru a stabili dacă importurile produsului în cauză în Comunitate au făcut obiectul practicilor de dumping. Aspectele specifice ridicate de anchetă pentru fiecare țară în cauză sunt abordate ulterior la considerentele 23-49.

(10)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a stabilit, pentru început, dacă vânzările de ciclamat de sodiu efectuate de fiecare producător-exportator către clienți independenți de pe piața internă sunt reprezentative, adică dacă volumul lor total reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al exporturilor lor către Comunitate.

(11)

Apoi, s-a analizat dacă vânzările interne ale tipurilor de produse exportate pot fi considerate ca reprezentative. În acest sens, a fost necesară, în primul rând, identificarea tipurilor comparabile vândute pe piața internă. Ancheta a considerat că tipurile de ciclamat de sodiu vândute pe piața internă erau identice sau direct comparabile cu tipurile vândute la export către Comunitate, atunci când aveau o formă identică cu cea definită la considerentul 8 din regulamentul provizoriu.

(12)

Vânzările interne ale unui anumit tip au fost considerate ca fiind suficient de reprezentative atunci când, în cursul perioadei de anchetă, volumul total al vânzărilor interne ale acestui tip către clienții independenți a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor tipului de produs comparabil exportat către Comunitate.

(13)

S-a examinat dacă vânzările interne ale fiecărui producător-exportator puteau fi considerate ca fiind efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(14)

În acest sens, s-a determinat, pentru fiecare tip de produs exportat, proporția din vânzările interne către clienți independenți realizate fără pierdere pe piața internă în cursul perioadei de anchetă:

(15)

Atunci când condițiile menționate la considerentele 10-14 litera (b) au fost îndeplinite, valoarea normală a fost bazată, pentru tipul corespondent de produs, pe prețurile reale plătite sau care urmează să fie plătite de clienții independenți de pe piața internă a țării exportatoare, în cursul perioadei de anchetă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(16)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori care nu beneficiază de statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață trebuie stabilită pe baza prețului sau a valorii stabilite într-o țară terță cu economie de piață (țară analogă) pentru produsul similar.

(17)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, prețul de export este prețul efectiv plătit sau care urmează să fie plătit pentru produsul vândut la export către Comunitate.

(18)

Pentru a asigura o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export, s-au luat în considerare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, diferențele cu privire la care s-a afirmat și s-a demonstrat că ar afecta prețurile și compatibilitatea lor. Luând în considerare diferențele la nivelul costurilor de transport, de navlu, de asigurare, de manipulare, de încărcare, dar și al costurilor auxiliare, al nivelului comercial, al costurilor de ambalare, al comisioanelor, al rabaturilor și al spezelor bancare, au fost acordate ajustări, în cazul în care erau aplicabile și justificate.

(19)

Comparația între valoarea normală și prețul de export a fost făcută la nivelul franco fabrică și la același nivel comercial.

(20)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată ajustată în funcție de tipul de produs, determinată astfel cum se indică la considerentele 10-15, a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat ajustat, determinat astfel cum se indică la considerentul 17.

(21)

Pentru producătorii-exportatori care nici nu au răspuns la chestionar și care nici nu s-au făcut cunoscuți altfel, marja de dumping a fost stabilită pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază. De asemenea, s-a considerat necesară aplicarea abordării de mai sus la producătorii-exportatori care nu au cooperat, pentru a-i împiedica pe aceștia din urmă să profite de pe urma lipsei lor de cooperare.

(22)

Atunci când nivelul global de cooperare constatat a fost scăzut, s-a considerat adecvat să se aplice societăților care nu au cooperat o marjă de dumping națională de un nivel superior marjei de dumping celei mai mari stabilite pentru o societate care a cooperat. În realitate, există toate motivele să credem că lipsa importantă de colaborare rezultă din faptul că producătorii-exportatori care nu au cooperat, din țara în cauză, au practicat, în general, o marjă de dumping superioară celei practicate de oricare producător-exportator care a cooperat din aceeași țară.

(23)

Un singur producător-exportator a cooperat în cadrul anchetei.

(24)

La început s-a stabilit că vânzările interne de ciclamat de sodiu ale singurului producător-exportator care a cooperat erau reprezentative în cursul perioadei de anchetă (a se vedea considerentul 10 de mai sus). De asemenea, s-a mai stabilit că singurul tip de ciclamat de sodiu vândut pe piața internă de producătorul-exportator care a colaborat era identic cu singurul tip vândut la export către Comunitate.

(25)

Pentru acest tip de produs, deoarece peste 80 % din volum nu a fost vândut în pierdere pe piața internă și prețul său de vânzare mediu ponderat era superior costului său de producție mediu ponderat, valoarea normală a fost determinată ca fiind prețul mediu ponderat al tuturor vânzărilor interne efectuate în cursul perioadei de anchetă, plătite sau care urmează să fie plătite de clienții independenți, ale tipului de produs în cauză, astfel cum se indică la articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(26)

Deoarece vânzările la export nu i-au privit decât pe clienții independenți din Comunitate, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, pe baza prețului de export efectiv plătit sau care urmează să fie plătit în cursul perioadei de anchetă.

(27)

Pentru a asigura o comparație echitabilă, s-au operat ajustări pentru a lua în considerare diferențele la nivelul costurilor de transport, de navlu, de asigurare, de manipulare, de încărcare, dar și al costurilor auxiliare, al nivelului comercial, al costurilor de ambalare, al comisioanelor, în cazul în care erau aplicabile și justificate.

(28)

Producătorul-exportator a cerut o ajustare a valorii normale, corespunzătoare cu valoarea impunerilor la import, a impozitelor indirecte și pe venit corespunzătoare produsului similar și materialelor care îi sunt incorporate fizic, atunci când produsul este destinat consumului în Indonezia și care nu sunt nici percepute nici rambursate atunci când produsul este exportat către Comunitate. Cu toate acestea, societatea în cauză nu a putut demonstra că aceste impozite nu fuseseră efectiv nici plătite nici rambursate în ceea ce privește vânzările la export către Comunitate și nici nu a fost în măsură să dovedească că impozitele care nu au fost plătite sau rambursate fuseseră incluse în prețurile interne. Prin urmare, cererea a fost respinsă.

(29)

În urma prezentării faptelor și considerațiilor esențiale pe baza cărora s-a avut în vedere recomandarea instituirii unui drept antidumping definitiv, producătorul-exportator în cauză a cerut o ajustare pentru diferențele la unele cheltuieli de publicitate, precum și o ajustare pentru diferențele la cheltuielile anumitor birouri de reprezentanță implicate în unele vânzări interne. Cu toate acestea, s-a stabilit că producătorul-exportator inclusese deja aceste cheltuieli în estimarea ajustării pentru diferențele de nivel comercial cerută în prealabil. De asemenea, ajustarea acordată pentru diferențele de nivel comercial acoperea diferențele de preț dintre vânzările efectuate prin intermediul diferitelor circuite inerente diferitelor funcții, în special în ceea ce privește publicitatea și birourile de reprezentanță comercială. Prin urmare și pentru a evita repetarea acestor ajustări, astfel cum prevede articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, nu s-a considerat adecvată acordarea unor noi ajustări în ceea ce privește aceste cheltuieli. Prin urmare, cererea a fost respinsă.

(30)

Pentru PT. Golden Sari (Industria chimică), marja de dumping definitivă, exprimată în procent din prețul CIF frontieră comunitară, înainte de vămuire, se ridică la 16,3 %.

(31)

Marja de dumping reziduală definitivă pentru Indonezia a fost fixată la un nivel superior marjei de dumping instituite pentru societatea care a cooperat, din cauza nivelului global scăzut de cooperare a Indoneziei. Pentru a determina nivelul global al lipsei de cooperare, volumul exporturilor către Comunitate comunicat de producătorul-exportator care a cooperat a fost comparat cu statisticile echivalente despre import ale Eurostat. Această comparație a permis stabilirea unui nivel al lipsei de cooperare care reprezintă aproximativ 40 % din volumul total al importurilor.

(32)

Pentru a determina marja de dumping reziduală definitivă și luând în considerare faptul că societatea care a cooperat nu a exportat decât un singur tip de produs, prețul de import mediu în Comunitate pentru Indonezia, astfel cum apare acesta în statisticile Eurostat, ajustat astfel încât să ia în considerare diferențele de costuri de navlu și de asigurare, a fost comparat cu valoarea normală determinată pentru producătorul-exportator care a cooperat, ajustată astfel încât să se ia în considerare diferențele de cost de navlu și de ambalare. Marja de dumping reziduală definitivă a fost astfel fixată la 18,1 %.

(33)

În total, trei producători-exportatori au cooperat în cadrul anchetei.

(34)

Astfel cum se indică la considerentele 21-25 din regulamentul provizoriu, statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață a fost acordat celor trei producători-exportatori din China care au făcut cerere în acest sens.

(35)

În cursul vizitei de verificare la Rainbow Rich Industrial Ltd, societatea-mamă a societății Golden Time Enterprise (Shenzhen) Co. Ltd, s-a descoperit că producția și vânzările de ciclamat de sodiu, în cursul perioadei de anchetă, ale unui alt producător legat din China, San Lian Industrial, situat în Nanjing (4), nu fuseseră menționate de răspunsurile la chestionar și nici ulterior, în cursul anchetei. De asemenea, nu fusese formulată nici o cerere în ceea ce privește acordarea, pentru această societate legată, a statutului de societate care funcționează în condițiile economiei de piață. Prin urmare, informațiile privind vânzările interne și costul de producție ale acestei societăți nu au putut fi verificate în timpul verificării la fața locului. S-a descoperit că aceste vânzări interne care nu fuseseră comunicate erau semnificative și reprezentau de fapt aproximativ 45 % din totalul vânzărilor interne ale societăților în cauză legate.

(36)

În temeiul articolului 18 din regulamentul de bază, pot fi stabilite concluzii preliminare sau finale pe baza datelor disponibile atunci când o parte interesată refuză accesul la informațiile necesare sau nu le furnizează în termenul prevăzut de regulamentul de bază. Ar trebui remarcat că informațiile despre costurile de producție și despre vânzările interne ale societății San Lian Industrial sunt necesare pentru a determina valoarea normală care trebuie comparată cu prețul de export stabilit pentru Golden Time Enterprise (Shenzhen) Co. Ltd. Deoarece statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață nu i-a fost acordat societății San Lian Industrial și deoarece în cursul anchetei nu a furnizată și nu a fost verificată nici o informație despre vânzările interne și nici despre costul de producție ale acesteia, determinarea valorii normale pentru Golden Time Enterprise (Shenzhen) Co. Ltd se va baza pe faptele disponibile. Prin urmare, partea în cauză a fost informată despre consecințele acestei lipse parțiale de cooperare și a avut posibilitatea de a prezenta observații. Observațiile au confirmat că San Lian Industrial produsese și vânduse pe piața internă, în cursul perioadei de anchetă, ciclamat de sodiu în numele societății-mamă, Rainbow Rich Industrial Ltd, și că existența acestor operațiuni nu a fost niciodată dezvăluită. Prin urmare, se confirmă concluzia de a stabili o valoare normală pe baza faptelor disponibile.

(37)

Deoarece valoarea normală pentru Golden Time Enterprise (Shenzhen) Co. Ltd trebuie, în mod normal, să includă totalul vânzărilor interne ale societăților legate și deoarece se consideră că o societate legată nu a cooperat și nu i s-a acordat statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață, a fost selecționată o țară analogă pentru a furniza cele mai eficiente date disponibile pentru stabilirea valorii normale. În acest sens, ar trebui remarcat că, după instituirea măsurilor provizorii, nu a fost primită nici o observație în ceea ce privește alegerea Indoneziei ca țară analogă, în sensul considerentului 28 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, prețurile practicate în Indonezia au fost considerate ca prețuri de substituție rezonabile pentru prețurile chineze. Prețurile interne medii ale producătorului-exportator indonezian care a cooperat, astfel cum au fost verificate în cursul vizitei de verificare la fața locului, au ajutat la determinarea valorii normale pentru producătorul-exportator chinez Golden Time Enterprise (Shenzhen) Co. Ltd.

(38)

În urma prezentării faptelor și considerațiilor esențiale pe baza cărora a fost avută în vedere recomandarea instituirii unui drept antidumping definitiv, producătorul-exportator indonezian care a cooperat și guvernul indonezian au susținut că valoarea normală pentru Golden Time Enterprise (Shenzhen) Co. Ltd și pentru oricare alt producător-exportator chinez care nu a cooperat (a se vedea considerentul 49 de mai jos) ar trebui să se bazeze nu pe datele singurului producător-exportator indonezian care a cooperat, ci pe datele din plângere. De asemenea, ei au invocat că ar fi discriminatoriu să se utilizeze datele producătorului-exportator indonezian care a cooperat pentru a determina valoarea normală pentru producătorii-exportatori chinezi care nu au cooperat, deoarece s-a evidențiat că marja de dumping stabilită pentru un producător-exportator chinez care nu a cooperat decât parțial pe durata anchetei era inferioară celei a producătorului-exportator indonezian care a cooperat. Ar trebui remarcat, pe de o parte, că marja de dumping este rezultatul comparației dintre o valoare normală și un preț de export. Prin urmare, nivelul marjei de dumping depinde de doi parametri (valoarea normală și prețul de export) și orice concluzie, în special privind discriminarea menționată anterior, nu poate reieși numai din comparația unuia dintre acești parametri, în acest caz, a valorii normale. Pe de altă parte, în conformitate cu dispozițiile articolului 18 alineatul (5) din regulamentul de bază, în cazul în care determinările, în special cele referitoare la valoarea normală, se bazează pe faptele disponibile, trebuie verificate aceste fapte și, în special, informațiile furnizate în plângere, având în vedere statisticile oficiale referitoare la importuri și informațiile obținute de la alte părți interesate în cursul anchetei. Prin urmare, având în vedere prezența la dosar a informațiilor verificate, referitoare la valoarea normală, obținute de la singurul producător-exportator indonezian care a cooperat, s-a considerat că aceste informații nu trebuie ignorate și că nu trebuie să se prefere, în locul lor, ca date disponibile, informațiile furnizate în plângere.

(39)

În ceea ce privește producătorul-exportator Fang Da Food Additives, stabilit la Shenzhen și la Yang Quan, atunci când s-a stabilit dacă vânzările interne au fost realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale comunicate de Fang Da Food Additives și societățile sale legate privind vânzările lor interne au fost ajustate pentru a lua în considerare cheltuielile menționate de conturile societății legate Zhong Hua Fang Da Ltd, din Hong-Kong. Verificarea a confirmat că aceste cheltuieli erau strâns legate de operațiunile de pe piața internă și nu de activitățile de export, astfel cum a susținut inițial societatea.

(40)

Operațiunea, care a constat în a determina dacă vânzările interne au fost realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale, a fost efectuată apoi, prin determinarea proporției din vânzările de pe piața internă către clienți independenți, aparținând fiecăreia dintre cele două categorii reprezentative, care nu au fost realizate în pierdere în cursul perioadei de anchetă.

(41)

În ceea ce privește tipurile de produse ale căror vânzări (în volum) pe piața internă în proporție de peste 80 % nu au fost realizate în pierdere și al căror preț de vânzare mediu ponderat era egal sau superior costului de producție mediu ponderat, valoarea normală, pe tip de produs, a fost determinată ca fiind media ponderată a tuturor prețurilor de vânzare interne ale tipului respectiv, plătite sau care urmează să fie plătite de către clienți independenți.

(42)

În ceea ce privește tipurile de produse ale căror vânzări (în volum) pe piața internă în proporție de cel puțin 10 %, dar nu mai mult de 80 %, au fost realizate la prețuri superioare costului unitar, valoarea normală, pe tip de produs, a fost stabilită ca fiind media ponderată a prețurilor de vânzare interne egale cu sau superioare costului unitar al tipului respectiv.

(43)

Toate vânzările la export către Comunitate realizate de grupul de producători-exportatori din China care au cooperat au fost efectuate către clienți independenți din Comunitate prin intermediul societăților legate situate în Hong-Kong. Ancheta a stabilit că funcțiile privind vânzările la export ale producătorilor-exportatori din China fuseseră toate preluate de societățile legate din Hong-Kong. Prin urmare, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, în funcție de prețurile plătite efectiv sau care urmează să fie plătite societăților legate din Hong-Kong.

(44)

Pentru a asigura o comparație echitabilă, au fost operate ajustări pentru a lua în considerare diferențele la nivelul costurilor de transport, de asigurare, de manipulare și de încărcare, precum și al costurilor auxiliare, de credit, de ambalare, al rabaturilor și al spezelor bancare, în cazul în care erau aplicabile și justificate.

(45)

Deoarece vânzările în Comunitate ale tuturor producătorilor-exportatori din China care au cooperat se fac prin intermediul societăților legate din Hong-Kong, prețurile de export au fost ajustate, astfel cum se indică la considerentul 44, pentru a le aduce la nivelul franco fabrică din China.

(46)

Producătorii-exportatori care au cooperat și societățile legate care vând pe piața internă au cerut o ajustare a prețurilor de vânzare interne (valoare normală) pentru diferențele de costuri de credit. Această cerere a fost respinsă, deoarece societățile nu au putut furniza nici o probă scrisă despre condițiile de plată convenite în momentul vânzării, nefigurând nici o indicație nici pe facturile pentru vânzările interne și nici în altă corespondență.

(47)

Comparația dintre valoarea normală și prețul de export, astfel cum se indică la considerentul 19, nu a evidențiat nici un dumping pentru cele două societăți ale Fang Da Food Additive situate în Shenzhen și Yang Quan. Prin urmare, ar trebui stabilit un termen pentru ancheta privind cele două societăți, fără instituirea de măsuri.

(48)

Astfel cum se explică la considerentul 37, valoarea normală pentru Golden Time Enterprise (Shenzhen) Co. Ltd a fost stabilită pe baza prețurilor dintr-o țară analogă, respectiv Indonezia. Comparația dintre valoarea normală și prețul de export, astfel cum se indică la considerentul 19, a evidențiat o marjă de dumping de 6,9 %.

(49)

Astfel cum se indică la considerentul 34 din regulamentul provizoriu, lipsa de cooperare din partea Chinei a fost importantă (aproximativ 47 % din totalul importurilor semnalate în Eurostat). Ca urmare a instituirii măsurilor provizorii, nu a fost primită nici o observație referitoare la această concluzie. Pe de altă parte, China fiind o țară cu o economie în tranziție, au fost utilizate prețurile unei țări analoge pentru a stabili o valoare normală în scopul determinării marjei de dumping naționale. În temeiul motivelor evocate la considerentul 37, Indonezia a fost folosită țara analogă adecvată în acest sens.

(50)

Marja de dumping națională definitivă aplicabilă tuturor societăților din China cărora nu le-a fost acordat statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață a fost fixată la 17,6 %, ceea ce corespunde diferenței dintre prețul de export calculat pe baza faptelor disponibile, adică prețul mediu de import în Comunitate, după cum figurează în statisticile Eurostat, ajustat astfel încât să ia în considerare diferențele de navlu și de costuri ale asigurării, și valoarea normală determinată pentru Indonezia la considerentul 32.

(51)

Marjele de dumping definitive pentru China, exprimate în procent din prețul CIF frontieră comunitară, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(52)

Nu a fost primită nici o observație după instituirea măsurilor provizorii în ceea ce privește configurația industriei comunitare. Prin urmare, se confirmă concluziile prezentate la considernetul 37 din regulamentul provizoriu.

(53)

În urma instituirii măsurilor provizorii, nu a fost primită nici o observație privind analiza consumului comunitar și, prin urmare, se confirmă concluziile prezentate la considerentele 38 și 39 din regulamentul provizoriu.

(54)

Instituirea de măsuri provizorii nu a produs comentarii despre evaluarea cumulativă a efectelor importurilor în cauză. De asemenea, schimbările survenite la nivelul marjelor de dumping definitive nu modifică deloc concluziile prezentate la considerentele 40-44 din regulamentul provizoriu. Cu toate acestea, în urma prezentării faptelor și considerațiilor esențiale pe baza cărora s-a avut în vedere recomandarea instituirii unui drept antidumping definitiv, guvernul indonezian a susținut că nimic nu a justificat cumularea exporturilor din Indonezia și din China, deoarece exporturile indoneziene scăzuseră considerabil în cursul perioadei de anchetă, în timp ce exporturile chineze înregistraseră o creștere importantă. În această privință, ancheta a stabilit că, deși importurile din Indonezia care făceau obiectul unui dumping au scăzut ușor între 2001 și perioada de anchetă, ele au crescut în ansamblu în cursul perioadei examinate. Faptul că, în perioada examinată, importurile chineze care făceau obiectul unui dumping au progresat mai rapid decât importurile indoneziene care făceau obiectul unui dumping nu justifică o evaluare necumulativă a efectelor importurilor din cele două țări care fac obiectul anchetei, în conformitate cu dispozițiile articolului 3 alineatul (4) din regulamentul de bază. În absența altor observații asupra concluziilor prezentate la considerentele 40-44 din regulamentul provizoriu, cererea este, prin urmare, respinsă, iar concluziile menționate anterior se confirmă.

(55)

Cu toate acestea, luând în considerare absența dumpingului pentru doi producători-exportatori chinezi legați (a se vedea considerentul 47), volumul și cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping au fost reexaminate. Importurile care nu fac obiectul unui dumping au fost, de fapt, deduse din totalul importurilor stabilite la considerentele 45 și 46 din regulamentul de bază. Prin urmare, evoluția volumului importurilor care fac obiectul unui dumping din China și Indonezia și a cotei lor de piață în perioada examinată este următoarea:

(56)

Importurile care fac obiectul unui dumping au crescut cu 215 % în cursul perioadei examinate. O creștere mai mare s-a înregistrat după 2000. Între 2001 și perioada de anchetă, ele au crescut cu 114 %.

(57)

Cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping a crescut, de asemenea, cu 110 % în cursul perioadei examinate. Și în acest caz creșterea a fost mai mare după anul 2000. Între 2001 și perioada de anchetă a fost înregistrată o creștere de 68 %. Ar trebui remarcat că și cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping era destul de ridicată în cursul perioadei de anchetă. Cu toate acestea, din motive de confidențialitate, cifrele exacte nu pot fi comunicate.

(58)

Deoarece prețurile de export indicate de către producătorii-exportatori care au cooperat sunt, în general, similare prețurilor de import din statisticile Eurostat și deoarece nu s-a primit nici o observație după instituirea măsurilor provizorii, se confirmă concluziile prezentate la considernetul 47 din regulamentul provizoriu.

(59)

Pentru a determina subcotarea prețurilor în cursul anchetei, a fost urmată metodologia prezentată la considerentul 48 din regulamentul provizoriu. Cu toate acestea, prețul mediu de import al producătorului-exportator indonezian care a cooperat este utilizat acum pentru această determinare. Pentru producătorii-exportatori din China și Indonezia care nu au cooperat, subcotarea prețurilor a fost calculată plecând de la prețurile de import ale Eurostat pentru aceste țări. Datele au fost comparate la nivelul CIF, după ce a fost efectuată o ajustare adecvată pentru a se lua în considerare eventualele drepturi vamale de import achitate în mod normal.

(60)

Pe această bază, existența unei subcotări a prețurilor a fost stabilită provizoriu pentru importurile din China și din Indonezia, care fac obiectul unui dumping. Această subcotare, exprimată în procent din prețul de vânzare mediu al industriei comunitare, se situa între 11 și 15 % pentru China și la aproximativ 20 % pentru Indonezia.

(61)

În urma instituirii măsurilor provizorii, nu a fost primită nici o observație scrisă privind situația industriei comunitare și concluzia despre prejudiciu. Cu toate acestea, un producător-exportator chinez a susținut, cu ocazia audierii lui, că industria comunitară nu suferise nici un prejudiciu important, deoarece producția sa și prețurile sale rămăseseră relativ stabile de-a lungul perioadei examinate, în timp ce vânzările sale în Comunitate și ocuparea forței de muncă înregistrau o oarecare creștere.

(62)

Ar trebui remarcat că acest producător-exportator nu a furnizat nici un element de probă care să pună la îndoială corectitudinea concluziilor corespunzătoare menționate de regulamentul provizoriu. În conformitate cu aceste concluzii verificate, producția și prețurile industriei comunitare au scăzut în cursul perioadei examinate cu 10 % și, respectiv, 3 %. De asemenea, ar trebui examinată această tendință în corelație cu evoluția consumului. De fapt, în cursul aceleiași perioade, în timp ce consumul în Comunitate creștea cu 50 %, vânzările industriei comunitare nu au crescut decât cu 1 %. De aici reiese clar că industria comunitară nu a beneficiat de extinderea pieței ci, din contră, a pierdut cote de piață. În ceea ce privește ocuparea forței de muncă, ar trebui remarcat că a crescut cu 7 % între 1999 și 2000, înainte de a rămâne stabilă până la perioada de anchetă și în cursul acesteia. Prin urmare, nu s-a înregistrat o creștere a numărului de angajați, ceea ce ar fi putut afecta negativ situația industriei comunitare în cursul perioadei de anchetă. În afară de aceasta, costul cu ocuparea forței de muncă pe angajat a crescut, în general, în același ritm cu inflația în cursul perioadei examinate. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că aceste afirmații nu demonstrează în nici un fel că industria comunitară nu a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei de anchetă.

(63)

Prin urmare, se confirmă concluziile prezentate la considerentele 50-69 din regulamentul provizoriu, potrivit cărora industria comunitară a suferit un prejudiciu important, în special sub forma unor pierderi financiare.

(64)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă importurile de ciclamat de sodiu originare din Republica Populară Chineză și din Indonezia care făceau obiectul unui dumping au cauzat industriei comunitare un prejudiciu care putea fi considerat ca important. Factorii cunoscuți, alții decât importurile care făceau obiectul unui dumping, care, în același timp, ar fi putut cauza un prejudiciu industriei comunitare, au fost examinați, de asemenea, astfel încât eventualul prejudiciu cauzat de acești alți factori să nu fie atribuit importurilor respective.

(65)

În urma instituirii măsurilor provizorii nu a fost primită nici o observație scrisă privind legătura de cauzalitate. Cu toate acestea, un producător-exportator chinez a susținut, în timpul audierii sale, că importurile din China nu au reprezentat o sursă de prejudiciu, deoarece industria comunitară era într-o situație de cvasimonopol înainte ca ciclamatul de sodiu să fie exportat din China și Indonezia, că prețurile produselor din China au crescut în cursul perioadei examinate, că vânzările industriei comunitare nu scăzuseră în cursul aceleiași perioade și că industria comunitară menținuse o cotă de piață majoritară.

(66)

Aceste afirmații sunt nefondate. Ancheta a demonstrat că la începutul perioadei examinate, adică în 1999, cota de piață a importurilor în Comunitate era mai mare de 35 %. Prin urmare, nu se poate afirma că industria comunitară era într-o situație de cvasimonopol. De asemenea, astfel cum se indică la considerentul 47 din regulamentul provizoriu, prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping au scăzut cu 8 % în cursul perioadei examinate. În ceea ce privește evoluția vânzărilor industriei comunitare, considerentul 62 menționat anterior explică faptul că nu au crescut decât cu 1 %, în timp ce consumul creștea cu 50 %. Astfel cum se menționează la considerentele 55 și 56, importurile care fac obiectul unui dumping au crescut cu 215 % în cursul aceleiași perioade. S-a demonstrat, în cele din urmă, că, în cursul perioadei de anchetă, importurile care fac obiectul unui dumping aveau o cotă de piață superioară celei a industriei comunitare. Aceste afirmații nu pot fi acceptate și, prin urmare, se confirmă concluziile prezentate la considerentele 71 și 72 din regulamentul provizoriu.

(67)

Același producător-exportator a pretins, de asemenea, că în cazul în care se putea vorbi de un prejudiciu, el era consecința altor factori: industria comunitară, potrivit afirmațiilor lui, nu era suficient de pregătită pentru a face față concurenței de pe piața internă sau externă; rentabilitatea sa ar fi suferit de pe urma propriilor sale decizii comerciale în ceea ce privește investițiile pentru menținerea instalațiilor performante și pentru a respecta cerințele juridice (reglementări draconice în ceea ce privește mediul); ea nu este prezentă decât pe un segment superior, cu care se află în concurență, în mod indirect, segmentul inferior, care apelează la importurile din China, iar unii producători chinezi beneficiază de avantaje comparative care le permit să fie mai competitivi decât industria comunitară.

(68)

Ar trebui remarcat că nu a fost adus nici un element de probă care să susțină afirmația că industria comunitară nu era pregătită să facă față concurenței de pe piața internă și externă. De altfel, ancheta nu a stabilit nici un motiv de această natură. Considerentul 73 din regulamentul provizoriu a enunțat motivele pentru care rezultatele la export ale industriei comunitare nu au putut contribui în mod semnificativ la prejudiciul suferit. Din contră, subcotarea puternică a importurilor care fac obiectul unui dumping (a se vedea considerentul 60 de mai sus) arată clar că importurile în cauză reprezentau cauza principală a prejudiciului suferit de industria comunitară și, prin urmare, cererea nu poate fi acceptată.

(69)

În ceea ce privește investițiile, ar trebui remarcat că industria comunitară investea atunci când rentabilitatea sa era pozitivă. În cursul perioadei de anchetă, atunci când înregistra pierderi, investițiile sale au scăzut brusc, reprezentând numai a treisprezecea parte din investițiile ultimului an profitabil (a se vedea considerentul 57 din regulamentul provizoriu). Prin urmare, nimic nu indică faptul că investițiile, în special cele referitoare la mediu, au contribuit la prejudiciul suferit în cursul perioadei de anchetă și, prin urmare, cererea se respinge.

(70)

În ceea ce privește presupusa absență a concurenței directe exercitate de importurile Chinei asupra industriei comunitare, ancheta a stabilit că cele două forme de ciclamat de sodiu erau exportate din China către Comunitate și că amândouă erau produse și vândute pe piața Comunității de către industria comunitară în cursul perioadei de anchetă. Prin urmare, există concurență. De asemenea, deoarece cele două forme puteau fi substituite una alteia într-o oarecare măsură, a existat și concurență indirectă. Prin urmare, acest argument nu poate fi acceptat.

(71)

Cât despre afirmația că unii producători chinezi ar beneficia de avantaje comparative care le permit să fie mai competitivi decât industria comunitară, ar trebui remarcat că nu s-a făcut nici o precizare despre pretinsele avantaje. De asemenea, se consideră că producătorul-exportator în cauză poate beneficia de avantaje comparative, oricare ar fi acestea, atât timp cât nu vinde produsul în cauză la prețuri de dumping, în sensul regulamentului de bază.

(72)

Ancheta a mai stabilit că importurile din China care nu fac obiectul unui dumping nu subcotau prețurile industriei comunitare în cursul perioadei de anchetă și că, prin urmare, ele nu au putut contribui, într-o mare măsură, la prejudiciul suferit de industria comunitară.

(73)

Prin urmare, se confirmă constatările și concluziile prezentate la considerentele 73-77 din regulamentul provizoriu, potrivit cărora prejudiciul important suferit de industria comunitară era imputabil, în principal, importurilor care fac obiectul unui dumping.

(74)

După instituirea măsurilor provizorii, nu a fost primită nici o observație referitoare la concluziile privind interesul Comunității. Cu toate acestea, cu puțin timp înainte de instituirea măsurilor provizorii, un furnizor de materii prime și doi importatori au afirmat, în corespondența lor, că nu ar fi în interesul Comunității să instituie măsuri împotriva producătorului-exportator indonezian care a cooperat. Comisia a analizat din nou dacă, în ciuda concluziilor definitive referitoare la existența unui dumping prejudiciabil, existau motive întemeiate să se ajungă la concluzia că nu este în interesul Comunității să adopte măsuri în acest caz special. În acest sens și în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din regulamentul de bază, impactul unor eventuale măsuri asupra tuturor părților vizate de prezenta procedură și consecințele neinstituirii de măsuri au fost examinate pe baza tuturor elementelor de probă prezentate.

(75)

Furnizorul care s-a făcut cunoscut cu puțin timp înainte de instituirea măsurilor provizorii și care nu face parte din furnizorii menționați la considerentele 83 și 84 din regulamentul provizoriu a susținut că vindea ciclohexilamină (materia primă de bază pentru fabricarea ciclamatului de sodiu) în general în Extremul Orient și în special în Indonezia. De asemenea, a mai pretins că, deoarece unicul producător-exportator indonezian care a cooperat era principalul lui client, el risca să piardă volume importante de vânzări în cazul instituirii unui drept antidumping, ceea ce ar putea avea repercusiuni asupra altor verigi din lanțului de aprovizionare în aval.

(76)

Ar trebui remarcat că, cu excepția unei scrisori succinte trimise mult după data limită fixată în acest scop în avizul de deschidere, furnizorul respectiv nu a prezentat nici un element de probă concret, care să poată susține afirmațiile sale, astfel cum prevede articolul 21 alineatul (7) din regulamentul de bază. Nici o observație suplimentară nu a fost prezentată după instituirea măsurilor provizorii și prezentarea faptelor și considerațiilor esențiale pe baza cărora s-a avut în vedere recomandarea instituirii unui drept antidumping definitiv. De asemenea, s-a constatat că furnizorul respectiv livra ciclohexilamină și industriei comunitare. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că instituirea unor măsuri definitive nu a putut avea un impact grav asupra activităților acestui furnizor.

(77)

Întrucât nu a fost formulat nici un alt comentariu în ceea ce privește interesul furnizorilor, se confirmă concluziile prezentate la considerentele 83 și 84 din regulamentul provizoriu.

(78)

Cei doi importatori care s-au făcut cunoscuți cu puțin timp înainte de instituirea măsurilor provizorii au afirmat că instituirea unui drept antidumping pentru Indonezia era nejustificată, deoarece furnizorul lor, unicul producător-exportator indonezian care a cooperat, dăduse dovadă de un angajament puternic de a-și „menține prețurile la un nivel justificat din punct de vedere economic”. De asemenea, aceștia au susținut că „prețurile practicate de producătorul indonezian au fost întotdeauna mai mari decât prețurile chineze, ceea ce a avut ca rezultat prețuri de piață rezonabile pentru utilizatorul final”.

(79)

Cu toate acestea, acești importatori nu se făcuseră cunoscuți și nici nu furnizaseră informațiile necesare în termenele fixate în acest sens în avizul de deschidere. Afirmațiile lor nu erau însoțite de nici un element de probă concret, susceptibil a le susține. De asemenea, la dosar nu exista nici o informație pertinentă care să vină în sprijinul acestor afirmații. Din contră, ancheta a demonstrat că prețurile producătorului-exportator indonezian respectiv erau mai mici decât prețurile chineze (a se vedea considerentul 60). Deoarece aceste afirmații nu sunt susținute de nici un element de probă concret, ele nu vor fi luate în considerare, în conformitate cu articolul 21 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(80)

Întrucât nu a fost formulat nici un alt comentariu justificat în ceea ce privește interesul importatorilor, se confirmă concluziile prezentate la considerentele 85-87 din regulamentul provizoriu.

(81)

Întrucât nu a fost formulat nici un comentariu privind interesul utilizatorilor după instituirea măsurilor provizorii, se confirmă concluziile prezentat la considerentele 88-92 din regulamentul provizoriu.

(82)

Întrucât nu a fost formulat nici un comentariu privind interesul industriei comunitare după instituirea măsurilor provizorii, se confirmă concluziile prezentate la considerentele 93-95 din regulamentul provizoriu.

(83)

În urma instituirii măsurilor provizorii nu a fost primită nici o observație scrisă referitoare la aspectele concurenței și la efectele de denaturare a schimburilor comerciale. Cu toate acestea, deși, în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, producătorii-exportatori nu sunt considerați ca părți interesate în cadrul analizei interesului Comunității, un producător-exportator chinez a pretins, în cursul audierii sale, că interesul Comunității nu justifica măsurile, deoarece instituirea măsurilor provizorii restrângea numărul de actori-exportatori de pe piața Comunității fără a reduce totuși aprovizionarea din țările în cauză, industria comunitară neputând satisface cererea de pe piață, iar instituirea măsurilor definitive ar consolida poziția dominantă a industriei comunitare.

(84)

Ar trebui remarcat că măsurile antidumping nu au ca scop eliminarea exportatorilor de pe piața Comunității, ci restabilirea condițiilor comerciale echitabile. Doar pentru că producția industriei comunitare nu poate satisface în prezent cererea Comunității, nu trebuie permisă perpetuarea practicilor comerciale injuste. De asemenea, ar trebui remarcat că industria comunitară nu se mai află pe o poziție dominantă, deoarece cota sa de piață era mai mică de 50 % în cursul perioadei de anchetă. De asemenea, deși este adevărat că singurele țări din afara Comunității care produc ciclamat de sodiu sunt Indonezia și China, s-a mai dovedit că importanți producători chinezi nu practică dumping și pot astfel continua să aprovizioneze piața comunitară ca în trecut. Aceste afirmații nu pot fi acceptate și, prin urmare, se confirmă concluziile prezentate la considerentele 96-99 din regulamentul provizoriu.

(85)

Pe baza celor menționate anterior, s-a ajuns la concluzia că instituirea de măsuri antidumping definitive nu este contrară interesului Comunității.

(86)

Pe baza metodei prezentate la considerentele 101-104 din regulamentul provizoriu, a fost calculat un nivel de eliminare a prejudiciului în sensul stabilirii nivelului măsurilor care urmează să fie instituite definitiv. Întrucât nu a fost formulat nici un comentariu despre metodologia utilizată pentru a determina nivelul de eliminare a prejudiciului, se confirmă această metodologie. Cu toate acestea, prețurile medii de import utilizate au fost revizuite pentru a determina subcotarea definitivă la considerentul 59.

(87)

Deoarece nivelurile de eliminare a prejudiciului sunt superioare marjelor de dumping stabilite pentru toate părțile în cauză, măsurile definitive trebuie fondate pe acestea din urmă.

(88)

Ar trebui remarcat că informațiile de la dosar indică faptul că unul dintre producătorii-exportatori care au cooperat ar putea intenționa să-și scadă prețurile pentru a absorbi dreptul. Se atrage atenția asupra articolul 12 din regulamentul de bază, care prevede că ancheta poate fi redeschisă și că marjele de dumping pot fi recalculate atunci când există suficiente elemente de probă care să indice că măsurile nu au determinat o modificare suficientă a prețurilor în Comunitate. Autoritatea însărcinată cu conducerea anchetei intenționează să deschidă rapid o nouă anchetă în cazul în care s-ar prezenta informații suficiente privind absorbția dreptului. De asemenea, pentru a garanta eficacitatea măsurilor și pentru a descuraja orice manipulare a prețurilor ar trebui instituit dreptul sub forma unei valori specifice pe kilogram.

(89)

De asemenea, ar trebui menționat că, potrivit statisticilor despre importuri ale Eurostat, ar exista importuri ale produsului în cauză din țări (cum ar fi Hong-Kong) care nu produc ciclamat de sodiu. Potrivit informațiilor disponibile din dosar, numai Spania, Indonezia și China produc ciclamat de sodiu. Autoritatea însărcinată cu ancheta este dispusă să deschidă rapid o anchetă atunci când dispune de informații suficiente despre eludarea măsurilor, în conformitate cu articolul 13 din regulamentul de bază.

(90)

Luând în considerare cele menționate anterior, nivelul dreptului este egal cu suma fixă pe kilogram de ciclamat de sodiu precizată în tabelul de mai jos:

(91)

Nivelurile individuale ale dreptului menționat de prezentul regulament au fost stabilite pe baza concluziilor prezentei anchete antidumping. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în cazul societăților în cauză în cursul acestei anchete. Aceste niveluri ale dreptului (spre deosebire de dreptul național aplicabil „tuturor celorlalte societăți”) se aplică astfel exclusiv importurilor de produse originare din țările în cauză, fabricate de societățile și, prin urmare, de entitățile juridice specifice, menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate ale cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod expres în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de entitățile care au legătură cu societățile menționate în mod expres, nu pot beneficia de aceste niveluri și sunt supuse dreptului aplicabil „tuturor celorlalte societăți”.

(92)

Toate cererile de aplicare a nivelurilor individuale ale dreptului (de exemplu, în urma schimbării denumirii entității sau a creării unor noi entități de producție sau de vânzare) trebuie adresată Comisiei (5) imediat și trebuie să conțină toate informațiile utile privind, în special, orice modificare a activităților societății care au legătură atât cu producția, cât și cu vânzările interne și la export, care rezultă din această schimbare de denumire sau din crearea de noi entități de producție sau de vânzare. Regulamentul va fi modificat, după caz, printr-o actualizare a listei cu societăți care beneficiază de niveluri individuale ale dreptului.

(93)

Luând în considerare mărimea marjelor de dumping constatate și gradul prejudiciului cauzat industriei comunitare, s-a considerat necesară perceperea definitivă a sumelor plătite cu titlul de drept provizoriu instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1627/2003 la nivelul dreptului definitiv instituit prin prezentul regulament, în cazul în care aceasta din urmă este egală sau mai mică decât valoarea dreptului provizoriu. În caz contrar, numai valoarea dreptului provizoriu ar trebui percepută definitiv. Sumele depuse care depășesc valoarea dreptului antidumping definitiv sunt eliberate,