Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 31992L0089

Directiva 92/89/CEE a Comisiei din 3 noiembrie 1992 de modificare a anexei I la a patra Directivă 73/46/CEE de stabilire a metodelor comunitare de analiză pentru controlul oficial al furajelor

JO L 344, 26.11.1992, pp. 35–37 (ES, DA, DE, EL, EN, FR, IT, NL, PT)

Acest document a fost publicat într-o ediţie specială (FI, SV, CS, ET, LV, LT, HU, MT, PL, SK, SL, BG, RO)

Legal status of the document No longer in force, Date of end of validity: 25/08/2009; abrogare implicită prin 32009R0152

ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/1992/89/oj

03/Volumul 11

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

200


31992L0089


L 344/35

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA 92/89/CEE A COMISIEI

din 3 noiembrie 1992

de modificare a anexei I la a patra Directivă 73/46/CEE de stabilire a metodelor comunitare de analiză pentru controlul oficial al furajelor

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Directiva 70/373/CEE a Consiliului din 20 iulie 1970 privind introducerea modalităților de prelevare de probe și a metodelor comunitare de analiză pentru controlul oficial al furajelor (1), astfel cum a fost modificată ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 3768/85 (2), în special articolul 2,

întrucât a patra Directivă 73/46/CEE a Comisiei (3), modificată de Directiva 81/680/CEE (4), indică metodele care trebuie aplicate pentru determinarea fibrei brute;

întrucât există motive pentru adaptarea acestei metode din perspectiva progreselor științifice și tehnice înregistrate; întrucât este recomandabil, în special, să se țină seama de dispozițiile Directivei 80/1107/CEE a Consiliului din 27 noiembrie 1980 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți chimici, fizici și biologici la locul de muncă (5), modificată de Directiva 88/642/CEE (6), și, în special, măsurile adoptate pentru prevenirea expunerii la azbest;

întrucât este necesar ca de la această dată să se înlocuiască azbestul cu recipiente de sticlă pentru efectuarea procedurilor de filtrare;

întrucât măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru furaje,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Anexa I la Directiva 73/46/CEE se modifică în conformitate cu prezenta directivă.

Articolul 2

Statele membre pun în aplicare până la 1 octombrie 1993 actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

Articolul 3

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 3 noiembrie 1992.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 170, 3.8.1970, p. 2.

(2)  JO L 362, 31.12.1985, p. 8.

(3)  JO L 83, 30.3.1973, p. 21.

(4)  JO L 246, 29.8.1981, p. 32.

(5)  JO L 327, 3.12.1980, p. 8.

(6)  JO L 356, 24.12.1988, p. 74.


ANEXĂ

Anexa I punctul 3, „Determinarea fibrei brute”, se înlocuiește cu următorul text:

„DETERMINAREA FIBREI BRUTE

1.   Obiectiv și domeniu de aplicare

Prezenta metodă permite determinarea substanțelor organice negrase din furaje care sunt insolubile în mediu acid și în mediu alcalin și sunt descrise în mod convențional ca fibră brută.

2.   Principiu

Eșantionul, degresat după caz, se tratează succesiv cu soluții de fierbere de acid sulfuric și hidroxid de potasiu în concentrațiile specificate. Reziduul se separă prin filtrare pe un filtru de sticlă sinterizată spălat, uscat, cântărit și calcinat la o temperatură cuprinsă între 475 și 500 °C. Pierderea de greutate rezultată în urma calcinării corespunde fibrei brute prezente în eșantionul testat.

3.   Reactivi

3.1.   Acid sulfuric, c = 0,13 mol/l.

3.2.   Agent de antispumare (de exemplu n-octanol).

3.3.   Adjuvant de filtrare (Celite 545 sau echivalent), încălzit la 500 °C timp de patru ore (8.6).

3.4.   Acetonă.

3.5.   Eter de petrol, punct de fierbere 40-60 °C.

3.6.   Acid clorhidric, c = 0,5 mol/l.

3.7.   Soluție de hidroxid de potasiu, c = 0,23 mol/l.

4.   Aparatură

4.1.   Unitate de încălzire pentru digestie cu soluție de acid sulfuric sau de hidroxid de potasiu, prevăzută cu un suport pentru creuzetul de filtrare (4.2) și cu un tub de evacuare cu robinet către orificiul de evacuare a lichidului și orificiul cu vid, eventual prevăzut cu aer comprimat. Înainte de fiecare utilizare zilnică, unitatea se încălzește în prealabil cu apă fiartă timp de 5 minute.

4.2.   Creuzet de filtrare din sticlă cu filtru de sticlă sinterizată cu porozitate de 40-90 μm. Înainte de prima utilizare, se încălzește dispozitivul la 500 °C timp de câteva minute și apoi se răcește (8.6).

4.3.   Cilindru de cel puțin 270 ml cu condensator cu reflux, adecvat pentru fierbere.

4.4.   Cuptor de uscare cu termostat.

4.5.   Cuptor cu muflă cu termostat.

4.6.   Unitate de extracție formată dintr-un suport pentru creuzetul de filtrare (4.2) și o conductă de evacuare cu robinet către orificiul cu vid și orificiul de evacuare a lichidului.

4.7.   Racorduri pentru asamblarea unității de încălzire (4.1), a creuzetului (4.2) și a cilindrului (4.3) și pentru conectarea unității de extracție la rece (4.6) și a creuzetului.

5.   Procedură

Se cântărește, cu o abatere de 0,001 g, 1 g de eșantion preparat și se introduce în creuzet (4.2), (vezi observațiile 8.1, 8.2 și 8.3) și se adaugă 1 g de adjuvant de filtrare (3.3).

Se asamblează unitatea de încălzire (4.1) și creuzetul de filtrare (4.2), apoi se conectează cilindrul (4.3) la creuzet. Se toarnă 150 ml de acid sulfuric clocotit (3.1) în ansamblul cilindru-creuzet și, după caz, se adaugă câteva picături de agent de antispumare (3.2).

Se aduce lichidul la punctul de fierbere în 5 ± 2 minute și se fierbe cu intensitate timp de exact 30 de minute.

Se deschide robinetul către tubul de evacuare (4.1) și, sub vid, se filtrează acidul sulfuric prin creuzetul de filtrare și se spală reziduul cu trei porții consecutive de 30 ml de apă clocotită, asigurându-se faptul că reziduul este filtrat prin uscare după fiecare spălare.

Se închide robinetul de evacuare și se toarnă 150 ml de soluție clocotită de hidroxid de potasiu (3.7) în ansamblul cilindru-creuzet și se adaugă câteva picături de agent de antispumare (3.2). Se aduce lichidul la punctul de fierbere în 5 ± 2 minute și se fierbe cu intensitate timp de exact 30 de minute. Se filtrează și se repetă procedura de spălare utilizată pentru acidul sulfuric.

După spălarea și uscarea finală, se deconectează creuzetul și conținutul acestuia și se reconectează la unitatea de extracție la rece (4.6). Se aplică vid și se spală reziduul din creuzet cu trei porții succesive de 25 ml de acetonă (3.4), asigurându-se faptul că reziduul este filtrat prin uscare după fiecare spălare.

Se usucă creuzetul până la greutate constantă în cuptor la 130 °C. După fiecare uscare, se răcește în desicator și se cântărește repede. Se așează creuzetul într-un cuptor cu muflă și se calcinează până la greutate constantă la 475-500 °C timp de cel puțin 30 de minute.

După fiecare încălzire, se răcește mai întâi în cuptor și apoi în desicator înainte de cântărire.

Se efectuează un test martor fără eșantion. Pierderea de greutate rezultată din calcinare nu trebuie să depășească 4 mg.

6.   Calcularea rezultatelor

Conținutul de fibră brută ca procent din eșantion se determină cu formula:

Formula

unde:

a

=

masa eșantionului în g;

b

=

pierderea de masă după calcinare în timpul determinării, în g;

c

=

pierderea de masă după calcinare în timpul testului martor, în g.

7.   Repetabilitate

Diferența dintre două determinări paralele efectuate pe același eșantion nu trebuie să depășească:

0,3 în valoare absolută pentru conținuturile de fibră brută mai mici de 10 %;

3 % raportat la rezultatul cel mai mare, pentru conținuturile de fibră brută egale cu sau mai mari de 10 %.

8.   Observații

8.1.   Furajele care conțin mai mult de 10 % grăsimi brute trebuie degresate înainte de analiză cu eter de petrol (3.5). Se conectează creuzetul de filtrare (4.2) și conținutul acestuia la unitatea de extracție la rece (4.6), se aplică vid și se spală reziduul cu trei porții consecutive de 30 ml de eter de petrol, asigurându-se faptul că reziduul este uscat. Se conectează creuzetul și conținutul acestuia la unitatea de încălzire (4.1) și se continuă conform indicațiilor de la punctul 5.

8.2.   Furajele care conțin grăsimi ce nu pot fi extrase direct cu eter de petrol (3.5) se degresează conform punctului 8.1, iar apoi se degresează încă o dată după fierberea cu acid.

După fierbere cu acid și spălare se conectează creuzetul și conținutul acestuia la unitatea de extracție la rece (4.6) și se spală de trei ori cu câte 30 ml de acetonă, apoi se spală de trei ori cu porții de câte 30 ml de eter de petrol. Se filtrează sub vid până la uscare și se continuă analiza conform punctului 5, începând cu tratarea cu hidroxid de potasiu.

8.3.   În cazul în care furajele conțin peste 5 % carbonați, exprimați în carbonat de calciu, se conectează creuzetul (4.2) cu eșantionul cântărit la unitatea de încălzire (4.1). Se spală proba de trei ori cu 30 ml de acid clorhidric (3.6). După fiecare adăugare, se lasă proba să se așeze timp de un minut înainte de filtrare. Se spală o dată cu 30 ml de apă și apoi se continuă conform punctului 5.

8.4.   Dacă se utilizează un aparat sub formă de raft (mai multe creuzete legate la aceeași unitate de încălzire), nu trebuie să se efectueze două determinări separate pe același eșantion de analiză în aceeași serie.

8.5.   În cazul în care după fierbere, soluțiile acide și bazice sunt dificil de filtrat, se folosește aer comprimat prin conducta de deversare a unității de încălzire și apoi se continuă filtrarea.

8.6.   Temperatura de calcinare nu trebuie să fie mai mare de 500 °C pentru a prelungi durata de viață a creuzetelor de filtrare din sticlă. Trebuie evitate șocurile termice excesive în timpul ciclurilor de încălzire și de răcire.”


Top