EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 31979L0692

Directiva Consiliului din 24 iulie 1979 de modificare a Directivelor 66/401/CEE, 66/402/CEE, 70/458/CEE și 70/457/CEE privind comercializarea semințelor de plante furajere, a semințelor de cereale, a semințelor de legume și de modificare a catalogului comun al soiurilor de plante agricole

JO L 205, 13.8.1979, p. 1–4 (DA, DE, EN, FR, IT, NL)

Acest document a fost publicat într-o ediţie specială (EL, ES, PT, FI, SV, CS, ET, LV, LT, HU, MT, PL, SK, SL, BG, RO, HR)

Legal status of the document In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/1979/692/oj

03/Volumul 03

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

113


31979L0692


L 205/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA CONSILIULUI

din 24 iulie 1979

de modificare a Directivelor 66/401/CEE, 66/402/CEE, 70/458/CEE și 70/457/CEE privind comercializarea semințelor de plante furajere, a semințelor de cereale, a semințelor de legume și de modificare a catalogului comun al soiurilor de plante agricole

(79/692/CEE)

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolele 43 și 100,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

având în vedere avizul Adunării parlamentare (2),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (3),

întrucât este necesar, din motivele expuse în continuare, să se modifice unele directive privind comercializarea semințelor și a răsadurilor;

întrucât, pentru semințele plantelor furajere, ar trebui adaptate unele măsuri privind analiza semințelor pentru regiunile comunitare ale căror condiții ecologice foarte favorabile garantează respectarea normelor comunitare prevăzute în acest sens;

întrucât, pentru semințele de secară folosită în scopuri furajere, este necesar să se permită o flexibilitate temporară a normelor comunitare aplicabile semințelor de secară, pentru a putea depăși dificultățile temporare care există în unele regiuni comunitare privind aceste produse;

întrucât, pentru semințele de cereale, metode recent experimentate în vederea diminuării efectelor atacului organismelor dăunătoare pot să justifice admiterea amestecului diferitelor soiuri de semințe, sub rezerva luării de precauții care să garanteze că nu este afectată calitatea semințelor sau a produsului final;

întrucât, în vederea ameliorării funcționării sistemului catalogului comun al soiurilor de plante agricole, este necesară adaptarea la normele stabilite la nivel internațional a dispozițiilor privind admiterea soiurilor la nivel național, denumirea soiurilor și informarea între statele membre, precum și întărirea, pentru unele specii cel puțin, a normelor privind libera comercializare, în ceea ce privește soiul, a semințelor care aparțin soiurilor admise în diferite state membre;

întrucât dispozițiile privind comercializarea semințelor de legume, precum și cele privind catalogul comun al soiurilor de plante agricole stipulează că, începând cu 1 iulie 1977, echivalența măsurilor luate în țările terțe în ceea ce privește aspectul soiurilor semințelor nu mai poate să fie constatat la nivel național; întrucât unele decizii de echivalență luate la nivel comunitar nu au intrat în vigoare decât de la 1 iulie 1978; întrucât este necesar, prin urmare, să se prelungească cu un an scadențele prevăzute pentru constatarea echivalenței la nivel național, în vederea reglementării relațiilor comerciale tradiționale care s-au menținut până la 1 iulie 1977 în așteptarea constatărilor comunitare,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

În articolul 2 din Directiva 66/401/CEE a Consiliului din 14 iunie 1966 privind comercializarea semințelor de plante furajere (4), modificată ultima dată de Directiva 79/641/CEE (5), se adaugă următorul alineat:

„(1c)   Conform procedurii prevăzute în articolul 21, statele membre pot să fie autorizate să nu aplice, pentru producția stabilită într–un stat membru, măsura prevăzută în anexa II partea I punctul 2 paragraf B 1, pentru unul sau mai multe soiuri avute în vedere, în măsura în care măsurile ecologice și experiențele dobândite permit respectarea normelor stabilite în anexa II partea I punctul 2 coloana 13 din tabel.”

Articolul 2

Directiva 66/402/CEE a Consiliului din 14 iunie 1966 privind comercializarea semințelor de cereale (6), modificată ultima dată de Directiva 79/644/CEE, se modifică după cum urmează:

1.

În articolul 2 se adaugă alineatul următor:

„(1c)   Conform procedurii prevăzute în articolul 21, statele membre pot să fie autorizate, până la 30 iunie 1982, să admită comercializarea semințelor de soiuri stabilite de secară destinate în principal scopurilor furajere, care nu corespund normelor stabilite:

în anexa II, în ceea ce privește facultatea germinativă

și, în ceea ce privește semințele de bază, din anexa II punctul 2 tabelul A coloana 6.”

2.

În articolul 13, se adaugă alineatul următor:

„(1)   Statele membre pot să admită ca semințele unei specii de cereale să fie comercializate sub formă de amestec stabilit din semințele diferitelor soiuri, în măsura în care amestecul respectiv este de natură, pe baza cunoștințelor științifice sau tehnice, să fie în mod deosebit eficace împotriva propagării organismelor dăunătoare și atâta timp cât compușii amestecului corespund, înaintea amestecului, normelor de comercializare care li se aplică.”

3.

În art. 13, alineatul (1) devine alineatul (2) și alineatul (2) devine alineatul (3).

4.

În anexa IV partea A litera (b), se adaugă următorul număr:

8.   Mențiunea «comercializare admisă exclusiv în…» (statul membru în cauză).”

Articolul 3

Directiva 70/457/CEE a Consiliului din 29 septembrie 1970 privind catalogul comun al soiurilor de plante agricole (7), modificată ultima dată de Directiva 78/55/CEE (8), se modifică după cum urmează:

1.

Articolul 5 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Un soi este distinct dacă, indiferent de originea, artificială sau naturală, a soiului inițial care i-a dat naștere, se distinge net prin unul sau mai multe caractere importante de oricare alt soi din Comunitate.

Caracterele trebuie să fie recunoscute cu precizie și descrise cu precizie.

Un soi cunoscut în Comunitate este orice soi care, în momentul în care solicitarea de admitere a soiului care se analizează este cuvenit introdusă:

fie figurează în catalogul comun al soiurilor de plante agricole sau în catalogul cu soiurile speciilor de legume;

fie, fără să figureze în vreunul din aceste cataloage, este admis sau are cerere de admitere în statul membru în cauză sau în alt stat membru, fie pentru certificare și comercializare, fie pentru certificare pentru alte state,

cu excepția cazului în care măsurile menționate nu mai sunt îndeplinite în toate statele membre în cauză înaintea deciziei cu privire la solicitarea de admitere a soiului care urmează să fie analizată.”

2.

În articolul 7 alineatul (1) se adaugă următorul text:

„Pentru stabilirea distincției, examinările în cultură includ cel puțin soiurile comparabile disponibile, cunoscute în Comunitate în sensul articolului 5 alineatul (1). Pentru aplicarea articolului 9, se includ alte soiuri comparabile disponibile.”

3.

În articolul 9, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Statele membre, ținând seama de informațiile disponibile, se asigură în plus că un soi care nu se distinge net:

de un alt soi admis înainte în statul membru în cauză sau în alt stat membru sau

de un alt soi asupra căruia s-a pronunțat o judecată în ceea ce privește distincția, stabilitatea și omogenitatea conform normelor corespunzând celor din prezenta directivă, fără a fi un soi cunoscut în Comunitate în sensul articolului 5 alineatul (1),

poartă denumirea acestui soi. Această dispoziție nu este aplicabilă dacă această denumire poate să inducă în eroare sau să dea motiv de confuzie, în ceea ce privește soiul, sau dacă alte fapte, în temeiul ansamblului dispozițiilor statului membru în cauză care reglementează denumirile de soiuri, se opun utilizării sale, sau dacă dreptul unei terțe părți împiedică libera utilizare a acestei denumiri în relație cu soiul.”

4.

În articolul 4, alineatul (3) devine alineatul (4).

5.

Articolul 10 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Orice solicitare sau retragere de solicitare de admitere a unui soi, orice înscriere în catalogul cu soiuri, precum și diferitele modificări ale acestuia se notifică imediat celorlalte state membre și Comisiei.”

6.

După articolul 12 se adaugă următorul articol:

„Articolul 12a

(1)   Statele membre se asigură de înlăturarea îndoielii apărute ca urmare a admiterii unui soi în ceea ce privește aprecierea distincției sale sau a denumirii în momentul admiterii sale.

(2)   Atunci când se constată, după admiterea unui soi, că nu s-a îndeplinit condiția distincției în sensul articolului. 5, admiterea se înlocuiește cu o altă decizie, eventual anularea, conform prezentei directive.

Prin această altă decizie, soiul nu se mai consideră, cu efect în momentul admiterii sale inițiale, ca un soi cunoscut în Comunitate în sensul articolului 5 alineatul (1).

(3)   Atunci când se dovedește, după admiterea unui soi, că denumirea sa în sensul articolului 9 nu a fost acceptabilă în cursul admiterii, denumirea se adaptează astfel încât să fie în conformitate cu prezenta directivă. Statele membre pot să permită ca denumirea anterioară să fie utilizată temporar cu titlu suplimentar. Modalitățile conform cărora denumirea anterioară se poate utiliza cu titlu suplimentar se pot stabili conform procedurii prevăzute în articolul 23.”

7.

În articolul 15 alineatul (2) se adaugă teza următoare:

„Se iau în considerare numai solicitările care s-au prezentat cu patru luni înaintea termenului menționat anterior.”

8.

În articolul 15 alineatul (5) se adaugă următorul text:

„Pentru soiurile Beta vulgaris L. și Solanum tuberosum L., această măsură se consideră îndeplinită la 31 decembrie a fiecărui an pentru soiurile care fac obiectul, cu patru luni înaintea acestei date, comunicărilor prevăzute în articolul 10 alineatul (1) și (2), numai dacă un stat membru informează Comisia sau face o declarație în cadrul Comitetului permanent al semințelor și răsadurilor indicând că acesta nu are intenția să renunțe la prezentarea unei solicitări în conformitate cu alin. (2). La propunerea Comisiei, Consiliul hotărăște dacă aceste dispoziții vor fi aplicabile de asemenea și altor specii.”

9.

În articolul 21 alineatul (2), data de 30 iunie 1977 se înlocuiește cu data de 30 iunie 1978.

Articolul 4

În articolul 32 alineatul (2) din Directiva 70/458/CEE a Consiliului din 29 septembrie 1970 privind comercializarea semințelor de legume (9), modificată ultima dată de Directiva 79/641/CEE, data de 30 iunie 1977 se înlocuiește cu data de 30 iunie 1978.

Articolul 5

Statele membre iau măsurile necesare pentru intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative pentru a se conforma dispozițiilor:

articolelor 1 și 2 cu efect de la 1 ianuarie 1980,

articolului 3 punctul 9 și articolului 4 cu efect de la 1 iulie 1977,

și a celorlalte dispoziții din prezenta directivă de la 1 iulie 1982.

Articolul 6

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 24 iulie 1979.

Pentru Consiliu

Președintele

J. GIBBONS


(1)  JO C 174, 21.7.1978, p. 8.

(2)  JO C 239, 9.10.1978, p. 54.

(3)  JO C 114, 7.4.1979, p. 26.

(4)  JO 125, 11.7.1966, p. 2298/66.

(5)  JO L 183, 19.7.1979, p. 13.

(6)  JO 125, 11.7.1966, p. 2309/66.

(7)  JO L 225, 12.10.1970, p. 1.

(8)  JO L 16, 20.1.1978, p. 23.

(9)  JO L 225, 12.10.1970, p. 7.


Top