(1)

La articolul 6 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1) se prevede că măsurile de conservare se adoptă ținându-se cont de avizele științifice, tehnice și economice disponibile, inclusiv, atunci când este relevant, de rapoartele elaborate de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP), precum și de avizele primite din partea consiliilor consultative pentru zonele geografice sau sferele de competență pertinente și de recomandările comune emise de statele membre.

(2)

Consiliul urmează să adopte măsuri privind stabilirea și repartizarea posibilităților de pescuit, inclusiv privind anumite condiții legate funcțional de respectivele posibilități de pescuit, după caz. La articolul 16 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se prevede că posibilitățile de pescuit ar trebui să fie repartizate statelor membre în așa fel încât să se asigure relativa stabilitate a activităților de pescuit desfășurate de fiecare stat membru pentru fiecare stoc de pește sau tip de pescuit.

(3)

La articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se stabilește că obiectivul politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) este de a obține rata de exploatare a capturii maxime durabile (MSY) până în 2015, acolo unde este posibil, și în mod progresiv, printr-o creștere incrementală, cel târziu până în 2020 pentru toate stocurile. Obiectivul perioadei de tranziție până în 2020 a fost de a echilibra atingerea MSY pentru toate stocurile cu posibilele implicații socioeconomice ale posibilelor ajustări ale posibilităților de pescuit aferente.

(4)

Prin urmare, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, capturile totale admisibile (TAC-urile) ar trebui să fie stabilite pe baza avizelor științifice disponibile, ținându-se seama de aspectele biologice și socioeconomice și asigurându-se totodată un tratament echitabil pentru toate sectoarele de pescuit, precum și pe baza opiniilor exprimate cu ocazia consultării părților interesate.

(5)

La articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se prevede că, pentru stocurile care fac obiectul unor planuri multianuale specifice, posibilitățile de pescuit se stabilesc în conformitate cu regulile prevăzute în planurile respective.

(6)

Planul multianual pentru activitățile de pescuit care exploatează stocuri demersale în vestul Mării Mediterane (denumit în continuare „planul”) a fost instituit prin Regulamentul (UE) 2019/1022 al Parlamentului European și al Consiliului (2) și a intrat în vigoare la 16 iulie 2019. Planul urmărește atingerea și menținerea MSY pentru stocurile vizate, precum și garantarea faptului că exploatarea resurselor biologice marine vii duce la refacerea și menținerea populațiilor de specii recoltate peste nivelurile care permit obținerea MSY.

(7)

În conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/1022, posibilitățile de pescuit pentru stocurile enumerate la articolul 1 din regulamentul respectiv ar trebui să fie stabilite astfel încât să se atingă mortalitatea prin pescuit la un nivel corespunzător MSY pe baza unei creșteri progresive, până în 2020, acolo unde este posibil, și până la 1 ianuarie 2025 cel târziu. Posibilitățile de pescuit ar trebui să fie exprimate ca efort de pescuit maxim admisibil pentru traulere și nave de pescuit cu paragate și să fie stabilite în conformitate cu regimul de gestionare a efortului de pescuit prevăzut la articolul 7 din plan și ca limite maxime de captură pentru crevetele roșu (Aristeus antennatus) și creveta roșie gigant (Aristaeomorpha foliacea) în ape adânci, în conformitate cu avizele științifice și cu articolul 7 alineatul (3) litera (b) din plan.

(8)

CSTEP a indicat că, pentru a se atinge obiectivele MSY pentru toate stocurile de pește din vestul Mării Mediterane, sunt necesare, pentru traulere, acțiuni suplimentare și reduceri semnificative ale mortalității prin pescuit. Pe baza acestui aviz, pentru 2023, efortul de pescuit maxim admisibil pentru traulere în vestul Mării Mediterane, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) litera (b) din plan, ar trebui, așadar, să fie redus cu 7 % față de media nivelului de referință stabilită între 2015 și 2017, procent care se deduce din efortul de pescuit maxim admisibil stabilit pentru 2022 prin Regulamentul (UE) 2022/110 al Consiliului (3).

(9)

În 2021, CSTEP a indicat că navele de pescuit cu paragate cauzează până la 10 % din mortalitatea prin pescuit a merluciului în subzonele geografice CGPM 1-5-6-7 și provoacă până la 20 % din debarcările de merluciu în subzona geografică 10, în timp ce capturile cu uneltele respective sunt compuse predominant din reproducători. CSTEP a indicat că biomasa stocului de reproducere de merluciu a scăzut constant în ultimii ani, iar în subzonele geografice 1-5-6-7, numărul de reproducători de merluciu a scăzut cu 66 %, iar în subzonele geografice 8-9-10-11 a scăzut cu 28 % de la începutul evaluărilor. Pe această bază, în anexa III la Regulamentul (UE) 2022/110 a fost stabilit un efort de pescuit maxim admisibil pentru navele de pescuit cu paragate, în conformitate cu articolul 7 alineatul (5) din plan, pe baza efortului de pescuit exprimat ca număr de zile de pescuit între 1 ianuarie 2015 și 31 decembrie 2017. În 2022, CSTEP a evaluat că biomasa stocului de reproducere de merluciu în subzonele geografice 1-5-6-7 și de merluciu în subzonele geografice 8-9-10-11 se situează în continuare la un nivel inferior nivelului-limită de referință al biomasei (BLIM) în sensul articolului 2 punctul 10 din plan și că ar trebui reduse capturile cu cel puțin 57 % în subzonele geografice 1-5-6-7 și cu 78 % în subzonele geografice 8-9-10-11 pentru a atinge mortalitatea prin pescuit care conduce la FMSY în 2023. Prin urmare, pentru 2023, efortul de pescuit maxim admisibil pentru navele de pescuit cu paragate ar trebui să fie menținut la nivelurile stabilite pentru 2022 prin Regulamentul (UE) 2022/110, în conformitate cu articolul 7 alineatul (5) din plan. Acest efort de pescuit maxim admisibil pentru navele de pescuit cu paragate, exprimat în zile de pescuit, nu ar trebui să aducă atingere efortului de pescuit maxim admisibil care urmează să fie stabilit pentru 2024.

(10)

În 2021, CSTEP a indicat că mortalitatea prin pescuit a crevetelui roșu în subzonele geografice 1-5-6-7 și în subzonele geografice 8-9-10-11 ar trebui să scadă semnificativ pentru a se atinge MSY până cel târziu în 2025. Comitetul științific consultativ pentru pescuit (SAC) al Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM) a emis un aviz similar privind mortalitatea prin pescuit a crevetelui roșu în subzona geografică 2. În plus, CSTEP a estimat că biomasa crevetelui roșu este în scădere. Pe baza avizului primit, prin Regulamentul (UE) 2022/110 au fost stabilite, pentru 2022, limite maxime de captură pentru crevetele roșu în subzonele geografice 1-5-6-7 și subzonele geografice 8-9-10-11.

(11)

În 2022, CSTEP a indicat că mortalitatea prin pescuit a crevetelui roșu în subzonele geografice 1-2-5-6-7 este în continuare departe de a atinge niveluri sustenabile și că, prin urmare, sunt necesare măsuri de gestionare suplimentare. CSTEP a indicat că, pentru a atinge FMSY până în 2023, capturile ar trebui reduse în medie cu 53 %, deoarece specia respectivă în subzonele geografice 1-2 se situează la un nivel inferior BLIM, iar în subzonele geografice 6-7 specia respectivă se situează la un nivel inferior nivelului de referință de precauție (BPA) în sensul articolului 2 punctul 11 din plan. Prin urmare, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) litera (b) din plan, este oportun să se continue stabilirea unor limite maxime de captură pentru a completa regimul de gestionare a efortului de pescuit prin traulare. Având în vedere avizele științifice, pentru 2023, limitele maxime de captură pentru crevetele roșu în subzonele geografice 1-2-5-6-7 ar trebui reduse cu 5 % față de oportunitățile de pescuit stabilite pentru 2022 prin Regulamentul (UE) 2022/110.

(12)

În 2022, CSTEP a indicat că mortalitatea prin pescuit a crevetelui roșu în subzonele geografice 8-9-10-11 este în continuare superioară nivelurilor sustenabile și că, prin urmare, sunt necesare măsuri de gestionare suplimentare. CSTEP a indicat că, pentru a atinge FMSY până în 2023, capturile ar trebui reduse cu 30 %. Prin urmare, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) litera (b) din plan, este oportun să se continue stabilirea unor limite maxime de captură pentru a completa regimul de gestionare a efortului de pescuit prin traulare. Având în vedere avizele științifice, pentru 2023, limitele maxime de captură pentru crevetele roșu în subzonele geografice 8-9-10-11 ar trebui reduse cu 3 % față de oportunitățile de pescuit stabilite pentru 2022 prin Regulamentul (UE) 2022/110.

(13)

În 2021, CSTEP a indicat că biomasa crevetei roșii gigant în subzonele geografice 8-9-10-11 era în scădere și că mortalitatea prin pescuit a stocului respectiv ar trebui să scadă semnificativ pentru a se atinge MSY până cel târziu în 2025. Pe baza avizului primit, prin Regulamentul (UE) 2022/110 au fost stabilite, pentru 2022, limite maxime de captură pentru creveta roșie gigant în subzonele geografice 8-9-10-11.

(14)

În 2022, CSTEP a indicat că biomasa crevetei roșii gigant în subzonele geografice 8-9-10-11 este în scădere, iar mortalitatea prin pescuit a acestei specii este în continuare superioară nivelurilor sustenabile și că, prin urmare, sunt necesare măsuri de gestionare suplimentare. CSTEP a indicat că, pentru a atinge FMSY până în 2023, capturile ar trebui reduse cu 27 %, deoarece în subzonele geografice 8-9-10-11specia respectivă se situează la un nivel superior BPA. Prin urmare, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) litera (b) din plan, este oportun să se continue stabilirea unor limite maxime de captură pentru a completa regimul de gestionare a efortului de pescuit prin traulare. Având în vedere avizele științifice, pentru 2023, limitele maxime de captură pentru creveta roșie gigant în subzonele geografice 8-9-10-11 ar trebui reduse cu 3 % față de oportunitățile de pescuit stabilite pentru 2022 prin Regulamentul (UE) 2022/110.

(15)

În 2022, CSTEP a estimat că, în ceea ce privește crevetele roșu în subzonele geografice 1-2 și merluciul în subzonele geografice 1-5-6-7 și subzonele geografice 8-9-10-11, biomasele stocurilor de reproducere ale acestora se situează la un nivel inferior BLIM, indicând o posibilă scădere a capacităților lor de reproducere. Combinarea tuturor măsurilor adoptate cu privire la stocurile respective include măsurile de remediere suplimentare prevăzute la articolul 6 alineatul (2) din plan.

(16)

În cadrul celei de a 43-a reuniuni anuale din 2019, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/43/2019/5 privind un plan multianual de gestionare a pescuitului durabil de specii demersale în Marea Adriatică (subzonele geografice 17 și 18), care a introdus un regim de gestionare a efortului de pescuit și un plafon al capacității flotei pentru anumite stocuri demersale. Aceste măsuri ar trebui transpuse în dreptul Uniunii.

(17)

În cadrul celei de a 44-a reuniuni anuale din 2021, CGPM a adoptat Recomandarea GFCM/44/2021/1 privind stabilirea unui regim de gestionare a efortului de pescuit pentru specii demersale cheie în Marea Adriatică (subzonele geografice 17 și 18), care a introdus un număr de zile de pescuit maxim admisibil, pe tipuri de traule și segmente de flotă, pentru anumite stocuri demersale. Aceste măsuri ar trebui transpuse în dreptul Uniunii.

(18)

În cadrul celei de a 45-a reuniuni anuale din 2022, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/45/2022/8 privind punerea în aplicare a unui regim de gestionare a efortului de pescuit pentru specii demersale cheie în Marea Adriatică în 2023 (subzonele geografice 17 și 18), care se bazează pe Recomandarea CGPM/43/2019/5, care a introdus un regim de gestionare a efortului de pescuit. Măsurile respective ar trebui transpuse în dreptul Uniunii.

(19)

În cadrul celei de a 44-a reuniuni anuale din 2021, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/44/2021/20 privind un plan multianual de gestionare a exploatării durabile a stocurilor de pești pelagici mici în Marea Adriatică (subzonele geografice 17 și 18), care a introdus un nivel maxim al capturilor și un plafon conex al capacității flotei pentru navele cu plasă-pungă și traulerele pelagice care vizează stocuri de pești pelagici mici, cu o derogare pentru flotele naționale formate din mai puțin de 10 nave cu plasă-pungă și/sau traulere pelagice care pescuiesc activ stocuri de pești pelagici mici. Măsurile respective ar trebui transpuse în dreptul Uniunii.

(20)

Ținând cont de particularitățile flotei slovene și de impactul său marginal asupra stocurilor de pești pelagici mici și asupra stocurilor demersale, este adecvat să se păstreze modelele de pescuit existente și să se asigure accesul flotei slovene la o cantitate minimă de specii de pești pelagici mici și la o cotă minimă de efort de pescuit pentru stocurile demersale.

(21)

Cu ocazia celei de a 43-a reuniuni anuale din 2019, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/43/2019/4 privind un plan de gestionare pentru exploatarea durabilă a coralului roșu în Marea Mediterană (subzonele geografice 1-27), prin care a introdus o măsură de înghețare a efortului de pescuit exprimată ca număr maxim de autorizații de pescuit și limite de recoltă pentru coralul roșu. Măsurile respective ar trebui transpuse în dreptul Uniunii.

(22)

În cadrul celei de a 44-a reuniuni anuale din 2021, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/44/2021/11 privind măsuri de gestionare pentru utilizarea dispozitivelor ancorate de concentrare a peștelui în pescuitul de corifenă comună în Marea Mediterană (subzonele geografice 1-27), de modificare a recomandării CGPM/43/2019/1. Recomandarea CGPM/43/2019/1 a introdus o măsură de înghețare a efortului de pescuit exprimată ca număr maxim de nave de pescuit care vizează corifena comună, iar Recomandarea CGPM/44/2021/11 a prelungit aceste măsuri până la sfârșitul anului 2023. Măsurile respective ar trebui transpuse în dreptul Uniunii.

(23)

În cadrul celei de a 45-a reuniuni anuale din 2022, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/45/2022/4 privind un plan multianual de gestionare pentru exploatarea durabilă a stocurilor demersale în Strâmtoarea Siciliei (subzonele geografice 12-16), abrogând Recomandările CGPM/44/2021/12 și CGPM/42/2018/5. Recomandarea respectivă a introdus un regim de gestionare a efortului de pescuit pentru merluciu și limite de captură pentru carida-roz-de-adâncime, precum și înghețarea capacității de pescuit. Măsurile respective ar trebui transpuse în dreptul Uniunii.

(24)

În cadrul celei de a 45-a reuniuni anuale din 2022, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/45/2022/5 privind un plan multianual de gestionare pentru exploatarea durabilă a stocurilor de crevetă roșie gigant și de crevete roșu în Strâmtoarea Siciliei (subzonele geografice 12-16), abrogând Recomandările CGPM/44/2021/7 și CGPM/43/2019/6. Recomandarea respectivă a introdus o limită de captură și înghețarea capacității de pescuit. Măsurile respective ar trebui transpuse în dreptul Uniunii.

(25)

În cadrul celei de a 45-a reuniuni anuale din 2022, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/45/2022/6 privind un plan multianual de gestionare pentru exploatarea durabilă a stocurilor de crevetă roșie gigant și de crevete roșu în Marea Ionică (subzonele geografice 19-21), abrogând Recomandările CGPM/44/2021/8 și CGPM/42/2018/4. Recomandarea respectivă a introdus o limită de captură și înghețarea capacității de pescuit. Măsurile respective ar trebui transpuse în dreptul Uniunii.

(26)

În cadrul celei de a 45-a reuniuni anuale din 2022, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/45/2022/7 privind un plan multianual de gestionare pentru exploatarea durabilă a stocurilor de crevetă roșie gigant și de crevete roșu în Marea Levantului (subzonele geografice 24-27), abrogând Recomandările CGPM/44/2021/8 și CGPM/42/2018/4. Recomandarea respectivă a introdus o limită de captură și înghețarea capacității de pescuit. Măsurile respective ar trebui transpuse în dreptul Uniunii.

(27)

În cadrul celei de a 45-a reuniuni anuale din 2022, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/45/2022/3 privind un plan multianual de gestionare pentru exploatarea durabilă a stocurilor de pagel argintiu în Marea Alboran (subzonele geografice 1-3), abrogând Recomandările CGPM/44/2021/4, CGPM/43/2019/2 și CGPM/41/2017/2. Recomandarea respectivă a introdus niveluri maxime de capturi pentru 2023, 2024 și 2025, un număr maxim de paragate și linii de pescuit autorizate și noi măsuri pentru pescuitul recreativ. Măsurile respective ar trebui transpuse în dreptul Uniunii.

(28)

Cu ocazia celei de a 43-a reuniuni anuale din 2019, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/43/2019/3 de modificare a Recomandării CGPM/41/2017/4 privind un plan multianual de gestionare a pescuitului de calcan în Marea Neagră (subzona geografică 29). Recomandarea CGPM/43/2019/3 a introdus o actualizare a capturii totale admisibile (TAC) regionale și un sistem de repartizare a cotelor pentru calcan, precum și măsuri de conservare suplimentare, în special o perioadă de interzicere a pescuitului de două luni și o limitare a zilelor de pescuit la 180 de zile pe an. Măsurile de conservare suplimentare respective sunt legate funcțional de posibilitățile de pescuit, deoarece, în absența măsurilor respective, nivelul TAC pentru calcan ar trebui redus pentru a se asigura refacerea acestui stoc. Măsurile respective ar trebui transpuse în dreptul Uniunii.

(29)

Cu ocazia celei de a 45-a reuniuni anuale din 2022, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/45/2022/9 privind un plan multianual de gestionare a pescuitului de calcan în Marea Neagră (subzona geografică 29), de modificare a Recomandării CGPM/43/2019/3. Respectiva recomandare a prelungit cu un an aplicarea TAC existente. Măsurile respective ar trebui transpuse în dreptul Uniunii.

(30)

În cadrul celei de a 45-a reuniuni anuale din 2022, CGPM a adoptat o decizie prin care constata că, în cursul anului 2021, Uniunea subexploatase cota sa de calcan și prin care aproba reportarea cotei neutilizate, ținând cont de situația excepțională creată de pandemia de COVID-19. Prin urmare, respectiva decizie a CGPM ar trebui să fie transpusă în dreptul Uniunii. Repartizarea posibilităților de pescuit care rezultă din subexploatare ar trebui să se facă pe baza contribuției fiecărui stat membru la subexploatare, fără a se modifica cheia de repartizare stabilită în Regulamentul (UE) 2022/110 în ceea ce privește alocarea anuală a TAC.

(31)

Pe baza avizelor științifice furnizate de Grupul de lucru al CGPM privind Marea Neagră, este necesar să se mențină nivelul actual al mortalității prin pescuit, pentru a se asigura sustenabilitatea stocurilor de șprot din Marea Neagră. Prin urmare, este necesar să se stabilească în continuare o cotă autonomă pentru stocul respectiv.

(32)

Utilizarea posibilităților de pescuit disponibile pentru navele de pescuit ale Uniunii prevăzute în prezentul regulament se face în condițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (4), în special la articolele 33 și 34 din respectivul regulament, referitoare la înregistrarea capturilor și a efortului de pescuit și la transmiterea datelor privind epuizarea posibilităților de pescuit. Prin urmare, este necesar să se precizeze codurile care trebuie utilizate de statele membre atunci când transmit Comisiei date cu privire la debarcarea stocurilor care fac obiectul prezentului regulament.

(33)

Pentru a se evita întreruperea activităților de pescuit și pentru a li se asigura pescarilor din Uniune mijloace suficiente de subzistență, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2023. Pentru a se asigura punerea în aplicare rapidă a prezentului regulament, acesta ar trebui să intre în vigoare imediat după publicarea sa.

(34)

Pentru a promova utilizarea selectivității uneltelor de pescuit și a stabili zone închise pescuitului eficiente, în vederea protejării puietului și a reproducătorilor, Regulamentul (UE) 2022/110 a stabilit un mecanism de compensare în legătură cu regimul de gestionare a efortului de pescuit pentru traulere. Pe baza experienței din primul an de aplicare și pentru a asigura eficiența deplină a mecanismului de compensare, este necesar să se clarifice modul în care mecanismul ar trebui pus în aplicare, inclusiv retroactiv, începând cu 1 ianuarie 2022, data intrării în vigoare a Regulamentului (UE) 2022/110. Prin urmare, Regulamentul (UE) 2022/110 ar trebui modificat în consecință. În plus, întrucât avizele științifice recomandă în continuare îmbunătățirea selectivității uneltelor de pescuit și a eficienței zonelor închise pescuitului, în vederea protejării puietului de pește, acest mecanism ar trebui să continue în 2023. Pe baza avizelor științifice, pentru 2023, este necesar să se aloce traulerelor 3,5 % din numărul zilelor de pescuit, calculat pe baza mediei nivelului de referință stabilite între 2015 și 2017.

(35)

Posibilitățile de pescuit ar trebui utilizate în deplină conformitate cu dreptul Uniunii,