Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32019R0826

Regulamentul delegat (UE) 2019/826 al Comisiei din 4 martie 2019 de modificare a anexelor VIII și IX la Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind conținutul evaluărilor cuprinzătoare ale potențialului de încălzire și răcire eficientă

C/2019/1616

JO L 137, 23.5.2019, p. 3–9 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Legal status of the document In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2019/826/oj

23.5.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 137/3


REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2019/826 AL COMISIEI

din 4 martie 2019

de modificare a anexelor VIII și IX la Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind conținutul evaluărilor cuprinzătoare ale potențialului de încălzire și răcire eficientă

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică (1), în special articolul 22,

întrucât:

(1)

Directiva 2012/27/UE stabilește cadrul și conținutul evaluărilor cuprinzătoare efectuate de statele membre cu privire la potențialul de eficiență energetică în ceea ce privește serviciile de încălzire și răcire.

(2)

Articolul 22 și articolul 23 alineatul (2) din Directiva 2012/27/UE conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate pentru a adapta cerințele din anexele VIII și IX.

(3)

Primul ciclu de evaluări cuprinzătoare a fost analizat de Comisie. Colectarea de noi date, identificarea de noi potențiale și schimbul de bune practici în materie de eficiență energetică în ceea ce privește serviciile de încălzire și răcire au confirmat beneficiile evaluărilor cuprinzătoare și au confirmat necesitatea ca Comisia să solicite statelor membre să actualizeze și să notifice al doilea ciclu de evaluări cuprinzătoare.

(4)

Evaluările au variat în ceea ce privește metodologia și conținutul, astfel încât următoarele aspecte au fost identificate ca domenii în care sunt necesare îmbunătățiri: cerințe mai clare, neutralitate tehnologică și o mai bună legătură cu politicile. Cerințele privind conținutul evaluărilor cuprinzătoare trebuie actualizate înainte de al doilea ciclu, pentru a spori utilitatea informațiilor colectate pentru statele membre și pentru Comisie, pentru a simplifica informațiile care trebuie furnizate și pentru a îmbunătăți legătura cu alte acte legislative ale uniunii energetice, și anume Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (2) privind guvernanța uniunii energetice și combaterea schimbărilor climatice și Directiva (UE) 2018/844 a Parlamentului European și a Consiliului (3) de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor și a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică, Directiva (UE) 2018/2002 a Parlamentului European și a Consiliului (4) de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică și Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (5) privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.

(5)

Datele cu privire la cererile de autorizare constituie un instrument adecvat pentru statele membre pentru identificarea punctelor de aprovizionare cu energie pentru încălzire și răcire și a instalațiilor de distribuție din rețeaua de termoficare planificate.

(6)

În cadrul unei reuniuni comune de consultare, care a avut loc la 25 octombrie 2018, statele membre și părțile interesate au fost consultate cu privire la procesul legat de evaluările cuprinzătoare și la un proiect de document de lucru prezentat în anexa VIII actualizată.

(7)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament au fost discutate de experții din statele membre în conformitate cu articolul 22 din Directiva (UE) 2018/2002.

(8)

Prin urmare, anexa VIII și partea 1 din anexa IX la Directiva 2012/27/UE ar trebui adaptate,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Potențialul de eficiență energetică în ceea ce privește serviciile de încălzire și răcire

(1)   Anexa VIII la Directiva 2012/27/UE se înlocuiește cu textul din anexa I la prezentul regulament.

(2)   Anexa IX la Directiva 2012/27/UE se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.

Articolul 2

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 4 martie 2019.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 315, 14.11 2012, p. 1.

(2)  Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

(3)  Directiva (UE) 2018/844 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor și a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică (JO L 156, 19.6.2018, p. 75).

(4)  Directiva (UE) 2018/2002 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică (JO L 328, 21.12.2018, p. 210).

(5)  Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).


ANEXA I

Modificare adusă anexei VIII

Anexa VIII la Directiva 2012/27/UE se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXA VIII

Potențialul de eficiență energetică în ceea ce privește serviciile de încălzire și răcire

Evaluarea cuprinzătoare a potențialelor naționale în ceea ce privește serviciile de încălzire și răcire menționate la articolul 14 alineatul (1) include și se bazează pe următoarele elemente:

Partea I

PREZENTARE GENERALĂ A SISTEMELOR DE ÎNCĂLZIRE ȘI RĂCIRE

1.   cererea de încălzire și răcire exprimată în energie utilă estimată (1) și consumul final de energie cuantificat în GWh pe an (2), pe sectoare:

(a)

sectorul rezidențial;

(b)

sectorul serviciilor;

(c)

sectorul industrial;

(d)

orice alt sector care consumă în mod individual mai mult de 5 % din cererea națională totală utilă de încălzire și răcire;

2.   identificarea sau, în cazul punctului 2 litera (a) subpunctul (i), identificarea sau estimarea furnizării actuale de încălzire și răcire:

(a)

prin tehnologie, în GWh pe an (3), în sectoarele menționate la punctul 1, acolo unde este posibil, făcându-se distincție între energia obținută din surse fosile și energia obținută din surse regenerabile:

(i)

furnizate in situ, în gospodării și în unități de servicii, prin:

cazane destinate exclusiv producerii de căldură;

cogenerare de înaltă eficiență de căldură și energie electrică;

pompe de căldură;

alte tehnologii și surse aflate in situ;

(ii)

furnizate in situ, în alte locuri decât în gospodării și în unități de servicii, prin:

cazane destinate exclusiv producerii de căldură;

cogenerare de înaltă eficiență de căldură și energie electrică;

pompe de căldură;

alte tehnologii și surse in situ;

(iii)

furnizate ex situ, prin:

cogenerare de înaltă eficiență de căldură și energie electrică;

căldură reziduală;

alte tehnologii și surse ex situ;

(b)

identificarea de instalații care generează căldură sau frig rezidual și a potențialului lor de a furniza servicii de încălzire sau răcire, în GWh pe an:

(i)

instalații termice de generare a energiei electrice care pot furniza sau pot fi modernizate pentru a furniza căldură reziduală, cu o putere termică totală mai mare de 50 MW;

(ii)

instalații de cogenerare a energiei termice și electrice care utilizează tehnologiile menționate în partea II din anexa I, cu o putere termică totală mai mare de 20 MW;

(iii)

instalații de incinerare a deșeurilor;

(iv)

instalații care utilizează surse de energie regenerabile cu o putere termică totală mai mare de 20 MW, altele decât instalațiile menționate la punctul 2 litera (b) subpunctele (i) și (ii), care generează încălzire și răcire cu ajutorul energiei obținute din surse regenerabile;

(v)

instalații industriale cu o putere termică totală mai mare de 20 MW, care pot furniza căldură reziduală;

(c)

ponderea raportată a energiei obținute din surse regenerabile și din căldura sau frigul rezidual din consumul de energie finală al sectorului termoficării și răcirii centralizate (4) în ultimii cinci ani, în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001;

3.   o hartă a întreg teritoriului național, în care sunt identificate (protejând totodată informațiile comerciale sensibile):

(a)

zonele cu cerere de încălzire și răcire care rezultă din analiza de la punctul 1, utilizând, în același timp, criterii coerente pentru concentrarea pe zonele energetice dense din municipalități și din aglomerațiile urbane;

(b)

punctele de aprovizionare cu energie pentru încălzire și răcire existente, prezentate la punctul 2 litera (b), precum și instalațiile de distribuție din rețeaua de termoficare;

(c)

punctele de aprovizionare cu energie pentru încălzire și răcire planificate, prezentate la punctul 2 litera (b), precum și instalațiile de distribuție din rețeaua de termoficare;

4.   o prognoză a tendințelor în ceea ce privește cererea de încălzire și răcire pentru a obține o perspectivă pentru următorii 30 ani, în GWh, luând în considerare anumite previziuni pentru următorii 10 ani, modificarea cererii specifice clădirilor și diferitelor sectoare industriale, precum și impactul politicilor și al strategiilor legate de gestionarea cererii, cum ar fi strategiile pe termen lung de renovare a clădirilor în temeiul Directivei (UE) 2018/844;

Partea II

OBIECTIVE, STRATEGII ȘI MĂSURI DE POLITICĂ

5.   contribuția planificată a statului membru la obiectivele, țintele și contribuțiile sale naționale pentru cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice, astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2018/1999, realizată prin creșterea eficienței în materie de încălzire și răcire, în special în legătură cu articolul 4 litera (b) punctele 1-4 și cu articolul 15 alineatul (4) litera (b), identificând care dintre aceste elemente este complementar în raport cu planul energetic și climatic național;

6.   o vedere de ansamblu asupra politicilor și măsurilor existente, astfel cum sunt descrise în cel mai recent raport prezentat în conformitate cu articolul 3, articolul 20, articolul 21 și cu articolul 27 litera (a) din Regulamentul (UE) 2018/1999;

Partea III

ANALIZA POTENȚIALULUI ECONOMIC AL EFICIENȚEI ÎN MATERIE DE ÎNCĂLZIRE ȘI RĂCIRE

7.   se efectuează o analiză a potențialului economic (5) al diferitelor tehnologii pentru încălzire și răcire pentru întreg teritoriul național, utilizându-se analiza cost-beneficiu menționată la articolul 14 alineatul (3) și se identifică scenarii alternative pentru tehnologii mai eficiente, bazate pe surse regenerabile de încălzire și răcire, făcându-se distincție între energia obținută din surse fosile și energia obținută din surse regenerabile, dacă este cazul.

Ar trebui avute în vedere următoarele tehnologii:

(a)

căldura și frigul rezidual industrial;

(b)

incinerarea deșeurilor;

(c)

cogenerarea de înaltă eficiență;

(d)

sursele regenerabile de energie (cum ar fi energia geotermală, energia termică solară și biomasa), altele decât cele utilizate pentru cogenerarea de înaltă eficiență;

(e)

pompele de căldură;

(f)

reducerea pierderilor de căldură și frig din rețelele de termoficare existente;

8.   această analiză a potențialului economic include următoarele etape și considerații:

(a)

Considerații:

(i)

analiza cost-beneficiu în sensul articolului 14 alineatul (3) include o analiză economică care ia în considerare factorii socioeconomici și de mediu (6), precum și o analiză financiară efectuată pentru a evalua proiectele din punctul de vedere al investitorilor. Atât analizele economice, cât și cele financiare trebuie să utilizeze valoarea actualizată netă drept criteriu pentru evaluare;

(ii)

scenariul de referință ar trebui să servească drept punct de plecare, să ia în considerare politicile existente la momentul elaborării acestei evaluări cuprinzătoare (7) și să facă legătura cu datele colectate în temeiul părții I și al punctului 6 din partea II a prezentei anexe;

(iii)

scenariile alternative la scenariul de referință țin seama de obiectivele privind eficiența energetică și energia din surse regenerabile din Regulamentul (UE) 2018/1999. Fiecare scenariu trebuie să conțină următoarele elemente în comparație cu scenariul de referință:

potențialul economic al tehnologiilor examinate, utilizând drept criteriu de evaluare valoarea actualizată netă;

reducerile în materie de emisii de gaze cu efect de seră;

economiile de energie primară în GWh pe an;

impactul asupra ponderii energiei din surse regenerabile în mixul energetic național.

Scenariile care nu sunt fezabile din motive tehnice, financiare sau de reglementare națională pot fi excluse într-o etapă timpurie a analizei cost-beneficiu în cazul în care acest lucru este justificat pe baza unor considerente documentate cu grijă, explicit și temeinic.

În cadrul scenariilor analizate, evaluarea și procesul decizional ar trebui să ia în considerare economiile de costuri și de energie generate de flexibilitatea sporită a aprovizionării cu energie și de o funcționare mai aproape de optim a rețelelor de energie electrică, inclusiv costurile evitate și economiile realizate prin reducerea investiției în infrastructură.

(b)

Costuri și beneficii

Costurile și beneficiile menționate la punctul 8 litera (a) trebuie să includă cel puțin următoarele:

(i)

Beneficii:

valoarea producției livrate consumatorului (încălzire, răcire și energie electrică);

beneficii externe, cum ar fi beneficiile în materie de mediu, de emisii de gaze cu efect de seră și de sănătate și siguranță, în măsura posibilului;

efectele asupra pieței forței de muncă, a securității energetice și a competitivității, în măsura posibilului.

(ii)

Costuri:

costurile de investiții în ceea ce privește instalațiile și echipamentele;

costurile de investiții în ceea ce privește rețele energetice asociate;

costurile de exploatare variabile și fixe;

costurile cu energia;

costurile în ceea ce privește protecția mediului, sănătatea și siguranța, în măsura posibilului;

costurile în ceea ce privește piața forței de muncă, securitatea energetică și competitivitatea, în măsura posibilului.

(c)

Scenarii relevante în raport cu scenariul de referință:

Trebuie luate în considerare toate scenariile relevante în raport cu scenariul de referință, inclusiv rolul încălzirii și răcirii individuale eficiente.

(i)

analiza cost-beneficiu poate viza un proiect sau un grup de proiecte pentru o evaluare locală, regională sau națională mai largă, în scopul stabilirii soluției de încălzire sau răcire celei mai benefice și eficiente din punctul de vedere al costurilor în raport cu un scenariu de referință pentru o zonă geografică dată, în scopul planificării;

(ii)

statele membre desemnează autoritățile competente responsabile cu desfășurarea analizelor cost-beneficiu în temeiul articolului 14. Acestea furnizează metodologiile și ipotezele detaliate în conformitate cu prezenta anexă și stabilesc și fac publice procedurile pentru analiza economică.

(d)

Limitele și abordarea integrată:

(i)

limita geografică acoperă o zonă geografică bine definită și adecvată;

(ii)

analizele cost-beneficiu iau în considerare toate resursele de aprovizionare centralizate sau descentralizate relevante disponibile în cadrul sistemului și al limitei geografice, inclusiv tehnologiile avute în vedere în conformitate cu punctul 7 din partea III a prezentei anexe, precum și tendințele și caracteristicile cererii de încălzire și răcire.

(e)

Ipoteze:

(i)

statele membre formulează ipoteze, în scopul analizelor cost-beneficiu, cu privire la prețurile factorilor majori de consum și de producție, precum și cu privire la rata de actualizare;

(ii)

rata de actualizare utilizată în analiza economică pentru calculul valorii actualizate nete se alege în conformitate cu orientările europene sau naționale;

(iii)

statele membre folosesc prognozele naționale, europene sau internaționale pentru evoluția prețurilor la energie dacă acestea corespund contextului lor național și/sau regional/local;

(iv)

prețurile utilizate în analiza economică reflectă costurile și beneficiile socioeconomice. Costurile externe, cum ar fi efectele asupra mediului și asupra sănătății, ar trebui luate în considerare, în măsura posibilului, și anume atunci când există un preț de piață sau atunci când acesta este deja inclus în reglementările europene sau naționale.

(f)

Analiză de sensibilitate:

(i)

se include o analiză de sensibilitate pentru a evalua costurile și beneficiile unui proiect sau ale unui grup de proiecte și pentru a se baza pe factori variabili care au un impact semnificativ asupra rezultatului calculelor, cum ar fi prețurile diferite la energie, nivelurile cererii, ratele de actualizare și altele.

Partea IV

NOI STRATEGII ȘI MĂSURI DE POLITICĂ POTENȚIALE

9.   o prezentare generală a noilor măsuri de politică legislative și nelegislative (8) pentru a realiza potențialul economic identificat în conformitate cu punctele 7 și 8, împreună cu previziunile lor:

(a)

reducerile de emisii de gaze cu efect de seră;

(b)

economiile de energie primară în GWh pe an;

(c)

impactul asupra ponderii cogenerării de înaltă eficiență;

(d)

impactul ponderii energiei din surse regenerabile în mixul energetic național și în sectoarelor de termoficare și răcire centralizată;

(e)

linkurile către programarea financiară națională și economiile de costuri pentru bugetul public și participanții la piață;

(f)

estimarea măsurilor de sprijin public, după caz, cu bugetul lor anual și identificarea elementului de ajutor potențial.


(1)  Cantitatea de energie termică necesară pentru a satisface cererea de încălzire și răcire a utilizatorilor finali.

(2)  Trebuie utilizate cele mai recente date disponibile.

(3)  Trebuie utilizate cele mai recente date disponibile.

(4)  Identificarea „răcirii din surse regenerabile” se realizează conform dispozițiilor directivei menționate, după stabilirea, în conformitate cu articolul 35 din Directiva (UE) 2018/2001, a metodologiei de calcul al cantității de energie din surse regenerabile utilizată pentru răcire și răcire centralizată. Până atunci, ea se efectuează în conformitate cu o metodologie națională corespunzătoare.

(5)  Analiza potențialului economic ar trebui să prezinte volumul de energie (în GWh) care poate fi generat anual de fiecare dintre tehnologiile analizate. Limitările și relațiile din cadrul sistemului energetic ar trebui, de asemenea, luate în considerare. Analiza poate utiliza modele bazate pe ipoteze care reprezintă funcționarea unor tipuri comune de tehnologii sau sisteme.

(6)  Inclusiv evaluarea menționată la articolul 15 alineatul (7) din Directiva (UE) 2018/2001.

(7)  Data-limită pentru luarea în considerare a politicilor pentru scenariul de referință este sfârșitul anului care precede anul până la sfârșitul căruia este scadentă evaluarea cuprinzătoare. Cu alte cuvinte, politicile adoptate în termen de un an înainte de termenul-limită pentru depunerea evaluării cuprinzătoare nu trebuie luate în considerare.

(8)  Această prezentare generală include măsurile și programele de finanțare care pot fi adoptate pe parcursul perioadei de realizare a evaluării cuprinzătoare, fără a se aduce atingere unei notificări separate a schemelor de sprijin public pentru evaluarea ajutoarelor de stat.


ANEXA II

Modificare adusă anexei IX la Directiva 2012/27/UE

Partea 1 din anexa IX la Directiva 2012/27/UE se elimină.


Top