29.1.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 23/16

(1)

La 30 aprilie 2015, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2) (denumit în continuare „aviz de deschidere”), deschiderea unei proceduri antidumping (denumită în continuare „procedură antidumping”) cu privire la importurile în Uniune de bare din oțel cu rezistență ridicată la oboseală pentru beton armat (denumite în continuare „bare de armătură HFP”) originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „țara în cauză”).

(2)

Procedura antidumping a fost deschisă în urma unei plângeri depuse la 17 martie 2015 de Asociația Europeană a Oțelului (denumită în continuare „Eurofer” sau „reclamantul”) în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală a Uniunii de bare de armătură HFP. Plângerea conținea elemente de probă prima facie care atestau existența dumpingului în ceea ce privește produsul în cauză și prejudiciile importante rezultate din acesta, elemente care au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei anchete.

(3)

În urma unei cereri depuse de reclamant, susținută de probele necesare, la 17 decembrie 2015 Comisia a adoptat Regulamentul (UE) 2015/2386 (3), care prevede obligativitatea înregistrării importurilor de bare de armătură HFP originare din RPC începând cu 19 decembrie 2015.

(4)

Comisia a informat în mod oficial reclamantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți, importatorii și utilizatorii cunoscuți, precum și autoritățile chineze cu privire la deschiderea anchetei. Comisia a informat părțile interesate în avizul de deschidere că a ales în mod provizoriu Emiratele Arabe Unite ca țară terță cu economie de piață (denumită în continuare „țară analogă”) în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază și a invitat părțile să își prezinte observațiile cu privire la această alegere.

(5)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat acest lucru și care au arătat că există motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate.

(6)

Având în vedere numărul potențial mare de producători-exportatori din țara în cauză, de importatori neafiliați și de producători din Uniune implicați în procedură și pentru a finaliza ancheta în termenele prevăzute, Comisia a anunțat în avizul de deschidere că ar putea eșantiona societățile care vor fi supuse anchetei în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(7)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, toți producătorii-exportatori din țara în cauză au fost invitați să se facă cunoscuți Comisiei și să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat autorităților chineze să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(8)

În total, trei grupuri de producători-exportatori au furnizat informațiile solicitate, au fost de acord să fie incluși în eșantion și au solicitat o examinare individuală în cazul în care nu ar fi incluși în eșantion. Având în vedere numărul mic de societăți cooperante (în total, trei grupuri alcătuite din șase producători, trei exportatori afiliați din China și doi exportatori afiliați din Singapore), Comisia a decis că nu este necesară eșantionarea în ceea ce privește producătorii-exportatori din țara în cauză.

(9)

Comisia a anunțat în avizul de deschidere că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Eșantionul a fost alcătuit inițial din patru producători cunoscuți Comisiei anterior deschiderii anchetei ca fiind producători de bare de armătură HFP din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza volumului de vânzări către clienți neafiliați. De asemenea, părțile interesate au fost invitate în avizul de deschidere să își facă cunoscute punctele de vedere cu privire la eșantionul provizoriu. Nu s-au primit observații cu privire la eșantionul propus. Producătorii din Uniune incluși în eșantion reprezentau 90 % din producția totală estimată a Uniunii. Eșantionul este considerat a fi reprezentativ pentru industria din Uniune.

(10)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, tuturor importatorilor neafiliați li s-a cerut să se facă cunoscuți Comisiei și să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(11)

În total, patru importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul limitat de importatori cooperanți, Comisia a decis că nu este necesară eșantionarea.

(12)

În sensul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a trimis formulare de cerere de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață autorităților și producătorilor-exportatori cooperanți din RPC. Niciunul dintre producătorii-exportatori cooperanți nu a solicitat tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață.

(13)

Au fost trimise chestionare tuturor părților cunoscute a fi interesate și tuturor celorlalte societăți care s-au făcut cunoscute în termenele stabilite în avizul de deschidere. S-au primit răspunsuri la chestionare de la cele trei (grupuri de) producători-exportatori cooperanți din RPC, cei patru producători din Uniune incluși în eșantion, patru importatori neafiliați, cinci utilizatori neafiliați și patru utilizatori afiliați. Doi importatori neafiliați și trei utilizatori neafiliați și-au retras ulterior cooperarea.

(14)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile furnizate de părțile interesate și considerate necesare pentru determinarea provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor părți:

(15)

Comisia nu a vizitat sediile celor doi exportatori afiliați ai societăților chineze cooperante din Singapore, și anume Lianfeng International PTE., Ltd. (exportator afiliat al Yonggang Group) și Xinsha International PTE, Ltd. (exportator afiliat al Shagang Group). Cu toate acestea, fișierele și conturile acestora, în măsura în care au fost solicitate de către Comisie, au fost puse la dispoziție pentru inspecție în timpul vizitelor la fața locului la sediul producătorilor afiliați respectivi din RPC.

(16)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 aprilie 2014 și 31 martie 2015 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”). Datorită circumstanțelor specifice de pe piață în 2011 descrise în considerentul 148, ponderea aferentă anului 2011 în analiza prejudiciului a fost redusă și, în consecință, s-a pus un accent mai puternic pe evoluțiile înregistrate începând din 1 ianuarie 2012. Astfel, indicii se bazează pe anul 2012, după caz.

(17)

Produsul care face obiectul anchetei este reprezentat de bare din fier sau oțel cu rezistență ridicată la oboseală pentru beton armat și tije din fier, din oțel nealiat sau din oțel aliat (cu excepția oțelului inoxidabil, a oțelului rapid și a oțelului silico-manganos), simplu laminate la cald, inclusiv cele torsionate după laminare; aceste bare și tije prezintă crestături, caneluri, nervuri sau alte deformări, adâncite sau în relief, produse în timpul procesului de laminare, sau au fost torsionate după laminare. Principala caracteristică a materialelor cu rezistență ridicată la oboseală este capacitatea de a suporta o presiune repetată fără a se rupe și, în special, capacitatea de a rezista la peste 4,5 milioane de cicluri de oboseală utilizând un raport de solicitare (min/max) de 0,2 și un interval de solicitare care depășește 150 MPa.

(18)

Definiția produsului corespunde cerințelor standardului britanic BS4449 și se distinge în mod obișnuit prin certificarea CARES și prin marcajele care figurează chiar pe barele de armătură. Prin urmare, în ciuda opiniei exprimate de anumite părți interesate, nu există nicio problemă de implementare practică a măsurilor.

(19)

Produsul în cauză constă în produsele descrise în considerentul 17 de mai sus, originare din RPC, încadrate în prezent la codurile NC ex 7214 20 00, ex 7228 30 20, ex 7228 30 41, ex 7228 30 49, ex 7228 30 61, ex 7228 30 69, ex 7228 30 70 și ex 7228 30 89.

(20)

Ancheta a arătat că produsul în cauză și produsul fabricat și vândut pe piața internă din RPC și din țara analogă, precum și produsul fabricat de industria din Uniune și vândut pe piața Uniunii au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază și aceleași utilizări. Prin urmare, acestea sunt considerate în mod provizoriu a fi similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(21)

Șase producători-exportatori chinezi care fac parte din trei grupuri (Jiangyin Xicheng Group, Jiangsu Yonggang Group și Jiangsu Shagang Group) au cooperat la anchetă. Aceștia au reprezentat peste 95 % din totalul exporturilor chineze către Uniune în cursul perioadei de anchetă. Toate societățile au exportat către Uniune prin intermediul unor exportatori afiliați stabiliți în RPC și/sau Singapore.

(22)

Două dintre grupurile cooperante, Jiangsu Yonggang și Jiangsu Shagang, sunt afiliate prin deținerea în comun a unuia dintre producătorii-exportatori de bare de armătură HFP, fapt care a fost admis în răspunsurile la chestionar de ambele grupuri. Cu toate acestea, societățile au afirmat că cele două grupuri ar trebui să fie tratate, totuși, ca entități separate în cadrul anchetei. Societățile au subliniat, printre altele, că nu participă la procesele de luare a deciziilor ale celeilalte, că nu există nicio legătură operațională între ele și că liniile de producție sunt separate și canalele de distribuție de vânzări pe piețele interne și internaționale sunt complet independente.

(23)

Cu privire la această afirmație, având în vedere natura și importanța relației dintre grupuri, și anume faptul că una dintre societățile unui grup este cel mai mare acționar unic la principalul producător al produsului în cauză din al doilea grup și că funcționarii primei societăți sunt prezenți în principalele organisme statutare ale celei de-a doua societăți, concluzia preliminară a Comisiei este că cele două grupuri ar trebui să fie tratate ca fiind afiliate. Astfel, se aplică o taxă provizorie medie ponderată pentru societățile din ambele grupuri.

(24)

Niciunul dintre producătorii-exportatori cooperanți din RPC nu a solicitat tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață. Prin urmare, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară terță cu economie de piață (denumită în continuare „țara analogă”), în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(25)

În avizul de deschidere, Comisia a informat părțile interesate că propune Emiratele Arabe Unite ca țară analogă adecvată și le-a invitat să prezinte observații în această privință. Cu toate acestea, producătorii cunoscuți și contactați ai produsului în cauză din țara respectivă nu au cooperat cu Comisia.

(26)

De asemenea, Comisia a examinat dacă orice altă țară cu economie de piață în care sunt produse bare de armătură HFP ar putea constitui o țară analogă adecvată. Conform informațiilor puse la dispoziția Comisiei în plângere, în observațiile transmise de părți și în datele Eurostat, celelalte țări producătoare de bare de armătură HFP sunt Egipt, Oman, Qatar, Arabia Saudită, Africa de Sud, Turcia și Ucraina. În total, 38 de potențiali producători ai produsului în cauză din țările menționate au fost contactați de către Comisie.

(27)

O singură societate, situată în Africa de Sud, a cooperat. Societatea respectivă a răspuns la chestionarul de țară analogă și a fost de acord cu verificarea la fața locului a răspunsului său. Un alt producător stabilit în Turcia și-a exprimat inițial dorința de a coopera, însă în final nu a transmis un răspuns la chestionar, în ciuda unor încercări repetate ale Comisiei de a obține răspunsul.

(28)

În ceea ce privește societatea în cauză din Africa de Sud, Asociația Chineză pentru Fier și Oțel („China Iron and Steel Association” – denumită în continuare „CISA”), o parte interesată în prezenta procedură, a atras atenția asupra faptului că societatea respectivă este o filială a unuia dintre producătorii din UE care a susținut plângerea. Potrivit CISA, există îndoieli privind obiectivitatea oricăror date furnizate de societatea respectivă.

(29)

Cu privire la această afirmație, trebuie să se menționeze mai întâi că posibilitățile de alegere ale Comisiei în ceea ce privește țara analogă sunt limitate din cauza lipsei de cooperare din partea altor țări. În al doilea rând, relația dintre societatea din țară analogă și producătorul din UE nu este relevantă în sensul anchetei. Comisia menționează că, chiar dacă producătorii din țările analoge sunt afiliați producătorilor din Uniune, o astfel de legătură nu invalidează și nici nu afectează stabilirea valorii normale pe baza datelor verificate, ceea ce a fost confirmat de recenta hotărâre a Curții de Justiție într-o cauză similară (4). În plus, nu există niciun motiv specific pentru a pune la îndoială utilizarea datelor respectivului producător din țara analogă care au fost verificate în mod corespunzător. Mai mult, în ceea ce privește Africa de Sud, piața internă de bare de armătură HFP este relativ deschisă, nu este protejată de taxe vamale de import în ceea ce privește produsul în cauză, prezintă concurență internă la nivelul mai multor producători interni, iar importurile au o cotă de piață considerabilă de 13 %. Producătorul verificat din țara analogă are vânzări considerabile pe piața internă și la export, deținând o cotă pe piața sa internă cuprinsă între 13 % și 23 %. Acesta produce tipuri comparabile de produs similar cu cele exportate în Uniune de producătorii chinezi.

(30)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat în stadiul actual al procedurii că Africa de Sud este o țară analogă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(31)

Astfel cum se menționează în considerentul 24 de mai sus, valoarea normală pentru producătorii-exportatori din RPC a fost stabilită pe baza valorii construite în țara analogă, în cazul de față Africa de Sud, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(32)

Pentru această determinare, Comisia a examinat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor interne ale produsului similar către clienți independenți efectuate de producătorul cooperant din țara analogă a fost reprezentativ, și anume dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale produsului în cauză realizate de fiecare dintre respectivii exportatori chinezi cooperanți către Uniune în cursul perioadei de anchetă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Pe această bază, s-a constatat că vânzările interne totale din țara analogă au fost reprezentative.

(33)

În continuare, Comisia a făcut aceeași comparație pentru fiecare tip de produs, și anume s-a examinat dacă vânzările interne ale unui anumit tip de produs din țara analogă au fost reprezentative în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Pe această bază, s-a constatat că vânzările de pe piața internă din țara analogă nu au fost reprezentative pentru niciunul dintre tipurile de produse cu privire la oricare dintre exportatorii chinezi.

(34)

Prin urmare, valoarea normală a fost stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază, adăugând la costul mediu de fabricare al tipului de produs relevant costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale („costurile VAG”) medii ponderate suportate (1 %-5 %) și profitul mediu ponderat realizat (10 %-20 %) de producătorul din țara analogă pentru vânzările interne, în cadrul operațiunilor comerciale normale, în cursul perioadei de anchetă.

(35)

Producătorii-exportatori cooperanți au exportat către Uniune, fie prin intermediul unor exportatori afiliați din China și/sau Singapore, fie prin intermediul unor societăți comerciale independente, situate în China.

(36)

Prin urmare, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, pe baza prețurilor de export efectiv plătite sau de plătit primilor clienți independenți, aceștia fiind importatori din Uniune sau societăți comerciale din RPC.

(37)

Valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori cooperanți au fost comparate pe o bază franco fabrică.

(38)

În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, sub formă de ajustări, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(39)

Pe această bază, s-au făcut ajustări pentru costurile de transport, costurile de navlu maritim și de asigurare, costurile de manipulare, de încărcare și costurile auxiliare, costurile de ambalare, costurile de credit, reduceri și comisioane, în cazul în care s-a demonstrat că acestea afectează comparabilitatea prețurilor. Ajustările totale s-au situat între 5 % și 10 %.

(40)

China aplică o politică de rambursare numai parțială a TVA-ului la export. 4 % din TVA nu sunt rambursate. Pentru a se asigura că valoarea normală a fost exprimată la același nivel de impozitare ca prețul de export, aceasta a fost ajustată în sus cu acea parte din TVA percepută la exportul de bare de armătură HFP care nu a fost rambursată producătorilor-exportatori chinezi (5).

(41)

Astfel cum se prevede la articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, pentru fiecare grup cooperant de societăți, valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar din țara analogă a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză.

(42)

Astfel cum se explică în considerentul 23, Comisia a concluzionat că două dintre grupurile cooperante de societăți ar trebui să fie tratate ca fiind afiliate.

(43)

Prin urmare, s-a stabilit o marjă de dumping unică pentru producătorii-exportatori din cele două grupuri prin exprimarea sumei valorilor lor individuale de dumping ca procent din suma valorilor lor CIF construite (în urma prezenței unor exportatori afiliați) la frontiera Uniunii.

(44)

În ceea ce privește marja de dumping la nivel național, Comisia a stabilit mai întâi gradul de cooperare. În acest scop, s-a făcut o comparație între cantitățile de export totale ale producătorilor-exportatori cooperanți și totalul importurilor din RPC, obținute din statisticile Eurostat privind importurile. Având în vedere că nivelul de cooperare a fost ridicat, marja de dumping la nivel național a fost stabilită în mod provizoriu la nivelul celei mai ridicate marje de dumping stabilite pentru producătorii-exportatori cooperanți.

(45)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF (cost, asigurare și navlu) la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(46)

Produsul similar a fost fabricat de către 11 producători din Uniune. Aceștia sunt considerați a constitui industria din Uniune, în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază, și vor fi denumiți în continuare „industria din Uniune”.

(47)

O parte interesată a solicitat Comisiei să clarifice dacă industria din Uniune se limitează la o anumită regiune în sensul articolului 4 alineatul (1) litera (b) din regulamentul de bază.

(48)

Comisia răspunde în această privință că, deși utilizatorii produsului în cauză sunt situați numai în Regatul Unit și Irlanda, producătorii produsului similar sunt stabiliți în mai multe state membre și nu doar în Regatul Unit și Irlanda. Prin urmare, conceptul „industria din Uniune” este interpretat ca referindu-se la producătorii din întreaga Uniune.

(49)

Toate informațiile disponibile cu privire la industria din Uniune, cum ar fi informațiile furnizate în plângere, datele colectate de la producătorii din Uniune anterior și ulterior deschiderii anchetei și răspunsurile la chestionare ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion, au fost utilizate pentru a stabili producția totală a Uniunii pentru perioada de anchetă.

(50)

Pe această bază, producția totală a Uniunii a fost estimată la aproximativ 506 000 de tone în cursul perioadei de anchetă. Această cifră include producția tuturor producătorilor din Uniune care s-au făcut cunoscuți, constituind întreaga industrie din Uniune.

(51)

Astfel cum se menționează în considerentul 9 de mai sus, patru producători din Uniune au fost incluși în eșantion, reprezentând 90 % din producția totală estimată din Uniune a produsului similar.

(52)

Pentru a stabili dacă industria din Uniune a suferit un prejudiciu și pentru a determina consumul și diferiții indicatori economici referitori la situația industriei din Uniune, Comisia a examinat dacă și în ce măsură utilizarea ulterioară a producției de produs similar a industriei din Uniune a trebuit să fie luată în considerare în cadrul analizei.

(53)

Barele de armătură HFP sunt utilizate de fabricanți care taie și îndoaie barele de armătură în forme și lungimi personalizate și le livrează pe șantierele de construcții. Comisia a constatat că o parte substanțială (56 %) a producției producătorilor din Uniune incluși în eșantion a fost destinată utilizării captive. De fapt, barele de armătură HFP au fost vândute de către un producător din Uniune unor societăți afiliate care nu aveau libertatea de a alege furnizorii.

(54)

Distincția dintre piața captivă și piața liberă este relevantă pentru analiza prejudiciului, întrucât produsele destinate utilizării captive nu sunt expuse concurenței directe exercitate de importuri, iar prețurile sunt stabilite în cadrul grupului și, prin urmare, nu sunt fiabile. În schimb, producția destinată vânzării pe piața liberă este în concurență directă cu importurile produsului în cauză, iar prețurile sunt prețurile pieței libere.

(55)

Pentru a oferi o imagine cât mai completă posibil a industriei din Uniune, Comisia a obținut date pentru întreaga producție de bare de armătură HFP și a stabilit dacă producția a fost destinată utilizării captive sau pieței libere. Pentru unii indicatori de prejudiciu privind industria din Uniune, Comisia a analizat separat datele legate de piața liberă și cele legate de piața captivă și a efectuat o analiză comparativă. Acești factori sunt: vânzările, cota de piață, prețurile unitare, costul unitar, rentabilitatea și fluxul de lichidități. Cu toate acestea, alți indicatori economici au putut fi examinați în mod judicios doar prin referire la întreaga activitate, inclusiv utilizarea captivă a industriei din Uniune, întrucât aceștia depind de întreaga activitate, indiferent dacă producția este captivă sau vândută pe piața liberă. Acești factori sunt: producția, capacitatea, gradul de utilizare a capacității, investițiile, randamentul investițiilor, ocuparea forței de muncă, productivitatea, stocurile și costurile forței de muncă. În ceea ce privește acești factori, este necesară o analiză a întregii industrii din Uniune pentru a oferi o imagine completă privind prejudiciul cauzat industriei din Uniune, întrucât datele în cauză nu pot fi separate astfel încât să se diferențieze între vânzările captive și vânzările libere.

(56)

Comisia remarcă faptul că această analiză este în conformitate cu jurisprudența instanțelor Uniunii și a OMC (6).

(57)

Consumul din Uniune a fost stabilit pe baza volumului total de vânzări al industriei din Uniune pe piața Uniunii și importurile totale. Anul 2011 a fost caracterizat printr-un nivel scăzut al consumului Uniunii în comparație cu restul perioadei examinate. Cu toate acestea, situația de pe piață s-a îmbunătățit, astfel cum arată tabelul de mai jos, și consumul din Uniune a crescut cu 50 % între 2011 și perioada de anchetă și cu 38 % între 2012 și perioada de anchetă.

(58)

În cursul perioadei examinate, s-a constatat că importurile în Uniune din Republica Populară Chineză, care au început abia în 2013, au evoluat în ceea ce privește volumul și cota de piață după cum urmează:

(59)

Volumul importurilor din China a crescut considerabil în cursul perioadei examinate, evoluând de la zero la 292 000 de tone în cursul perioadei de anchetă. Cota de piață a importurilor din China a crescut în mod semnificativ, de la 0 % la 36 % în cursul perioadei examinate.

(60)

Tabelul de mai jos arată prețul mediu al importurilor din China:

(61)

Prețurile medii de import din China au scăzut în cursul perioadei examinate, în concordanță cu scăderea prețurilor mondiale ale minereului de fier, care este utilizat ca materie primă în China și în țara analogă (a se vedea considerentul 81 de mai jos). Prețurile de import pentru perioada de anchetă au fost stabilite pe baza prețurilor de vânzare la export verificate practicate de producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion. Prețurile medii de import pentru 2013 și 2014 au fost stabilite pe baza informațiilor din Baza de date de supraveghere. Comisia a luat în considerare decalajul mare de timp între datele de facturare și datele de vămuire. În cazul în care Comisia nu ar fi procedat astfel, ar fi fost comparate prețuri din perioade diferite. Prețurile de import din China au rămas sub nivelurile prețurilor de vânzare ale industriei din Uniune către părți neafiliate și către părți afiliate din cursul aceleiași perioade. Astfel cum reiese din considerentul 82 de mai jos, în 2013 prețul mediu de vânzare practicat de industria din Uniune către părți afiliate a fost de 483 EUR/tonă, iar prețul mediu de vânzare către părți neafiliate a fost de 456 EUR/tonă. În 2014, prețul mediu de vânzare practicat de industria din Uniune către părți afiliate a fost de 464 EUR/tonă, iar prețul mediu de vânzare către părți neafiliate a fost de 434 EUR/tonă. În perioada de anchetă, prețul mediu de vânzare practicat de industria din Uniune către părți afiliate a fost de 458 EUR/tonă, iar prețul mediu de vânzare către părți neafiliate a fost de 427 EUR/tonă.

(62)

Pentru a determina dacă a existat o subcotare a prețurilor în perioada de anchetă, precum și amploarea acesteia, prețurile de vânzare medii ponderate pe tip de produs, facturate de producătorii din Uniune incluși în eșantion unor clienți neafiliați de pe piața Uniunii și ajustate la un nivel franco fabrică prin deducerea costurilor de livrare, a comisioanelor și a notelor de credit efective, au fost comparate cu prețurile medii ponderate corespondente pe tip de produs pentru importurile care fac obiectul unui dumping de la producătorii chinezi incluși în eșantion, practicate în relația cu primul client independent de pe piața Uniunii, stabilite pe o bază CIF. Astfel cum se explică în considerentul 102 de mai jos, subcotarea a fost stabilită numai raportat la vânzările către părți neafiliate, deoarece comparația a luat în considerare doar tipurile de produse corespondente. Vânzările către părți afiliate au fost compuse în mod exclusiv din tipuri de produse care nu sunt importate din China.

(63)

Rezultatul comparației, exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluși în eșantion în cursul perioadei de anchetă, a arătat o marjă de subcotare care variază de la 1,7 % la 5,6 %. Prețurile mai mici ale importurilor care fac obiectul unui dumping în raport cu prețurile din Uniune pe parcursul perioadei examinate explică creșterea semnificativă a volumului importurilor din China și a cotei de piață deținute de importurile din China începând din 2013.

(64)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping din China asupra industriei din Uniune a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează starea industriei din Uniune în cursul perioadei examinate.

(65)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 9, s-a utilizat eșantionarea pentru examinarea eventualului prejudiciu suferit de industria din Uniune.

(66)

În scopul analizei prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. În acest sens, situația economică a industriei din Uniune este evaluată pe baza (a) indicatorilor macroeconomici, și anume producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață și creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping efective și redresarea în urma practicilor anterioare de dumping, pentru care datele au fost colectate la nivelul întregii industrii din Uniune și pe baza (b) indicatorilor microeconomici, și anume prețurile unitare medii, costul unitar, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri, stocurile și costurile forței de muncă, pentru care datele au fost colectate la nivelul producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(67)

Toate informațiile disponibile cu privire la industria din Uniune, inclusiv informațiile furnizate în plângere, datele colectate de la producătorii din Uniune anterior și ulterior deschiderii anchetei, precum și răspunsurile la chestionare ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion, au fost utilizate pentru a stabili indicatorii macroeconomici și, în special, datele referitoare la producătorii din Uniune neincluși în eșantion.

(68)

Indicatorii microeconomici au fost stabiliți pe baza informațiilor furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion în răspunsurile acestora la chestionar.

(69)

Astfel cum se explică în considerentul 103 de mai jos, subcotarea prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative a fost stabilită pe baza tipurilor de produse comparabile cu importurile din China, adică a tipurilor de produse încadrate la același cod numeric al produsului și, în consecință, a exclus vânzările către clienți afiliați, compuse numai din tipuri de produse care nu sunt importate din China. Ceilalți indicatori de prejudiciu au fost stabiliți pe baza tuturor tipurilor de produse. Chiar dacă ceilalți indicatori de prejudiciu ar fi fost stabiliți numai pe baza tipurilor de produse comparabile, acest lucru nu ar fi modificat tendințele observate.

(70)

Tendințele privind producția din Uniune, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

(71)

Producția din Uniune a scăzut în cursul perioadei examinate, în pofida creșterii consumului din Uniune.

(72)

Având în vedere că aceleași utilaje pot fi utilizate pentru fabricarea atât a produsului similar, cât și a altor tipuri de bare de armătură, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității au fost calculate pentru toate tipurile de bare de armătură. Nu există utilaje specifice pentru bare de armătură HFP care ar putea fi luate în considerare pentru a calcula capacitatea și gradul de utilizare a capacității numai pentru produsul similar. Capacitatea și gradul de utilizare a capacității au rămas constante în timpul perioadei examinate, în pofida creșterii consumului din Uniune. Scăderea volumului de producție a produsului în cauză a fost compensată printr-o creștere a volumului de producție a altor produse.

(73)

Vânzările unui producător din Uniune au inclus vânzările captive către societățile sale afiliate. Prin urmare, volumul vânzărilor, cota de piață și creșterea au fost evaluate separat pentru piața captivă (vânzări către părți afiliate) și piața liberă (vânzări către părți neafiliate).

(74)

Tendințele privind volumul vânzărilor, cota de piață și creșterea au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

(75)

După o creștere între 2011 și 2012, în contextul unei creșteri a consumului, volumul vânzărilor către clienți neafiliați a început să scadă începând cu 2013, în paralel cu creșterea rapidă a importurilor care fac obiectul unui dumping. Acest lucru se reflectă, de asemenea, în tendința ascendentă a stocurilor finale, care au crescut în ansamblu cu 27 % în cursul perioadei examinate și cu 28 % între 2012 și perioada de anchetă.

(76)

În plus, cota de piață a vânzărilor către părți neafiliate efectuate de industria din Uniune a scăzut în mod semnificativ cu 18 puncte procentuale din 2011 și cu 22 de puncte procentuale din 2012, în contextul unei creșteri constante a consumului. Acest lucru arată că industria din Uniune nu a putut beneficia pe deplin de creșterea consumului din Uniune din cauza cotei de piață în creștere a importurilor care fac obiectul unui dumping.

(77)

Vânzările către părți afiliate au scăzut mai întâi în 2013, în același timp cu începerea importurilor care fac obiectul unui dumping din China, dar ulterior au crescut din nou la nivelul lor anterior. Cota de piață a vânzărilor către părți afiliate a scăzut cu 17 puncte procentuale din 2011 și cu 12 puncte procentuale din 2012. Cu toate acestea, vânzările către părți afiliate au avut loc pe o piață captivă și, prin urmare, au fost afectate doar în mod indirect de importurile din China.

(78)

Ocuparea forței de muncă s-a redus de la 253 în 2011 la 231 în 2012, scăzând în continuare la 209 în perioada de anchetă. Ocuparea forței de muncă în industria din Uniune a fost calculată luând în considerare, în cazurile în care a fost disponibil, numărul de angajați care lucrează direct cu produsul în cauză sau prin alocarea numărului total de locuri de muncă al producătorilor proporțional cu cota de producție a produsului în cauză. Productivitatea, măsurată ca producție în tone per persoană angajată pe an, a crescut cu 15 % în perioada 2011-2012. Între 2012 și perioada de anchetă, productivitatea a scăzut mai întâi în 2013, în contextul producției diminuate, dar ulterior și-a atins din nou nivelurile anterioare, ceea ce sugerează că industria din Uniune a depus eforturi semnificative pentru a-și îmbunătăți eficiența, în timp ce producția acesteia a rămas la nivelul anului 2013.

(79)

Marjele de dumping ale producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion sunt considerabile (a se vedea considerentul 45 de mai sus). Având în vedere sectorul produsului în cauză, volumul, cota de piață și prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping din China, prezentate mai sus, impactul marjei de dumping efective asupra industriei din Uniune nu poate fi considerat a fi neglijabil.

(80)

În trecut nu au avut loc importuri. Prin urmare, industria nu se află în stadiul de a se redresa în continuare în urma practicilor anterioare de dumping.

(81)

Prețurile medii de vânzare practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au scăzut cu 16 % între 2012 și perioada de anchetă. Scăderea prețurilor reflectă o tendință generală de scădere a costului mondial al materiei prime, atât al deșeurilor de metal mărunțite utilizate în Uniune, cât și al minereului de fier utilizat în China și în țara analogă, astfel cum se arată în tabelul de mai jos.

(82)

Cu toate acestea, prețurile de vânzare ale industriei din Uniune au scăzut între 2012 și perioada de anchetă mai rapid decât prețurile deșeurilor de metal mărunțite utilizate ca materie primă, atât în termeni absoluți, cât și relativi. Astfel cum se poate vedea din tabelul de mai jos, acest lucru a condus la pierderi începând cu 2013.

(83)

În cursul perioadei examinate, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri ale producătorilor din Uniune au evoluat după cum urmează:

(84)

Rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion a fost stabilită separat pentru vânzări către părți afiliate și părți neafiliate. Rentabilitatea a fost stabilită prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective.

(85)

Pentru vânzările către părți afiliate, producătorii din Uniune incluși în eșantion au înregistrat pierderi în 2011, dar au început să se redreseze în 2012, în contextul creșterii consumului din Uniune. În 2012, s-a realizat un profit de + 2,5 % pentru vânzările către părți afiliate. Vânzările către părți afiliate au înregistrat din nou pierderi începând din 2013. Cu toate acestea, prețurile de vânzare către părți afiliate nu reflectă neapărat prețurile pieței, întrucât prețurile sunt stabilite într-un acord între părțile afiliate. Prin urmare, nu s-a putut considera că profiturile vânzărilor către părți afiliate reflectă rentabilitatea industriei din Uniune.

(86)

Vânzările către părți neafiliate au urmat o tendință similară celei a vânzărilor către părți afiliate. Vânzările către părți neafiliate au înregistrat pierderi înainte de 2012, au fost profitabile în 2012 și ulterior au înregistrat pierderi începând din 2013.

(87)

Fluxul de lichidități, care reprezintă capacitatea industriei de a-și autofinanța activitățile, a fost inițial pozitiv pentru vânzările către părți neafiliate, dar a devenit negativ începând din 2014, în condițiile pierderilor continue. Fluxul de lichidități din vânzări către părți afiliate a fost negativ în 2011, dar pozitiv în restul perioadei examinate. Cu toate acestea, din moment ce prețurile de vânzare către părți afiliate nu reflectă neapărat prețurile pieței, nu se poate considera că fluxul de lichidități din vânzări către părți afiliate reflectă situația fluxului de lichidități al industriei din Uniune.

(88)

Evoluția rentabilității și a fluxului de lichidități în timpul perioadei examinate a limitat capacitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion de a investi în activitățile lor și a subminat dezvoltarea acestora. Cu toate acestea, datorită naturii industriei, investițiile sunt utilizate pentru fabricarea a diverse produse, inclusiv produse în afara domeniului de aplicare al anchetei. Din acest motiv, nu a fost posibil să se calculeze în mod direct investițiile și randamentul investițiilor, care este profitul în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor, în special pentru produsul care face obiectul anchetei. În schimb, s-a presupus că investițiile totale ale industriei s-au alocat pentru produsul în cauză în concordanță cu cota din cifra de afaceri.

(89)

Având în vedere cele de mai sus, se poate concluziona că performanța financiară a producătorilor din Uniune incluși în eșantion a rămas negativă pe parcursul perioadei de anchetă.

(90)

Nivelul stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion a crescut cu 27 % în cursul perioadei examinate; creșterea acestora a coincis cu pierderi la nivelul cotei de piață.

(91)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au crescut ușor în cursul perioadei examinate. Totodată, productivitatea medie s-a îmbunătățit. Costurile cu forța de muncă au reprezentat 13 % din costurile totale de producție. Prin urmare, costurile cu forța de muncă nu reprezintă un factor determinant în costul de producție.

(92)

Ancheta a arătat că industria din Uniune nu a beneficiat de creșterea consumului pe parcursul perioadei examinate. Inițial, între 2011 și 2012, nu a existat niciun prejudiciu, nu în ultimul rând deoarece nu au avut loc importuri, însă ulterior, începând din 2013, situația sa economică s-a deteriorat în comparație cu nivelurile din 2012. Într-adevăr, anumiți indicatori, cum ar fi producția și volumul vânzărilor industriei din Uniune, au stagnat, în pofida unei creșteri continue a consumului din Uniune. Cota de piață a industriei din Uniune a scăzut în mod semnificativ, întrucât consumul crescut la nivelul Uniunii a fost satisfăcut prin creșterea rapidă a importurilor din China.

(93)

De asemenea, anumiți indicatori de prejudiciu referitori la performanța financiară, și anume rentabilitatea și fluxul de lichidități al industriei din Uniune, au fost grav afectați de presiunea asupra prețurilor care a predominat pe piața Uniunii (înregistrându-se o scădere a rentabilității cu 4 puncte procentuale). Industria din Uniune nu și-a putut menține prețurile la nivelul necesar pentru a atinge rentabilitatea înregistrată în anul 2012 și a devenit, în consecință, deficitară.

(94)

Având în vedere cele de mai sus, se concluzionează în mod provizoriu că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(95)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping din China au cauzat un prejudiciu industriei din Uniune într-o măsură suficientă pentru ca acesta să fie considerat important. De asemenea, s-au examinat factorii cunoscuți, alții decât importurile care fac obiectul unui dumping, care ar putea să cauzeze în același timp un prejudiciu industriei din Uniune, pentru a se asigura că eventualul prejudiciu cauzat de alți factori nu este atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping.

(96)

Ancheta a arătat că, în cursul perioadei examinate, consumul din Uniune a crescut cu 50 % și, în același timp, volumul importurilor originare din China a crescut în mod semnificativ. Astfel cum se explică în considerentele 58-59, importurile din China au crescut de la zero în 2012 la 292 000 de tone în perioada de anchetă. Creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping a coincis cu o scădere drastică a cotei de piață a industriei din Uniune: astfel cum s-a explicat în considerentele 74-76, vânzările industriei din Uniune către părți neafiliate au scăzut de la 319 000 de tone în 2012, la 261 000 de tone în perioada de anchetă.

(97)

În ceea ce privește presiunea asupra prețurilor care a predominat pe piața Uniunii pe parcursul perioadei examinate, s-a constatat că prețurile medii ale importurilor din China au rămas constant mai mici decât prețurile medii de vânzare ale industriei din Uniune. Prin subcotarea industriei din Uniune, importurile din China și-au crescut cota de piață de la zero în 2012 la 36 % din consumul Uniunii în cursul perioadei de anchetă. Pe piața liberă, cota de piață a importurilor din China a crescut de la zero în 2012 la 51 % în perioada de anchetă. Cota de piață a industriei din Uniune pe piața liberă a scăzut de la 92 % în 2012 la 46 % în perioada de anchetă. Pierderea la nivelul cotei de piață arată că industria din Uniune nu a putut beneficia de creșterea consumului.

(98)

Având în vedere presiunea asupra prețurilor exercitată de volumul tot mai mare de importuri din China, industria din Uniune nu a fost în măsură să își acopere costurile. Industria din Uniune înregistra pierderi în 2011 și realiza profituri mici înainte de începerea dumpingului în 2012. Industria din Uniune a devenit deficitară începând din 2013, în aceeași perioadă în care importurile care fac obiectul unui dumping au început să intre pe piața Uniunii.

(99)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează că o creștere bruscă a importurilor care fac obiectul unui dumping din China, la prețuri care le subcotează în mod constant pe cele ale industriei din Uniune, a cauzat prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

(100)

Industria din Uniune nu efectuează exporturi aproape deloc. Exporturile către țări terțe au scăzut de la 1 % la 0 % din vânzări în cursul perioadei examinate. Prin urmare, se poate concluziona că activitatea de export a industriei din Uniune nu poate fi o cauză a prejudiciului important constatat.

(101)

Exportatorii chinezi au susținut că legătura de cauzalitate este întreruptă deoarece vânzările unuia dintre producătorii din Uniune se efectuează aproape exclusiv către părți afiliate pe o piață captivă. Astfel, ar rezulta că orice prejudiciu este cauzat de prețurile de transfer mici stabilite între societățile afiliate, și nu de importurile din China.

(102)

În primul rând, Comisia constată că doar unul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion vinde pe o piață captivă și realizează totodată vânzări necaptive ale produsului similar.

(103)

În al doilea rând, ancheta a arătat că prețurile față de părțile afiliate au fost mai mari decât prețurile de vânzare pe piața liberă. De asemenea, s-a constatat că vânzările către părți afiliate au vizat tipuri de produse care nu au fost importate din China. Subcotarea prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative a fost stabilită numai pe baza tipurilor de produse corespondente, prin compararea prețurilor de import din China cu prețurile de vânzare ale producătorilor din Uniune pentru tipuri de produse corespondente. Astfel, vânzările către părți afiliate nu au afectat stabilirea subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative. În cele din urmă, evoluția indicatorilor de prejudiciu care au fost analizați separat pentru vânzările libere și cele captive a arătat o tendință comparabilă. Pe această bază, argumentul invocat de către exportatorii chinezi a fost luat în considerare, dar nu afectează constatările.

(104)

Importurile care fac obiectul unui dumping din China au constituit 93 % din totalul importurilor pe piața Uniunii în cursul perioadei de anchetă. Au existat și alte surse de importuri, inclusiv Turcia, care au trebuit să fie examinate în contextul legăturii de cauzalitate.

(105)

Ancheta a arătat că prețurile medii de vânzare ale producătorilor-exportatori turci au rămas peste nivelul prețurilor de vânzare ale producătorilor-exportatori chinezi și cel al prețurilor industriei din Uniune în cursul perioadei examinate. În plus, cota de piață a importurilor din Turcia a scăzut de la 12 % în 2013 la 2,0 % în cursul perioadei de anchetă.

(106)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează că impactul importurilor respective nu este de natură să afecteze legătura de cauzalitate dintre importurile din China și prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

(107)

Astfel cum s-a explicat în considerentul 83, industria din Uniune era deficitară în 2011, când efectele crizei economice au fost vizibile în consumul redus de bare de armătură. Situația industriei s-a îmbunătățit în 2012, când industria a devenit profitabilă. Ulterior, industria a devenit din nou deficitară începând din 2013, în paralel cu începerea importurilor cu prețuri reduse din China.

(108)

Prin urmare, criza economică nu poate explica dificultățile industriei, care au reapărut din 2013. Prin urmare, aceasta nu poate fi considerată a avea un impact de natură să afecteze legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria din Uniune în cursul perioadei de anchetă.

(109)

Exportatorii chinezi au susținut că prejudiciul suferit de industria din Uniune este generat de utilizarea deșeurilor de metal ca materie primă principală, în timp ce producătorii chinezi utilizează minereu de fier.

(110)

Cu toate acestea, informațiile despre prețuri furnizate de exportatorii chinezi arată că prețurile deșeurilor de metal urmează în linii mari tendințele prețurilor minereului de fier pe piețele mondiale. Astfel cum se arată în considerentul 81, atât prețurile deșeurilor de metal, cât și cele ale minereului de fier au scăzut cu aproximativ aceeași valoare în ceea ce privește prețul per tonă. Faptul că cele două scăderi diferă din punct de vedere procentual nu este relevant pentru determinarea cauzalității, deoarece impactul asupra costurilor de producție este determinat de evoluția prețului per tonă în termeni absoluți. În plus, diferența de costuri în termeni absoluți între minereul de fier și deșeurile de metal reflectă faptul că procesul de transformare în oțel diferă în funcție de materia primă utilizată. În consecință, costurile celor două materii prime diferite nu sunt direct comparabile. Prin urmare, presupusele diferențe în ceea ce privește evoluția costurilor materiilor prime nu au putut afecta legătura de cauzalitate dintre prejudiciul important constatat și importurile care fac obiectul unui dumping. Prin urmare, această afirmație trebuie respinsă.

(111)

S-a demonstrat că a existat o creștere importantă a volumului și a cotei de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping originare din China în perioada examinată. De asemenea, s-a constatat că importurile în cauză au subcotat în mod constant prețurile practicate de industria din Uniune pe piața Uniunii, în special în cursul perioadei de anchetă.

(112)

Creșterea volumului și a cotei de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping din China a coincis cu deteriorarea situației financiare a industriei din Uniune începând din 2013. Astfel, în pofida redresării consumului, industria din Uniune nu a reușit să își crească vânzările și prețurile, indicatorii financiari precum rentabilitatea rămânând în consecință negativi.

(113)

Examinarea celorlalți factori cunoscuți care ar fi putut cauza un prejudiciu industriei din Uniune a arătat că factorii respectivi nu au fost de natură să afecteze legătura de cauzalitate stabilită între importurile care fac obiectul unui dumping din China și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(114)

Pe baza analizei de mai sus, care a diferențiat și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping, se concluzionează în mod provizoriu că importurile care fac obiectul unui dumping din China au adus un prejudiciu important industriei din Uniune, în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(115)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a examinat dacă, în pofida constatării provizorii a unui dumping prejudiciabil, există motive imperioase pentru a concluziona că nu este în interesul Uniunii să se adopte măsuri în acest caz particular. Analiza interesului Uniunii s-a bazat pe o apreciere a tuturor intereselor implicate, inclusiv cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

(116)

CISA, o parte interesată, a afirmat că instituirea de măsuri pentru întreaga Uniune nu este necesară, întrucât importurile din China vizează numai Regatul Unit și Irlanda.

(117)

Comisia remarcă faptul că, deși consumul este limitat la Regatul Unit și Irlanda, industria din Uniune este situată în mai multe state membre și, prin urmare, interesul Uniunii trebuie să fie evaluat în ceea ce privește întreaga Uniune. Întrucât în interiorul Uniunii există fluxuri comerciale ale produsului în cauză între Regatul Unit, Irlanda și celelalte state membre, trebuie să fie instituite măsuri pentru întreaga Uniune pentru a asigura eficiența măsurilor respective.

(118)

Industria din Uniune este compusă din 11 producători cunoscuți care reprezintă toată producția din Uniune a produsului similar. Producătorii sunt stabiliți în diferite state membre ale Uniunii, având 209 angajați direct implicați în producția de produs similar în cursul perioadei de anchetă.

(119)

S-a stabilit că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din China. Se reamintește că industria din Uniune nu a putut beneficia pe deplin de creșterea consumului, iar situația financiară a industriei din Uniune a rămas fragilă.

(120)

Este de așteptat ca instituirea taxelor antidumping să restabilească condiții de concurență echitabile pe piața Uniunii, permițând industriei din Uniune să își alinieze prețurile produsului similar la costurile de producție.

(121)

De asemenea, se poate aștepta ca instituirea de măsuri să permită industriei din Uniune să își recâștige cel puțin o parte din cota de piață pierdută în cursul perioadei examinate, cu un impact pozitiv asupra rentabilității sale și asupra situației financiare generale. Instituirea de măsuri ar permite industriei să își mențină și să își sporească în continuare eforturile de a fi eficientă din punctul de vedere al costurilor.

(122)

În cazul în care nu se instituie măsuri, ar putea fi așteptate alte pierderi la nivelul cotei de piață, iar rentabilitatea industriei din Uniune s-ar deteriora.

(123)

Un producător din Uniune a efectuat vânzări în principal pe o piață captivă care nu este afectată în mod direct de importurile din China. Cu toate acestea, în mod indirect, acesta ar putea beneficia de piața în creștere în absența importurilor care fac obiectul unui dumping, în cazul în care prețurile ar fi stabilite conform unor condiții de piață solide.

(124)

Prin urmare, se concluzionează în mod provizoriu că instituirea de măsuri antidumping asupra importurilor originare din China ar fi în interesul industriei din Uniune.

(125)

Au fost trimise chestionare unui număr de 11 utilizatori din Uniune. Nouă utilizatori au răspuns la chestionare, dar trei dintre aceștia și-au retras ulterior cooperarea. Efectul probabil al măsurilor propuse a fost evaluat pe baza răspunsurilor la chestionar primite din partea celorlalți utilizatori și pe baza pieței totale a Uniunii pentru produsul în cauză și pentru produsul similar.

(126)

Patru dintre utilizatorii care au cooperat erau afiliați unui producător din Uniune. Aceștia au cumpărat produsul în cauză doar de la societatea-mamă. Prin urmare, impunerea măsurilor nu ar avea niciun impact direct asupra achizițiilor acestora. Indirect, poziția lor pe piața din aval s-ar putea îmbunătăți în condițiile în care concurenții lor nu ar mai fi în măsură să achiziționeze importuri la preț scăzut care fac obiectul unui dumping din China.

(127)

Cei doi utilizatori neafiliați cooperanți reprezentau aproximativ 33 % din totalul importurilor din China ale produsului în cauză în cursul perioadei de anchetă. În medie, achizițiile din China au constituit în jur de 88 % din achizițiile lor totale de produs în cauză. Costul produsului în cauză a reprezentat în mod obișnuit 75 % din vânzările care includ produsul în cauză. În cursul perioadei de anchetă, procentul mediu din cifra de afaceri care include produsul în cauză a reprezentat 76 % din cifra de afaceri totală a acestora.

(128)

Ancheta a arătat că, în cursul perioadei de anchetă, rentabilitatea medie a utilizatorilor neafiliați cooperanți din vânzările care includ produsul în cauză a fost de 1 % din cifra de afaceri.

(129)

Luând în considerare cel mai pesimist scenariu pentru utilizatorii neafiliați, și anume că nicio creștere de preț nu ar putea fi transferată asupra lanțului de distribuție și că aceștia ar continua să cumpere din China la volumele anterioare, impactul taxei asupra rentabilității utilizatorilor, având în vedere profiturile lor mici, cota mare a importurilor din China și cota ridicată a produsului în cauză în costurile lor totale, ar însemna că utilizatorii ar înregistra pierderi.

(130)

Cu toate acestea, trebuie subliniat că, întrucât produsul în cauză este standardizat, utilizatorii și-ar putea schimba cu ușurință sursele de aprovizionare în ceea ce privește calitatea produsului. Instituirea de măsuri nu ar trebui să excludă posibilitatea importului produsului în cauză din alte țări, inclusiv din China, o dată ce au fost eliminate efectele de denaturare a schimburilor comerciale ca urmare a dumpingului.

(131)

Utilizatorii neafiliați au susținut că volumele ridicate actuale de importuri din China nu ar putea fi ușor înlocuite cu alte surse și că, prin urmare, s-ar confrunta cu o situație de deficit de aprovizionare. Acest lucru i-ar face să piardă cote de piață în favoarea utilizatorilor afiliați.

(132)

Cu toate acestea, dat fiind nivelul moderat al taxelor, este puțin probabil ca acestea să elimine complet importurile din China, care ar putea continua să intre pe piața Uniunii la prețuri corecte. Ancheta a arătat că există o capacitate de rezervă suficientă în industria din Uniune pentru ca utilizatorii independenți să înlocuiască orice scădere a importurilor din China.

(133)

Anumiți importatori și utilizatori au afirmat că instituirea de măsuri ar conduce la atingerea, de către un producător din Uniune stabilit în Regatul Unit și utilizatorii săi afiliați, a unei poziții de monopol, prin eliminarea utilizatorilor independenți concurenți, care nu ar mai avea acces la materii prime la prețuri competitive.

(134)

Comisia remarcă faptul că, în primul rând, achizițiile utilizatorilor din aval au fost aprobate de autoritățile de concurență din Regatul Unit și din Irlanda. Autoritățile respective au evaluat, în acest context, potențialul comportament monopolist.

(135)

În al doilea rând, astfel cum s-a explicat în considerentul 130 de mai sus, există surse alternative de aprovizionare care sunt accesibile utilizatorilor independenți, fapt ce va asigura că utilizatorii independenți vor putea continua să concureze pe piața Regatului Unit.

(136)

Luând în considerare argumentele de mai sus, chiar dacă anumiți utilizatori sunt susceptibili de a fi afectați mai mult decât alții de măsurile privind importurile din China, în acest stadiu Comisia este de părere că impactul general asupra utilizatorilor, precum și posibilele efecte de restrângere a concurenței sunt limitate.

(137)

S-a obținut o cooperare limitată din partea importatorilor neafiliați. Trei importatori au furnizat informații necesare pentru eșantionare, dar numai doi au cooperat. Aceștia au reprezentat aproximativ 37 % din totalul importurilor din China în cursul perioadei de anchetă. Importatorii se opun instituirii de măsuri, întrucât China este de departe cel mai important furnizor al lor de produs în cauză.

(138)

Cu toate acestea, importatorii ar trebui să fie în măsură să transfere asupra clienților lor cel puțin o parte din orice creștere a prețurilor cauzată de instituirea măsurilor. De asemenea, importatorii ar putea trece la alte surse de aprovizionare.

(139)

Pe această bază, se concluzionează în mod provizoriu că instituirea de măsuri antidumping nu va avea efecte negative importante asupra interesului importatorilor.

(140)

Având în vedere cele de mai sus, se concluzionează provizoriu că, în general, pe baza informațiilor cu privire la interesul Uniunii, nu există motive imperioase împotriva instituirii de măsuri asupra importurilor de produs în cauză din China.

(141)

Orice efecte negative asupra utilizatorilor neafiliați sunt atenuate de disponibilitatea unor surse alternative de aprovizionare.

(142)

În plus, atunci când se analizează impactul general al măsurilor antidumping asupra pieței Uniunii, efectele pozitive, în special asupra industriei din Uniune, par să depășească eventualele efecte negative asupra celorlalte grupuri de interese.

(143)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, ar trebui să se instituie măsuri antidumping provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei din Uniune de importurile care fac obiectul unui dumping.

(144)

În scopul determinării nivelului acestor măsuri, s-a ținut cont de marjele de dumping constatate și de valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(145)

La calcularea valorii taxei necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsură ar trebui să permită industriei din Uniune să își acopere costurile de producție și să obțină un profit înainte de impozitare care ar putea fi obținut în mod rezonabil de către o industrie de acest tip din sector în condiții normale de concurență, și anume în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping, din vânzările de produs similar în Uniune.

(146)

Pentru a stabili nivelul-țintă al profitului, Comisia a luat în considerare profiturile realizate în vânzările către părți neafiliate care sunt utilizate în scopul determinării nivelului de eliminare a prejudiciului.

(147)

Marja de profit țintă a fost stabilită provizoriu la 1,65 %, în concordanță cu profiturile pentru anul 2012 din vânzările către părți neafiliate. Având în vedere că importurile care fac obiectul unui dumping au început în 2013, se consideră că nivelul profiturilor pentru anul 2012 reflectă ceea ce ar putea fi obținut în mod rezonabil în condiții normale de concurență, și anume în absența importurilor care fac obiectul unui dumping.

(148)

În schimb, anul 2011 nu a fost considerat a fi un an de referință adecvat pentru condiții normale de concurență: astfel cum s-a explicat în considerentul 107, industria din Uniune încă se redresa în urma impactului crizei economice și înregistra pierderi. Reclamanții au arătat că cererea de oțel în Regatul Unit a fost estimată la un nivel excepțional de scăzut în 2011 (cu 25 % mai scăzut decât în 2007). De asemenea, costurile de producție au fost foarte ridicate din cauza unui nivel maxim atins de prețul deșeurilor de metal în 2011, astfel cum s-a arătat în considerentul 81. În cele din urmă, reclamanții au susținut că piața pentru bare de armătură din Regatul Unit a fost distorsionată temporar prin vânzarea stocului unui producător britanic, Thamesteel, înainte de lichidarea acestuia în ianuarie 2012, fapt ce a condus la o creștere temporară a volumului de aprovizionare și la prețuri reduse în 2011. Din aceste motive, anul 2011 nu poate fi considerat o perioadă de condiții normale de piață și nu a afectat stabilirea nivelului-țintă al profitului.

(149)

Pe această bază, nivelul de eliminare a prejudiciului a fost calculat ca o comparație între prețul mediu ponderat al importurilor care fac obiectul unui dumping, astfel cum a fost stabilit pentru calcularea subcotării prețurilor în considerentul 62 de mai sus, și prețul neprejudiciabil al industriei din Uniune pentru produsul similar.

(150)

Orice diferență rezultată din această comparație a fost ulterior exprimată ca procent din prețul total mediu de import CIF.

(151)

Astfel cum se explică în considerentul 23, Comisia a concluzionat că două dintre grupurile cooperante de societăți ar trebui să fie tratate ca fiind afiliate. Prin urmare, s-a stabilit o marjă de prejudiciu unică pentru producătorii-exportatori din cele două grupuri prin exprimarea sumei valorilor lor individuale de subcotare ca procent din suma valorilor lor CIF construite la frontiera Uniunii.

(152)

Având în vedere cele de mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie taxe antidumping provizorii pentru importurile de bare de armătură HFP originare din RPC, la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu, în conformitate cu regula taxei celei mai mici.

(153)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 3 de mai sus, Comisia a impus obligativitatea înregistrării importurilor de produs în cauză originar din RPC prin Regulamentul (UE) 2015/2386, având în vedere eventuala aplicare retroactivă a oricăror măsuri antidumping în temeiul articolului 10 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(154)

Având în vedere constatările de mai sus, înregistrarea importurilor în conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază ar trebui să fie suspendată.

(155)

În stadiul actual al procedurii, nu se poate lua nicio decizie privind o posibilă aplicarea retroactivă a măsurilor antidumping.

(156)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii au fost stabilite comparând marjele de prejudiciu și marjele de dumping. În consecință, taxele antidumping propuse sunt următoarele:

(157)

Nivelurile taxei antidumping aplicabile individual unei societăți, precizate în prezentul regulament, au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul anchetei cu privire la societățile respective. Astfel, aceste niveluri ale taxelor (spre deosebire de taxa națională aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică exclusiv importurilor produsului în cauză originar din RPC și fabricat de societățile respective, și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele în cauză importate, fabricate de orice altă societate a cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și fac obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(158)

Orice cerere de aplicare a nivelurilor individuale ale taxei antidumping (de exemplu, ca urmare a unei schimbări a denumirii entității sau a creării de noi entități de producție sau de vânzare) trebuie să fie adresată deîndată Comisiei (7) și să conțină toate informațiile relevante privind, în special, orice modificare a activităților societății legate de producție și de vânzările interne și la export asociate cu, de exemplu, schimbarea denumirii sau schimbarea la nivelul entităților de producție și de vânzare. După caz, regulamentul va fi modificat în consecință prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(159)

Pentru a reduce la minimum riscurile de eludare ca urmare a unei diferențe dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale vizând asigurarea aplicării taxelor antidumping individuale. Societățile care fac obiectul taxelor antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă trebuie să facă obiectul taxei antidumping aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(160)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxei antidumping, nivelul taxei reziduale ar trebui să se aplice nu numai producătorilor-exportatori necooperanți, ci și acelor producători care nu au realizat exporturi către Uniune în cursul perioadei de anchetă.

(161)

În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor în cadrul procedurilor comerciale într-un termen stabilit.

(162)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a anchetei,

(a)

solicita dezvăluirea faptelor și a considerațiilor esențiale pe baza cărora a fost adoptat prezentul regulament;

(b)

prezenta Comisiei observațiile lor în scris; și

(c)

solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor în cadrul procedurilor comerciale.