30.6.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 163/37

(1)

La 7 iulie 2009, prin Decizia 2009/589/CE a Consiliului (1), pe baza unei recomandări a Comisiei, Consiliul a decis, în conformitate cu articolul 104 alineatul (6) din Tratatul de instituire a Comunității Europene (TCE), că în Polonia există un deficit excesiv.

(2)

La aceeași dată, în conformitate cu articolul 104 alineatul (7) din TCE și cu articolul 3 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (2), Consiliul, pe baza unei recomandări a Comisiei, a adresat o recomandare Poloniei în vederea soluționării situației de deficit excesiv până cel târziu în 2012.

(3)

La 21 iunie 2013, Consiliul a ajuns la concluzia că Polonia a luat măsuri eficace, însă, după adoptarea recomandării inițiale, s-au produs evenimente economice negative cu implicații majore asupra finanțelor publice. Prin urmare, Consiliul, pe baza unei recomandări a Comisiei, a considerat că au fost îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 3 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 și a adoptat o nouă recomandare privind Polonia în temeiul articolului 126 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), cu scopul de a pune capăt situației de deficit excesiv până în 2014 (3).

(4)

La 10 decembrie 2013, în temeiul articolului 126 alineatul (8) din TFUE, Consiliul a hotărât că Polonia nu a întreprins măsuri concrete ca răspuns la recomandarea Consiliului din 21 iunie 2013 pentru a-și corecta deficitul excesiv până în 2014 (4) și a adoptat o nouă recomandare în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, recomandând Poloniei să pună capăt situației de deficit excesiv până în 2015 (5). În recomandarea respectivă, Consiliul a recomandat Poloniei să atingă un deficit global de 4,8 % din PIB în 2013, de 3,9 % din PIB în 2014 și de 2,8 % din PIB în 2015 (excluzând impactul transferurilor de active din al doilea pilon al sistemului de pensii). Pe baza previziunilor macroeconomice care au fundamentat recomandarea Consiliului, aceasta a fost în concordanță cu o îmbunătățire a soldului structural de 1 % din PIB în 2014 și de 1,2 % din PIB în 2015. Poloniei i s-a recomandat, de asemenea, să implementeze în mod riguros măsurile pe care deja le-a anunțat și adoptat, completându-le cu măsuri suplimentare pentru a reuși o corectare sustenabilă a deficitului excesiv până în 2015. Poloniei i s-a acordat termenul de 15 aprilie 2014 pentru a raporta cu privire la măsurile luate în vederea conformării cu această recomandare.

(5)

La 2 iunie 2014, Comisia a concluzionat că, la momentul respectiv, nu erau necesare măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv.

(6)

În conformitate cu articolul 4 din Protocolul nr. 12 privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la TFUE, Comisia furnizează datele necesare pentru punerea în aplicare a procedurii. În cadrul aplicării respectivului protocol, statele membre urmează să notifice datele privind deficitele și datoriile publice și alte variabile conexe de două ori pe an, și anume înainte de 1 aprilie și înainte de 1 octombrie, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 479/2009 al Consiliului (6).

(7)

Consiliul urmează să ia o decizie pentru a abroga o decizie privind existența unui deficit excesiv pe baza datelor notificate. În plus, o decizie privind existența unui deficit excesiv ar trebui abrogată numai în cazul în care previziunile Comisiei indică faptul că deficitul nu va depăși pragul de 3 % din PIB în perioada analizată în previziuni (7); iar ponderea datoriei este conformă cu referința prospectivă a criteriului privind reducerea datoriei.

(8)

De asemenea, în conformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere, ar trebui să se acorde atenția cuvenită reformelor sistemului de pensii care introduc un sistem cu mai mulți piloni, ce include un pilon obligatoriu, finanțat integral.

(9)

Pe baza datelor furnizate de Comisie (Eurostat) în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 479/2009, ca urmare a notificării primite din partea Poloniei în aprilie 2015, pe baza Programului de convergență din 2015 și pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, următoarele concluzii sunt justificate:

(10)

Începând din 2015, care este anul următor corectării deficitului excesiv, Polonia face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere și ar trebui să evolueze într-un ritm satisfăcător în direcția realizării obiectivului său bugetar pe termen mediu, inclusiv în ceea ce privește criteriul cheltuielilor. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2015 estimează că soldul structural se va îmbunătăți cu 0,2 % din PIB atât în 2015, cât și în 2016, în baza ipotezei menținerii acelorași politici. Pe baza unei evaluări de ansamblu, se preconizează că Polonia va efectua ajustarea necesară în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu în 2015, pe baza unei creșteri nete a cheltuielilor sub valoarea de referință, existând riscul unei devieri de la ajustarea necesară în 2016, întrucât ajustarea structurală se situează sub cerințele pentru anul 2016, astfel încât vor fi necesare măsuri suplimentare în anul respectiv.

(11)

În conformitate cu articolul 126 alineatul (12) din TFUE, o decizie a Consiliului privind existența unui deficit excesiv urmează să fie abrogată atunci când deficitul excesiv din statul membru în cauză a fost, în opinia Consiliului, corectat.

(12)

În opinia Consiliului, deficitul excesiv din Polonia a fost corectat și, în consecință, Decizia 2009/589/CE ar trebui abrogată.

(13)

Consiliul reamintește faptul că reforma sistemului de pensii din 1999 a înlocuit un sistem public de pensii bazat pe prestații determinate cu un sistem cu trei piloni, bazat pe contribuții determinate. Obiectivul principal al reformei a fost de a îmbunătăți sustenabilitatea sistemului de pensii polonez, în special având în vedere perspectivele demografice foarte dificile cu care se confruntă Polonia. Revocarea reformei sistemice la sfârșitul anului 2013 a crescut din nou rolul primului pilon, cel public, care, spre deosebire de cel de-al doilea pilon, nu este finanțat integral, ci este un sistem bazat pe contribuții definite noționale. Cu toate că a oferit un oarecare sprijin bugetar pe termen scurt, revocarea reformei sistemului de pensii din 1999 nu îmbunătățește sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, întrucât avantajele pe termen scurt care decurg din creșterea contribuțiilor la asigurările sociale și din reducerea plăților de dobânzi vor fi compensate în viitor de valoarea mai ridicată a plăților pentru pensii de la pilonul pensiilor publice. În general, inversarea reformei sistemului de pensii din 1999 implică, pe termen lung, o serie de riscuri pentru finanțele publice poloneze,