—

identificarea și analizarea problemelor legate de aerul interior în școli, concentrându-se asupra ventilației, construcției clădirilor, întreținerii și curățeniei;

—

evaluarea eficacității unei ventilări adecvate pentru a reduce poluarea aerului ambiant în infrastructurile școlare;

—

evaluarea impactului schimbărilor climatice (frecvența crescută a valurilor de căldură, valuri de frig și poluanți ai aerului ambiant) în școli, asupra sănătății copiilor;

—

evaluarea impactului măsurilor de reducere a poluării aerului exterior, inclusiv măsuri luate pe termen scurt, asupra calității aerului interior în școli și asupra expunerii copiilor în mediile școlare;

—

formularea de recomandări adecvate pentru a aborda problemele legate de calitatea aerului interior în mediile școlare.

1.

Realizarea de măsurători în interiorul școlilor pentru a obține noi date referitoare la concentrațiile principalilor poluanți ai aerului din interiorul școlilor.

2.

Evaluarea efectului transportului (traficului) combinat cu impactul schimbărilor climatice asupra mediilor școlare.

3.

Evaluarea efectelor expunerii la poluanți ai aerului interior asupra sănătății copiilor și formularea de recomandări pentru prevenirea și reducerea bolilor respiratorii prin îmbunătățirea calității mediilor școlare și prin alte metode conexe.

4.

Efectuarea unei repartizări sistematice a surselor poluanților aerului interior în mediile școlare în termeni cantitativi. Identificarea principalelor surse ar permite diminuarea acestora. În acest context, o mai bună înțelegere a emisiilor chimice provenind din produsele de consum și din materialele de construcție constituie o prioritate.

5.

Studierea mecanismelor interacțiunii chimice și biochimice în amestecurile de aer interior care se întâlnesc de obicei în școli și în diferite latitudini geografice și elaborarea metodologiei care să permită o mai bună informare cu privire la efectul unor astfel de interacțiuni asupra riscului final pentru sănătate în cadrul procesului de evaluare a riscurilor pentru sănătate.

6.

Pe baza celor menționate anterior, elaborarea unor orientări europene pentru școli europene sănătoase.

—

În 2001, Comisia a susținut un proiect privind sănătatea respiratorie în școli în cinci orașe europene în Danemarca, Franța, Italia, Norvegia și Suedia. Rezultatele proiectului au arătat existența unor probleme comune, cum ar fi ventilația deficitară, prezența unor cantități ridicate de particule, mucegaiuri și alergeni. Concluzia proiectului a fost că un studiu asemănător care să acopere toate statele membre ar fi extrem de oportun (3).

—

În 2008, a fost prezentat oficial un proiect-pilot privind expunerea la produse chimice în aerul interior și riscurile potențiale pentru sănătate, finanțat de Parlamentul European. Analiza sa se referea, de asemenea, la școli și grădinițe situate în orașe din anumite state membre ale UE. Principalele rezultate subliniază necesitatea continuării cercetărilor pentru a încerca reducerea problemei reprezentate de poluarea aerului interior pentru sănătatea publică (în special în mediile închise unde copiii își petrec timpul în mod frecvent, cum sunt școlile și grădinițele) în Uniunea Europeană (4).

—

În 2009, având în vedere bugetul disponibil, s-a concluzionat că proiectul-pilot ar trebui să aibă o acoperire geografică extinsă în statele membre ale UE, punând accentul în mod special pe noile state membre. Țările candidate și țările din Europa Centrală și de Est urmează a fi incluse, de asemenea. Obiectivul este de a elabora orientări cu privire la măsurile corective pentru a acoperi o vastă gamă de situații în Europa.

—

Proiectul-pilot ar trebui să se bazeze pe proiecte anterioare și să creeze o sinergie cu proiectele existente în domeniu (de exemplu, HITEA) (5).