6.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 67/96

1.1

Comitetul Economic și Social European (CESE) a avut deja ocazia să se pronunțe în favoarea unei puneri rapide în aplicare a achizițiilor publice electronice (1) de la un capăt la altul (2) și își reafirmă sprijinul în favoarea generalizării acestei practici, care permite optimizarea resurselor.

1.2

Achizițiile publice electronice de la un capăt la altul trebuie să fie considerate o ocazie de a moderniza administrația publică, care devine astfel mai eficientă, date fiind rigoarea și transparența crescută pe care le presupune o astfel de practică.

1.3

Și pentru întreprinderi, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) este un moment favorabil: accesul lor la noi oportunități este acum facilitat, în cadrul unei piețe mai deschise și mai transparente.

1.4

Cu toate acestea, CESE se declară îngrijorat de rezultatele slabe înregistrate până în prezent, care nu par să fie pe măsura obiectivului inițial de a încheia tranziția către achizițiile publice electronice până în 2016.

1.5

Este îngrijorătoare și implicarea redusă a statelor membre, care continuă să opună rezistență la adoptarea unor practici despre care se știe totuși cu certitudine că ar fi avantajoase pentru autoritățile publice și agenții economici. În această privință, Comisia va trebui să continue să-și exercite rolul de avocat al adoptării achizițiilor publice electronice în toate etapele acestui proces, implementând ea însăși sistemul de achiziții publice electronice de la un capăt la altul în cadrul propriilor proceduri, legiferând în domeniu, și difuzând bunele practici. Ca atare, este binevenit faptul că Comisia pune soluțiile sale în materie de achiziții publice electronice la dispoziția tuturor statelor membre interesate de utilizarea acestora.

1.6

Piața achizițiilor publice este una de tip fragmentat în care se întâlnesc simultan numeroase soluții și platforme, marea majoritate a acestora nefiind concepute pentru a permite interoperabilitatea. Lipsa unor orientări strategice sau chiar și lipsa de interes a statelor membre de a-și uni forțele pentru a implementa soluții comune cu acces universal îngreunează accesul operatorilor economici, naționali și transfrontalieri și, ca atare, libera concurență. Comisia ar trebui să-și joace rolul de a stabili standarde, armonizând cerințele tehnice pe baza lucrărilor deja elaborate și sprijinite, în special în cadrul proiectului PEPPOL, care s-au bucurat de o susținere unanimă. Armonizarea este o etapă importantă în direcția democratizării unei piețe care se dorește transparentă și accesibilă, astfel încât fondurile publice să poată fi utilizate în mod riguros.

1.7

De asemenea, CESE pledează pentru ca soluțiile convenite să permită accesul universal, trecând peste barierele lingvistice și depășind dificultățile de acces pentru persoanele cu handicap. În același timp, este important ca la crearea platformelor și la adaptarea celor existente, precum și la întreținerea lor, costurile să rămână cât mai scăzute. În consecință, standardizarea capătă o importanță primordială.

1.8

Piața achizițiilor publice este greu accesibilă pentru IMM-urile care nu au dimensiunile și resursele umane și financiare necesare în acest scop. CESE își reafirmă convingerea că legislația europeană din domeniul achizițiilor publice trebuie să acorde sprijin IMM-urilor pentru ca ele să poată reuni condițiile necesare în materie de capital și de experiență, în special prin intermediul creării de consorții sau de asociații temporare de întreprinderi (3).

1.9

Propunerea de directivă în curs de examinare, referitoare la facturarea electronică în cadrul achizițiilor publice, reprezintă încă un pas important în direcția încheierii ciclului de achiziții publice electronice de la un capăt la altul. Uniformizarea conținutului facturii, care va permite interoperabilitatea, va aduce beneficii considerabile. În pofida acestor beneficii, termenele prevăzute pentru adoptarea și generalizarea facturii electronice sunt prea lungi, în opinia CESE. În contextul actual, în care tehnologia evoluează în permanență, este de dorit să se facă eforturi pentru ca standardizarea să se producă cât mai curând; în caz contrar, soluția riscă să vină prea târziu.

1.10

Finanțarea de către Comisie a dezvoltării de infrastructuri de achiziții publice electronice în întreaga Europă, prin intermediul mecanismului Conectarea Europei reprezintă o inițiativă lăudabilă, însă viitorul său este pus în prezent sub semnul întrebării, ca urmare a reducerii drastice a fondurilor care i-au fost alocate de către Consiliu. CESE regretă această reducere, care va duce la perturbări considerabile ale proiectelor de interes comun promovate de către Comisie, în special în ce privește sprijinul acordat dezvoltării și implementării achizițiilor publice electronice.

1.11

CESE subliniază că în acest domeniu, așa cum este firesc în cazul oricărei inițiative care presupune schimbări, formarea persoanelor are o importanță primordială. Este lăudabil faptul că există posibilitatea de a finanța programele de formare prin intermediul fondurilor structurale 2014-2020. Cu toate acestea, nu poate fi trecută cu vederea formarea din sectorul public, dat fiind că este esențial să se dezvolte noi competențe tehnice și acțiuni de sensibilizare pe tema acestei noi realități a metodelor de lucru informatizate.

1.12

CESE profită de acest prilej pentru a solicita insistent Consiliului să îndemne statele membre să pună în practică ideile formulate în documentele publicate de Comisie și de organele consultative pe această temă, pentru a spori astfel impactul lucrărilor întreprinse.

2.1

Comunicarea realizează un bilanț al situației actuale în ceea ce privește implementarea achizițiilor publice de la un capăt la altul, prezentând stadiul de punere în aplicare a acțiunilor menționate în Comunicarea „O strategie pentru achizițiile publice electronice” (4).

2.2

Reforma achizițiilor publice, digitalizarea administrației publice, reducerea sarcinii administrative și o mai mare transparență reprezintă toate factori care favorizează creșterea, iar modernizarea administrației publice a fost identificată drept una dintre cele cinci priorități stabilite în Analizele anuale ale creșterii prezentate de Comisie pentru anul 2012 și pentru anul 2013. Cheltuielile publice pentru bunuri, lucrări și servicii reprezintă 19 % din PIB-ul UE (date din 2011), ceea ce arată cât de importantă este reforma achizițiilor publice: ea permite reducerea cheltuielilor publice, eliberând astfel resurse substanțiale, care vor putea fi utilizate pentru investiții care să promoveze creșterea.

2.3

Reforma achizițiilor publice și introducerea modelelor de achiziții publice electronice de la un capăt la altul reprezintă de asemenea, o oportunitate de a introduce elemente inovatoare în cadrul modelului de organizare a administrației publice, conferindu-i o mai mare transparență și rigoare și contribuind astfel la atingerea obiectivelor de creștere durabilă ale Strategiei Europa 2020.

2.4

La ora actuală, accesul IMM-urilor la internet s-a generalizat: numai 4,6 % din IMM-uri nu aveau acces la internet (5) în 2012. Astfel, majoritatea IMM-urilor sunt echipate pentru utilizarea achizițiilor publice electronice de la un capăt la altul, iar experiența întreprinderilor din țările unde achizițiile publice electronice sunt o practică comună este, în general, pozitivă. Cu toate acestea, trebuie să se acorde o deosebită atenție promovării unor servicii de facturare electronică și de achiziții publice electronice necostisitoare și ușor de folosit.

2.5

În ciuda generalizării internetului, achizițiile publice electronice continuă să se afle într-un stadiu incipient, intenția Comisiei fiind ca ele să devină obligatorii până la jumătatea anului 2016. De exemplu, nivelul de asimilare pe teritoriul UE a depunerii electronice a ofertelor rămâne extrem de scăzut, fiind estimat la aproximativ 10 %, iar în majoritatea statelor depunerea electronică este facultativă – cu excepția Portugaliei, unde depunerea electronică este obligatorie, dar numai peste un anumit prag. Se recurge deja și la facturarea electronică în unele cazuri, peste un anumit prag, însă conform estimărilor, numai 12 % dintre întreprinderi utilizează mijloace electronice pentru a emite sau a primi facturi în raporturile lor cu entitățile din sectorul public.

2.6

Direcția de urmat este cea a standardizării achizițiilor publice electronice, pentru ca facturarea electronică să devină regula, și nu excepția, în cadrul achizițiilor publice, încurajarea statelor membre în ceea ce privește definirea de strategii naționale referitoare la implementarea achizițiilor publice electronice și facturării electronice și împărtășirea bunelor practici.

3.1

CESE declară încă o dată că recunoaște importanța revizuirii cadrului juridic în materie de achiziții publice, astfel încât procesul să fie informatizat, iar achizițiile publice electronice să devină obligatorii. Cu toate acestea, Comitetul constată că progresele înregistrate nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor, așa cum o arată și rezultatele utilizării achizițiilor publice electronice.

3.2

Fragmentarea pieței achizițiilor publice electronice a continuat să se agraveze: statele membre au acționat în mod independent, ceea ce se reflectă în existența a diverse soluții și platforme care, în lipsa unor orientări strategice, nu au fost concepute astfel încât să permită interoperabilitatea, condiție esențială a accesului universal. Dacă la nivel local se înregistrează o creștere a numărului de participanți la licitații, ceea ce indică o îmbunătățire a accesului la piață, nu același lucru se poate afirma în ceea ce privește licitațiile transfrontaliere, la care accesul IMM-urilor este îngreunat nu numai din motive tehnice, ci și economice: accesul la licitațiile transfrontaliere nu este posibil decât pentru IMM-urile asociate în cadrul unui consorțiu, motiv pentru care această soluție ar trebui prezentată și promovată la nivel național.

3.3

CESE consideră că interoperabilitatea este un aspect esențial și solicită măsuri mai concrete în acest sens, care să promoveze lucrările deja întreprinse în materie de standardizare și să valorifice experiența țărilor în care sistemul este mai bine dezvoltat.

3.4

Achizițiile publice electronice de la un capăt la altul constituie un instrument important pentru a introduce mai multă rigoare și transparență într-un sector care ne privește pe toți și, ca atare, ar trebui să fie un exemplu, definind un model solid de corectitudine și de seriozitate.

3.5

Procesul ar putea aduce o serie de beneficii, printre care se numără:

3.6

În ceea ce privește dezavantajele, menționăm:

4.1

Propunerea de directivă în curs de examinare privind facturarea electronică în cadrul achizițiilor publice, care instituie un standard european pentru facturarea electronică, este un pas pozitiv pe calea implementării achizițiilor publice electronice de la un capăt la altul, în contextul în care emiterea și schimbul de facturi electronice a rămas într-un stadiu incipient. Uniformizarea informațiilor conținute de factură va permite mult așteptata interoperabilitate transfrontalieră. CESE consideră însă că termenele avute în considerare sunt prea lungi și că ele nu contribuie la realizarea obiectivului privind generalizarea rapidă a utilizării facturării electronice în cadrul achizițiilor publice, practică ce va avea un efect în cascadă și asupra celorlalte piețe.

4.2

De asemenea, propunerea nu este suficient de ambițioasă, limitându-se la a impune ca entitățile publice să aibă obligația de a accepta documentele elaborate conform standardului european.

4.3

Statele membre au realizat investiții considerabile în infrastructură, motiv pentru care este de dorit ca standardizarea să se încheie cât mai rapid, astfel încât investițiile efectuate să poată fi rentabilizate și să se evite repetarea unor investiții care s-au dovedit între timp inadecvate în raport cu noul standard.

4.4

Comitetul European de Standardizare (CEN) va fi mandatat de către Comisie cu efectuarea lucrărilor de standardizare. În opinia CESE, aceste lucrări trebuie să valorifice progresele înregistrate în cadrul atelierului CEN BII, care a obținut „profiluri standard interoperabile”, precum și experiența proiectului PEPPOL (Pan-European Public Procurement Online), care a definit soluțiile de interoperabilitate necesare pentru a conecta platformele deja existente în statele membre.

4.5

În contextul actual, în care resursele financiare sunt limitate, CESE salută planul Comisiei de a finanța și de a sprijini dezvoltarea infrastructurilor destinate achizițiilor publice electronice de la un capăt la altul prin intermediul mecanismului Conectarea Europei (6). Cu toate acestea, date fiind cifrele cunoscute referitoare la reducerea resurselor disponibile de la 9,2 miliarde EUR până la numai 1 miliard EUR, CESE recomandă ca la utilizarea acestor modeste resurse să nu se piardă din vedere investițiile destinate dezvoltării mecanismelor de achiziții publice electronice.

4.6

Având în vedere că succesul implementării achizițiilor publice electronice de la un capăt la altul nu este numai de responsabilitatea Comisiei, statele membre trebuie îndemnate să-și asume rolul care le revine, pentru ca această practică să devină o realitate. Pe lângă faptul că trebuie să ofere un exemplu, informatizându-și propriile proceduri de achiziții publice, Comisia trebuie să facă eforturi și pentru sprijinirea statelor membre, exercitându-și rolul de standardizare, difuzând bunele practici și sprijinind definirea strategiilor naționale care să ducă la implementarea unui sistem de achiziții publice care să nu prezinte obstacole în calea participării de orice tip, un sistem în care există interoperabilitate și acces universal. În ceea ce privește rolul Comisiei, este important ca ea să pună la dispoziție și soluțiile cu sursă deschisă („open source”) care vor fi dezvoltate.

4.7

Comisia anunță lansarea unui studiu pentru a identifica strategiile de achiziții publice electronice și de facturare electronică din Europa care se dovedesc a fi cele mai bune, pentru a sprijini statele membre în evaluarea propriilor politici. Este important și de dorit să se difuzeze bunele practici. Au fost întreprinse deja diverse studii, ale căror rezultate au fost publicate, un exemplu fiind recomandările grupului de experți e-TEG, „Cartea de aur a achizițiilor publice electronice” (care, deși au lucrat independent, au ajuns la rezultate asemănătoare), precum și raportul final al proiectului PEPPOL. Realitatea fiecărei țări este unică și de aceea elaborarea strategiilor trebuie sprijinită, însă nu neapărat prin publicarea unui studiu suplimentar, care pare să fie contraproductiv și inutil.

4.8

CESE salută faptul că Comisia mizează pe promovarea dezvoltării și utilizării certificatelor electronice, utilizând instrumente precum dosarul virtual al întreprinderilor (VCD), dezvoltat în cadrul proiectului PEPPOL, care le permite operatorilor economici să prezinte documentația necesară solicită de oricare entitate contractantă din Europa, care reușește să le interpreteze și să le accepte.

4.9

Merită salutată, de asemenea, și intenția de a monitoriza, la nivel național, cheltuielile aferente achizițiilor publice, precum și indicatorii-cheie de performanță din acest domeniu. Un exemplu în acest sens este portalul portughez „Base” (7), care permite deja monitorizarea cheltuielilor în materie de achiziții publice și generarea a diverse statistici.

4.10

CESE salută posibilitatea de a finanța prin intermediul fondurilor structurale pentru perioada 2014-2020 crearea de programe de formare pentru întreprinderi, cu un accent special asupra IMM-urilor. Chiar și în aceste condiții, nu trebuie neglijată formarea din cadrul sectorului public: trebuie dezvoltate programe de formare care să promoveze utilizarea eficientă a noilor metode, informatizate și mai puțin costisitoare. Și posibilitatea finanțării de infrastructuri este importantă; ea trebuie să se adreseze atât administrațiilor publice, cât și agenților economici.

4.11

Așa cum s-a menționat deja, aspectele legate de interoperabilitate și de accesul universal sunt foarte relevante pentru CESE, care salută publicarea de către Comisie a principiilor fundamentale cărora trebuie să se conformeze sistemele de achiziții publice electronice. Pe lângă preocuparea legată de accesibilitatea pentru furnizorii transfrontalieri și pentru IMM‒uri, CESE solicită să se menționeze barierele lingvistice și dificultățile de acces pentru persoanele cu handicap, luându-se în considerare prevederile privind nediscriminarea persoanelor cu handicap, consacrate la articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și în Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, ratificate de Uniunea Europeană.