9.5.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 133/41

1.1

CESE consideră că este oportun și urgent să se asigure durabilitatea speciilor de adâncime și protejarea fundului mării. Complexitatea problemei impune găsirea unei soluții care trebuie să se bazeze pe date amănunțite și pe o analiză științifică exhaustivă. Ar trebui adoptată o abordare precaută, pentru a se evita utilizarea anumitor unelte de pescuit, al căror impact nu este foarte bine cunoscut și care ar putea provoca daune pe termen lung.

1.2

De asemenea, CESE consideră că orice modificare referitoare la tipul de pescuit vizat trebuie să țină seama atât de durabilitatea ecologică, cât și de cea socioeconomică, având în vedere că de această activitate depinde un număr considerabil de locuri de muncă, nu numai pe mare, ci și pe uscat, precum și, în cele din urmă, supraviețuirea comunităților de coastă. Este necesar ca toate părțile interesate să fie implicate în consultările și negocierile ce vizează crearea unor regimuri adecvate de control al operațiunilor de pescuit, precum și în punerea în aplicare și asigurarea respectării acestora, în spiritul cooperării.

1.3

În opinia CESE, includerea articolului privind retragerea autorizațiilor de pescuit, care figurează în prezent la capitolul privind controlul, în capitolul referitor la autorizațiile de pescuit ar spori coerența propunerii și ar elimina orice eventuală confuzie privind rolul observatorilor științifici menționați în articolul respectiv, care nu trebuie în niciun caz considerați controlori.

1.4

CESE reafirmă necesitatea ca orice măsură ce va fi adoptată în acest context să fie bazată pe rezultatele cercetărilor științifice, această abordare asigurând până în prezent rezultate optime.

2.1

În contextul reformei politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), inițiată de Comisia Europeană (1) în 2009 odată cu Cartea verde pe această temă (2), sunt prevăzute și alte modificări ale regulamentelor care privesc aplicarea PCP în anumite zone sau pentru anumite specii. În acest sens, propunerea care stă la baza prezentului aviz poate fi percepută ca presupunând, într-o oarecare măsură, o aplicare la pescuitul de adâncime din zona Atlanticului de Nord-Est a modificărilor cu caracter general privitoare la PCP, în special a principiilor durabilității și cercetării științifice, considerate a sta la baza activităților de pescuit.

2.2

Revizuirea Regulamentului (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002, prevăzută de propunerea supusă examinării, urmărește pe de o parte punerea în aplicare a rezoluțiilor 61/105 și 64/72, adoptate de Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite, care solicită statelor și organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului să adopte măsuri care să asigure protejarea ecosistemelor marine de adâncime vulnerabile de eventualele daune provocate de pescuit, astfel încât exploatarea responsabilă a resurselor să devină regula generală a oricărei activități. Pe de altă parte, Comisia recunoaște necesitatea remedierii anumitor deficiențe identificate în ceea ce privește aplicarea regulamentului actual în cursul perioadei de valabilitate a acestuia.

2.3

În perioada intermediară, având în vedere problemele identificate în punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2371/2002, Comisia a publicat norme care, într-o anumită măsură, au ajustat conținutul acestuia.

2.4

În acest context, poate fi evocată comunicarea din 29 ianuarie 2007, care făcea referire la stocurile de specii de adâncime și la diferența dintre capturile totale admisibile (TAC) și capturile efective, subliniindu-se că această diferență se datorează, în parte, lipsei unei baze solide de cunoștințe științifice, atât în ceea ce privește speciile ce figurează în regulament, cât și capacitatea reală a flotelor care operează în apele Atlanticului de Nord-Est, cotele fiind stabilite înainte de adoptarea regulamentului. Tot în comunicare, se aprecia că s-ar impune o monitorizare și un control al activităților de pescuit, cu ajutorul VMS (sisteme de monitorizare prin satelit a navelor de pescuit).

2.5

Regulamentul (CE) nr. 199/2008 al Consiliului, prin care se stabilea unui cadru comunitar pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului, relua într-o oarecare măsură propunerile Comisiei de instituire a unui program al UE care să concretizeze preocuparea privind gestionarea și controlul pescuitului pe baze științifice.

2.6

În fine, Regulamentul (UE) nr. 1262/2012 al Consiliului stabilea, pentru 2013 și 2014, posibilitățile de pescuit în cazul anumitor specii de adâncime și îndeplinea obligația stabilirii unor planuri de pescuit la fiecare doi ani. Acest regulament stabilește capturile totale admisibile (TAC) și, mai important, repartizarea acestora.

3.1

Propunerea pleacă de la recunoașterea faptului că, sub aspectul obiectivelor urmărite de Regulamentul (CE) nr. 2347/2002, rezultatele nu sunt satisfăcătoare, mai ales în ceea ce privește:

3.2

CESE consideră că înmulțirea excesivă, începând cu 2003 (la momentul intrării în vigoare a regulamentului), a orientărilor în domeniu a fost în măsură să provoace daune, atât ecologice, cât și economice, navelor de pescuit. Prin urmare, principiul general al dezbaterii privind noua propunere ar trebui să îl constituie tendința către simplificare, stabilitate legislativă și securitate juridică pentru statele membre și pentru operatorii socioeconomici implicați.

3.3

Stocurile de specii de adâncime pot fi atât specii marcate drept țintă, cât și capturi accidentale în cadrul altor activități de pescuit. Obiectivul general al propunerii este de a asigura într-o cât mai mare măsură exploatarea durabilă a stocurilor de specii de adâncime, reducând în același timp impactul acestui tip de pescuit asupra mediului, și de a îmbunătăți baza de informații în scopul evaluării științifice. În vederea îndeplinirii acestui obiectiv, au fost stabilite o serie de măsuri, care vor fi prezentate în continuare.

3.4.1

Ce regulă generală, posibilitățile de pescuit sunt stabilite la o rată de exploatare a speciilor de adâncime care să fie compatibilă cu producția maximă durabilă. Pentru a se asigura această durabilitate, se prevăd diferite măsuri, în primul rând fiind introdus un sistem de autorizații de pescuit, prin care fiecare operator trebuie să indice specia sau speciile marcate drept țintă, dintre cele care figurează în listele întocmite. CESE constată că listele din prezenta propunere, care provin din acordurile încheiate în cadrul CPANE (Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est), sunt mai extinse decât cele în vigoare, incluzând activități de pescuit care nu figurează în prezent în regulamentul privind pescuitul de adâncime. În al doilea rând, sporește importanța informațiilor științifice, deși trebuie subliniat că majoritatea statelor membre dispun de organisme și de medii științifice care au desfășurat o activitate care poate servi de exemplu pentru asigurarea unui pescuit durabil.

3.4.2

Autorizațiile de pescuit reprezintă o condiție obligatorie pentru a putea efectua activități de pescuit de adâncime. După o perioadă de tranziție de doi ani, traulele de fund sau setcile de fund nu vor mai putea fi utilizate. Navele care nu vizează specii de adâncime vor avea acces la zonele respective doar în temeiul unei autorizații de pescuit care indică speciile de adâncime sub formă de capturi accidentale, până la un anumit prag.

3.4.3

În prezent, anumite specii (ca de exemplu cardina sau langustina) pot fi pescuite în mod durabil doar cu traule de fund. Interzicerea acestora într-un termen apropiat și în lipsa negocierilor cu părțile interesate ar putea duce la pierderi economice și de locuri de muncă în sector. CESE consideră că o mai bună cunoaștere științifică și un pescuit controlat al acestor specii, împreună cu alte măsuri tehnice și de sprijin, ar permite o practicare durabilă a activităților de pescuit, din punct de vedere ecologic, social și economic. În acest sens, ar trebui sprijinită utilizarea pe scară largă a unor traule de concepție nouă, care oferă soluții tehnice ce ar permite înlocuirea pescuitului cu traule de fund din prezent cu alte metode de pescuit în ape adânci.

3.5.1

Acest obiectiv reprezintă un criteriu transversal pentru toată PCP. Fără o cunoaștere științifică a mediului marin și a habitatelor sale este imposibilă stabilirea unor rate de exploatare care să fie compatibile cu utilizarea durabilă a acestora. Gestionarea pescuitului trebuie să se facă pe baza ratelor care corespund producției maxime durabile.

3.5.2

CESE s-a pronunțat deja, în avizul privind Cartea verde și în avizele ulterioare pe tema respectivă, pentru o mai bună cunoaștere științifică a mediului marin și a stării stocurilor, propunând ca cercetarea și colectarea datelor să fie coordonată de organizațiile regionale de gestionare a pescuitului.

3.5.3

De asemenea, CESE susține propunerea formulată în avizul privind finanțarea PCP (3), ca această activitate să fie desfășurată de organisme științifice independente, împreună cu pescarii sau organizațiile acestora. În aceeași ordine de idei, reafirmăm necesitatea unei formări permanente pentru îmbunătățirea capitalului uman și, în special, direcționarea tinerilor cercetători către mediul marin.

3.6.1

Conform propunerii, posibilitățile de pescuit, care pot fi stabilite în prezent în funcție de limitele efortului de pescuit și de limitele de captură, vor putea fi determinate doar în funcție de limitele efortului de pescuit. În acest sens, CESE își reafirmă opinia conform căreia orice limitare va trebui justificată pe baze științifice.

3.6.2

Statele membre vor adopta măsuri de evitare a creșterii capacității de capturare, precum și a capturilor accidentale de specii vulnerabile, dar și măsuri de prevenire a aruncării capturilor înapoi în mare.

3.6.3

Pentru a nu expune pescarii din UE (care trebuie să respecte cote sau limite ale efortului de pescuit) la un tratament discriminatoriu în raport cu concurenții lor din țări terțe, care pot pescui fără restricții, CESE solicită Comisiei să se implice susținut în încheierea de acorduri regionale de conservare a resurselor, obligatorii pentru toate părțile.

4.1

CESE este de acord cu Comisia în privința următoarelor elemente ale propunerii:

4.2

Pe de altă parte, CESE recunoaște că traulele de fund pot reprezenta un pericol nu numai pentru speciile de adâncime, ci și pentru fundul mării din zonele vulnerabile. Însă această tehnică nu trebuie ostracizată, deoarece, utilizată cum se cuvine, ea este singura care permite și practicarea altor tipuri de pescuit, fără a le afecta durabilitatea. CESE propune stabilirea de criterii științifice care să permită stabilirea limitelor utilizării acestei tehnici.

4.3

În fond, CESE consideră că propunerea se îndreaptă în direcția bună, fiind însă nevoie de găsirea unui echilibru adecvat între protecția habitatelor și a speciilor vulnerabile, pe de o parte, și exploatarea durabilă a resurselor din punct de vedere economic, social și ecologic, pe de altă parte. Prin urmare, consideră că interzicerea traulelor de fund sau setcilor de fund ar putea constitui o măsură disproporționată, în cazul în care nu se ține cont de evaluările științifice.

4.4

Ca alternativă la interdicție, CESE propune respectarea Orientărilor internaționale pentru gestionarea pescuitului de adâncime în marea liberă ale Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), a căror aplicare la nivel internațional – și mai ales în Uniunea Europeană - se bucură de apreciere din partea ONU. De asemenea, salută faptul că Comisia recunoaște necesitatea acordării de asistență financiară pentru înlocuirea uneltelor de pescuit și pentru formarea echipajelor. Această asistență va trebui să adaptată la situația de criză economică și socială din Europa.