Avizul Comitetului Economic și Social European privind structurile de finanțare pentru IMM-uri în contextul financiar actual (aviz din proprie inițiativă)

2011/C 48/07

Raportor: dna DARMANIN

La 26 februarie 2009, în conformitate cu articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, Comitetul Economic și Social European a hotărât să elaboreze un aviz din proprie inițiativă cu privire la

Structurile de finanțare pentru IMM-uri în contextul financiar actual.

Secțiunea pentru piața unică, producție și consum, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 8 iulie 2010.

În cea de-a 465-a sesiune plenară, care a avut loc la 15 și 16 septembrie 2010 (ședința din 16 septembrie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 121 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 3 abțineri.

1.   Concluzii și recomandări

1.1   CESE îndeamnă Comisia să consolideze instrumentele de finanțare pentru IMM-uri, asigurându-se că sistemul de garantare al Programului-cadru pentru competitivitate și inovare (CIP) rămâne în vigoare după actuala perioadă de finanțare, că fondurile structurale sunt accesibile cu ușurință pentru IMM-uri și că prioritățile de finanțare sunt definite cu claritate. În situația actuală de reducere a fondurilor proprii, instituțiile de garantare oferă instituțiilor bancare partenere posibilitatea de a beneficia de un efect pozitiv de atenuare, în cadrul Acordului Basel II. În acest context, ar trebui încurajate instituțiile de garantare reciprocă.

1.2   CESE recomandă instituirea de platforme comerciale pentru microîntreprinderi și IMM-uri. Majoritatea celor mai cunoscute burse de valori sunt caracterizate de prea multe cerințe de raportare și de proceduri prea lungi, astfel încât IMM-urile nu se pot lista. În plus, costurile sunt de obicei prohibitive, inclusiv în cazul listărilor alternative și/sau secundare. Instituirea de miniplatforme regionale coordonate de o rețea europeană ar crea un nou instrument care ar putea servi la mobilizarea de noi capitaluri pentru întreprinderile mici. Aceasta ar încuraja mai mult finanțarea prin capital de risc și prin Business Angels („investitori providențiali”), facilitând de asemenea sprijinirea întreprinderilor mici de către micii investitori în capital de risc.

1.3   IMM-urile, în special microîntreprinderile, au dificultăți mai mari de accesare a creditelor. De asemenea, pentru publicul obișnuit este foarte neclar încotro s-au îndreptat banii destinați salvării băncilor. Poate că nu ar fi indicat să se impună băncilor publicarea acestor date dar, pe de altă parte, CESE consideră că ar fi mai potrivit ca băncile să aloce un anume procent din fondurile care le-au fost acordate în scopul redresării (în țările în care au fost utilizate), pentru a oferi facilități de creditare întreprinderilor mici și microîntreprinderilor, mai ales în cazul proiectelor inovatoare.

1.4   CESE încurajează elaborarea unui cadru care să faciliteze crearea de instituții microfinanciare care să acorde împrumuturi participative și etice. Această metodă de finanțare se poate dovedi cu siguranță avantajoasă pentru IMM-uri, fiind bazată pe împărțirea riscurilor și a profitului, pe o finanțare stabilă și pe evitarea speculațiilor. Un fenomen precum acordarea de către bănci a unor împrumuturi participative ar trebui analizat în profunzime de către Comisie. Astfel, CESE solicită Comisiei să pregătească o Carte verde pe baza căreia să poată fi lansată dezbaterea privind acordarea de împrumuturi participative de către bănci la nivel european. Inițiativele individuale ale unor țări ca Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Malta sunt de apreciat, dar ar putea stânjeni integrarea la un nivel superior a domeniului serviciilor financiare în UE. În plus, inițiativele separate, necoordonate, pot să nu conducă la cele mai eficiente rezultate pe care acest tip de finanțare le poate asigura, cum ar fi împărțirea riscului și a beneficiilor, precum și o abordare socială a finanțelor. Încurajarea microfinanțelor islamice ar putea determina de asemenea noi activități antreprenoriale și, în același timp, ar contribui la combaterea sărăciei în anumite regiuni. În acest context, ar trebui pregătită o directivă care să prevadă, să abordeze și să încurajeze metodele alternative de finanțare, asigurând condiții echitabile de concurență cu celelalte metode, convenționale, de finanțare.

1.5   CESE propune ca statele membre să acorde direct credite IMM-urilor sau să acorde garanții totale sau parțiale instituțiilor financiare, cu scopul de a le incita să acorde credite IMM-urilor. În perioada crizei financiare, o serie de state membre au recurs la această practică, ea dovedindu-se eficientă sub aspectul reducerii dificultăților IMM-urilor în a obține creditare.

1.6   CESE consideră că Fondul European de Investiții (FEI) trebuie să investească în IMM-uri în mod direct sau printr-un sub-fond destinat unui anumit sector, de exemplu un fond pentru tinerii întreprinzători, care ar promova de asemenea cultura antreprenorială. În plus, fondurile Băncii Europene de Investiții (BEI) ar trebui alocate unor bănci intermediare care sprijină puternic IMM-urile. Pentru a încuraja aceste bănci să utilizeze fondurile BEI la finanțarea IMM-urilor, CESE propune și ca riscul să fie împărțit între ele și BEI.

1.7   CESE recomandă băncilor să ofere diferite tipuri de finanțare, inclusiv împrumuturi participative, inovatoare și etice. Finanțări cum sunt cele acordate de Grameen Bank din Bangladesh ar putea fi limitate considerabil din cauza Acordului Basel II. Instituțiile financiare nu sunt în măsură să se ocupe de problemă, ci să ofere o soluție: sistemul de creditare trebuie să se bazeze pe analiza contextului social, și nu pe tehnici bancare prestabilite. Prin urmare, se impune revizuirea rapidă a Acordului Basel II sau măcar un acord care să permită tipuri de finanțare ce se îndepărtează de sistemul convențional.

1.8   În UE apar rețele de Business Angels. Din nefericire, acestea nu par a fi reglementate, ceea ce ar putea duce la abuzuri considerabile, care ar descuraja întreprinzătorii să utilizeze această modalitate importantă de finanțare a creșterii economice. Ar trebui elaborat un cadru legal care să stimuleze rețelele de Business Angels sau desfășurarea activităților de acest gen.

1.9   CESE încurajează acordarea de către statele membre de stimulente pentru Business Angels și rețelele acestora, inclusiv pentru investitorii din familie, ca de exemplu părinții. Numeroși întreprinzători tineri se bazează pe fondurile disponibile în familie, în condițiile în care nu există altele la îndemână. Acest gen de investitori trebuie recompensați și stimulați prin credite fiscale.

2.   Introducere și context

2.1   Statele membre ale UE se confruntă cu o mare provocare: nevoia de a încuraja și de a stimula spiritul antreprenorial. Consiliul European de la Lisabona, din martie 2000, a stabilit acest obiectiv în vederea îmbunătățirii ocupării forței de muncă, reformei economice și coeziunii sociale. La 21 ianuarie 2003, Comisia Europeană a publicat Cartea verde privind spiritul antreprenorial în Europa, care subliniază existența unui număr prea mic de europeni ce își încep propria afacere și absența dezvoltării continue a activităților antreprenoriale existente.

2.2   Dezvoltarea spiritului antreprenorial aduce beneficii importante, atât economice, cât și sociale. El nu numai că reprezintă un motor al creării de locuri de muncă, al inovării, competitivității și creșterii economice, ci și contribuie la realizarea personală și la îndeplinirea obiectivelor sociale (1).

2.3   Legătura dintre spiritul antreprenorial și performanțele economice naționale poate fi ilustrată de supraviețuirea întreprinderilor, inovare, crearea de locuri de muncă, progresul tehnologic și creșterea productivității și exportului. Prin urmare, el aduce beneficii nu numai persoanelor implicate, ci și societății în întregul ei.

2.4   O anchetă întreprinsă de Centrul de cercetare pentru întreprinderi și dezvoltare economică (Centre for Enterprise and Economic Development Research) a arătat că una dintre cele mai frecvente probleme în cazul tinerilor întreprinzători este capitalul de pornire (pe lângă cerințele administrative legale). Cu toate acestea, numai 40 % dintre organizațiile specializate în acordarea de sprijin care au participat la anchetă au considerat că acestea sunt mai grave decât constrângerile financiare cu care se confruntă alte întreprinderi mici. Multe întreprinderi noi au dificultăți în a oferi garanții care să le permită obținerea unui credit de inițial, deși în cazul tinerilor întreprinzători acesta poate constitui un obstacol și mai important, având în vedere posibilitățile și mai restrânse ale acestora de a dispune de active care ar putea fi folosite în acest scop. Bineînțeles, măsura în care acest lucru reprezintă o constrângere efectivă diferă în funcție de sector și de activitate.

2.5   Actuala criză economică descurajează spiritul antreprenorial, mai ales având în vedere modul în care afectează IMM-urile. CESE s-a ocupat pe larg de apariția și consecințele crizei financiare, precum și de rolul esențial pe care sistemul bancar l-a avut în această privință. Realitatea este că IMM-urile sunt încă grav afectate de criză și că le este încă greu să găsească finanțare.

2.6   În orice caz, în contextul actual, creditul bancar rămâne extrem de redus (în ciuda reducerilor masive ale dobânzilor la împrumuturi), din cauza:

2.7   Astfel, capitalul băncilor este raționalizat, fiind destinat fie clienților deja existenți pe care banca nu își poate permite să îi piardă, fie instrumentelor cu venit fix și de calitate superioară, cum ar fi titlurile de stat. Deoarece nevoia de creditare a guvernelor crește odată cu necesitatea injectării de fonduri în economie, disponibilitatea titlurilor de stat a crescut și ea, ceea ce a condus la rândul său la scăderea fondurilor disponibile pentru acordarea de credit întreprinderilor și consumatorilor.

3.   Scurtă prezentare a naturii IMM-urilor, dincolo de statisticile oficiale

3.1   IMM-urile sunt speciale din mai multe puncte de vedere. Enumerarea tuturor caracteristicilor lor specifice nu ar putea reda dinamismul lor. Totuși, unele dintre aceste caracteristici merită o scurtă mențiune.

3.2   IMM-urile sunt, de regulă, întreprinderi familiale și care durează de mai multe generații. Familia reprezintă un investitor important în întreprindere, dar adesea acest lucru nu este suficient. În general, IMM-urile sunt operatori locali, ceea ce le influențează metoda de externalizare, precum și modul de recrutare a personalului (adesea extrem de prudent). Nu există o distincție clară între proprietar și administrator, pe lângă aceasta existând adesea o relație strânsă între proprietari și angajați (ceea ce sporește fidelitatea de ambele părți). IMM-urile sunt flexibile, dinamice și își însușesc rapid inovațiile. De obicei, IMM-urile evită riscurile în gestionarea fluxurilor de numerar, utilizându-și rezervele mai înainte de a apela la instituții de credit. Ele se confruntă cu multe probleme birocratice când solicită și când primesc credit.

3.3   Părerea că IMM-urile sunt întreprinderi cărora este mai riscant să li se acorde împrumuturi derivă, în parte, din însăși natura acestora, ele fiind adesea întreprinderi nou-înființate, ce manifestă aversiune față de îndelungatele proceduri birocratice de finanțare, duc lipsă de suficiente garanții și în general nu dispun, din cauză că sunt mici, de instrumente de gestionare a riscului.

3.4   Trebuie remarcat că problemele cu care se confruntă IMM-urile devin și mai acute în cazul microîntreprinderilor.

4.   Instrumente de finanțare

4.1   Listarea publică la burse de valori recunoscute – Ofertele publice inițiale sunt făcute de obicei de companii solide care încearcă să adune capital pe termen lung prin emiterea de acțiuni (shares) sau obligațiuni (bonds) pe lista oficială. Aceasta se face în general înainte de etapa de expansiune, când proprietarii și/sau investitorii de capital de risc caută o cale de ieșire. Există și piețe secundare, care nu sunt de obicei potrivite pentru microîntreprinderi, și la care pot accede doar cele mai mari dintre întreprinderile mici. Deși listele alternative sunt de obicei mai limitate decât cele de pe piața primară, obligațiile de informare sunt aceleași. Costurile de listare pot fi de la 500 000 de euro în sus.

4.2   Noi surse de finanțare; acordarea de către bănci a unor împrumuturi participative – Un nou fenomen se manifestă în Europa sub forma acordării de către bănci a unor împrumuturi participative și etice, fenomen cunoscut și sub denumirea de „finanțe islamice”. Modul în care acesta funcționează este interesant și probabil adecvat, în contextul actual, situației și cerințelor cu care se confruntă IMM-urile. El oferă diverse instrumente, dintre care multe nu prezintă un caracter de noutate pentru țările europene. Cu toate acestea, anumite prevederi legislative, în special ale legislației fiscale, stânjenesc dezvoltarea acestui tip de finanțare. Din păcate, mai multe state membre ale UE (cum ar fi Regatul Unit, Franța, Luxemburg, Germania, Malta și Italia) adoptă măsuri individuale ce riscă să creeze probleme de pașaport în relație cu piața internă. Se poate produce un fenomen de pătrundere a instituțiilor financiare participative pe piața UE prin intermediul unor instrumente legislative alternative (2).

4.2.1   Această metodă de finanțare se poate dovedi cu siguranță avantajoasă pentru IMM-uri, fiind bazată pe împărțirea riscurilor și a profitului, ca și pe o finanțare stabilă, cu evitarea speculațiilor și a anumitor tipuri de investiții.

4.2.2   Un sector foarte nou și aflat în evoluție este microfinanțarea islamică. Aceasta constă într-o serie de servicii financiare destinate persoanelor considerate de obicei nefinanțabile, în special din cauza lipsei garanțiilor care pot proteja o instituție financiară de riscul pierderilor.

4.2.3   Adevărata revoluție a microfinanțării este faptul că dă o șansă celor care nu au avut acces pe piața financiară, deschide noi perspective și dă posibilitatea persoanelor să își ducă la bun sfârșit proiectele și ideile cu resurse proprii, fără să depindă de asistență și subvenții. Experiențele în domeniul microfinanțării din întreaga lume au dovedit clar că persoanele defavorizate au nevoie de o gamă largă de servicii financiare, fiind gata să suporte costurile pe care acestea le implică și dovedindu-se demni de a primi finanțare. Grupul-țintă căruia i se adresează microfinanțarea este alcătuit din cei care trăiesc la așa-zisă limită a sărăciei, care ar putea astfel să atingă mai ușor un nivel de viață decent și care au idei de afaceri dar nu și acces la finanțarea formală.

4.2.4   Pe marginea acestui subiect au fost făcute câteva studii, iar experiența din teren este încă destul de limitată, însă microfinanțarea pare să prezinte un potențial enorm, atât sub aspectul combaterii sărăciei și a excluziunii sociale și financiare, cât și sub cel al lărgirii și diversificării clientelei instituțiilor financiare din țările în curs de dezvoltare cu substrat cultural islamic. Așadar, acordarea de către bănci a unor împrumuturi participative a arătat că pune accentul nu numai pe reușita financiară, ci și pe maximizarea beneficiilor sociale, prin crearea unor instituții financiare mai sănătoase, care să poată furniza servicii financiare eficiente, inclusiv la baza societății.

4.3   Sisteme de finanțare guvernamentală și comunitară – Guvernele, prin intermediarii lor, s-au implicat în promovarea întreprinderilor prin diferite măsuri, cum ar fi stimulentele fiscale, sistemele de finanțare și granturile oferite în cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională și Fondului European de Investiții.

4.3.1   Adoptarea anumitor inițiative privitoare la capitalul de pornire și la cel inițial nu a atins, se pare, nivelul așteptat.

4.4    Business Angels , cunoscuți și ca investitori privați sau investitori informali în capital de risc, sunt considerați surse netradiționale de finanțare și furnizează în principal capital social întreprinderilor, din etapa inițială până la etapa de dezvoltare timpurie.

5.   Un cadru de acțiune care ar putea fi adoptat pentru atenuarea crizei financiare și de investiții și pentru facilitarea accesului IMM-urilor la credite

5.1   Punerea rapidă în aplicare a Small Business Act (SBA) este esențială în situația economică actuală. CESE a salutat SBA-ul prezentat de Comisie, însă acum reiterează importanța punerii în practică a inițiativelor propuse.

5.1.1   În această perioadă în care lichiditățile au devenit un lux pentru IMM-uri, solicităm modificarea Directivei privind întârzierea efectuării plăților, pentru a se garanta că IMM-urile sunt plătite la timp pentru toate tranzacțiile comerciale și că termenul de plată de 30 de zile este respectat. Cu toate acestea, punerea în aplicare trebuie să fie într-adevăr realizabilă și susținută de către furnizori (atât privați, cât și publici).

5.1.2   O altă directivă care trebuie pusă în aplicare cu rapiditate este Directiva privind cota redusă a TVA aplicate serviciilor furnizate la nivel local și cu utilizare intensivă a forței de muncă, servicii care sunt, în principal, furnizate de IMM-uri. Cu toate că a stârnit o oarecare controversă, se consideră că o astfel de directivă ar stimula practicile comerciale ale IMM-urilor, făcându-le mai atrăgătoare pentru consumatorul final.

5.2   Potrivit datelor oferite de camerele de comerț europene, 30 % dintre IMM-uri se confruntă cu probleme de lichiditate, dintre care un sfert sunt cauzate de refuzarea acordării de credite de către bănci. În această perioadă în care băncile sunt supuse unui control minuțios și au adoptat o abordare extrem de conservatoare în ceea ce privește finanțarea, transformarea IMM-urilor în ținta acestui regim conservator va fi în detrimentul economiei.

5.2.1   UE a sporit fondurile bancare destinate IMM-urilor, prin creșterea fondurilor BEI în contextul planului de redresare economică. Cu toate acestea, IMM-urile consideră că accesul la creditul bancar este încă foarte dificil. De aici rezultă că, deși s-au alocat bani creditării IMM-urilor, acestea nu beneficiază de ei. Prin urmare, este important ca băncile intermediare care sunt selecționate să gestioneze fondurile BEI să sprijine pe deplin IMM-urile. Dacă, în mod repetat, un intermediar nu acordă astfel de fonduri IMM-urilor, BEI ar trebui să-l înlocuiască. În sfârșit, pentru a încuraja intermediarii să împrumute efectiv IMM-urilor banii proveniți de la Banca Europeană de Investiții, riscurile asociate acestor împrumuturi ar trebui împărțite între BEI și băncile intermediare, și nu suportate doar de acestea din urmă.

5.3   Un alt aspect important, în special pentru întreprinderile nou-înființate, este accesul la capitalul de risc. Piața de capital de risc în faza inițială din Europa reprezintă numai aproximativ 2 miliarde EUR pe an, ceea ce înseamnă numai 25 % din piața echivalentă din SUA. Numai una din 50 de IMM-uri se adresează unei societăți de capital de risc pentru finanțare. Informațiile despre finanțarea cu capital de risc sunt ușor accesibile, însă foarte adesea IMM-urile tradiționale nu sunt conștiente de posibilitatea de a obține fonduri de capital de risc în realitate. Acest aspect este legat și de abordarea conservatoare a antreprenorilor europeni în ceea ce privește riscurile: aceștia par să recurgă mai degrabă la serviciile bancare decât la finanțarea cu capital de risc.

5.4   Cererile de oferte publice reprezintă posibilități importante pentru IMM-uri, însă, în prezent, IMM-urile sunt mai puțin competitive la acest nivel, atât din cauza experienței considerabile a întreprinderilor mai mari, cât și din cauza reglementărilor stricte referitoare la garanțiile bancare și la declarațiile cu privire la cifra de afaceri. Cererile de oferte publice ar trebui să includă inițiative mai favorabile IMM-urilor, cum ar fi reducerea capitalului blocat în garanțiile bancare, încurajarea IMM-urilor să depună oferte și, de asemenea, sprijinirea grupurilor de IMM-uri.

5.5   Reducerea birocrației este principala prioritate pentru IMM-uri, care suportă sarcini administrative și de reglementare disproporționate în comparație cu întreprinderile mai mari. Este dovedit faptul că o întreprindere mare cheltuiește, în medie, 1 euro pe angajat cu sarcinile de reglementare, în timp ce o întreprindere mică trebuie să cheltuiască până la 10 euro. Comisia este pe calea cea bună în ceea ce privește reducerea birocrației, însă suntem încă departe de pragul care ar ajuta în mod real IMM-urile.

5.6   Concurența durabilă reprezintă viitorul economiei noastre. IMM-urile care susțin principii durabile și care își desfășoară activitatea în cadrul economiei ecologice ar trebui, prin urmare, sprijinite în procesul de finanțare.

5.7   Finanțarea UE este substanțială și răspândită atunci când este vorba de sprijinirea IMM-urilor din domeniul noilor tehnologii, dovedindu-se de mare ajutor. Cu toate acestea, și IMM-urile furnizoare de produse/servicii tradiționale trebuie încurajate să adopte abordări inovatoare chiar și în domeniul propriu de activitate. Instrumentele de finanțare ar trebui consolidate, pentru a sprijini și aceste activități răspândite ale IMM-urilor.

5.8   CESE recunoaște că organisme precum cele care fac parte din schema europeană de garantare reciprocă (European Mutual Guarantee scheme – AECM) s-au dovedit foarte importante în cursul crizei. CESE încurajează Comisia să continue să creeze un mediu favorabil sprijinirii IMM-urilor de către astfel de organizații, sub aspectul garanțiilor oferite pentru finanțarea acestora.

5.9   Programul-cadru pentru competitivitate și inovare (CIP) s-a dovedit foarte util pentru IMM-uri, motiv pentru care CESE încurajează Comisia să mențină în acest program, și după 2013, instrumentul de garantare în favoarea IMM-urilor.

(1)  Flash Eurobarometru, Entrepreneurship Survey of the EU (25 Member States), United States, Iceland and Norway Analytical Report [Anchetă privind spiritul antreprenorial în UE (25 de state membre), Statele Unite, Islanda și Norvegia. Raport de analiză].

(2)  A se vedea Islamic Finance in a European Union Jurisdiction Workshops Report (Raportul atelierelor pe tema „Finanțele islamice în cadrul jurisdicțional al Uniunii Europene”), publicat de Institutul de management din Malta, Asociația patronală din Malta și Sindicatul lucrătorilor bancari din Malta.