Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52009AE0622

    Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind indicarea, prin etichetare și informații standard despre produs, a consumului de energie și de alte resurse al produselor cu impact energetic (reformare)

    JO C 228, 22.9.2009, p. 90–94 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    22.9.2009   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 228/90


    Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind indicarea, prin etichetare și informații standard despre produs, a consumului de energie și de alte resurse al produselor cu impact energetic (reformare)

    COM(2008) 778 final/2 – 2008/0222(COD)

    2009/C 228/17

    La 30 ianuarie 2009, în conformitate cu articolul 95 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, Consiliul a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

    „Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind indicarea, prin etichetare și informații standard despre produs, a consumului de energie și de alte resurse al produselor cu impact energetic” (reformare)

    Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 12 martie 2009. Raportor: dl PEZZINI.

    În cea de-a 452-a sesiune plenară, care a avut loc la 24 și 25 martie 2009 (ședința din 24 martie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 180 de voturi pentru și 3 abțineri.

    1.   Concluzii și recomandări

    1.1

    Comitetul salută inițiativa Comisiei, de actualizare a Directivei 92/75/CEE privind indicarea obligatorie prin etichetare a consumului de energie la aparatele de uz casnic, directivă care este foarte bine cunoscută nu numai de milioane de consumatori, ci și de întreprinderile din sector și de distribuitori.

    1.2

    În opinia Comitetului, sistemul a permis:

    producătorilor să își poziționeze mai bine produsele proprii pe piață, în cadrul unor categorii superioare de calitate și eficiență;

    consumatorilor să aleagă în cunoștință de cauză, să-și modifice deprinderile și să creeze concurență între producători;

    societății să devină mai ecologice și să urmărească utilizarea durabilă a resurselor, asigurând controlul pieței interne.

    1.3

    Comitetul consideră că se impune evidențierea elementelor fundamentale care permit implementarea unei politici reușite în domeniu:

    criterii simple, clare și ușor de înțeles;

    informații exacte, relevante și comparabile în ceea ce privește consumul specific de energie;

    analize eficiente privind costurile și beneficiile, acceptate de toate părțile interesate;

    rezultate științifice verificate;

    reducerea la minimum a sarcinilor birocratice și administrative, precum și a costurilor operaționale;

    compatibilitatea și coerența dintre prevederile obligatorii și instrumentele voluntare;

    sisteme dinamice și flexibile, care lasă loc inovării și progresului tehnologic;

    informații simple și pe înțelesul tuturor;

    promovarea durabilității pe piața mondială, fără crearea de bariere disimulate în calea comerțului internațional.

    1.4

    În opinia Comitetului, orice inițiativă de revizuire a sistemului de etichetare trebuie să păstreze caracteristicile care au asigurat reușita acestuia, și anume simplitatea, transparența, fiabilitatea și posibilitatea de comparare, trebuie să asigure actualizarea acestuia prin mecanisme flexibile și dinamice de clasificare a performanțelor produsului, precum și o alegere informată din partea consumatorului, în privința unor produse mai eficiente și durabile, ce respectă standarde precise.

    1.5

    Comitetul recomandă ca, înainte de extinderea domeniului de aplicare al directivei la noi tipuri de produse „cu impact energetic”, să se efectueze un studiu de impact și o analiză costuri-beneficii, sector cu sector, care să fie clară, transparentă, acceptată de toate părțile interesate și bazată pe dovezi științifice.

    1.6

    În plus, Comitetul consideră utilă menținerea bunei funcționări a Directivei 92/75/CEE (1), prin îmbunătățirea și perfecționarea mecanismelor dinamice de reclasificare ale acesteia (2).

    1.7

    Comitetul sprijină extinderea sistemului de etichetare energetică (Energy Label) la alte produse consumatoare de energie, deoarece mesajul este clar și transparent, poate fi lesne comparat pe piață și poate deveni un instrument de marketing de succes.

    1.8

    CESE consideră că, în cazul altor produse sau servicii care nu consumă energie, dar influențează acest proces, alte instrumente de informare și de mediu s-ar putea dovedi mai potrivite.

    1.9

    În opinia Comitetului, trebuie evitată orice suprapunere a unor reglementări aflate adesea în concurență și/sau conflict, care conduce la sporirea costurilor și birocrației, și trebuie aplicată o abordare sectorială integrată,, care să integreze cei trei piloni ai durabilității.

    1.10

    Comitetul este de acord cu importanța pe care o prezintă garantarea posibilității de acordare a unor stimulente, fără încălcarea prevederilor comunitare privind ajutorul de stat.

    1.11

    În ceea ce privește dispozițiile referitoare la achizițiile publice, Comitetul recomandă prudență în impunerea de măsuri obligatorii, considerând că este important să se asigure statelor membre libertate de acțiune, precum și un echilibru corect între aceasta și achizițiile publice ecologice voluntare (Green Public Procurement – GPP).

    2.   Introducere

    2.1

    Directiva 92/75/CEE a Consiliului din 22 septembrie 1992 privind indicarea consumului de energie și de alte resurse în cazul aparatelor de uz casnic prin etichetare este o directivă-cadru care își propune să orienteze piața produselor electrocasnice către o mai mare eficiență sub aspect energetic, prin furnizarea de informații utile și comparabile consumatorilor și pieței.

    2.2

    Principalele aspecte pozitive ale indicării consumului de energie prin etichetare energetică (Energy Label) sunt:

    faptul că este obligatorie;

    vizibilitatea;

    folosirea unui limbaj ușor de înțeles;

    posibilitatea comparării imediate cu alte produse din aceeași categorie.

    2.3

    În opinia Comitetului, sistemul, care se aplică doar anumitor sectoare și este supus unor analize și studii sectoriale riguroase, a permis:

    producătorilor să își poziționeze mai bine produsele proprii pe piață, în cadrul unor categorii superioare de calitate și eficiență, ceea ce le-a permis să obțină un profit de pe urma investițiilor destinate introducerii unor produse electrocasnice mai bune și mai inovatoare;

    consumatorilor să aleagă în cunoștință de cauză și să-și modifice deprinderile de consum;

    societății să devină mai ecologice, să urmărească utilizarea durabilă a resurselor și să reducă consumul acestora.

    2.4

    Comitetul consideră că trebuie subliniat faptul că directiva privind indicarea consumului de energie prin etichetare constituie unul dintre instrumentele comunitare de mare succes, deoarece se bazează pe:

    criterii simple, clare și ușor de înțeles;

    informații exacte, relevante și comparabile în ceea ce privește consumul specific de energie;

    analize eficiente privind costurile și beneficiile, acceptate de toate părțile interesate;

    rezultate științifice verificate;

    reducerea la minimum a sarcinilor birocratice și administrative, precum și a costurilor operaționale;

    compatibilitate, coerență și evitarea suprapunerii cu legislația comunitară și cu instrumentele voluntare referitoare la aceeași chestiune;

    prevederi dinamice și flexibile, care lasă loc inovării și progresului tehnologic;

    informații simple, ușor de parcurs și de înțeles de către toți cei interesați, și în special de către consumator;

    răspândirea principiilor durabilității pe piața mondială.

    2.5

    Printre produsele avute în vedere, care au un impact semnificativ asupra mediului, se numără frigiderele, congelatoarele și combinațiile acestora, mașinile de spălat rufe, de uscat rufe și combinațiile acestora, mașinile de spălat vase, cuptoarele, boilerele și boilerele cu acumulare, sursele de iluminat și aparatele de climatizare. În cazul acestor produse se prevede o actualizare a etichetelor în 2009 și 2010.

    2.6

    Studiile preliminare asupra produselor consumatoare de energie, efectuate la îndemnul Comisiei, au indicat că etapa de utilizare a acestora este răspunzătoare pentru mai mult de 80 % din impactul lor asupra mediului.

    2.7

    Lărgirea domeniului de aplicare al Directivei 92/75/CEE și la alte produse de uz casnic, precum și la toate „produsele cu impact energetic”, cu excepția celor din transporturi, care beneficiază de o reglementare proprie, reprezintă o schimbare de mare anvergură și care implică un angajament serios. Eforturi similare sunt depuse și în procesul de revizuire a Directivei 2005/32/CE privind proiectarea ecologică.

    2.8

    Menționarea necesității economiilor de energie în cazul oricărui „bun care are un impact asupra consumului de energie în faza de utilizare, care este introdus pe piață și/sau pus în funcțiune pe teritoriul Comunității, inclusiv părți destinate spre a fi integrate în produsele cu impact energetic”, sugerează faptul că în domeniul de aplicare intră nu doar produsele cu impact direct asupra consumului de energie, ci și produsele care, în faza de utilizare, influențează în mod direct sau indirect consumul de energie, așa cum este cazul ușilor și ferestrelor, materialelor de construcție și învelișurilor.

    2.9

    Includerea acestor noi produse și sectoare în domeniul de aplicare al unei directive modificate ar putea determina o schimbare a parametrilor care trebuie luați în considerare în privința etichetării energetice, precum și o modificare a etichetei înseși, pe care ar trebui adăugați diferiți parametri, în funcție de sector și de produs.

    2.10

    Reformarea Directivei privind etichetarea energetică se numără printre prioritățile anunțate în Planul de acțiune privind eficiența energetică (3) și în Planul de acțiune pentru o producție și un consum durabile și pentru o politică industrială durabilă (PCD/PID) (4), în privința căruia Comitetul a avut ocazia de a elabora un aviz (5). În acest cadru sunt cuprinse nu numai etichetarea energetică (Energy Label), dar și cea ecologică (Eco-Label), eticheta Energy Star, tehnicile specifice de proiectare ecologică, standardele de eficiență în construcții (Building Efficiency Standards), standardele de excelență EMAS și alte informații cu caracter ecologic, cum ar fi declarațiile de mediu privind produsele (Environmental Product Declarations – EPD), precum și multe alte etichete utilizate în diferite sectoare, în special în cel alimentar (6).

    2.11

    În mod similar, în ceea ce privește achizițiile publice ecologice (Green public procurement – GPP), Comitetul a recomandat „promovarea dezvoltării […] prin definirea caracteristicilor tehnice ale produselor ecologice, începând cu acelea care au impactul pozitiv cel mai puternic asupra mediului” și a recomandat:

    includerea în specificații a costului întregului ciclu de viață al produsului sau serviciului;

    crearea unei baze de date electronice corespunzătoare;

    adaptarea directivelor CE privind contractele de achiziții publice, prin includerea unei referiri la standarde unanim acceptate;

    extinderea certificării EMAS;

    etichetarea ecologică;

    proiectarea ecologică (7).

    3.   Sinteza propunerii Comisiei

    3.1

    Propunerea vizează extinderea domeniului de aplicare al legislației comunitare în vigoare (8), domeniu limitat în prezent la aparatele de uz casnic, pentru a include etichetarea tuturor produselor cu impact energetic, inclusiv a produselor de uz comercial, industrial și gospodăresc, precum și a unor produse neconsumatoare de energie, cum ar fi ferestrele, care, odată puse în funcțiune sau instalate, prezintă un potențial considerabil de economisire a energiei.

    3.2

    Obiectivul global al propunerii este garantarea liberei circulații a produselor și îmbunătățirea eficienței lor energetice.

    3.3

    Directiva-cadru privind etichetarea energetică este rezultatul reformării Directivei 92/75/CEE și include totodată dispoziții referitoare la achizițiile publice și la măsurile de stimulare. Ea va constitui, în opinia Comisiei, fundamentul unei politici de mediu integrate și durabile privind produsele, care promovează și stimulează cererea de produse mai performante și îi sprijină pe consumatori în luarea de decizii mai bune.

    3.4

    Comisia consideră că propunerea de directivă-cadru completează alte instrumente comunitare în vigoare, cum ar fi Directiva privind proiectarea ecologică (9), Regulamentul privind programul de etichetare Energy Star  (10) și Regulamentul privind eticheta ecologică (11).

    4.   Observații generale

    4.1   Comitetul salută inițiativa Comisiei de actualizare a Directivei 92/75/CEE privind indicarea prin etichetare obligatorie a consumului de energie la aparatele de uz casnic, care este foarte bine cunoscută de consumatori, de întreprinderile din sector și de distribuitori.

    4.2   În opinia Comitetului, orice inițiativă de revizuire a sistemului de etichetare trebuie să păstreze caracteristicile care au asigurat reușita acestuia, și anume simplitatea, transparența, fiabilitatea și posibilitatea de comparare, trebuind în același timp să asigure actualizarea acestuia, prin intermediul unor mecanisme flexibile și dinamice de reclasificare a performanțelor produsului pe măsura trecerii timpului, astfel încât să asigure întreprinderile din sector că aceste sisteme sunt adaptate la progresul tehnico-științific, iar consumatorii că pot alege produse mai eficiente și durabile sub aspectul consumului de energie și al performanțelor, pe baza unor standarde mereu mai precise.

    4.3   Comitetul recomandă ca, înainte de extinderea domeniului de aplicare al directivei la noi tipuri de produse „cu impact energetic”, să se efectueze un studiu de impact și o analiză costuri-beneficii, sector cu sector, care să fie clară, transparentă, acceptată de toate părțile interesate și bazată pe dovezi științifice

    4.4   Ar trebui poate evitată suprapunerea unor reglementări aflate adesea în concurență, deoarece astfel se ajunge la sporirea costurilor și birocrației, și ar trebui să se țină seama de „o abordare sectorială integrată, care […] să integreze cei trei piloni ai durabilității […]. Exigențele legate de mediu ar trebui integrate încă de la faza de proiectare a produsului, din perspectiva întregului ciclu de viață, vizându-se obiective tot mai ridicate de calitate, inovare și satisfacere a consumatorului” (12).

    4.5   În opinia Comitetului, dezbaterile asupra raportului cost-beneficii și asupra studiilor de impact trebuie însoțite de analize privind capacitatea economiei europene și a întreprinderilor de a face față unor cheltuieli suplimentare, fără să trebuiască să-și reducă numărul de unități de producție și de locuri de muncă, sau să delocalizeze producția în afara Europei. Comitetul a subliniat în mai multe rânduri necesitatea asigurării durabilității sectoarelor afectate de mutațiile industriale.

    4.6   Pe lângă aceasta, Comitetul subliniază nevoia de claritate și transparență în ceea ce privește natura etichetei energetice:

    este vorba despre o etichetă care prezintă cu claritate și în termeni ușor de înțeles consumul energetic al produselor în cursul utilizării, în conformitate cu parametri neechivoci, care garantează pe deplin comparabilitatea și reclasificarea dinamică, așa cum ar trebui să se întâmple în cazul etichetei energetice actualizate (standarde revizuibile/scală deschisă de evaluare + eliminarea produselor mai puțin performante);

    pe lângă consumul de energie, eticheta apreciază și pragul de performanță în cazul eficienței energetice, consumului de apă, zgomotului, aderenței etc. Aceasta face dificilă comparația obiectivă între un produs etichetat și altul și nu ușurează nici procesul de reclasificare. Astfel de informații ar putea fi incluse mai degrabă pe o etichetă de proiectare ecologică a produselor, în contextul unei revizuiri a Directivei 2005/32/CE;

    sau ar putea fi avută în vedere adoptarea unei directive ad-hoc, așa cum a făcut Comisia în cazul propunerii de directivă privind etichetarea pneurilor în ceea ce privește eficiența consumului de combustibil (13).

    4.7   În opinia Comitetului, ar fi mai util să se asigure în continuare buna funcționare a Directivei 92/75/CEE, îmbunătățind și perfecționând mecanismele dinamice de reclasificare ale acesteia, eventual sub forma unor standarde de testare și mai precise, dar cu păstrarea acelorași caracteristici de bază.

    4.8   Comitetul sprijină extinderea sistemului de etichetare energetică la alte produse consumatoare de energie, acolo unde mesajul este clar și transparent, poate fi lesne comparat pe piață și poate deveni un instrument de marketing de succes. În cazul altor produse sau servicii care nu consumă energie, dar au un impact energetic, ar putea fi avute în vedere alte instrumente de informare, cum ar fi sistemele voluntare care se aplică la nivel comunitar în cazul anumitor produse.

    4.9   Referitor la prevederile privind posibilitatea acordării de stimulente fără încălcarea prevederilor comunitare privind ajutorul de stat, Comitetul a avut deja prilejul să se exprime favorabil (14).

    4.10   În ceea ce privește prevederile propuse în materie de achiziții publice, dispozițiile obligatorii formulate trebuie să fie, în opinia Comitetului, mai atent analizate, astfel încât să nu se ajungă la costuri de aplicare foarte ridicate.

    4.10.1   În acest sens, Comitetul consideră că statelor membre trebuie să li se asigure suficientă libertate de acțiune, prin introducerea unor praguri indicative de performanță a produsului, precum și prin asigurarea unui echilibru corect între măsurile voluntare (în conformitate cu recomandările privind achizițiile publice ecologice) și prevederile obligatorii, în vederea fructificării tuturor posibilităților oferite de Directiva 2004/18/CE în ceea ce privește includerea unor specificații ecologice în achizițiile publice.

    Bruxelles, 24 martie 2009

    Președintele Comitetului Economic și Social European

    Mario SEPI


    (1)  Care face obiectul prezentei revizuiri.

    (2)  A se vedea Planul de acțiune pentru eficiență energetică COM(2006) 545.

    (3)  COM(2006) 545 final

    (4)  COM(2008) 397 final

    (5)  A se vedea Avizul CESE 337/2009, 25 februarie 2009 privind consumul și producția durabile, raportor: dl ESPUNY MOYANO.

    (6)  A se vedea studiul efectuat în 2003 de Consiliul Național al Consumatorilor din Marea Britanie și intitulat Green Choice: What Choice?, care a arătat că actualul sistem de furnizare de informații cu caracter ecologic poate crea confuzii în rândul consumatorilor.

    (7)  A se vedea Avizul CESE privind producția ecologică. Raportor: dna DARMANIN, JO C 224, 30.8.2008, p. 1.

    (8)  Directiva 92/75/CEE a Consiliului din 22 septembrie 1992 privind indicarea, prin etichetare și informații standard despre produs, a consumului de energie și de alte resurse la aparatele de uz casnic, JO L 297, 13.10.1992, p. 16.

    (9)  Directiva 2005/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2005 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor consumatoare de energie și de modificare a Directivei 92/42/CEE a Consiliului și a Directivelor 96/57/CE și 2000/55/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului, JO L 191, 22.7.2005, p. 29.

    (10)  Regulamentul (CE) nr. 106/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind un program comunitar de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou (versiune reformată), JO L 39, 13.2.2008, p. 1.

    (11)  Regulamentul (CE) nr. 1980/2000 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 iulie 2000 privind sistemul comunitar revizuit de acordare a etichetei ecologice, JO L 237, 21.9.2000, p. 1.

    (12)  A se vedea punctul 1.3 din Avizul CESE privind producția ecologică. Raportor: dna DARMANIN, JO C 224, 30.8.2008, p. 1.

    (13)  A se vedea COM(2008) 779 final și Avizul CESE 620/2009, 25 martie 2009 privind etichetarea pneurilor în ceea ce privește eficiența consumului de combustibil și alți parametri esențiali, raportor: dl RANOCCHIARI.

    (14)  A se vedea Avizul CESE 337/2009 privind consumul și producția durabile, raportor: dl ESPUNY MOYANO, punctul 3.5: „CESE salută propunerea Comisiei …”.


    Top