9.11.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 378/73

—

având în vedere articolele 2 și 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—

având în vedere Planul de angajament pe 5 ani UE-Pakistan, din februarie 2012 (1),

—

având în vedere Cadrul strategic și Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația (11855/2012), adoptat de Consiliul Afaceri Externe la 25 iunie 2012 (2),

—

având în vedere strategia europeană de securitate intitulată „O Europă mai sigură într-o lume mai bună”, adoptată de Consiliul European la 12 decembrie 2003, și raportul privind punerea în aplicare a acesteia, intitulat „Asigurarea securității într-o lume în schimbare”, aprobat de Consiliul European la 11-12 decembrie 2008,

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 de aplicare a unui sistem de preferințe tarifare generalizate (3), ce prevede în special, regimul special de încurajare pentru „dezvoltare durabilă și bună guvernare” (GSP +),

—

având în vedere anexa VIII la regulamentul de mai sus care face referire la Convențiile ONU/OIM privind drepturile fundamentale ale omului și drepturile lucrătorilor, precum și cele legate de mediu și de principiile guvernanței, pe care Pakistan le-a ratificat și a convenit să le pună efectiv în aplicare,

—

având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe referitoare la Pakistan din 11 martie 2013,

—

având în vedere rezoluția sa din 7 februarie 2013 referitoare la recentele atacuri asupra personalului medical auxiliar din Pakistan (4), poziția sa din 13 septembrie 2012 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de introducere a unor preferințe comerciale autonome de urgență pentru Pakistan (5) și rezoluția sa din 15 decembrie 2011 cu privire la situația femeilor în Afganistan și Pakistan (6), precum și vizita delegației din partea Subcomitetului pentru drepturile omului în Pakistan din august 2013,

—

având în vedere raportul Raportorului special al ONU, Ben Emmerson, privind promovarea și protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale în lupta împotriva terorismului din 18 septembrie 2013 și raportul Raportorului special al ONU, Christof Heyns, privind execuțiile extrajudiciare, sumare sau arbitrare din 13 septembrie 2013,

—

având în vedere Rezoluția Adunării Generale a ONU 68/178 din 18 decembrie 2013 privind protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale în lupta împotriva terorismului,

—

având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A7-0117/2014),

A.

întrucât rolul strategic al Pakistanului în regiune, relațiile cu vecinii și relațiile UE-Pakistan au importanță majoră și din ce în ce mai pronunțată pentru interesele UE, datorită poziției geografice centrale într-o regiune instabilă, caracterului esențial al securității și dezvoltării sale în Asia Centrală și de Sud, precum și rolului său esențial în combaterea terorismului, neproliferarea armelor, migrația ilegală, traficul de droguri, traficul de ființe umane și alte amenințări transnaționale, toate aceste aspecte afectând securitatea și bunăstarea cetățenilor europeni;

B.

întrucât alegerile parlamentare din mai 2013 au marcat primul transfer de putere între două guverne civile alese în istoria modernă a Pakistanului; întrucât procesul democratic din Pakistan se bazează pe schimbări mai ample la nivelul societății, inclusiv pe o clasă de mijloc urbană în creștere și o societate civilă din ce în ce mai vibrantă și o mass-media din ce în ce mai independentă;

C.

întrucât progresul politic și economic al țării este obstrucționat de persistente probleme interne și regionale de securitate, cum ar fi extremismul, conflicte între secte, sinucideri și execuții selective, zonele tribale aflate în afara legii, agravate de slăbiciunea instituțiilor de aplicare a legii și sistemul de justiție penală;

D.

întrucât Pakistanul are una dintre cele mai numeroase populații neșcolarizate din lume, cu un număr estimativ de 12 milioane de copii care nu urmează nicio școală, aproximativ două treimi dintre femeile pakistaneze și jumătate dintre bărbații pakistanezi fiind analfabeți; întrucât țara încă se plasează pe locul 134 din 135 de țări analizate în cadrul raportului Forumului Economic Mondial privind disparitățile de gen;

E.

întrucât, potrivit Indicelui global de risc climatic, Pakistan se numără printre cele 12 țări cel mai grav afectate de schimbările climatice în ultimii 20 de ani, fiind victima unor inundații severe și al unei penurii de apă și direct afectat de retragerea ghețarilor din lanțurile muntoase Himalaya și Karakorum;

F.

întrucât Pakistanul este o țară semiindustrializată, cu venituri medii reduse, aproximativ o treime din populația sa trăind sub pragul sărăciei; întrucât, în 2012, Pakistanul s-a clasat pe locul 146 din 187 în clasamentul țărilor în funcție de indicele dezvoltării umane (IDU), după ce în 2011 ocupa poziția 145; întrucât situația economică din Pakistan a fost afectată de dezastre naturale succesive și întrucât gradul ridicat de insecuritate, instabilitatea și corupția larg răspândită din această țară reduc creșterea economică și limitează capacitatea guvernului de a dezvolta statul;

G.

întrucât Pakistanul este vulnerabil în fața a numeroase pericole, îndeosebi inundații și cutremure; întrucât situația instabilă a securității, împreună cu provocările sociale din Pakistan, acționează ca un catalizator, mărindu-i vulnerabilitățile; Întrucât multiplele dezastre au condus la o epuizare a strategiilor de adaptare ale comunităților deja sărăcite și le-au redus considerabil rezistența în fața dezastrelor viitoare;

H.

întrucât contribuția constructivă a Pakistanului este vitală pentru realizarea reconcilierii, a păcii și a stabilității politice în vecinătate și, îndeosebi, în Afganistan, în special în contextul retragerii planificate a trupelor combatante ale NATO în 2014;

I.

întrucât Pakistan este unul dintre cei mai mari destinatari ai asistenței umanitare și pentru dezvoltare a UE și întrucât UE reprezintă cea mai mare piață de export pentru Pakistan;

J.

întrucât Pakistan este un partener tot mai important pentru UE în ceea ce privește combaterea terorismului, proliferarea nucleară, traficul de droguri și ființe umane, criminalitatea organizată, precum și în vederea asigurării stabilității în regiune;

K.

întrucât UE și Pakistan au ales recent să aprofundeze și să extindă relațiile bilaterale, astfel cum se arată în planul de angajament pe cinci ani, lansat în februarie 2012, și în primul dialog strategic UE-Pakistan, desfășurat în iunie 2012;

L.

întrucât obiectivul Planului de angajament UE-Pakistan din 2012, încheiat pe o perioadă de 5 ani, este de a crea o relație strategică și de a încheia un parteneriat pentru pace și dezvoltare bazat pe valori și principii comune;

M.

întrucât, începând cu 1 ianuarie 2014, Pakistan este integrat în sistemul generalizat special de preferințe comerciale (GSP+) al UE;

N.

întrucât, în septembrie 2012, fabrica Ali Enterprises în Karachi, care produce blugi pentru piața europeană, a fost devastată de un incendiu, ducând la moartea a 286 de muncitori blocați; întrucât integrarea Pakistan în sistemul GSP+ ar putea stimula producția în sectorul textil și făcând din ce în ce mai importantă îmbunătățirea drepturilor de muncă și condițiile de producție,

1.

subliniază importanța alegerilor din mai 2013 pentru consolidarea democrației și a conducerii civile în Pakistan; încurajează elitele politice pakistaneze să utilizeze acest impuls pentru a consolida instituțiile democratice, statul de drept, controlul civil în toate domeniile administrației publice, în special forțele de securitate și domeniul judiciar, pentru a promova securitatea internă și regională, pentru a pune în practică reformele în materie de guvernare menite să revigoreze creșterea economică, să consolideze transparența și să încurajeze lupta împotriva criminalității organizate, precum și să atenueze nedreptățile sociale și să combată și să remedieze toate încălcările drepturilor omului;

2.

este de opinie, totuși că construcția unei democrații sustenabile și a unei societăți pluraliste, precum și realizarea unei justiții sociale mai ample, eradicarea sărăciei profunde și a malnutriției în unele părți ale țării, creșterea nivelului de educație de bază, pregătirea țării pentru efectele schimbărilor climatice, toate acestea implică reforme politice și socioeconomice profunde și dificile în Pakistan, o țară caracterizată prin structuri feudale de proprietate asupra terenurilor și de loialități politice, dezechilibre de priorități între cheltuielile militare și cele pentru protecția socială, precum și printr-un sistem nefuncțional de colectare a veniturilor care subminează în mod sistematic capacitatea statului de a furniza bunuri publice;

3.

sprijină și încurajează eforturile guvernului pakistanez să dezvolte mijloace efective de prevenire și monitorizare a posibilității apariției unor dezastre naturale în viitor, precum și pentru o coordonare și cooperare mai eficiente cu actorii locali din domeniul asistenței umanitare, cu ONG-urile internaționale și colectorii de fonduri;

4.

reiterează faptul că cele mai importante elemente pentru abordarea legăturii dintre dezvoltare și securitate în Pakistan sunt buna guvernanță, instituțiile responsabile și favorabile incluziunii, separarea puterilor și respectul pentru drepturile fundamentale; consideră, de asemenea, că guvernele civile alese, care au legitimitate democratică, cedarea puterii la nivelul provinciilor și administrarea locală eficientă sunt cel mai bine poziționate pentru a limita fluxul de violență și extremism, pentru a restaura autoritatea statului în zonele FATA și pentru a asigura suveranitatea și integritatea teritorială a Pakistanului;

5.

sprijină, în acest sens, intenția guvernului pakistanez de a purta un dialog de pace cu Pakistanul Tehreek-e-Taliban (TTP), cu condiția ca acest lucru să deschidă calea pentru o soluție politică și de durată în cazul insurgenței și pentru o ordine democratică stabilă, care să respecte drepturile omului; face apel însă, la negociatori să ia în considerare faptul că nivelul educațional – în special în rândul femeilor – este un element absolut decisiv pentru progresul societăților și să acorde o atenție deosebită școlarizării fetelor în cadrul negocierilor;

6.

apreciază angajamentul continuu al Pakistanului de a lupta împotriva terorismului pe ambele părți ale frontierei sale și încurajează autoritățile să ia măsuri mai ferme vizând limitarea și mai mare a posibilităților de recrutare și instruire a teroriștilor pe teritoriul pakistanez, care constituie un fenomen care transformă anumite zone din Pakistan în zone sigure pentru organizațiile teroriste al căror scop este destabilizarea țării și a regiunii, cel mai important a Afganistanului;

7.

remarcă faptul că liderul pakistanez taliban Hakimullah Mehsud a fost ucis de o dronă operată de SUA la 1 noiembrie 2013 și că parlamentul pakistanez și noul guvern s-au opus în mod oficial unor astfel de intervenții, iar limitele utilizării de atacuri cu drone ar trebui să fie mai clar precizate în legislația internațională;

8.

invită guvernul pakistanez să își îndeplinească obligațiile și responsabilitățile de securitate, angajându-se în continuare în lupta împotriva extremismului, terorismului și radicalizării, cu implementarea unor măsuri de securitate stricte și intransigente și aplicarea legii, precum și prin abordarea inegalităților și a aspectelor socio-economice care pot contribui la radicalizarea tineretului pakistanez;

9.

observă că guvernul pakistanez și-a exprimat în mod clar opoziția față de atacurile cu drone efectuate de SUA pe teritoriul său; salută rezoluția Adunării generale a ONU care solicită o clarificare suplimentară a cadrului juridic aplicabil utilizării dronelor armate;

10.

salută contribuția Pakistanului la procesele de construcție statală și de reconciliere din Afganistan, inclusiv asistența pentru facilitarea reluării negocierilor de pace; speră că Pakistanul va continua să adopte o atitudine pozitivă în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din Afganistan, precum și după aceea; își exprimă îngrijorarea cu privire la competiția geopolitică dintre puterile vecine în ceea ce privește Afganistanul după retragerea trupelor combatante NATO;

11.

își pune speranțele în rolul constructiv al Pakistanului în promovarea stabilității regionale, inclusiv cu privire la prezența NATO și a statelor membre ale UE în Afganistan după 2014, prin promovarea în continuare a angajamentului sub forma unui trilog în Afganistan cu India, Turcia, China, Rusia și Regatul Unit, precum și prin promovarea cooperării regionale în combaterea traficului de persoane, de droguri și de bunuri;

12.

este încurajat de progresele concrete înregistrate recent în dialogul dintre Pakistan și India, în special în ceea ce privește comerțul și contactele directe între oameni, posibile prin atitudinea constructivă a ambelor părți; regretă că realizările în urma dialogului rămân vulnerabile la evenimente neprevăzute, cum ar fi actualele incidentele pe linia de control care separă zonele ocupate în Kașmir de Pakistan și India; solicită ambelor guverne să asigure lanțuri adecvate de comandă, responsabilitatea cadrelor militare, precum și dialogul între militari, pentru a evita incidente similare în viitor;

13.

recunoaște interesul legitim al Pakistanului în construirea relațiilor strategice, economice și energetice cu China; consideră că este important ca relațiile strânse între Pakistan și China să consolideze stabilitatea geopolitică în Asia de Sud, și nu să o submineze;

14.

observă faptul că Pakistan urmărește să devină membru deplin al Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (OCS) ca semn favorabil al ambiției țării de a se implica mai mult în inițiativele multilaterale; constată totuși absența vreunui mecanism oficial de cooperare între OCS și UE și subliniază divergențele dintre bazele normative ale acestora și perspectivele lor asupra chestiunilor globale;

15.

este preocupat de relatările conform cărora Pakistanul intenționează să exporte arme nucleare în țările terțe; speră ca UE și statele sale membre, în pofida dezmințirilor oficiale, să transmită un mesaj clar Pakistanului că exportul de arme nucleare este inacceptabil; invită Pakistanul, ca un stat care are arme nucleare, să interzică exporturile tuturor materialelor legate de armele nucleare sau de know-how și să contribuie în mod activ la eforturile internaționale de neproliferare; consideră că semnarea și ratificarea Tratatului de neproliferare (TNP) de către Pakistan – precum India – ar demonstra un angajament puternic pentru coexistența pașnică în regiune și ar contribui enorm la securitatea întregii regiuni;

16.

consideră că lupta împotriva extremismului și a radicalismului este direct legată de un proces democratic mai solid și reafirmă interesul puternic al UE, precum și sprijinul continuu pentru un Pakistan democratic, sigur și bine guvernat, cu un sistem judiciar independent și bazat pe buna guvernanță, care sprijină statul de drept și drepturile omului, se bucură de relații de prietenie cu vecinii și proiectează o influență stabilizatoare în regiune;

17.

reamintește că relațiile UE-Pakistan s-au dezvoltat în mod tradițional în interiorul unui cadru axat pe dezvoltare și comerț; apreciază contribuția semnificativă și durabilă a UE pentru dezvoltare și pentru cooperarea umanitară și salută decizia ca Pakistanul să beneficieze de regimul GSP+ Plus al UE începând cu 2014; invită Pakistanul să respecte pe deplin condițiile relevante anexate și invită Comisia să garanteze că se aplică o monitorizare strictă, după cum este prevăzut în noul Regulament GSP+ și subliniază faptul că această cooperare, în special în ceea ce privește educația, construirea democrației și sectoarele vizând adaptarea la schimbările climatice, ar trebui să continue să primească o atenție deosebită;

18.

este convins că relațiile dintre UE și Pakistan trebuie să devină mai aprofundate și mai ample prin dezvoltarea unui dialog politic, menținând astfel o relație de interes reciproc în rândul unor parteneri egali; salută, în acest context, adoptarea Planului de angajament pe cinci ani și începerea dialogului strategic UE-Pakistan, ceea ce reflectă ponderea crescută a cooperării politice și în domeniul securității, inclusiv cu privire la politicile privind combaterea terorismului, dezarmarea și neproliferarea, precum și migrația, educația și cultura; speră însă că se vor realiza mai multe progrese în toate domeniile planului de angajament;

19.

încurajează atât UE, cât și Pakistanul să coopereze în cadrul procesului de implementare și să monitorizeze periodic a progresele, prin consolidarea pe termen lung a dialogului dintre cele două părți;

20.

consideră că tranziția democratică a Pakistanului a generat o oportunitate pentru UE de a urma o abordare politică mai explicită în relațiile bilaterale și în furnizarea de asistență; consideră că sprijinul UE pentru Pakistan ar trebui să aibă ca prioritate consolidarea instituțiilor democratice la toate nivelurile, consolidarea capacității statului și a bunei guvernări, instituirea unor structuri eficiente de aplicare a legii și de combatere a terorismului civil, inclusiv a unui sistem judiciar independent, precum și autonomizarea societății civile și mijloacele media libere;

21.

salută, în această privință, programele existente cuprinzătoare de sprijin pentru democrație, legate de punerea în aplicare a recomandărilor din 2008 și 2013 ale misiunilor UE de observare a alegerilor;

22.

invită SEAE și Comisia să urmărească o politică nuanțată și multidimensională față de Pakistan care să creeze sinergie între toate instrumentele relevante aflate la dispoziția UE, cum ar fi dialogul politic, cooperarea în domeniul securității, comerțului și asistenței, în conformitate cu abordarea globală a UE privind acțiunea externă și în contextul pregătirilor pentru următorul summit UE-Pakistan;

23.

solicită SEAE, Comisiei și Consiliului să se asigure că politica UE față de Pakistan este contextualizată și integrată într-o strategie mai largă pentru această regiune, consolidând astfel interesele UE în Asia de Sud și Asia Centrală; consideră important ca relațiile bilaterale ale UE cu Pakistan și țările vecine, în special India, China și Iran, să servească, de asemenea, la discutarea și coordonarea politicilor privind situația din Afganistan, pentru a sigura o abordare specifică; subliniază, în acest sens, necesitatea unei mai mari coordonări a politicii UE-SUA și a dialogului pe teme regionale;

24.

consideră că viitorul relațiilor UE-Pakistan ar trebui să fie, de asemenea, luat în considerare în contextul evoluției setului de instrumente instituționale al UE pentru angajamentul cu țările terțe, în special prin formatul oferit de parteneriatele strategice; își reiterează apelul pentru o mai bună definire conceptuală a formatului și pentru adoptarea unor criterii de referință mai clare și mai coerente pentru a putea evalua, printre altele, dacă, și în ce condiții, Pakistanul ar deveni un partener strategic al UE la un moment dat în viitor;

25.

reiterează în final faptul că progresul în relațiile bilaterale este legat de îmbunătățirea situației drepturilor omului în Pakistan, în special în ceea ce privește eradicarea sclaviei moderne, a muncii copiilor și a traficului de ființe umane, reducerea violenței de gen, consolidarea drepturilor femeilor, inclusiv accesul la educație, promovarea toleranței și a protecției creștinilor și a minorităților religioase vulnerabile prin combaterea eficientă a tuturor formelor de discriminare; recunoaște că acest fapt necesită eliminarea culturii impunității și dezvoltarea unui sistem judiciar și juridic fiabil la toate nivelurile, care să fie accesibil tuturor;

26.

rămâne profund îngrijorat de calitatea educației și, în legătură cu aceasta, de situația alarmantă a femeilor din numeroase zone ale Pakistanului; solicită adoptarea unor măsuri concrete și vizibile pentru a pune în aplicare drepturile fundamentale ale femeilor în societate, inclusiv aplicarea legislației împotriva violenței domestice și luarea de măsuri menite să îmbunătățească cercetările și urmărirea penală în cazul crimelor de onoare și a atacurilor cu acid, precum și revizuirea legislației care permite impunitatea; subliniază nevoia de a asigura un acces mai bun la educație și o integrare mai bună a femeilor pe piața muncii, precum și nevoia de a îmbunătăți asistența medicală maternală;

27.

își exprimă din nou profunda îngrijorare cu privire la faptul că legile privind blasfemia, faptă care poate atrage pedeapsa cu moartea în Pakistan, care sunt adesea utilizate pentru a justifica cenzura, inculparea, persecutarea și, în anumite cazuri, uciderea membrilor minorităților politice și religioase, pot avea ca rezultat abuzuri care afectează locuitorii de toate religiile din Pakistan; subliniază că refuzul de a reforma sau a abroga legile privind blasfemia mențin comunitățile minoritare într-o situație de vulnerabilitate permanentă; invită guvernul Pakistanului să instituie un moratoriu privind aplicarea acestor legi, ca un prim pas spre revizuirea sau revocarea lor și, de asemenea, să cerceteze și să urmărească penal în mod corespunzător campaniile de intimidare, amenințările și violența împotriva creștinilor, ahmazilor și a altor grupuri vulnerabile;

28.

solicită îndeosebi autorităților pakistaneze: să îi aresteze și să îi urmărească în justiție pe cei care incită la violență sau care sunt responsabili pentru atacurile violente asupra școlilor sau grupurilor minoritare șiite, inclusiv asupra comunităților Hazara, Ahmadiyya și de creștini, precum și să formeze forțele de securitate să protejeze în mod activ persoanele care se confruntă cu atacuri din partea grupurilor extremiste; să pună în aplicare legi împotriva violenței domestice; să pună capăt disparițiilor forțate, execuțiilor extrajudiciare și detențiilor arbitrare, în special în Balochistan;

29.

condamnă toate atacurile comise împotriva creștinilor și a altor minorități religioase din Pakistan și se așteaptă ca Pakistan să își intensifice eforturile de menținere a libertății religiei și a credințelor, inclusiv prin îmblânzirea legislației stricte împotriva blasfemiei și prin progrese în direcția abolirii pedepsei cu moartea;

30.

salută adoptarea legii menite să prevadă înființarea unei Comisii naționale pentru drepturile omului în 2012 și îndeamnă guvernul să creez comisia pentru ca aceasta să poată începe să funcționeze;

31.

observă că UE este principalul partener de export pentru bunurile pakistaneze (22,6 % în 2012); consideră că sprijinul comercial acordat de UE Pakistanului ar trebui să contribuie la promovarea diversificării și dezvoltării modurilor de producție, inclusiv prelucrarea, să sprijine integrarea regională și transferurile de tehnologie, să favorizeze construirea sau dezvoltarea de capacități de producție interne și să contribuie la reducerea inegalităților în materie de venituri;

32.

reamintește faptul că GSP+ al UE de care beneficiază Pakistanul începând cu 2014 este acordat numai țărilor care au convenit în mod obligatoriu să pună în aplicare drepturile internaționale ale omului, drepturile lucrătorilor și convențiile privind mediul și buna guvernanță; subliniază în special obligațiile Pakistanului asumate în temeiul convențiilor din anexa VIII și reamintește Comisiei obligația sa de a monitoriza punerea eficientă în aplicare a acestora; reamintește în plus faptul că, în cazul în care o țară „nu respectă obligațiile asumate”, GSP+ Plus se suspendă temporar;

33.

invită autoritățile pakistaneze să adopte măsuri concrete în direcția punerii în aplicare a celor 36 de convenții ale Organizației Internaționale a Muncii ratificate de Pakistan, în special pentru a permite funcționarea sindicatelor, pentru a îmbunătăți condițiile de muncă și standardele de siguranță, pentru a eradica munca copiilor și pentru a combate cele mai grave forme de exploatare a celor trei milioane de lucrătoare domestice;

34.

solicită guvernului pakistanez să participe la programul „Muncă mai bună” („Better Work”) derulat de OIM/SFI, potrivit promisiunilor făcute, pentru a stimula îmbunătățirea standardelor de sănătate și siguranță pentru lucrători; solicită celor care sunt direct sau indirect responsabili de incendiul de la fabrica de confecții Ali Enterprises, inclusiv societății de audit al responsabilității sociale implicate și distribuitorilor europeni să plătească în final supraviețuitorilor incendiului compensații integrale, pe termen lung și echitabile;

35.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Guvernului și Adunării Naționale a Pakistanului, Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului Special al UE pentru drepturile omului și guvernelor statelor membre.