27.5.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 157/85

(1)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1138/2011 (2), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de anumiți alcooli grași și amestecurile lor („FOH”), originari din India, Indonezia și Malaysia (denumit în continuare „regulamentul definitiv”). Regulamentul definitiv a fost precedat de Regulamentul (UE) nr. 446/2011 al Comisiei (3) de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de anumiți alcooli grași și amestecurile lor originare din India, Indonezia și Malaysia (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”). Concluziile care au condus la instituirea taxelor antidumping definitive vor fi denumite în continuare „concluziile anchetei inițiale”.

(2)

La 21 ianuarie 2012, PT Ecogreen Oleochemicals, producător-exportator de alcooli grași și amestecurile lor din Indonezia, Ecogreen Oleochemicals (Singapore) Pte. Ltd și Ecogreen Oleochemicals GmbH (denumite în continuare în mod colectiv „Ecogreen”) au sesizat Tribunalul (cauza T-28/12) cu o cerere de anulare a regulamentului definitiv în ceea ce privește taxa antidumping aplicată Ecogreen. Ecogreen a contestat ajustarea prețului său de export efectuată în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază pentru compararea prețului de export respectiv cu valoarea normală a întreprinderii.

(3)

În cauza T-249/06 [Interpipe Nikopolsky Seamless Tubes Plant Niko Tube ZAT (Interpipe Niko Tube ZAT) și Interpipe Nizhnedneprovsky Tube Rolling Plant VAT (Interpipe NTRP VAT)/Consiliul Uniunii Europene], Tribunalul a anulat articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 954/2006 cu privire la Interpipe NTRP VAT, printre altele, pe motiv de eroare vădită de apreciere în ceea ce privește ajustarea în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) și cu privire la Interpipe Niko Tube ZAT pentru alte motive. La 16 februarie 2012, Curtea de Justiție a respins recursul introdus de Consiliu și Comisie (cauzele conexate C-191/09 P și C-200/09 P).

(4)

Având în vedere că situația de fapt a Ecogreen este similară cu cea a Interpipe NTRP VAT în ceea ce privește ajustarea efectuată în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, s-a considerat adecvat să se recalculeze marja de dumping a Ecogreen fără a efectua o ajustare în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i).

(5)

Prin urmare, la 21 decembrie 2012 a fost publicat Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1241/2012 al Consiliului din 11 decembrie 2012 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1138/2011 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere cu titlu definitiv a taxei provizorii instituite asupra importurilor de anumiți alcooli grași și amestecurile lor, originari din India, Indonezia și Malaysia (4), cu aplicare retroactivă începând cu 12 noiembrie 2011 (denumit în continuare „regulamentul de modificare”).

(6)

Marja de dumping stabilită prin acesta pentru Ecogreen a fost la nivelul de minimis în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază. Prin urmare, ancheta în ceea ce privește Ecogreen a fost încheiată fără a se institui măsuri. Tribunalul a decis ulterior, la 9 aprilie 2013, că nu este necesar să se pronunțe asupra fondului cauzei T-28/12.

(7)

Deși toți ceilalți producători-exportatori din India, Indonezia și Malaysia au fost supuși în continuare taxelor antidumping, concluziile anchetei inițiale, în special efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping, ar trebui reevaluate ținând cont de noile concluzii din regulamentul de modificare referitoare la dumping.

(8)

Un aviz cu privire la o redeschidere parțială a anchetei antidumping privind importurile de anumiți alcooli grași și amestecurile lor originare din India, Indonezia și Malaysia (denumite în continuare „țările în cauză”) a fost publicat la 28 februarie 2013 (5) (denumit în continuare „redeschiderea”). În aviz s-a menționat că scopul redeschiderii se limitează la examinarea impactului pe care marjele de dumping nou-introduse l-ar putea avea asupra concluziilor privind, în special, prejudiciul și legătura de cauzalitate formulate în ancheta inițială (denumită în continuare „noua anchetă”).

(9)

Comisia a informat în mod oficial producătorii-exportatori, importatorii și utilizatorii cunoscuți a fi interesați și industria din Uniune cu privire la redeschiderea parțială a anchetei. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a fi audiate în termenul prevăzut în aviz.

(10)

Mai multe părți au afirmat că nu era clar temeiul juridic pe baza căruia Comisia a redeschis ancheta inițială și datele pe care Comisia le va colecta pentru a stabili faptele și pentru a formula concluziile în noua anchetă.

(11)

De asemenea, părțile au susținut că nu era clar care a fost tipul anchetei inițiate și care ar putea fi rezultatul final în contextul nivelului măsurilor definitive, care ar fi perioada acoperită și aspectele anchetei inițiale care erau supuse reexaminării.

(12)

Se reamintește că redeschiderea reprezintă consecința necesară a adoptării regulamentului de modificare, care, la rândul său, a reprezentat rezultatul concluziilor Tribunalului în cauza T-249/06 [Interpipe Nikopolsky Seamless Tubes Plant Niko Tube ZAT (Interpipe Niko Tube ZAT) și Interpipe Nizhnedneprovsky Tube Rolling Plant VAT (Interpipe NTRP VAT)/Consiliul Uniunii Europene].

(13)

Se reamintește că, în ancheta inițială, așa-numita perioadă de anchetă (PA) a fost cuprinsă între 1 iulie 2009 și 30 iunie 2010. Evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 și sfârșitul perioadei de anchetă, denumită „perioada examinată”.

(14)

Noua anchetă se concentrează pe aceeași perioadă de anchetă și aceeași perioadă examinată. Concluziile formulate cu privire la cele două perioade în cursul anchetei inițiale în ceea ce privește prejudiciul și legătura de cauzalitate sunt reexaminate ținându-se cont de marjele de dumping nou stabilite pentru exportatorii din Indonezia în regulamentul de modificare.

(15)

Mai exact, astfel cum se menționează în avizul de redeschidere, scopul noii anchete este de a determina dacă marja de dumping de minimis stabilită pentru un producător-exportator din Indonezia și modificarea nivelului marjelor de dumping pentru celelalte întreprinderi din Indonezia stabilite în regulamentul de modificare pot avea vreun impact asupra concluziilor anchetei inițiale privind prejudiciul și legătura de cauzalitate.

(16)

Rezultatele noii anchete sunt prezentate în cele ce urmează. La fel precum în cazul anchetei inițiale, anumite date și informații sunt furnizate sub formă de indici pentru a proteja confidențialitatea datelor transmise inițial.

(17)

Se reamintește faptul că produsul în cauză este cel definit în ancheta inițială, și anume, alcooli grași saturați având lungimi ale lanțului de atomi de carbon de C8, C10, C12, C14, C16 sau C18 (fără a include izomerii cu catenă ramificată), incluzând alcooli grași saturați individuali (denumiți, de asemenea, „monocatenari”) și amestecuri care conțin predominant o combinație de lanțuri de atomi de carbon având lungimea de C6-C8, C6-C10, C8-C10, C10-C12 (categorizate în mod obișnuit ca C8-C10), amestecuri care conțin predominant o combinație de lanțuri de atomi de carbon având lungimea de C12-C14, C12-C16, C12-C18, C14-C16 (categorizate în mod obișnuit ca C12-C14) și amestecuri care conțin predominant o combinație de lanțuri de atomi de carbon având lungimea de C16-C18, originare din India, Indonezia și Malaysia și încadrându-se în prezent la codurile NC ex 2905 16 85, 2905 17 00, ex 2905 19 00 și ex 3823 70 00 (denumiți în continuare „alcooli grași”).

(18)

Concluziile regulamentului de modificare nu afectează concluziile stabilite în ancheta inițială cu privire la produsul în cauză și produsul similar.

(19)

Astfel cum se menționează în considerentul 7 din regulamentul de modificare, marjele de dumping pentru toate întreprinderile din Indonezia, cu excepția celuilalt producător-exportator cu o marjă individuală, care au fost calculate pe baza celei mai ridicate marje constatate în rândul producătorilor-exportatori indonezieni cooperanți, au fost revizuite pentru a ține seama de marja de dumping recalculată pentru Ecogreen.

(20)

Marjele de dumping stabilite în considerentul 23 din regulamentul definitiv pentru producătorii-exportatori din India și cele stabilite în considerentul 55 pentru producătorii-exportatori din Malaysia nu au fost afectate de regulamentul de modificare.

(21)

Astfel cum se menționează în considerentul 6 din regulamentul de modificare, marja de dumping pentru Ecogreen a fost stabilită la mai puțin de 2 %, situându-se, prin urmare, sub pragul de minimis prevăzut la articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază. Astfel, importurile în Uniune efectuate de respectivul producător-exportator ar trebui considerate importuri care nu fac obiectul unui dumping în noua anchetă.

(22)

Volumul, prețul și cota de piață a importurilor care nu fac obiectul unui dumping efectuate de respectivul producător-exportator din Indonezia au evoluat, în cursul perioadei examinate, astfel cum sunt prezentate în tabelul de mai jos. Astfel cum se menționează în considerentul 16 mai sus, datele sunt prezentate sub formă de indici.

(23)

Referitor la tabelul prezentat la considerentul 70 din regulamentul provizoriu, care a fost confirmat de considerentul 64 din regulamentul definitiv, precum și la tabelul de mai sus, ancheta a arătat că importurile care nu fac obiectul unui dumping au reprezentat un procent limitat din importurile totale din țările în cauză și că acestea au crescut proporțional într-o măsură mai mică decât importurile care fac obiectul unui dumping în perioada examinată. Într-adevăr, importurile care nu fac obiectul unui dumping au reprezentat aproximativ 15-18 % din volumul total al importurilor originare din țările în cauză în 2007 și doar aproximativ 10-13 % în cursul perioadei de anchetă.

(24)

Noua anchetă arată faptul că prețurile medii ale importurilor care nu fac obiectul unui dumping ale Ecogreen au scăzut cu 9 % în perioada examinată, dar că acestea au rămas stabile între 2009 și perioada de anchetă.

(25)

Concluziile formulate în considerentele 57-61 din regulamentul definitiv cu privire la producția Uniunii și industria din Uniune nu sunt afectate de noua anchetă și, prin urmare, sunt confirmate.

(26)

Concluziile formulate în considerentele 64-66 din regulamentul provizoriu, care au fost confirmate de considerentul 62 din regulamentul definitiv, rămân neschimbate. Astfel cum se arată în tabelul de mai jos, se confirmă faptul că la nivelul Uniunii consumul de alcooli grași a fost destul de stabil, acesta crescând ușor cu doar 2 % în perioada examinată. Astfel cum se menționează în considerentul 64 din regulamentul provizoriu, informațiile privind consumul sunt furnizate sub formă de indici pentru a proteja confidențialitatea datelor.

(27)

La fel precum în cazul anchetei inițiale, s-a examinat dacă o evaluare cumulativă a importurilor care fac obiectul unui dumping pentru cele trei țări în cauză este justificată în continuare în conformitate cu dispozițiile articolului 3 alineatul (4) din regulamentul de bază, având în vedere marjele de dumping revizuite pentru producătorii-exportatori din Indonezia menționate în considerentele 19 și 21 de mai sus.

(28)

Se reamintește faptul că articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază prevede că, în cazul în care importurile unui produs provenite din mai multe țări fac simultan obiectul unor anchete antidumping, efectele importurilor respective nu pot face obiectul unei evaluări cumulative decât în cazul în care: (a) marja de dumping stabilită în raport cu importurile provenite din fiecare țară este superioară nivelului de minimis în sensul articolului 9 alineatul (3) și în cazul în care volumul importurilor provenite din fiecare țară nu este neglijabil; și (b) o evaluare cumulativă a efectelor importurilor este adecvată având în vedere condițiile de concurență între produsele importate și concurența între produsele importate și produsul din Uniune similar.

(29)

Concluziile privind volumele și prețul importurilor care fac obiectul unui dumping pentru fiecare dintre țările în cauză au fost reevaluate pentru perioada examinată. Informațiile privind volumul de import folosite pentru a stabili prețurile medii prezentate în tabelul de la considerentul 63 litera (b) din regulamentul definitiv rămân neschimbate în ceea ce privește Malaysia și India. Datele referitoare la Indonezia au fost revizuite pentru a ține cont, astfel cum s-a menționat la considerentul 21 mai sus, de faptul că s-a constatat că un producător-exportator nu a practicat dumpingul pe piața Uniunii. Importurile care fac obiectul unui dumping nou-stabilite au evoluat astfel cum se arată mai jos. Cu referire la considerentului 16 de mai sus, informațiile privind volumul de import sunt furnizate sub formă de indici pentru fiecare dintre țările în cauză.

(30)

Ancheta a arătat că volumul importurilor care fac obiectul unui dumping pentru fiecare dintre țările în cauză nu a fost unul neglijabil în cursul perioadei de anchetă și că prezența importurilor respective pe piața Uniunii a rămas semnificativă pe durata perioadei examinate și, în special, în cursul perioadei de anchetă. Faptul că s-a constatat în regulamentul de modificare că unul dintre producătorii-exportatori din Indonezia nu a practicat dumpingul nu modifică această concluzie.

(31)

Concluziile privind prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping pentru fiecare dintre țările în cauză au fost, de asemenea, reevaluate pentru perioada examinată și sunt prezentate în tabelul de mai jos. Prețurile menționate în tabelul de la considerentul 63 litera (b) din regulamentul definitiv rămân neschimbate în ceea ce privește Malaysia și India. Datele referitoare la Indonezia au fost revizuite pentru a ține cont, astfel cum s-a menționat la considerentul 21 mai sus, de faptul că s-a constatat că un producător-exportator nu a practicat dumpingul pe piața Uniunii. Cu referire la considerentul 16 de mai sus, informațiile privind prețul exportatorului din Indonezia despre care s-a constatat că nu practica dumpingul sunt furnizate sub formă de indici.

(32)

Ancheta a arătat că, exceptând anul 2007, când nu au fost efectuate importuri din Indonezia, prețurile producătorilor-exportatori din Indonezia au rămas aproximativ aceleași precum în cazul anchetei inițiale. Prin urmare, concluzia formulată în considerentul 63 litera (b) din regulamentul definitiv conform căreia prețurile și comportamentul de stabilire a prețurilor al țărilor în cauză au fost în mare măsură similare, în special în cursul perioadei de anchetă, poate fi confirmată. Faptul că s-a constatat în regulamentul de modificare că unul dintre producătorii-exportatori din Indonezia nu a practicat dumpingul nu modifică această concluzie.

(33)

De asemenea, concluziile formulate în considerentul 127 din regulamentul provizoriu și confirmate în considerentul 122 din regulamentul definitiv, în special faptul că nivelurile de eliminare a prejudiciului stabilite pentru țările în cauză au depășit în mod semnificativ pragul de minimis de 2 %, rămân, la rândul lor, valabile. În plus, canalele de vânzare și tendințele prețurilor pentru fiecare dintre țările în cauză au fost analizate și s-a constatat că acestea sunt similare, astfel cum indică tabelul de mai sus. Prețurile de import din țările în cauză au urmat o tendință descrescătoare după vârful din 2008 și au fost, la nivel global, deosebit de mici comparativ cu prețurile medii ale industriei din Uniune, astfel cum a indicat ancheta.

(34)

Tabelul de mai jos arată că pe durata perioadei examinate cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping originare din fiecare țară în cauză a crescut pe ansamblu. Cu referire la considerentul 16 de mai sus, informațiile sunt furnizate sub formă de indici.

(35)

Pe baza faptelor și a considerentelor de mai sus, noua anchetă arată că rămân neschimbate concluziile privind cumularea formulate în ancheta inițială. Astfel, se consideră că sunt îndeplinite în continuare condițiile prevăzute la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază privind evaluarea cumulativă a importurilor care fac obiectul unui dumping, originare din țările în cauză. Prin urmare, efectele importurilor care fac obiectul unui dumping originare din țările în cauză pot fi evaluate în comun în scopul noii anchete în ceea ce privește prejudiciul și legătura de cauzalitate.

(36)

Pentru a stabili nivelul cumulativ al importurilor care fac obiectul unui dumping pe piața Uniunii în perioada examinată, trebuie să se țină seama de faptul că regulamentul de modificare a confirmat concluziile pozitive privind dumpingul pentru toți producătorii-exportatori din Indonezia, cu excepția Ecogreen. Se consideră că exporturile acestora fac obiectul unui dumping, prin urmare, acestea sunt supuse în continuare taxelor antidumping.

(37)

În mod similar, noua anchetă ia în considerare faptul că marjele de dumping stabilite în ancheta inițială pentru toți producătorii-exportatori din India și Malaysia rămân nemodificate și faptul că se consideră că importurile acestora fac obiectul unui dumping și sunt supuse în continuare taxelor antidumping.

(38)

Volumul importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză a fost ajustat prin deducerea volumului importurilor care nu fac obiectul unui dumping ale unui producător-exportator din Indonezia, astfel cum s-a menționat în considerentul 29 de mai sus.

(39)

Pe baza celor de mai sus, datele menționate în considerentul 70 din regulamentul provizoriu și confirmate de considerentul 64 din regulamentul definitiv, precum și concluziile formulate în considerentele 71-73 din regulamentul provizoriu privind evaluarea importurilor care fac obiectul unui dumping pe durata perioadei examinate, astfel cum sunt confirmate de considerentul 65 din regulamentul definitiv, sunt revizuite astfel cum se arată mai jos. Cu referire la considerentul 16 de mai sus, informațiile privind volumele totale de import și cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping sunt furnizate sub formă de indici.

(40)

Volumul importurilor care fac obiectul unui dumping originare din țările în cauză stabilit în noua anchetă a crescut semnificativ, cu 65 %, în cursul perioadei examinate. Cea mai mare creștere a avut loc în perioada 2007-2008, când importurile au crescut cu 67 %. Ulterior, importurile au scăzut ușor în 2009 pentru a crește din nou aproape la nivelul din 2008 în cursul perioadei de anchetă.

(41)

Prețurile medii revizuite ale importurilor care fac obiectul unui dumping originare din țările în cauză au variat considerabil în perioada examinată, reflectând o scădere globală de 6 %. Trebuie observat însă că între 2008 și perioada de anchetă rata de scădere a fost de 14 %. În cursul perioadei examinate, prețurile medii ale importurilor din țările în cauză au fost constant mai mici decât cele stabilite de restul lumii și au subcotat prețurile industriei din Uniune, având astfel drept rezultat o creștere a cotei de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping.

(42)

Cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping originare din țările în cauză a crescut semnificativ, cu 62 %, în cursul perioadei examinate. Creșterea cea mai semnificativă a avut loc în perioada 2007-2008. Pe durata crizei economice s-a înregistrat o ușoară scădere a importurilor, fapt care a determinat o reducere ușoară, cu 4 %, a cotei de piață a țărilor în cauză în perioada 2008-2009, însă acestea și-au recâștigat cota de piață până la sfârșitul perioadei examinate.

(43)

În consecință, excluderea importurilor care nu fac obiectul unui dumping efectuate de Ecogreen nu modifică în niciun mod concluziile formulate în ancheta inițială privind volumul, prețul și cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping și care sunt, prin urmare, confirmate.

(44)

Se reamintește faptul că intervalele privind subcotarea prețurilor constatate în ancheta inițială au fost explicate în considerentele 74 și 75 din regulamentul provizoriu și confirmate în considerentul 67 din regulamentul definitiv. Calculele individuale stabilite pentru fiecare dintre exportatorii în cauză nu au fost afectate de regulamentul de modificare. Prin urmare, concluziile respective sunt confirmate.

(45)

Subcotarea medie constatată pentru importurile care fac obiectul unui dumping, evaluate în mod cumulativ, pentru cele trei țări, după excluderea importurilor care nu fac obiectul unui dumping, este de 2 %. Această subcotare medie aparent scăzută trebuie examinată în contextul în care industria din Uniune a fost nevoită să-și reducă prețurile ca urmare a prezenței importurilor cu prețuri mici pe piața UE. Prețurile nu au acoperit însă costurile de producție, în special în cursul perioadei de anchetă. Subcotarea medie pentru importurile care fac obiectul unui dumping, evaluate în mod cumulativ, cu excepția Ecogreen, a fost de 22 %.

(46)

Ca răspuns la comunicarea concluziilor Comisiei, un importator de alcooli grași și amestecurile lor originare din Indonezia a susținut că prețul mediu al importurilor care nu fac obiectul unui dumping ar fi mai scăzut decât prețul mediu al importurilor produse de către producătorul-exportator supus în continuare măsurilor. Cu toate acestea, afirmația respectivă nu afectează concluzia referitoare la subcotarea prețurilor pentru importurile care fac obiectul unui dumping evaluate în mod cumulativ.

(47)

Concluziile formulate în considerentele 76-91 din regulamentul provizoriu și confirmate în considerentele 71-84 din regulamentul definitiv privind situația economică a industriei din Uniune nu sunt afectate de regulamentul de modificare, prin urmare, acestea pot fi confirmate.

(48)

Se reamintește faptul că ancheta inițială a arătat că majoritatea indicatorilor de prejudiciu referitori la industria din Uniune, precum producția (– 17 %), utilizarea capacității (– 15 %), volumul de vânzări (– 18 %), cota de piață (– 12 %) și ocuparea forței de muncă (– 13 %), s-au deteriorat pe durata perioadei examinate. În special indicatorii de prejudiciu referitori la performanța financiară a industriei din Uniune, cum ar fi fluxul de lichidități și profitabilitatea, au fost considerabil afectați. Aceasta înseamnă că a fost subminată capacitatea industriei din Uniune de a mobiliza capital, în special în cursul perioadei de anchetă.

(49)

Având în vedere cele menționate anterior, se confirmă concluzia conform căreia industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(50)

În urma confirmării existenței unui prejudiciu important suferit de industria din Uniune, s-a reevaluat dacă există în continuare o legătură de cauzalitate între prejudiciul respectiv, în urma concluziilor revizuite privind dumpingul, astfel cum au fost stabilite în regulamentul de modificare, și importurile revizuite care fac obiectul unui dumping originare din țările în cauză.

(51)

Astfel cum se indică în considerentul 26 mai sus, consumul la nivelul Uniunii a fost destul de stabil și a crescut cu doar 2 % în perioada examinată.

(52)

Tabelul de la considerentul 39 de mai sus, care exclude importurile realizate de exportatorul din Indonezia despre care s-a stabilit prin regulamentul de modificare că nu a practicat dumpingul pe piața Uniunii, arată că volumul revizuit al importurilor care fac obiectul unui dumping originare din cele trei țări în cauză a rămas important și a crescut semnificativ cu peste 60 000 de tone în termeni absoluți și cu peste 60 % în termeni relativi pe durata perioadei examinate. De asemenea, cota de piață deținută de importurile care fac obiectul unui dumping a crescut semnificativ, câștigând peste 5 puncte procentuale în perioada respectivă.

(53)

Aceste tendințe sunt foarte similare cu cele stabilite în ancheta inițială, în special în considerentele 86-94 din regulamentul definitiv. Creșterea cotei de piață, care a fost stabilită la 57 % în ancheta inițială, este evaluată în noua anchetă la peste 60 % pe baza datelor revizuite pentru perioada examinată.

(54)

Într-adevăr, noua anchetă a confirmat faptul că importurile care fac obiectul unui dumping originare din țările în cauză au exercitat o presiune asupra industriei din Uniune, începând cu anul 2008, când importurile respective au crescut cu 67 %. În anul în cauză, prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping, astfel cum se arată în considerentul 39, au fost mult mai mici decât prețurile industriei din Uniune. Acest lucru a avut drept rezultat o scădere semnificativă a volumului vânzărilor (– 15,4 %) și a cotei de piață pentru industria din Uniune, pe care aceasta nu a mai recuperat-o ulterior până la sfârșitul perioadei examinate. În același timp, importurile care fac obiectul unui dumping originare din țările în cauză și-au majorat cota de piață cu peste 9 puncte procentuale.

(55)

În considerentul 72 din regulamentul definitiv s-a arătat că, pentru a răspunde presiunii, industria din Uniune a fost nevoită să-și reducă în mod semnificativ prețurile de vânzare cu 16,9 % în 2009, iar ulterior cu încă 5,3 % în cursul perioadei de anchetă. Chiar dacă un astfel de comportament de stabilire a prețurilor a permis industriei din Uniune să-și limiteze pierderea în ceea ce privește cota de piață, acesta a condus la pierderi semnificative acumulate pe durata perioadei examinate, astfel cum se arată în considerentul 86 din regulamentul provizoriu și după cum a fost confirmat în considerentul 78 din regulamentul definitiv. Situația a coincis cu prezența volumelor mari de importuri cu prețuri mici care fac obiectul unui dumping pe piața Uniunii, în special în cursul perioadei de anchetă.

(56)

În 2009, deși volumul absolut al importurilor care fac obiectul unui dumping originare din țările în cauză a scăzut cu 7,3 %, ca urmare a crizei economice și a restrângerii pieței UE, se observă că prețul mediu al importurilor care fac obiectul unui dumping a scăzut cu 17,9 %, și anume cu mai mult decât reducerea de 16,9 % a prețului industriei din Uniune. În cursul perioadei de anchetă, industria din Uniune a fost nevoită să-și micșoreze prețurile și a acumulat pierderi financiare.

(57)

Considerațiile de mai sus arată consecințele grave ale prezenței volumelor mari de importuri cu prețuri mici care fac obiectul unui dumping pe piața Uniunii asupra comportamentului de stabilire a prețurilor al industriei din Uniune pe piața sa principală și impactul negativ pe care aceasta l-a avut asupra situației sale economice, în special în cursul perioadei de anchetă.

(58)

Importatorul menționat mai sus a susținut că, în analiza legăturii de cauzalitate, restul importurilor care fac obiectul unui dumping originare din Indonezia nu ar trebui cumulate cu importurile originare din India și Malaysia, pe baza unor factori precum cota de piață stabilă, nivelul mai ridicat al prețurilor, lipsa subcotării, marja de subcotare mai mică a importurilor din Indonezia și evoluția paralelă a cotelor de piață aferente Indoneziei și industriei din Uniune. Importatorul afirmă în continuare că nu există o legătură de cauzalitate între prejudiciu și importurile care fac obiectul unui dumping originare din Indonezia, odată ce acestea sunt disociate.

(59)

Afirmația a fost respinsă deoarece factorii invocați de către importator, uneori pe bază selectivă, nu se numără printre factorii considerați relevanți în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază pentru a determina dacă ar trebui aplicată sau nu cumularea, în special în ceea ce privește condițiile de concurență între produsele importate și produsele similare din Uniune. Într-adevăr, ancheta inițială a concluzionat că produsul în cauză este un produs pur intermediar folosit, în principal, ca materie primă pentru producerea de sulfați, etoxilați și eter sulfați de alcooli grași și că produsul importat concurează în mod direct cu produsul din Uniune, indiferent de țara de origine. Prin urmare, uniformitatea concurenței pe piața Uniunii justifică evaluarea cumulativă a importurilor în sensul articolului 3 alineatul (4) litera (b) din regulamentul de bază. Argumentele importatorului nu abordează această concluzie și ar putea deveni relevante doar în urma aplicării disocierii. Având în vedere că nu există nicio bază pentru a modifica concluziile anchetei inițiale cu privire la cumulare, se confirmă analiza efectelor importurilor care fac obiectul unui dumping.

(60)

De asemenea, ar trebui menționat faptul că restul importurilor din Indonezia a fost realizat la prețuri de dumping, acestea și-au majorat semnificativ cota de piața în cursul perioadei examinate și au subcotat prețurile de vânzare ale industriei din Uniune.

(61)

În sfârșit, importatorul a menționat că Ecogreen a subcotat prețurile într-o mai mare măsură decât restul producătorilor-exportatori din Indonezia și că, prin urmare, deoarece importurile întreprinderii Ecogreen sunt considerate ca având un impact neglijabil, aceeași concluzie ar trebui să se aplice, de asemenea, a fortiori în cazul celorlalte importuri din Indonezia.

(62)

O astfel de concluzie se bazează pe premise greșite. Hotărârea Tribunalului a determinat o modificare a calculelor privind dumpingul practicat de Ecogreen, care a devenit în consecință de minimis. Exclusiv din acest motiv a fost necesar ca impactul importurilor Ecogreen să fie considerat neglijabil. Prin urmare, afirmația este respinsă.

(63)

Pe baza constatărilor de mai sus, se concluzionează că importurile care fac obiectul unui dumping au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune.

(64)

Efectul altor factori asupra situației industriei din Uniune în contextul legăturii de cauzalitate a fost, de asemenea, reexaminat.

(65)

Astfel cum se menționează în considerentul 23 mai sus, importurile care nu fac obiectul unui dumping au crescut proporțional într-o măsură mai mică decât importurile care fac obiectul unui dumping și au reprezentat doar un procent limitat din importurile totale din țările în cauză în cursul perioadei de anchetă. De asemenea, ancheta a arătat, în plus, că importurile respective au avut o cotă de piață modestă în perioada examinată și, în special, în cursul perioadei de anchetă.

(66)

Volumul importurilor care fac obiectul unui dumping a crescut cu 6,5 % între 2009 și perioada de anchetă, și anume cu mai mult decât recuperarea de piață ilustrată de creșterea de 4,6 % a consumului la nivelul Uniunii, câștigând astfel cotă de piață.

(67)

Prin urmare, se consideră că orice impact pe care l-ar fi putut avea importurile care nu fac obiectul unui dumping asupra pieței Uniunii în cursul perioadei de anchetă nu poate prevala în raport cu impactul negativ semnificativ al importurilor care fac obiectul unui dumping, descris în detaliu în considerentele 51-57.

(68)

Pe baza constatărilor de mai sus, se consideră că prezența importurilor care nu fac obiectul unui dumping efectuate de Ecogreen pe piața Uniunii în cursul perioadei de anchetă nu este de natură să rupă legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune în cursul perioadei de anchetă.

(69)

În ancheta inițială, ceilalți factori examinați în contextul cauzelor potențiale ale prejudiciului important suferit de industria din Uniune au fost: importurile în Uniune din restul lumii, performanța la export a industriei din Uniune, impactul crizei economice și vânzările de izomeri cu catenă ramificată care nu sunt incluși în definiția produsului.

(70)

Având în vedere faptul că factorii menționați nu sunt afectați de marjele de dumping revizuite stabilite pentru producătorii-exportatori din Indonezia, se confirmă constatările și concluzia formulate în considerentele 95-100 din regulamentul definitiv cu privire la aceștia. Impactul factorilor respectivi nu este de natură să rupă legătura de cauzalitate stabilită între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(71)

Noua anchetă arată că există în continuare o legătură clară și directă între creșterea în volum și efectul negativ asupra prețurilor al importurilor care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria din Uniune în cursul perioadei de anchetă.

(72)

Analiza de mai sus arată că volumul importurilor care nu fac obiectul unui dumping a fost limitat comparativ cu cantitatea de produse care au făcut obiectul unui dumping importate din țările în cauză. În contextul unui consum relativ stabil, importurile care fac obiectul unui dumping au crescut semnificativ atât în termeni absoluți, cât și în termeni relativi în cursul perioadei examinate, iar prezența acestora a avut un impact negativ considerabil asupra pieței Uniunii. Într-adevăr, s-a observat că, din cauza denaturării create pe piață, industria din Uniune a fost nevoită să își reducă semnificativ prețurile cu 22,2 % începând cu 2008 și nu a putut să-și recupereze costurile și să realizeze un profit rezonabil, în special în cursul perioadei de anchetă.

(73)

De asemenea, noua anchetă a confirmat faptul că efectele altor factori decât importurile care fac obiectul unui dumping nu pot rupe legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(74)

Prin urmare, noua anchetă arată că există o legătură de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping originare din India, Indonezia și Malaysia și prejudiciul important suferit de industria din Uniune în cursul perioadei de anchetă. Concluziile formulate în considerentele 101 și 102 din regulamentul definitiv sunt confirmate.

(75)

Concluziile formulate în considerentul 118 din regulamentul definitiv cu privire la interesul Uniunii nu se constată că ar fi afectate de regulamentul de modificare, prin urmare, acestea sunt confirmate.

(76)

Astfel cum s-a indicat mai sus, noua anchetă privind faptele și concluziile relevante stabilite în ancheta inițială ținând cont de noile marje de dumping astfel cum sunt stabilite în regulamentul de modificare a arătat că restul importurilor care fac obiectul unui dumping originare din India, Indonezia și Malaysia pe piața Uniunii cauzează un prejudiciu important pentru industria din Uniune în cursul perioadei de anchetă.

(77)

Având în vedere concluziile formulate în ancheta inițială cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii și având în vedere faptul că noua anchetă a confirmat existența unei legături de cauzalitate între prejudiciul important suferit de industria din Uniune și restul importurilor care fac obiectul unui dumping originare din țările în cauză, măsurile definitive instituite prin regulamentul de modificare ar trebui confirmate la același nivel. Prin urmare, se concluzionează că noua anchetă ar trebui încheiată fără a se modifica măsurile definitive astfel cum au fost instituite prin regulamentul definitiv.

(78)

Măsurile antidumping în vigoare, astfel cum sunt stabilite în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1138/2011, modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1241/2012, sunt valabile, prin urmare, acestea ar trebui să rămână în vigoare. Se reamintește faptul că măsurile instituite au reprezentat taxe specifice și au fost stabilite pentru fiecare producător-exportator în cauză după cum urmează:

(79)

Autoritățile din țările în cauză, exportatorii și asociațiile acestora, toate părțile interesate din Uniune, în special industria din Uniune, importatorii, asociațiile de utilizatori și asociațiile profesionale, au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a decis încheierea redeschiderii parțiale a noii anchete antidumping privind importurile de alcooli grași originari din țările în cauză, acestora oferindu-li-se posibilitatea de a prezenta observații și de a fi audiate. Observațiile prezentate oral sau în scris de către părțile interesate au fost analizate, însă nu au modificat concluziile formulate în prezentul regulament.

(80)

Un producător-exportator a oferit un angajament de preț în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(81)

S-a constatat, în special, că producătorul-exportator în cauză produce o gamă de produse pe lângă produsul în cauză și că acesta comercializează produsele respective acelorași clienți. Acest fapt ar putea crea un risc grav de compensare încrucișată și ar face foarte dificilă monitorizarea efectivă, subminând eficacitatea unui angajament de preț în cazul de față. Pe această bază, Comisia a concluzionat că oferta de angajament nu poate fi acceptată.

(82)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază,