29.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 314/41

(1)

Pentru a atinge un nivel corespunzător și comparabil de calitate a formării și examinării mecanicilor de locomotivă și a mecanicilor de locomotivă candidați, în vederea certificării acestora în toate statele membre, se recomandă utilizarea unor condiții și proceduri comune la nivelul Uniunii în ceea ce privește atât procedurile de recunoaștere a centrelor de formare și a examinatorilor pentru mecanicii de locomotivă și mecanicii de locomotivă candidați, cât și cerințele calitative care trebuie îndeplinite pentru examinare.

(2)

Formarea și examinările trebuie realizate în mod corespunzător și la un nivel de calitate rezonabil și comparabil în toate statele membre, pentru a permite acceptarea reciprocă a examinărilor.

(3)

Declarația de recunoaștere trebuie să indice domeniile de competență în care este recunoscut centrul de formare în vederea furnizării de cursuri de formare și domeniile în care este recunoscut examinatorul în vederea examinării mecanicilor de locomotivă. În limitele domeniilor de competență specificate în declarația de recunoaștere, centrul de formare recunoscut trebuie autorizat să desfășoare cursuri de formare și examinatorul recunoscut trebuie autorizat să realizeze examinări în întreaga Uniune.

(4)

În ceea ce privește competențele lingvistice generale ale mecanicilor de locomotivă, este posibil ca autoritatea competentă să nu dispună de experiența și competențele specifice necesare pentru recunoașterea centrelor de formare și a examinatorilor în ceea ce privește competențele lingvistice generale ale mecanicilor de locomotivă. În acest caz, statele membre pot accepta certificate de competență eliberate de centre de formare care respectă „Cadrul european pentru competențe lingvistice”, stabilit de Consiliul Europei.

(5)

În unele statele membre există deja sau urmează să fie înființate centre de examinare care să organizeze examinări pentru mecanicii de locomotivă. În acest caz, statul membru poate delega sarcina de recunoaștere a examinatorilor către centrul de examinare, cu respectarea anumitor condiții specifice la nivel național,

1.

Prezenta recomandare stabilește practici și proceduri recomandate pentru recunoașterea centrelor de formare care oferă formare profesională mecanicilor de locomotivă și mecanicilor de locomotivă candidați și pentru recunoașterea examinatorilor responsabili cu evaluarea mecanicilor de locomotivă și a mecanicilor de locomotivă candidați în conformitate cu Directiva 2007/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1).

2.

Un centru de formare ar trebui să depună o cerere scrisă de recunoaștere ori de reînnoire sau modificare a recunoașterii la autoritatea competentă din statul membru în care centrul de formare își are sau intenționează să își aibă sediul principal de operațiuni, cu excepția cazului menționat la punctul 6.

3.

În cazul în care centrul este format din mai multe entități juridice, fiecare dintre entitățile juridice ar trebui să solicite separat recunoașterea.

4.

Cererile ar trebui să includă documente care să ofere dovezi privind îndeplinirea cerințelor stabilite în Directiva 2007/59/CE și în Decizia 2011/765/UE a Comisiei (2).

5.

Cererile ar trebui să precizeze sarcinile de formare pentru care solicitantul cere recunoașterea. Cererea se poate referi la sarcini de formare care țin de unul sau mai multe domenii de competență și ar trebui structurată în funcție de următoarele domenii de competență:

6.

Un centru de formare care își are principalul sediu de operațiuni în alt stat membru decât statul membru în care este situată o infrastructură poate fi recunoscut de autoritatea competentă din statul membru în care se află infrastructura.

7.

În cazul în care un solicitant care cere recunoașterea sarcinilor de formare legate de cunoștințele de infrastructură a fost deja recunoscut în conformitate cu prezenta recomandare și cu Decizia 2011/765/UE de o autoritate competentă a unui stat membru, autoritățile competente din alte state membre ar trebui să își limiteze evaluarea la cerințele specifice formării privind infrastructura în cauză și ar trebui să se abțină de la a evalua aspecte care au fost deja evaluate în cursul recunoașterii anterioare.

8.

Autoritatea competentă ar trebui să elibereze o declarație de recunoaștere în termen de cel mult două luni de la primirea tuturor documentelor necesare.

9.

Autoritatea competentă ar trebui să ia decizia cu privire la cerere pe baza capacității solicitantului de a demonstra modul în care sunt asigurate independența, competența și imparțialitatea.

10.

O declarație de recunoaștere ar trebui să conțină următoarele informații:

11.

O declarație de recunoaștere a unui centru de formare ar trebui să fie valabilă timp de cinci ani. În cazuri justificate, autoritatea competentă poate scurta durata de valabilitate în ceea ce privește toate sau o parte din sarcinile de formare specificate în declarația de recunoaștere.

12.

Un centru de formare care deține o declarație de recunoaștere valabilă poate solicita în orice moment extinderea sferei sarcinilor de formare. Pe baza documentelor de completare corespunzătoare furnizate de solicitant, ar trebui eliberată o declarație de recunoaștere modificată. În acest caz, data de expirare a declarației de recunoaștere modificate nu ar trebui să fie afectată.

13.

Atunci când cerințele pentru una sau mai multe sarcini de formare specificate în declarația de recunoaștere nu mai sunt îndeplinite, centrul de formare recunoscut ar trebui să înceteze imediat furnizarea serviciilor de formare aferente sarcinilor respective și să informeze în scris autoritatea competentă care a eliberat declarația de recunoaștere. Autoritatea competentă ar trebui să evalueze informațiile și să elibereze o declarație de recunoaștere modificată. În acest caz, data de expirare a declarației de recunoaștere nu ar trebui să fie afectată.

14.

Declarația de recunoaștere ar trebui reînnoită la cererea centrului de formare și eliberată în aceleași condiții ca declarația de recunoaștere inițială. Autoritatea competentă poate stabili o procedură simplificată pentru cazul în care condițiile de recunoaștere rămân neschimbate. Ar trebui prezentate evidențe ale activităților de formare desfășurate în ultimii doi ani. În cazul în care perioada de valabilitate anterioară a fost scurtată la mai puțin de doi ani în conformitate cu punctul 11, ar trebui prezentate evidențe pentru întreaga perioadă.

15.

În registrul menționat la articolul 20 alineatul (3) din Directiva 2007/59/CE, fiecare centru de formare recunoscut ar trebui să fie identificat printr-un număr de identificare individual. Numărul de identificare ar trebui să fie bazat pe dispoziții naționale, însă ar trebui să includă totuși denumirea scurtă a statului membru în care este recunoscut centrul de formare.

16.

Registrul ar trebui să cuprindă cel puțin următoarele informații:

17.

Pentru a menține la zi registrul, centrele de formare recunoscute ar trebui să informeze autoritatea competentă care a eliberat declarația de recunoaștere cu privire la orice schimbare referitoare la datele publicate în registru. Este posibil ca dispozițiile naționale să impună stocarea unor date suplimentare în registru și informarea cu privire la modificarea datelor respective.

18.

În cazul în care, în urma activităților de evaluare sau supraveghere desfășurate de autoritatea competentă sau de statul membru în conformitate cu articolele 26, 27 sau 29 din Directiva 2007/59/CE, rezultă dovezi că un centru de formare nu îndeplinește cerințele de recunoaștere, autoritatea competentă ar trebui să retragă sau să suspende declarația de recunoaștere respectivă.

19.

Dacă o autoritate competentă constată că un centru de formare recunoscut de autoritatea competentă a altui stat membru nu își îndeplinește obligațiile care îi revin în temeiul Directivei 2007/59/CE și Deciziei 2011/765/UE, aceasta ar trebui să informeze autoritatea competentă a celuilalt stat membru, care a eliberat declarația de recunoaștere. Autoritatea competentă care a eliberat declarația de recunoaștere ar trebui să verifice această informație în termen de patru săptămâni și să informeze autoritatea competentă care i-a adresat solicitarea cu privire la rezultatele verificărilor și deciziilor sale.

20.

În cazul în care autoritatea competentă constată că centrul de formare nu mai îndeplinește cerințele de recunoaștere, autoritatea competentă ar trebui să retragă sau să suspende declarația de recunoaștere.

21.

Autoritatea competentă ar trebui să informeze de îndată centrul de formare, în scris, cu privire la motivele deciziilor sale.

22.

În caz de suspendare sau retragere, autoritatea competentă ar trebui să informeze în mod clar centrul de informare cu privire la cerințele care nu mai sunt îndeplinite. Înainte ca suspendarea sau retragerea să intre în vigoare, autoritatea competentă poate acorda o perioadă de preaviz în care centrul de formare să își poată adapta practicile pentru a respecta cerințele de recunoaștere. Ea ar trebui să informeze centrul de formare cu privire la procedura de apel instituită pentru a permite centrului de formare în cauză să solicite revizuirea deciziei.

23.

Autoritatea competentă ar trebui să asigure instituirea unei proceduri de apel administrative care să permită centrului de formare în cauză să solicite revizuirea deciziilor contestate.

24.

În ceea ce privește formarea pentru dobândirea de competențe lingvistice generale, un stat membru poate recunoaște solicitantul ca centru de formare pe baza unui certificat care confirmă competența solicitantului de a furniza servicii de formare generală în domeniul limbilor. Această competență ar trebui să fie aliniată la principiile și metodologia „Cadrului european pentru competențe lingvistice” stabilit de Consiliul Europei (3). Statul membru poate stabili prevederi suplimentare care să specifice utilizarea acestei opțiuni ținând seama de practicile naționale în privința certificării tuturor centrelor de formare în domeniul limbilor.

25.

În ceea ce privește formarea în domeniul comunicării și terminologiei specifice pentru procedurile de siguranță și exploatarea feroviară, ar trebui să fie necesară recunoașterea în conformitate cu prevederile prezentei recomandări. Cererile de recunoaștere ca centru de formare care furnizează servicii de formare în domeniul comunicării și terminologiei specifice pentru procedurile de siguranță și exploatarea feroviară ar trebui să fie transmise autorității competente ale statului membru în care este situată infrastructura la care se referă comunicarea și terminologia în cauză.

26.

Un solicitant care cere recunoașterea ca examinator ar trebui să depună o cerere scrisă la autoritatea competentă a statului membru în cauză.

27.

În cazul în care cererea se referă la recunoașterea ca examinator pentru cunoștințe de infrastructură, inclusiv cunoștințe privind rutele și norme de exploatare, autoritatea competentă a statului membru în care este situată infrastructura este responsabilă cu recunoașterea.

28.

Cererea poate fi de asemenea depusă, în numele solicitantului, de angajatorul său.

29.

Cererile ar trebui să includă documente care să ofere dovezi privind îndeplinirea cerințelor stabilite în Directiva 2007/59/CE și în Decizia 2011/765/UE.

30.

Cererile ar trebui să specifice domeniul (domeniile) de competență pentru care se solicită recunoașterea ca examinator. Cererea se poate referi la unul sau mai multe domenii de competență și ar trebui structurată în funcție de următoarele domenii de competență:

31.

Autoritatea competentă ar trebui să evalueze toate documentele prezentate de solicitant. În cazul în care sunt îndeplinite toate cerințele, aceasta ar trebui să elibereze o declarație de recunoaștere cât mai curând posibil, în termen de maximum două luni de la primirea tuturor documentelor necesare.

32.

O declarație de recunoaștere ar trebui să conțină cel puțin următoarele informații:

33.

O declarație de recunoaștere a unui examinator ar trebui să fie valabilă timp de cinci ani. În cazuri justificate, autoritatea competentă poate scurta durata de valabilitate în ceea ce privește toate sau o parte din domeniile de competență specificate în declarația de recunoaștere.

34.

Titularul unei declarații de recunoaștere valabile poate solicita în orice moment modificarea acesteia în vederea adăugării unuia sau mai multor domenii de competență. Pe baza documentelor de completare corespunzătoare furnizate de solicitant, ar trebui eliberată o declarație de recunoaștere modificată. Data de expirare a unei declarații de recunoaștere modificate nu ar trebui să fie afectată.

35.

În cazul unor evoluții care necesită modificarea declarației de recunoaștere din cauză că nu mai sunt îndeplinite cerințele referitoare la unul sau mai multe domenii de competență specificate pe aceasta, examinatorul recunoscut ar trebui să înceteze imediat realizarea de examinări în domeniile de competență respective și să informeze în scris autoritatea competentă. Autoritatea competentă ar trebui să evalueze informațiile și să elibereze o declarație de recunoaștere modificată. Data de expirare a unei declarații de recunoaștere modificate nu ar trebui să fie afectată.

36.

Declarația de recunoaștere ar trebui reînnoită la cererea examinatorului și eliberată în aceleași condiții ca declarația de recunoaștere inițială. Autoritatea competentă poate stabili o procedură simplificată pentru cazul în care condițiile pentru recunoașterea anterioară au rămas neschimbate. În orice caz, examinatorii care solicită reînnoirea ar trebui să prezinte evidențe privind competențele pe care le-au câștigat în cursul perioadei de valabilitate anterioare, precum și privind activitățile de examinare desfășurate în ultimii doi ani. În cazul în care perioada de valabilitate anterioară a fost scurtată la mai puțin de doi ani în conformitate cu punctul 33, ar trebui prezentate evidențe pentru întreaga perioadă.

37.

În registrul menționat la articolul 20 alineatul (3) din Directiva 2007/59/CE, fiecare examinator ar trebui să fie identificat printr-un număr de identificare individual. Numărul de identificare ar trebui să fie bazat pe dispoziții naționale, însă ar trebui să includă totuși denumirea scurtă a statului membru în care este recunoscut examinatorul.

38.

Registrul ar trebui să cuprindă cel puțin următoarele informații:

39.

Pentru a menține la zi registrul, un examinator recunoscut sau angajatorul său ar trebui să informeze autoritatea care a eliberat declarația de recunoaștere cu privire la orice schimbare referitoare la datele cuprinse în registru. Este posibil ca dispozițiile naționale să prevadă stocarea unor date suplimentare în registru și informarea cu privire la modificarea datelor respective.

40.

Datele menționate la punctul 38 literele (a), (b) și (c) ar trebui puse la dispoziția publicului. Alte date menționate la punctul 38 ar trebui puse la dispoziția publicului în conformitate cu prevederile naționale în domeniul protecției datelor cu caracter personal.

41.

În cazul în care, în urma activităților de evaluare sau supraveghere desfășurate de autoritatea competentă în conformitate cu articolele 26, 27 sau 29 din Directiva 2007/59/CE, rezultă dovezi că un examinator nu îndeplinește cerințele de recunoaștere, autoritatea competentă ar trebui să retragă sau să suspende declarația de recunoaștere.

42.

Dacă o autoritate competentă constată că un examinator recunoscut de autoritatea competentă a altui stat membru nu satisface una sau mai multe din cerințele Directivei 2007/59/CE și ale Deciziei 2011/765/UE, aceasta ar trebui să informeze autoritatea competentă a statului membru care a eliberat declarația de recunoaștere, solicitând efectuarea verificărilor corespunzătoare de către aceasta din urmă.

43.

Dacă autoritatea competentă a statului membru care a eliberat declarația constată că examinatorul nu mai îndeplinește cerințele, ar trebui să retragă sau să suspende declarația de recunoaștere, să informeze de îndată examinatorul, în scris, cu privire la motivele deciziilor sale și să notifice decizia sa autorității competente care a informat-o în privința nerespectării cerințelor.

44.

Autoritatea competentă ar trebui să informeze de îndată examinatorul, în scris, cu privire la motivele deciziilor sale.

45.

În caz de suspendare sau retragere, autoritatea competentă ar trebui să prezinte informații clare privind cerințele care nu mai sunt îndeplinite. Înainte ca suspendarea sau retragerea să intre în vigoare, autoritatea competentă poate acorda o perioadă de preaviz în care examinatorul să își poată adapta practicile pentru a respecta cerințele de recunoaștere.

46.

Autoritatea competentă ar trebui să asigure instituirea unei proceduri de apel administrative care să permită solicitanților sau examinatorilor să solicite revizuirea deciziilor contestate.

47.

În ceea ce privește examinarea competențelor lingvistice generale și recunoașterea solicitantului ca examinator, un stat membru poate recunoaște solicitantul pe baza unui certificat eliberat în conformitate cu practicile comune în sectorul formării în domeniul limbilor. Acest certificat ar trebui să confirme competența solicitantului de a realiza examinări în concordanță cu principiile și metodologia „Cadrului european pentru competențe lingvistice” stabilit de Consiliul Europei. Statul membru poate stabili prevederi suplimentare care să specifice utilizarea acestei opțiuni ținând seama de practicile naționale în privința certificării competențelor lingvistice ale examinatorilor.

48.

În ceea ce privește examinarea competențelor în domeniul comunicării și terminologiei specifice pentru procedurile de siguranță și exploatarea feroviară, ar trebui să fie necesară recunoașterea în conformitate cu prevederile prezentei recomandări. Cererile de recunoaștere ca examinator în scopul realizării de examinări în domeniul comunicării și terminologiei specifice pentru procedurile de siguranță și exploatarea feroviară ar trebui să fie transmise autorității competente ale statului membru în care este situată infrastructura la care se referă comunicarea și terminologia în cauză.

49.

Un stat membru poate decide să impună ca recunoașterea centrelor de examinare să se facă pe baza unei cereri scrise depuse la autoritatea competentă.

50.

Autoritatea competentă ar trebui să elibereze o declarație de recunoaștere a centrului de examinare urmând dispozițiile și procedurile naționale și pe baza criteriilor de independență, competență și imparțialitate. Punctele 26-48 ar trebui să se aplice în cazul recunoașterii centrelor de examinare.

51.

De asemenea, autoritatea competentă ar putea delega acestor centre de examinare recunoașterea propriilor examinatori, cu condiția îndeplinirii cerințelor de la punctul 53.

52.

În scopul punctului 54, centrul de examinare ar trebui să țină un registru la zi al tuturor examinatorilor pe care i-a recunoscut. Acest registru ar trebui să pună la dispoziție informațiile menționate la punctul 38.

53.

Centrul de examinare ar trebui să prevadă măsuri corespunzătoare pentru gestionarea examinatorilor săi și pentru a asigura faptul că examinatorii săi dețin competențele necesare în conformitate cu Directiva 2007/59/CE și cu Decizia 2011/765/UE.

54.

Examinatorilor ar trebui să li se permită să realizeze examinări numai în cadrul activităților centrului de examinare de care aparțin.

55.

Informațiile privind centrul de examinare recunoscut ar trebui să fie accesibile publicului în registrul menționat la punctul 38, fără a oferi informații cu privire la examinatorii individuali care aparțin acelui centru de examinare. În locul numărului de identificare menționat la punctul 37 ar trebui inclusă denumirea centrului de examinare.

56.

Autoritatea competentă ar trebui să informeze de îndată centrul de examinare, în scris, cu privire la motivele deciziilor sale.

57.

În caz de suspendare sau retragere, autoritatea competentă ar trebui să prezinte informații clare privind cerințele care nu mai sunt îndeplinite. Înainte ca suspendarea sau retragerea să intre în vigoare, autoritatea competentă poate acorda o perioadă de preaviz în care centrul de examinare să își poată adapta practicile pentru a respecta cerințele de recunoaștere.

58.

Autoritatea competentă ar trebui să asigure instituirea unei proceduri administrative de apel care să permită solicitanților sau centrelor de examinare să solicite revizuirea deciziilor contestate.

59.

Principiile de evaluare și de punctare, precum și tipul de rezultate ar trebui să fie disponibile înainte de examinări.

60.

Mecanicilor de locomotivă sau mecanicilor de locomotivă candidați ar trebui să li se permită să vadă evaluarea rezultatelor examinării și să solicite o revizuire în cazul unui aviz motivat negativ cu privire la examinările la care au participat.

61.

Pentru a-și îndeplini activitățile de supervizare în conformitate cu articolele 26, 27 sau 29 din Directiva 2007/59/CE, o autoritate competentă ar putea solicita: