30.7.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 201/8

(1)

Comunitatea este parte contractantă la Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării și la Acordul pentru aplicarea dispozițiilor Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării din 10 decembrie 1982 în legătură cu conservarea și gestionarea stocurilor de pești anadromi și a stocurilor de pești mari migratori. Aceste instrumente internaționale stabilesc obligația statelor de a coopera în domeniul conservării resurselor vii din marea liberă și prevăd ca această cooperare să se desfășoare în mod direct între state sau prin intermediul organizațiilor sau acordurilor corespunzătoare de gestionare a pescuitului la nivel subregional sau regional.

(2)

Absența organizațiilor sau a acordurilor de gestionare a pescuitului la nivel regional nu exonerează statele de obligația care le revine în temeiul dreptului mării de a adopta, în raport cu cetățenii lor, măsurile necesare pentru conservarea resurselor vii din marea liberă, inclusiv pentru protecția ecosistemelor marine vulnerabile împotriva efectelor nocive ale activităților de pescuit.

(3)

Articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului (2) prevede că politica comună în domeniul pescuitului aplică principiul precauției în adoptarea unor măsuri pentru reducerea impactului activităților de pescuit asupra ecosistemelor marine. În conformitate cu articolul 7 din același regulament, Comisia poate decide, la solicitarea motivată a unui stat membru sau din proprie inițiativă, luarea unor măsuri de urgență, în cazul în care există dovezi ale unei amenințări grave pentru conservarea resurselor acvatice vii sau pentru ecosistemul marin, care apar ca urmare a activităților de pescuit și care necesită adoptarea unor măsuri imediate.

(4)

Comunitatea s-a angajat să acționeze pentru conservarea ecosistemelor marine precum recifele, munții submarini, coralii de adâncime, izvoarele hidrotermale și bancurile de bureți. Există numeroase date științifice care atestă faptul că integritatea acestor ecosisteme este amenințată de activitățile de pescuit în care se utilizează unelte de fund. Comunitatea a adoptat deja măsuri pentru interzicerea pescuitului de fund în zonele din apele comunitare care adăpostesc astfel de ecosisteme. Aceasta a contribuit, de asemenea, în mod semnificativ la adoptarea unor măsuri similare în zonele din marea liberă aflate în sfera de competență a tuturor organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului existente, abilitate să reglementeze activitățile de pescuit de fund. În plus, aceasta a contribuit activ la instituirea unor noi organizații sau acorduri, pentru ca întreaga suprafață oceanică a planetei să fie inclusă în sisteme regionale corespunzătoare de conservare și gestionare a pescuitului. Cu toate acestea, în anumite zone din marea liberă există dificultăți semnificative în ceea ce privește instituirea unui astfel de organism.

(5)

Prin Rezoluția 61/105 a Adunării Generale a Națiunilor Unite, adoptată la 8 decembrie 2006, comunitatea internațională a convenit asupra necesității urgente de a adopta măsuri de protejare a ecosistemelor marine vulnerabile împotriva efectelor distructive ale activităților de pescuit de fund, prin intermediul unei reglementări stricte a acestor activități de către organizațiile sau acordurile de gestionare a pescuitului la nivel regional sau de către state în ceea ce privește navele care arborează pavilionul lor și care desfășoară activități de pescuit în zone în care nu există astfel de organizații sau acorduri.

Adunarea Generală a oferit orientări privind tipul de măsuri care ar trebui adoptate în acest sens. Acțiunile întreprinse în cadrul FAO pentru elaborarea unor orientări internaționale privind gestionarea acestor activități de pescuit în cadrul Codului de conduită pentru un pescuit responsabil sunt, de asemenea, deosebit de relevante pentru proiectarea și adoptarea unor astfel de măsuri, precum și pentru punerea lor în aplicare de către statele membre.

(6)

Comunitatea dispune de numeroase nave care desfășoară activități de pescuit de fund în zone care nu sunt reglementate de o organizație sau printr-un acord de gestionare a pescuitului la nivel regional care să aibă competența de a reglementa astfel de activități de pescuit și pentru care, pe termen scurt, nu se preconizează înființarea unei astfel de organizații sau încheierea unui astfel de acord. Fără a aduce atingere eforturilor permanente pentru acoperirea acestor lacune spațiale ale sistemului internațional de gestionare a pescuitului, Comunitatea trebuie să respecte obligațiile care îi revin în temeiul dreptului mării în ceea ce privește conservarea resurselor marine vii din aceste zone și, prin urmare, trebuie să adopte măsuri adecvate în raport cu aceste flote. În acest scop, Comunitatea trebuie să acționeze în conformitate cu orientările stabilite de Adunarea Generală în Rezoluția 61/105.

(7)

Un element-cheie al recomandărilor făcute de Adunarea Generală îl reprezintă măsurile adoptate „pentru a evalua, pe baza celor mai pertinente informații științifice disponibile, dacă activitățile specifice de pescuit de fund pot avea efecte nocive semnificative asupra ecosistemelor marine vulnerabile și, în acest caz, pentru a garanta că aceste activități sunt gestionate astfel încât să se prevină astfel de efecte sau nu sunt autorizate”.

(8)

Pentru aplicarea acestei recomandări, este necesar ca navele de pescuit în cauză să fie autorizate să pescuiască în baza unui permis de pescuit special eliberat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1627/94 al Consiliului din 27 iunie 1994 de stabilire a dispozițiilor generale privind permisele de pescuit speciale (3) și cu Regulamentul (CE) nr. 2943/95 al Comisiei din 20 decembrie 1995 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1627/94 al Consiliului (4). În plus, eliberarea și valabilitatea unor astfel de permise trebuie să facă obiectul unor condiții speciale care să garanteze că efectele activităților de pescuit autorizate au fost evaluate corespunzător și că desfășurarea operațiunilor de pescuit este conformă acestei evaluări.

(9)

Punerea în aplicare a recomandărilor formulate de Adunarea Generală necesită, de asemenea, adoptarea unor măsuri relevante de monitorizare, pentru a asigura respectarea condițiilor de eliberare a permiselor. Acestea includ prezența observatorilor la bordul navelor și dispoziții specifice privind funcționarea sistemelor de monitorizare a navelor prin satelit pentru cazurile de defecțiuni tehnice sau de nefuncționare a sistemului, pe lângă cele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 2244/2003 al Comisiei din 18 decembrie 2003 de stabilire a dispozițiilor privind sistemele de monitorizare a navelor prin satelit (5).

(10)

Identificarea ecosistemelor marine vulnerabile din zonele care nu sunt reglementate de o organizație de gestionare a pescuitului la nivel regional este un proces aflat în desfășurare, iar informațiile științifice în acest domeniu sunt relativ limitate. Din acest motiv este imperativă interzicerea utilizării uneltelor de pescuit de fund în zonele cu privire la care nu a fost efectuată o evaluare științifică privind efectele semnificative adverse pe care le-ar putea produce aceste activități de pescuit asupra ecosistemelor marine vulnerabile.

(11)

Încălcarea condițiilor specifice, precum cele referitoare la zonele neevaluate, la funcționarea sistemului de monitorizare a navelor și la reamplasarea activităților în cazul descoperirii neprevăzute a unui ecosistem marin vulnerabil, poate cauza pagube ireparabile acestor ecosisteme și, prin urmare, trebuie inclusă pe lista încălcărilor grave prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1447/1999 al Consiliului din 24 iunie 1999 privind stabilirea listei tipurilor de comportament care contravin grav normelor politicii comune a pescuitului (6).

(12)

Protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal este reglementată prin Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (7), care este pe deplin aplicabil prelucrării datelor cu caracter personal în sensul prezentului regulament, în special în ceea ce privește drepturile persoanelor vizate de a accesa, rectifica, bloca și șterge datele și de a notifica părțile terțe, drepturi care nu au fost, din acest motiv, prezentate mai în amănunt în prezentul regulament,

(a)

aflate în sfera de competență a unei organizații sau a unui acord de gestionare a pescuitului la nivel regional cu competența de a reglementa astfel de activități de pescuit;

(b)

pentru care procesul de instituire a unei organizații de gestionare regionale a activităților de pescuit se află în curs de desfășurare; dacă participanții la acest proces au convenit asupra unor măsuri provizorii pentru protejarea ecosistemelor marine vulnerabile împotriva efectelor distructive ale utilizării uneltelor de pescuit de fund.

(a)

„ecosistem marin” înseamnă un complex dinamic de comunități de plante, animale și microorganisme și mediul lor abiotic, care interacționează într-o unitate funcțională;

(b)

„ecosistem marin vulnerabil” înseamnă orice ecosistem marin a cărui integritate (și anume structură sau funcție a ecosistemului) este, conform celor mai pertinente informații științifice disponibile și principiului precauției, amenințată de efecte nocive semnificative cauzate de contactul fizic cu uneltele de fund pe durata obișnuită a operațiunilor de pescuit, care include, inter alia, recifele, munții submarini, izvoarele hidrotermale, coralii de apă rece sau bancurile de bureți de apă rece. Cele mai vulnerabile ecosisteme sunt cele care pot fi ușor afectate și care, în plus, necesită mult timp pentru refacere sau care nu mai pot fi refăcute;

(c)

„efecte nocive semnificative” înseamnă efecte (evaluate individual, în combinație sau cumulativ) care compromit integritatea ecosistemului într-un mod care nu permite populațiilor afectate să fie înlocuite și care degradează productivitatea naturală pe termen lung a habitatelor sau care cauzează o pierdere semnificativă, mai mult decât temporară, a diversității speciilor, a habitatului sau a tipurilor de comunități;

(d)

„unelte de fund” înseamnă unelte instalate pe durata obișnuită a operațiunilor de pescuit în contact cu fundul mării, inclusiv traule de fund, drage, setci de fund, paragate de fund, vintire și capcane.

(a)

zona prevăzută pentru desfășurarea activităților;

(b)

speciile vizate;

(c)

tipul de unelte și adâncimea la care urmează să fie instalate acestea; și

(d)

configurația profilului batimetric al fundului mării în zonele de pescuit prevăzute, în cazul în care autoritățile competente ale statului de pavilion vizat nu dispun deja de aceste informații.

(a)

înregistrează independent, în același format ca cel utilizat în jurnalul de bord al navei, informațiile privind capturile prevăzute la articolul 6 din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93 al Consiliului din 12 octombrie 1993 de instituire a unui sistem de control aplicabil politicii comune din domeniul pescuitului (8);

(b)

înregistrează orice modificare a planului de pescuit prevăzută la articolul 5 alineatul (2);

(c)

documentează orice descoperire neprevăzută a unor ecosisteme marine vulnerabile menționată la articolul 7, inclusiv prin culegerea de informații care pot fi utilizate pentru protejarea sitului;

(d)

înregistrează adâncimile la care sunt instalate uneltele;

(e)

prezintă un raport autorităților competente ale statului membru în cauză în termen de 20 de zile de la încheierea perioadei de observare. O copie a acestui raport este transmisă Comisiei, în termen de 30 de zile de la primirea unei cereri scrise.

(a)

o rudă a comandantului navei sau a altui ofițer al navei pe care este repartizat observatorul;

(b)

un angajat subordonat comandantului navei pe care este repartizat;

(c)

un angajat subordonat reprezentantului comandantului;

(d)

un angajat al unei societăți controlate de comandant sau de reprezentantul său;

(e)

o rudă a reprezentantului comandantului.

(a)

pe lângă cerințele prevăzute la articolul 18 din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93, capturile efectuate de navele de pescuit menționate la articolul 1, stabilite pe baza informațiilor înregistrate în jurnalele de bord, inclusiv datele complete pentru zilele de pescuit în afara portului, și a rapoartelor prezentate de observatori, defalcate pe trimestru, pe tip de unealtă și pe specie;

(b)

respectarea planurilor de pescuit și a cerințelor prevăzute la articolele 6, 7 și 8 de către navele de pescuit menționate la articolul 1 alineatul (1) și măsurile luate pentru remedierea și sancționarea cazurilor de nerespectare și de încălcare gravă menționate la articolul 10;

(c)

punerea în aplicare a articolului 8.