EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 31972R0574

Regulamentul (CEE) nr. 574/72 al Consiliului din 21 martie 1972 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu salariații și cu membrii familiilor acestora care se deplasează în interiorul Comunității

JO L 74, 27.3.1972, p. 1–83 (DE, FR, IT, NL)
ediţie specială engleză: serie I volum 1972(I) p. 160 - 233

Alte ediții speciale (DA, EL, ES, PT, FI, SV, CS, ET, LV, LT, HU, MT, PL, SK, SL, BG, RO, HR)

Legal status of the document No longer in force, Date of end of validity: 30/04/2010; abrogat prin 32009R0987

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/1972/574/oj

05/Volumul 01

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

74


31972R0574


L 074/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 574/72 AL CONSILIULUI

din 21 martie 1972

de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu salariații și cu membrii familiilor acestora care se deplasează în interiorul Comunității

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene și, în special, articolele 2, 7 și 51 ale acestuia,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului (1) din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială salariaților și familiilor acestora care se deplasează în cadrul Comunității, în special articolul 97,

având în vedere propunerea Comisiei adoptată după consultarea Comisiei administrative pentru securitatea socială a lucrătorilor migranți,

având în vedere avizul Adunării Parlamentare,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social,

întrucât Regulamentul nr. 3 (2) privind securitatea socială a lucrătorilor migranți, înlocuit de Regulamentul (CEE) nr. 1408/71, în care articolul 99 a abrogat, de asemenea, Regulamentul nr. 4 (3) care a stabilit normele de aplicare și a completat dispozițiile Regulamentului nr. 3 privind securitatea socială a lucrătorilor migranți, este necesar să se prevadă norme de aplicare adaptate noilor reguli de fond și experienței dobândite într-o perioadă de doisprezece ani în aplicarea acestor texte;

întrucât este necesar, în special, să se precizeze care sunt instituțiile competente ale fiecărui stat membru, documentele care trebuie furnizate și formalitățile ce trebuie îndeplinite de către persoanele în cauză, pentru a beneficia de prestații, normele de control administrativ și medical, precum și condițiile de rambursare a prestațiilor acordate de instituția unui stat membru în numele instituției unui alt stat membru, precum și atribuțiile Comisiei de audit,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

TITLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Definiții

În sensul prezentului regulament:

(a)

prin „regulament” se înțelege Regulamentul (CEE) nr. 1408/71;

(b)

prin „regulament de aplicare” se înțelege prezentul regulament;

(c)

definițiile prevăzute la articolul 1 din regulament au înțelesul atribuit în articolul respectiv.

Articolul 2

Modele de formulare tipărite. Informații privind legislația. Materiale orientative

(1)   Modelele de certificate, atestatele, declarațiile, cererile și alte documente necesare pentru aplicarea regulamentului și a regulamentului de aplicare, se întocmesc de Comisia administrativă. Două state membre sau autoritățile competente ale acestora pot adopta modele simplificate în raporturile dintre ele, de comun acord și după primirea avizului Comisiei administrative.

(2)   Comisia administrativă poate strânge informații privind dispozițiile legislațiilor interne care intră în domeniul de aplicare al regulamentului, pentru a fi folosite de către autoritățile competente ale fiecărui stat membru.

(3)   Comisia administrativă întocmește materiale orientative pentru informarea persoanelor interesate privind drepturile acestora și formalitățile administrative ce trebuie îndeplinite în vederea exercitării acelor drepturi.

Înainte de întocmirea acestor materiale orientative se consultă Comitetul consultativ.

Articolul 3

Organisme de legătură. Comunicarea între instituții și între beneficiari și instituții

(1)   Autoritățile competente pot desemna organisme de legătură împuternicite să comunice direct între ele.

(2)   Orice instituție a unui stat membru, precum și orice persoană care are reședința sau locuiește pe teritoriul unui stat membru se poate adresa instituției altui stat membru, fie direct, fie prin intermediul organismelor de legătură.

Articolul 4

Anexe

(1)   Autoritatea competentă sau autoritățile competente din fiecare stat membru sunt menționate în anexa 1.

(2)   Instituțiile competente din fiecare stat membru sunt menționate în anexa 2.

(3)   Instituțiile de la locul de reședință și instituțiile de la locul de ședere din fiecare stat membru sunt menționate în anexa 3.

(4)   Organismele de legătură, desemnate în temeiul articolului 3 alineatul 1 din regulamentul de aplicare, sunt menționate în anexa 4.

(5)   Dispozițiile prevăzute la articolul 5, articolul 53 alineatul 3, articolul 104, articolul 105 alineatul 2, articolul 116 și articolul 120 din regulamentul de aplicare sunt menționate în anexa 5.

(6)   Procedura privind plata prestațiilor stabilită de instituțiile debitoare din fiecare stat membru, în conformitate cu dispozițiile articolului 53 alineatul 1 din regulamentul de aplicare, este menționată în anexa 6.

(7)   Denumirea și sediul băncilor prevăzute la articolul 55 alineatul 1 din regulamentul de aplicare sunt menționate în anexa 7.

(8)   Statele membre pentru care, în relațiile dintre ele, se aplică dispozițiile articolului 10 alineatul 2 litera (d) din regulamentul de aplicare, sunt menționate în anexa 8.

(9)   Sistemele ce trebuie luate în considerare în cazul în care se calculează costul mediu anual al prestațiilor în natură, în conformitate cu dispozițiile articolului 94 alineatul 3 litera (a) și articolului 95 alineatul 3 litera (a) din regulamentul de aplicare, sunt menționate în anexa 9.

(10)   Instituțiile sau organismele desemnate de autoritățile competente în temeiul, în special, articolului 6 alineatul 1, articolului 11 alineatul 1, articolului 13 alineatele 2 și 3, articolului 14 alineatele 1, 2 și 3, articolului 38 alineatul 1, articolului 70 alineatul 1, articolului 80 alineatul 2, articolului 81, articolului 82 alineatul 2, articolului 85 alineatul 2, articolului 89 alineatul 1, articolului 91 alineatul 2, articolului 102 alineatul 2, articolului 110, articolului 113 alineatul 2 din regulamentul de aplicare, sunt menționate în anexa 10.

TITLUL II

APLICAREA DISPOZIȚIILOR GENERALE ALE REGULAMENTULUI

Aplicarea articolelor 6 și 7 din regulament

Articolul 5

Înlocuirea regulamentului de aplicare a acordurilor privind aplicarea convențiilor

Dispozițiile regulamentului de aplicare le înlocuiesc pe cele ale acordurilor privind aplicarea convențiilor menționate la articolul 6 din regulament; acestea înlocuiesc, de asemenea, dispozițiile privind aplicarea dispozițiilor convențiilor menționate la articolul 7 alineatul 2 litera (c) din regulament, cu condiția ca acestea să nu fie menționate în anexa 5 la regulament.

Aplicarea articolului 9 din regulament

Articolul 6

Admiterea la asigurarea continuă voluntară sau facultativă

(1)   În cazul în care, având în vedere dispozițiile articolelor 9 și 15 alineatul 3 din regulament, persoana în cauză îndeplinește condițiile impuse pentru admiterea la asigurare continuă voluntară sau facultativă de invaliditate, limită de vârstă și deces (pensii) în mai multe sisteme de asigurare, conform legislației unui stat membru și dacă aceasta nu a făcut obiectul unei asigurări obligatorii, în unul dintre aceste sisteme, în temeiul ultimului loc de muncă, aceasta poate, conform dispozițiilor menționate anterior, să fie admis în sistemul de asigurare voluntară sau facultativă continuă reglementat de legislația statului membru respectiv sau, în lipsa acestuia, într-un sistem la alegere.

(2)   Pentru a beneficia de dispozițiile articolului 9 alineatul 2 din regulament, persoana în cauză este obligată să prezinte instituției statului membru respectiv, un atestat cu privire la perioadele de asigurare realizate conform legislației oricărui alt stat membru. Acest atestat se eliberează, la cererea persoanei în cauză, de către instituția sau instituțiile care aplică legislația conform căreia aceasta a realizat perioadele de asigurare.

Aplicarea articolului 12 din regulament

Articolul 7

Reguli generale de aplicare a dispozițiilor privind prevenirea cumulului de prestații. Aplicarea acestor dispoziții în cazul prestațiilor de invaliditate, limită de vârstă și deces (pensii)

(1)   În cazul în care beneficiarul unei prestații datorate în temeiul legislației unui stat membru are, de asemenea, dreptul la prestații în temeiul legislației unuia sau mai multor alte state membre, se aplică următoarele reguli:

(a)

dacă aplicarea articolului 12 alineatele 2 sau 3 din regulament determină reducerea sau suspendarea concomitentă a acestor prestații, nici una dintre acestea nu poate fi redusă sau suspendată cu o sumă mai mare decât suma obținută prin împărțirea sumei supusă reducerii sau suspendării, conform legislației în temeiul căreia prestația respectivă este datorată, la numărul prestațiilor supuse reducerii sau suspendării la care are dreptul beneficiarul;

(b)

dacă este vorba despre prestații de invaliditate, limită de vârstă sau deces (pensii) acordate conform dispozițiilor articolului 46 alineatul 2 din regulament, de către instituția unui stat membru, acea instituție ia în considerare orice prestație de altă natură și orice venit sau remunerație care poate să determine reducerea sau suspendarea prestației cuvenite din partea acelei instituții, nu pentru calcularea sumei teoretice prevăzute la articolul 46 alineatul 2 litera (a) din regulament, ci exclusiv pentru reducerea sau suspendarea sumei prevăzute la articolul 46 alineatul 2 litera (b) din regulament. Cu toate acestea, numai o fracțiune din suma totală a acestor prestații, venituri sau remunerații este luată în considerare și această fracțiune este stabilită proporțional cu durata perioadelor de asigurare realizate, în conformitate cu articolul 46 alineatul 2 litera (b) din regulament;

(c)

dacă este vorba despre prestații de invaliditate, limită de vârstă sau deces (pensii) acordate, în conformitate cu articolul 46 alineatul 1 primul paragraf din regulament, de către instituția unui stat membru, această instituție ia în considerare, în cazurile în care se aplică dispozițiile articolului 46 alineatul 3 din regulament, orice prestație de altă natură și orice venit sau remunerație care poate să determine reducerea sau suspendarea prestației cuvenite din partea acelei instituții, nu pentru calcularea sumei prevăzute la articolul 46 alineatul 1 din regulament, ci exclusiv pentru reducerea sau suspendarea sumei care rezultă din aplicarea articolului 46 alineatul 3 din regulament. Cu toate acestea, numai o fracțiune din suma acestor prestații, venituri sau remunerații este luată în considerare, fracțiune obținută prin aplicarea la acea sumă a unui coeficient egal cu raportul dintre suma prestației care rezultă din aplicarea articolului 46 alineatul 3 din regulament și suma care rezultă din aplicarea articolului 46 alineatul 1 primul paragraf din regulament.

(2)   În sensul aplicării dispozițiilor articolului 12 alineatele 2, 3 și 4 din regulament, instituțiile competente în cauză își transmit, la cerere, toate informațiile necesare.

Articolul 8

Reguli aplicabile în cazul cumulului de drepturi la indemnizații de maternitate în temeiul legislației mai multor state membre

În cazul în care un lucrător sau un membru de familie al acestuia are dreptul să solicite acordarea de indemnizații de maternitate în temeiul legislației a două sau mai multe state membre, aceste indemnizații se acordă exclusiv în temeiul legislației statului membru pe al cărui teritoriu are loc nașterea sau, dacă nașterea nu a avut loc pe teritoriul unuia dintre aceste state membre, exclusiv în temeiul legislației statului membru căreia i s-a supus lucrătorul ultima dată.

Articolul 9

Reguli aplicabile în cazul cumulului de drepturi la ajutoare de deces în temeiul legislației mai multor state membre

(1)   În cazul în care decesul survine pe teritoriul unui stat membru, se păstrează numai dreptul la ajutorul de deces dobândit în temeiul legislației acelui stat membru, în timp ce dreptul dobândit în temeiul legislației oricărui alt stat membru se stinge.

(2)   În cazul în care decesul survine pe teritoriul unui stat membru atunci când dreptul la ajutor de deces a fost dobândit în temeiul legislației a două sau mai multe state membre sau în cazul în care decesul survine în afara teritoriului statului membru și dreptul menționat anterior a fost dobândit în temeiul legislației a două sau mai multe state membre, se păstrează numai dreptul dobândit conform legislației statului membru în care lucrătorul a realizat ultima sa perioadă de asigurare, în timp ce dreptul dobândit în temeiul legislației oricărui alt stat membru se stinge.

Articolul 10

Reguli aplicabile în cazul cumulului de drepturi la prestații sau alocații familiale în cazul în care lucrătorul este supus succesiv legislației mai multor state membre, în cursul aceleiași perioade sau a unei părți a perioadei

(1)   În cazul în care în aceeași perioadă prestațiile sau alocațiile familiale sunt datorate la două persoane pentru același membru de familie, în temeiul articolului 73 alineatele 1 sau 2 sau articolului 74 alineatele 1 sau 2 din regulament și în temeiul legislației țării de reședință a acelui membru de familie, dispozițiile care trebuie aplicate pentru cumulul de drepturi la prestații sau alocații familiale sunt cele prevăzute de legislația țării de reședință a membrului de familie. În acest scop, dreptul la prestații sau alocații familiale, în temeiul articolului 73 alineatele 1 sau 2 sau articolului 74 alineatele 1 sau 2 din regulament, se ia în considerare ca și cum acesta ar fi un drept dobândit în temeiul legislației țării de reședință a membrului de familie în cauză.

(2)   În cazul în care un lucrător este supus succesiv legislației a două state membre în perioada care separă două date scadente pentru plata prestațiilor sau alocațiilor familiale prevăzute de legislația unuia sau ambelor state membre în cauză, se aplică următoarele reguli:

(a)

prestațiile sau alocațiile familiale pe care acest lucrător le poate solicita conform legislației fiecăruia dintre aceste state membre corespund numărului prestațiilor sau alocațiilor zilnice datorate conform legislației în cauză. În cazul în care aceste legislații nu prevăd prestații sau alocații zilnice, prestațiile sau alocațiile familiale se acordă proporțional cu durata de timp în care acest lucrător a fost supus legislației fiecăruia dintre statele membre prin raportare la perioada stabilită prin legislația în cauză;

(b)

în cazul în care prestațiile sau alocațiile familiale au fost acordate de o instituție pentru o perioadă în care acestea ar fi trebuit acordate de o altă instituție, se efectuează o ajustare de conturi între aceste instituții;

(c)

în sensul dispozițiilor literelor (a) și (b), în cazul în care perioadele de încadrare în muncă desfășurate conform legislației unui stat membru sunt exprimate în unități diferite de cele folosite în calcularea prestațiilor sau alocațiilor familiale în temeiul legislației altui stat membru care i-a fost aplicată, de asemenea, lucrătorului în aceeași perioadă, conversia se efectuează în conformitate cu dispozițiile articolului 15 alineatul 3 din regulamentul de aplicare;

(d)

prin derogare de la dispozițiile literei (a), în cadrul relațiilor dintre statele membre menționate în anexa 8 la regulamentul de aplicare, instituția care suportă costurile prestațiilor sau alocațiilor familiale, datorită primului loc de muncă din perioada respectivă, suportă costurile acestora pe întreaga perioadă curentă.

(3)   În cazul în care membrii de familie ai unui lucrător căruia i se aplică legislația franceză sau ai unui șomer care beneficiază de ajutor de șomaj în temeiul legislației franceze, își schimbă reședința de pe teritoriul unui stat membru pe teritoriul altui stat membru, în aceeași lună calendaristică, instituția responsabilă pentru acordarea alocațiilor familiale la începutul acelei luni continuă să le acorde pe toată perioada lunii curente.

TITLUL III

APLICAREA DISPOZIȚIILOR REGULAMENTULUI PRIVIND STABILIREA LEGISLAȚIEI APLICABILE

Aplicarea articolelor 13 - 16 din regulament

Articolul 11

Formalități în cazul detașării

(1)   În cazurile prevăzute la articolul 14 alineatul 1 litera (a) punctul (i) și alineatul 2 litera (a) din regulament, instituția desemnată de autoritatea competentă a statului membru a cărui legislație rămâne aplicabilă, eliberează lucrătorului, la cererea acestuia sau a angajatorului său și dacă sunt îndeplinite condițiile necesare, un certificat de detașare care atestă că acesta se supune în continuare acelei legislații până la o dată specificată.

(2)   Consimțământul prevăzut la articolul 14 alineatul 1 litera (a) punctul (ii) din regulament se solicită de către angajator.

Articolul 12

Dispoziții speciale privind afilierea la sistemul german de securitate socială

(1)   În cazurile în care, în temeiul articolului 14 alineatul 1 literele (b) sau (c) sau alineatului 2 litera (a) din regulament, legislația germană se aplică în cazul unui lucrător încadrat în muncă de către o întreprindere sau un angajator al cărui sediu sau domiciliu nu este situat pe teritoriul german, această legislație se aplică ca și cum lucrătorul ar fi încadrat în muncă la locul său de reședință pe teritoriul german.

(2)   În cazurile în care se plătesc contribuții pentru o perioadă determinată, în conformitate cu legislația altui stat membru decât Germania, în temeiul asigurării obligatorii în caz de invaliditate, limită de vârstă sau deces (pensii), pot fi plătite, de asemenea, contribuții suplimentare pentru asigurare suplimentară pentru aceeași perioadă, conform legislației germane (Höherversicherung).

Articolul 13

Exercitarea dreptului de opțiune de către personalul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare

(1)   Dreptul la opțiune prevăzut la articolul 16 alineatul 2 din regulament trebuie exercitat, în primă fază, în cele trei luni următoare datei la care lucrătorul este angajat de misiunea diplomatică sau oficiul consular respectiv sau la care acesta a intrat în serviciul misiunii sau oficiului. Opțiunea produce efecte la data angajării.

În cazul în care un lucrător își exercită din nou dreptul său la opțiune la sfârșitul anului calendaristic, opțiunea produce efecte în prima zi a următorului an calendaristic.

(2)   Lucrătorul care își exercită dreptul la opțiune informează instituția desemnată de autoritatea competentă a statului membru pentru a cărui legislație a optat, notificând în același timp angajatorul său cu privire la aceasta. Instituția menționată anterior transmite aceste informații, în măsura necesară, tuturor celorlalte instituții ale aceluiași stat membru, în conformitate cu directivele emise de autoritatea competentă a acelui stat membru.

(3)   Instituția desemnată de autoritatea competentă a statului membru pentru a cărui legislație a optat lucrătorul, îi eliberează acestuia un certificat care să ateste că acesta se supune legislației acelui stat membru în perioada în care este angajat de către misiunea diplomatică sau oficiul consular respectiv, de reprezentanți ai acestei misiuni sau oficiu.

(4)   Dacă un lucrător optează pentru aplicarea legislației germane, dispozițiile acestei legislații se aplică ca și cum acel lucrător este angajat în locul în care guvernul german își are sediul. Autoritatea competentă desemnează instituția competentă în materia asigurării de sănătate.

Articolul 14

Exercitarea dreptului de opțiune de către agenții auxiliari ai Comunităților Europene

(1)   Dreptul de opțiune prevăzut la articolul 16 alineatul 3 din regulament trebuie exercitat în momentul în care se încheie contractul de încadrare în muncă. Autoritatea împuternicită să încheie acest contract informează instituția desemnată de autoritatea competentă a statului membru pentru a cărui legislație a optat agentul auxiliar. Instituția menționată anterior informează, în măsura necesară, toate celelalte instituții ale aceluiași stat membru.

(2)   Instituția desemnată de autoritatea competentă a statului membru pentru a cărui legislație a optat agentul auxiliar, eliberează un certificat care să ateste că acesta se supune legislației acelui stat membru în perioada în care acesta este angajat de Comunitățile Europene, în calitate de agent auxiliar.

(3)   Autoritățile competente ale statelor membre desemnează, în cazul în care este necesar, instituțiile competente în ceea ce privește agenții auxiliari ai Comunităților Europene.

(4)   În cazul în care un agent auxiliar angajat pe teritoriul unui stat membru, altul decât Germania, optează pentru aplicarea legislației germane, dispozițiile acelei legislații se aplică ca și cum acel agent auxiliar ar fi angajat în locul în care Guvernul german își are sediul. Autoritatea competentă desemnează instituția competentă în materia asigurării de sănătate.

TITLUL IV

APLICAREA DISPOZIȚIILOR REGULAMENTULUI PRIVIND DIFERITELE CATEGORII DE PRESTAȚII

CAPITOLUL 1

REGULI GENERALE PRIVIND TOTALIZAREA PERIOADELOR DE ASIGURARE

Articolul 15

(1)   În cazurile prevăzute la articolul 18 alineatul 1, articolul 38, articolul 45 alineatele 1 și 2, articolul 64 și articolul 67 alineatele 1 și 2 din regulament, totalizarea perioadelor de asigurare se efectuează în conformitate cu următoarele reguli:

(a)

la perioadele de asigurare realizate conform legislației unui stat membru se adaugă perioadele de asigurare realizate conform legislației oricărui alt stat membru, în măsura în care este necesar să se recurgă la aceasta pentru a suplimenta perioadele de asigurare realizate conform legislației primului stat membru, în vederea dobândirii, păstrării sau recuperării dreptului la prestații, cu condiția ca aceste perioade de asigurare să nu se suprapună. În cazul în care prestațiile pentru invaliditate, limită de vârstă sau deces (pensii) urmează să fie acordate de instituțiile din două sau mai multe state membre, conform dispozițiilor articolului 46 alineatul 2 din regulament, fiecare dintre instituțiile respective efectuează o totalizare separată, luând în considerare totalul perioadelor de asigurare realizate de lucrător conform legislațiilor tuturor statelor membre cărora acesta s-a supus, fără să aducă atingere, după caz, dispozițiilor articolului 45 alineatul 2 și articolului 46 alineatul 2 litera (c) din regulament;

(b)

în cazul în care o perioadă de asigurare realizată în temeiul unei asigurări obligatorii, conform legislației unui stat membru, coincide cu o perioadă de asigurare realizată în temeiul unei asigurări continue voluntară sau opțională, conform legislației altui stat membru, numai prima se ia în considerare;

(c)

în cazul în care o perioadă de asigurare, alta decât o perioadă asimilată realizată conform legislației unui stat membru, coincide cu o perioadă asimilată în temeiul legislației altui stat membru, numai prima se ia în considerare;

(d)

orice perioadă asimilată în temeiul legislațiilor a două sau mai multor state membre, se ia în considerare numai de către instituția statului membru a cărui legislație i se aplică obligatoriu asiguratului înainte de perioada menționată anterior; în cazul în care asiguratul nu a fost supus obligatoriu legislației unui stat membru înainte de perioada menționată anterior, aceasta se ia în considerare de instituția statului membru a cărui legislație i se aplică obligatoriu asiguratului pentru prima dată după perioada menționată anterior;

(e)

în cazul în care nu este posibilă stabilirea exactă a perioadei de timp în care anumite perioade de asigurare au fost realizate conform legislației unui stat membru, se prezumă că aceste perioade de asigurare nu se suprapun cu perioadele de asigurare realizate conform legislației altui stat membru și, dacă este util, se iau în considerare;

(f)

în cazul în care, conform legislației unui stat membru, anumite perioade de asigurare se iau în considerare numai dacă au fost realizate într-un termen determinat, instituția care aplică această legislație:

(i)

ia în considerare perioadele de asigurare realizate conform legislației altui stat membru numai dacă acestea au fost realizate în termenul menționat anterior sau

(ii)

prorogă acest termen pentru durata perioadelor de asigurare realizate în întregime sau parțial, în termenul menționat anterior, conform legislației altui stat membru, în cazul în care perioadele de asigurare respective, conform legislației celui de-al doilea stat membru, produc numai suspendarea termenului în care trebuie realizate perioadele de asigurare.

(2)   Perioadele de asigurare realizate conform legislației unui stat membru care nu sunt cuprinse în sfera de aplicare a regulamentului, dar care sunt luate în considerare în temeiul legislației acelui stat membru pentru care regulamentul se aplică, se consideră perioade de asigurare ce trebuie luate în considerare în vederea totalizării.

(3)   Atunci când perioadele de asigurare realizate conform legislației unui stat membru sunt exprimate în unități diferite de cele utilizate de legislația altui stat membru, conversia necesară în vederea totalizării se efectuează conform următoarelor reguli:

(a)

când lucrătorul a fost supus sistemului săptămânii de șase zile:

(i)

o zi este echivalentă cu opt ore și viceversa;

(ii)

șase zile sunt echivalente cu o săptămână și viceversa;

(iii)

douăzeci și șase de zile sunt echivalente cu o lună și viceversa;

(iv)

trei luni sau treisprezece săptămâni sau șaptezeci și opt de zile sunt echivalente cu un trimestru și viceversa;

(v)

pentru conversia săptămânilor în luni și viceversa, săptămânile și lunile se transformă în zile;

(vi)

aplicarea regulilor precedente nu produce, pentru suma totală a perioadelor de asigurare realizate într-un an calendaristic, un total care să depășească trei sute douăsprezece zile sau cincizeci și două de săptămâni sau douăsprezece luni sau patru trimestre;

(b)

când lucrătorul a fost supus sistemului săptămânii de cinci zile:

(i)

o zi este echivalentă cu nouă ore și viceversa;

(ii)

cinci zile sunt echivalente cu o săptămână și viceversa;

(iii)

douăzeci și două de zile sunt echivalente cu o lună și viceversa;

(iv)

trei luni sau treisprezece săptămâni sau șaizeci și șase de zile sunt echivalente cu un trimestru și viceversa;

(v)

pentru conversia săptămânilor în luni și viceversa, săptămânile și lunile se transformă în zile;

(vi)

aplicarea regulilor precedente nu produce, pentru suma totală a perioadelor de asigurare realizate într-un an calendaristic, un total care să depășească două sute șaizeci și patru de zile sau cincizeci și două de săptămâni sau douăsprezece luni sau patru trimestre;

CAPITOLUL 2

BOALĂ ȘI MATERNITATE

Aplicarea articolului 18 din regulament

Articolul 16

Atestarea perioadelor de asigurare

(1)   Pentru a beneficia de dispozițiile articolului 18 din regulament, un lucrător este obligat să prezinte instituției competente un atestat care să specifice perioadele de asigurare realizate sub incidența legislației căruia s-a aflat.

(2)   Acest atestat se eliberează la cererea lucrătorului de către instituția sau instituțiile statului membru sub incidența legislației căruia s-a aflat ultima dată. Dacă lucrătorul nu prezintă atestatul menționat anterior, instituția competentă se adresează instituției sau instituțiilor respective.

(3)   Dispozițiile alineatelor 1 și 2 se aplică prin analogie, dacă este necesar să se ia în considerare perioadele de asigurare realizate anterior, conform legislației oricărui alt stat membru, pentru a îndeplini condițiile impuse prin legislația statului competent.

Aplicarea articolului 19 din regulament

Articolul 17

Prestațiile în natură în cazul reședinței într-un stat membru, altul decât statul competent

(1)   Pentru a beneficia de prestații în natură în temeiul articolului 19 din regulament, lucrătorul trebuie să se înregistreze, precum și pe membrii săi de familie, la instituția de la locul de reședință, prin prezentarea unui atestat care certifică că acesta și membrii de familie ai acestuia au dreptul la prestațiile în natură menționate anterior. Acest atestat se eliberează de instituția competentă, dacă este necesar având în vedere informațiile furnizate de angajator. Dacă lucrătorul sau membrii de familie ai acestuia nu prezintă atestatul menționat anterior, instituția de la locul de reședință se adresează instituției competente.

(2)   Atestatul rămâne valabil până când instituția de la locul de reședință primește notificarea cu privire la anularea acestuia. Cu toate acestea, în cazul în care atestatul menționat anterior se eliberează de către o instituție franceză, acesta este valabil numai pentru o perioadă de trei luni de la data eliberării și trebuie reînnoit la fiecare trei luni.

(3)   În cazul în care lucrătorul este lucrător sezonier, atestatul prevăzut la alineatul 1 este valabil pentru întreaga perioadă estimată a activității sezoniere, cu excepția cazului în care, între timp, instituția competentă notifică instituția de la locul de reședință cu privire la anularea acestuia.

(4)   Instituția de la locul de reședință informează instituția competentă cu privire la fiecare înregistrare efectuată în conformitate cu dispozițiile alineatului 1.

(5)   Atunci când solicită orice prestație în natură, persoana interesată prezintă documentele justificative necesare pentru acordarea prestațiilor în natură, conform legislației statului membru pe al cărui teritoriu aceasta are reședința.

(6)   În cazul spitalizării, instituția de la locul de reședință notifică instituția competentă, în termen de trei zile de la data la care aceasta a luat cunoștință de spitalizare, cu privire la data internării în spital, durata probabilă a spitalizării și data părăsirii spitalului. Cu toate acestea, notificarea nu este necesară când costurile prestațiilor în natură fac obiectul unei rambursări în sumă forfetară din partea instituției de la locul de reședință.

(7)   Instituția de la locul de reședință informează în prealabil instituția competentă cu privire la fiecare decizie privind acordarea prestațiilor în natură incluse în lista prevăzută la articolul 24 alineatul 2 din regulament. Instituția competentă dispune de un termen de cincisprezece zile, din ziua în care sunt trimise aceste informații, pentru a notifica, dacă este cazul, orice opoziție motivată; dacă, la expirarea acestui termen, nu a fost primită o astfel de opoziție, instituția de la locul de reședință acordă prestațiile în natură. Dacă aceste prestații în natură trebuie să se acorde în caz de extremă urgență, instituția de la locul de reședință informează imediat instituția competentă cu privire la aceasta. Cu toate acestea, notificarea opoziției sale motivate nu este necesară în cazul în care costurile prestațiilor în natură fac obiectul unei rambursări în sumă forfetară din partea instituției de la locul de reședință.

(8)   Lucrătorul sau membrii de familie ai acestuia trebuie să informeze instituția de la locul de reședință cu privire la orice schimbare a situației lor care poate să modifice dreptul acestora la prestațiile în natură, în special cu privire la orice încetare sau schimbare a locului de muncă a lucrătorului sau orice transfer al reședinței sau locului de ședere a acelui lucrător sau a unui membru de familie al acestuia. Instituția competentă informează, de asemenea, instituția de la locul de reședință în cazul în care lucrătorul încetează să fie asigurat sau dreptul lucrătorului la prestații în natură se stinge. Instituția de la locul de reședință poate, oricând, să solicite instituției competente orice informație privind asigurarea lucrătorului sau dreptul acestuia la prestații în natură.

(9)   Două sau mai multe state membre sau autoritățile competente ale acelor state membre pot conveni, după primirea avizului Comisiei administrative, asupra unor alte modalități de aplicare.

Articolul 18

Prestațiile în numerar în cazul reședinței într-un stat membru, altul decât statul competent

(1)   Pentru a beneficia de prestații în numerar, în temeiul articolului 19 alineatul 1 litera (b) din regulament, lucrătorul trebuie să se adreseze instituției de la locul de reședință, în termen de trei zile de la debutul incapacității de muncă, prin prezentarea unui certificat de încetare a activității sau, dacă legislația aplicată de instituția competentă sau instituția de la locul de reședință prevede aceasta, un certificat de incapacitate de muncă eliberat de medicul curant al lucrătorului respectiv.

(2)   În cazul în care medicii din țara de reședință nu eliberează certificat de incapacitate de muncă, lucrătorul se adresează direct instituției de la locul de reședință, în termenul stabilit de legislația pe care aceasta o aplică.

Această instituție procedează imediat la constatarea, din punct de vedere medical, a incapacității de muncă și întocmește certificatul menționat la alineatul 1. Acest certificat trebuie să precizeze durata probabilă a incapacității de muncă și se transmite imediat instituției competente.

(3)   În cazurile în care nu se aplică alineatul 2, instituția de la locul de reședință procedează, imediat ce este posibil și în orice caz, în termen de trei zile de la data la care lucrătorul i s-a adresat, la controlul medical al lucrătorului ca și cum acesta ar fi propriul asigurat al instituției. Raportul medicului examinator indică, în special, durata probabilă a incapacității de muncă și se transmite instituției competente de către instituția de la locul de reședință, în termen de trei zile de la data examinării.

(4)   Instituția de la locul de reședință efectuează ulterior, dacă este necesar, orice control administrativ sau medical al lucrătorului ca și cum acesta ar fi propriul asigurat al instituției. Imediat ce aceasta constată că lucrătorul este apt pentru reluarea activității, aceasta notifică imediat lucrătorul și instituția competentă cu privire la aceasta, specificând data la care incapacitatea lucrătorului încetează. Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului 6, notificarea lucrătorului este considerată ca o decizie luată în numele instituției competente.

(5)   În toate cazurile, instituția competentă își rezervă dreptul de a proceda la examinarea lucrătorului de către un medic la alegerea sa.

(6)   Dacă instituția competentă decide să refuze acordarea prestațiilor în numerar deoarece lucrătorul nu a respectat formalitățile prevăzute de legislația țării de reședință sau dacă aceasta constată că lucrătorul este apt pentru reluarea activității, notifică lucrătorul cu privire la decizia sa și, simultan, trimite o copie a acestei decizii la instituția de la locul de reședință.

(7)   Atunci când lucrătorul reia activitatea, acesta notifică, în consecință, instituția competentă dacă este astfel prevăzut de legislația aplicată de acea instituție.

(8)   Instituția competentă plătește prestațiile în numerar printr-o modalitate adecvată, în special prin mandat poștal internațional și informează instituția de la locul de reședință și lucrătorul, în consecință. Atunci când prestațiile în numerar sunt plătite de instituția de la locul de reședință în numele instituției competente, aceasta din urmă informează lucrătorul cu privire la drepturile sale și indică instituției de la locul de reședință suma prestațiilor în numerar, datele la care trebuie efectuată plata și perioada maximă în care acestea ar trebui acordate, astfel cum este prevăzut de legislația statului competent.

(9)   Două sau mai multe state membre sau autoritățile competente ale acelor state pot, după primirea avizului Comisiei administrative, să convină asupra altor modalități de aplicare.

Aplicarea articolului 20 din regulament

Articolul 19

Dispoziții speciale privind lucrătorii frontalieri și membrii de familie ai acestora

În cazul lucrătorilor frontalieri sau al membrilor de familie ai acestora, medicamentele, bandajele, ochelarii și aparatele mici, analizele și testele de laborator pot să fie eliberate, respectiv, efectuate, numai în statul membru pe al cărui teritoriu acestea au fost prescrise, conform dispozițiilor legislației acelui stat membru.

Aplicarea articolului 22 din regulament

Articolul 20

Prestațiile în natură în cazul unei șederi într-un stat membru, altul decât statul competent. Cazul special al lucrătorilor detașați și al lucrătorilor din transportul internațional, precum și al membrilor de familie ai acestora

(1)   Pentru a beneficia de prestații în natură pentru el și membrii de familie ai acestuia care îl însoțesc în momentul detașării, lucrătorul menționat la articolul 14 alineatul 1 litera (a) punctul (i) sau alineatul 2 litera (a) din regulament trebuie să prezinte instituției de la locul de ședere certificatul prevăzut la articolul 11 din regulamentul de aplicare. Lucrătorul care a prezentat acest certificat este prezumat a îndeplini condițiile pentru a beneficia de dreptul la prestații în natură.

(2)   Pentru a beneficia de prestații în natură pentru el și membrii de familie ai acestuia care îl însoțesc, lucrătorul din transportul internațional menționat la articolul 14 alineatul 1 litera (b) din regulament, care în desfășurarea activității sale se află pe teritoriul unui stat membru, altul decât statul competent, trebuie să prezinte, imediat ce este posibil, instituției de la locul de ședere, un atestat special, eliberat de angajator sau de prepusul acestuia, în cursul lunii calendaristice curente sau în cursul celor două luni calendaristice precedente prezentării. Acest atestat indică, în special, data de la care lucrătorul a fost angajat de către angajatorul menționat anterior, precum și denumirea și sediul instituției competente; în cazul în care, cu toate acestea, conform legislației statului competent, angajatorului nu i se cere să cunoască instituția competentă, lucrătorul trebuie să furnizeze în scris denumirea și sediul acelei instituții atunci când înaintează cererea sa instituției de la locul de ședere. Lucrătorul care a prezentat acest atestat este prezumat a îndeplini condițiile pentru a beneficia de dreptul la prestații în natură. Dacă un lucrător nu poate contacta instituția de la locul de ședere înainte de primirea tratamentului medical, acesta beneficiază totuși de acest tratament în cazul în care prezintă atestatul menționat anterior, ca și cum ar fi asigurat la acea instituție.

(3)   Instituția de la locul de ședere se adresează, în termen de trei zile, instituției competente pentru a afla dacă persoana în cauză îndeplinește condițiile pentru a beneficia de dreptul la prestații în natură. Acea instituție acordă prestațiile în natură până la primirea unui răspuns de la instituția competentă, dar nu mai mult de treizeci de zile.

(4)   Instituția competentă trimite răspunsul său instituției de la locul de ședere, în termen de zece zile de la primirea cererii din partea acelei instituții. Dacă răspunsul este afirmativ, instituția competentă indică, dacă este necesar, perioada maximă în care pot fi acordate prestațiile în natură, astfel cum este prevăzut de legislația pe care aceasta o aplică, iar instituția de la locul de ședere continuă să acorde prestațiile menționate anterior.

(5)   În locul certificatului sau atestatului prevăzute la alineatul 1 și, respectiv, 2, lucrătorii menționați de aceste alineate pot prezenta instituției de la locul de ședere un atestat care să certifice că au fost îndeplinite condițiile pentru a beneficia de dreptul la prestații în natură. Acest atestat, care se eliberează de instituția competentă, precizează în special, în cazul în care este necesar, perioada maximă în care pot fi acordate prestațiile în natură, în conformitate cu legislația statului competent. În acest caz, alineatele 1 – 4 nu se aplică.

(6)   Dispozițiile articolului 17 alineatele 6, 7 și 9 din regulamentul de aplicare se aplică prin analogie.

(7)   Prestațiile în natură acordate în temeiul prezumției stabilite prin alineatul 1 sau prin alineatul 2 fac obiectul unei rambursări prevăzute la articolul 36 alineatul 1 din regulament.

Articolul 21

Prestațiile în natură în cazul unei șederi într-un stat membru, altul decât statul competent. Alți lucrători decât cei prevăzuți la articolul 20 din regulamentul de aplicare

(1)   Pentru a beneficia de prestații în natură în temeiul articolului 22 alineatul 1 litera (a) punctul (i) din regulament, cu excepția cazurilor prevăzute la articolul 20 din regulamentul de aplicare, lucrătorul trebuie să prezinte instituției de la locul de ședere un atestat care să certifice că acesta are dreptul la prestații în natură. Acest atestat care se eliberează de instituția competentă la cererea lucrătorului, dacă este posibil înainte ca acesta să părăsească teritoriul statului membru de reședință, indică, în special, dacă este cazul, perioada maximă în care pot fi acordate prestațiile în natură, în conformitate cu legislația statului competent. Dacă lucrătorul nu prezintă atestatul menționat anterior, instituția de la locul de ședere se adresează instituției competente pentru a o obține.

(2)   Dispozițiile articolului 17 alineatele 6, 7 și 9 din regulamentul de aplicare se aplică prin analogie.

Articolul 22

Prestațiile în natură pentru lucrători, în cazul transferului de reședință sau revenirii în țara de reședință și pentru lucrătorii autorizați să se deplaseze în alt stat membru pentru tratament medical

(1)   Pentru a beneficia de prestații în natură în temeiul articolului 22 alineatul 1 litera (b) punctul (i) din regulament, lucrătorul trebuie să prezinte instituției de la locul de reședință un atestat care certifică faptul că acesta are dreptul să primească în continuare prestațiile menționate anterior. Acest atestat, care se eliberează de instituția competentă, indică, în special, dacă este cazul, perioada maximă în care aceste prestații pot continua să fie acordate, în conformitate cu dispozițiile legislației statului competent. Atestatul poate fi eliberat, la cererea lucrătorului, după plecarea acestuia, în cazul în care, din motive de forță majoră, aceasta nu a putut fi întocmit anterior.

(2)   Dispozițiile articolului 17 alineatele 6, 7 și 9 din regulamentul de aplicare se aplică prin analogie.

(3)   Dispozițiile alineatelor 1 și 2 se aplică prin analogie serviciului de prestații în natură, în cazul menționat la articolul 22 alineatul 1 litera (c) punctul (i) din regulament.

Articolul 23

Prestațiile în natură pentru membrii de familie

Dispozițiile articolului 21 sau articolului 22 din regulamentul de aplicare, după caz, se aplică prin analogie pentru acordarea prestațiilor în natură membrilor de familie prevăzuți la articolul 22 alineatul 3 din regulament.

Articolul 24

Prestațiile în numerar pentru lucrători, în cazul șederii într-un stat membru, altul decât statul competent

Pentru a beneficia de prestații în numerar în temeiul articolului 22 alineatul 1 litera (a) punctul (ii) din regulament, dispozițiile articolului 18 din regulamentul de aplicare se aplică prin analogie. Cu toate acestea, fără a aduce atingere obligației de a prezenta un certificat de incapacitate de muncă, lucrătorul care locuiește pe teritoriul unui stat membru, fără a desfășura acolo o activitate profesională, nu trebuie să prezinte certificatul de încetare a activității, prevăzut la articolul 18 alineatul 1 din regulamentul de aplicare.

Aplicarea articolului 23 alineatul 3 din regulament

Articolul 25

Atestatul privind membrii de familie ce trebuie luați în considerare la calcularea prestațiilor în numerar

(1)   Pentru a beneficia de dispozițiile articolului 23 alineatul 3 din regulament, lucrătorul trebuie să prezinte instituției competente un atestat privind membrii de familie ai acestuia care au reședința pe teritoriul unui stat membru, altul decât cel în care este situată instituția menționată anterior.

(2)   Acest atestat se eliberează de instituția de la locul de reședință a membrilor de familie.

Acesta este valabil pentru următoarele douăsprezece luni de la data eliberării. Acesta poate fi reînnoit; în acest caz, durata valabilității sale curge de la data reînnoirii.

Lucrătorul trebuie să notifice imediat instituția competentă despre orice schimbare care impune modificarea atestatului menționat anterior. Această modificare produce efecte de la data schimbării menționate.

(3)   În locul atestatului prevăzut la alineatul 1, instituția competentă poate solicita lucrătorului să prezinte documente recente privind starea civilă a membrilor de familie ai acestuia care au reședința pe teritoriul unui stat membru, altul decât cel în care este situată instituția menționată anterior.

Aplicarea articolului 25 alineatul 1 din regulament

Articolul 26

Prestațiile pentru șomerii care se deplasează într-un stat membru, altul decât statul competent, în căutarea unui loc de muncă

(1)   Pentru a beneficia de prestații în numerar și în natură, în temeiul articolului 25 alineatul 1 din regulament, pentru sine și pentru membrii de familie ai acestuia, șomerul trebuie să prezinte instituției pentru asigurare de sănătate de la locul în care s-a deplasat, un atestat pe care ar fi trebuit să îl solicite înainte de plecarea de la instituția competentă pentru asigurare de sănătate. Dacă nu prezintă atestatul menționat anterior, instituția de la locul în care acesta s-a deplasat se adresează instituției competente pentru a o obține.

Acest atestat trebuie să certifice existența dreptului la prestațiile menționate anterior, în condițiile enunțate la articolul 69 alineatul 1 litera (a) din regulament; să indice durata acestui drept, luând în considerare dispozițiile articolului 69 alineatul 1 litera (c) din regulament; și să specifice suma prestațiilor în numerar ce urmează să fie acordate, după caz, pentru asigurarea de sănătate, în perioada menționată mai sus, în cazul incapacității de muncă sau spitalizării.

(2)   Instituția de asigurare pentru șomaj de la locul din care s-a deplasat șomerul certifică, pe o copie a atestatului menționat la articolul 83 din regulamentul de aplicare, care se trimite la instituția pentru asigurare de sănătate din același loc, îndeplinirea condițiilor enunțate la articolul 69 alineatul 1 litera (b) din regulament și precizează data de la care acestea au fost îndeplinite și data de la care șomerul beneficiază de prestații de asigurare pentru pe seama instituției competente.

Acest atestat este valabil pentru perioada prevăzută la articolul 69 alineatul 1 litera (c) din regulament, atât timp cât condițiile sunt îndeplinite. Instituția de asigurare pentru șomaj de la locul din care s-a deplasat șomerul informează, în termen de trei zile, instituția pentru asigurare de sănătate menționată anterior, în cazul în care nu mai sunt îndeplinite condițiile.

(3)   Dispozițiile articolului 17 alineatele 6 și 7 din regulamentul de aplicare se aplică prin analogie.

Aplicarea articolului 25 alineatul 3 din regulament

Articolul 27

Prestațiile în natură pentru membrii de familie ai șomerilor în cazul în care au reședința într-un stat membru, altul decât statul competent

Dispozițiile articolului 17 din regulament se aplică prin analogie pentru a acorda prestații în natură membrilor de familie ai unui șomer, în cazul în care acești membri de familie au reședința pe teritoriul unui stat membru, altul decât statul competent. La momentul înregistrării membrilor de familie ai șomerilor care beneficiază de prestații în temeiul articolului 69 alineatul 1 din regulament, trebuie prezentat atestatul menționat la articolul 26 alineatul 1 din regulamentul de aplicare. Acest atestat este valabil pentru perioada de timp în care pot fi acordate prestațiile prevăzute la articolul 69 alineatul 1 din regulament.

Aplicarea articolului 26 din regulament

Articolul 28

Prestațiile în natură pentru solicitanții de pensii sau indemnizații și pentru membrii de familie ai acestora

(1)   Pentru a beneficia de prestații în natură pe teritoriul statului membru în care au reședința, în temeiul articolului 26 alineatul 1 din regulament, solicitantul și membrii de familie ai acestuia trebuie să se înregistrează la instituția de la locul de reședință, prin prezentarea unui atestat care să certifice că are dreptul, în temeiul legislației unui alt stat membru, la prestațiile menționate anterior, pentru sine și pentru membrii de familie ai acestuia. Acest atestat se eliberează de instituția celuilalt stat membru, în a cărei competență intră prestațiile în natură.

(2)   Instituția de la locul de reședință informează instituția care a eliberat atestatul, cu privire la fiecare înregistrare pe care a efectuat-o în conformitate cu dispozițiile alineatului 1.

Aplicarea articolului 28 din regulament

Articolul 29

Prestațiile în natură pentru titularii pensiilor sau indemnizațiilor și membrii de familie ai acestora care nu au reședința într-un stat membru în temeiul legislației conform căreia aceștia au dreptul la prestații

(1)   Pentru a beneficia de prestațiile în natură pe teritoriul statului membru în care au reședința, în temeiul articolului 28 alineatul 1 din regulament, beneficiarul pensiei sau indemnizației și membrii de familie ai acestuia se înregistrează la instituția de la locul de reședință, prin prezentarea unui atestat care certifică că acesta are dreptul la prestațiile menționate anterior, pentru sine și membrii de familie ai acestuia, în temeiul legislației sau a uneia dintre legislațiile conform căreia se datorează o pensie sau o indemnizație.

(2)   Acest atestat se eliberează, la cererea titularului, de către instituția sau una dintre instituțiile debitoare a pensiei sau indemnizației sau, după caz, de către instituția împuternicită să stabilească dreptul la prestațiile în natură, imediat ce titularul îndeplinește condițiile de obținere a dreptului la aceste prestații. Dacă titularul nu prezintă atestatul, instituția de la locul de reședință se adresează instituției sau instituțiilor care trebuie să plătească pensia sau indemnizația pentru a o obține sau, după caz, instituției împuternicite să elibereze acest atestat. Până la primirea acestui atestat, instituția de la locul de reședință poate înregistra provizoriu titularul și membrii de familie ai acestuia, având în vedere documentele justificative acceptate de aceasta. Această înregistrare nu este opozabilă instituției căreia îi incumbă plata prestațiilor în natură, până când această din urmă instituție nu eliberează atestatul prevăzut la alineatul 1.

(3)   Instituția de la locul de reședință informează instituția care a eliberat atestatul prevăzut la alineatul 1 cu privire la orice înregistrare efectuată în conformitate cu dispozițiile alineatului menționat anterior.

(4)   Atunci când solicită orice prestații în natură, titularul trebuie să dovedească instituției de la locul de reședință că are încă dreptul la pensie sau indemnizație, conform recipisei sau talonului mandatului ultimei plăți efectuate.

(5)   Titularul sau membrii de familie ai acestuia trebuie să informeze instituția de la locul de reședință cu privire la orice schimbare a situației lor care ar putea să modifice dreptul la prestațiile în natură, în special suspendarea sau retragerea pensiei sau indemnizației și cu privire la schimbarea reședinței. Instituțiile care trebuie să plătească pensia sau indemnizația informează, de asemenea, instituția de la locul de reședință al titularului cu privire la orice asemenea schimbare.

(6)   Comisia administrativă stabilește, în măsura în care este necesar, modalitățile care permit determinarea instituției căreia îi incumbă plata prestațiilor în natură, în cazul menționat la articolul 28 alineatul 2 litera (b) din regulament.

Aplicarea articolului 29 din regulament

Articolul 30

Prestațiile în natură pentru membrii de familie care au reședința într-un stat membru, altul decât statul în care are reședința titularul pensiei sau indemnizației

(1)   Pentru a beneficia de prestațiile în natură pe teritoriul statului membru în care au reședința, în temeiul articolului 29 alineatul 1 din regulament, membrii de familie trebuie să se înregistreze la instituția de la locul lor de reședință, prin prezentarea documentelor justificative, în temeiul legislației pe care acea instituție o aplică, pentru acordarea acestor prestații membrilor de familie ai unui titular al pensiei sau indemnizației, împreună cu atestatul care să certifice că titularul are dreptul la prestații în natură pentru el și pentru membrii de familie ai acestuia. Acest atestat, care se eliberează de instituția de la locul de reședință al titularului, rămâne valabil atât timp cât instituția de la locul de reședință al membrilor de familie ai acestuia nu a primit notificarea cu privire la anularea sa. Cu toate acestea, când atestatul prevăzut mai sus se eliberează de către o instituție franceză, acesta este valabil numai pentru o perioadă de douăsprezece luni de la data eliberării și trebuie reînnoit anual.

(2)   Atunci când solicită prestații în natură, membrii de familie trebuie să prezinte instituției de la locul lor de reședință atestatul menționat la alineatul 1, dacă legislația pe care acea instituție o aplică prevede că această solicitare trebuie însoțită de documentul care atestă dreptul la pensie sau indemnizație.

(3)   Instituția de la locul de reședință al titularului informează instituția de la locul de reședință al membrilor de familie, cu privire la suspendarea sau suprimarea pensiei sau indemnizației și cu privire la schimbarea de reședință a titularului. Instituția de la locul de reședință al membrilor de familie poate solicita, oricând, instituției de la locul de reședință a titularului, să îi furnizeze orice informații privind dreptul la prestații în natură.

(4)   Membrii de familie trebuie să informeze instituția de la locul lor de reședință cu privire la orice schimbare a situației care poate să modifice dreptul acestora la prestații în natură, în special cu privire la orice schimbare de reședință.

Aplicarea articolului 31 din regulament

Articolul 31

Prestațiile în natură pentru titularii pensiilor sau indemnizațiilor și membrii de familie ai acestora care locuiesc într-un stat membru, altul decât cel în care au reședința

(1)   Pentru a beneficia de prestații în natură în temeiul articolului 31 din regulament, titularul pensiei sau indemnizației trebuie să prezinte instituției de la locul de ședere, un atestat care să certifice că acesta are dreptul la prestațiile menționate anterior. Acest atestat care se eliberează de instituția de la locul de reședință al titularului, dacă este posibil înainte ca acesta să părăsească teritoriul statului membru în care are reședința, indică, în special, după caz, perioada maximă în care pot fi acordate prestațiile în natură, în conformitate cu legislația acelui stat membru. Dacă titularul nu prezintă atestatul menționat anterior, instituția de la locul de ședere se adresează instituției de la locul de reședință pentru a o obține.

(2)   Dispozițiile articolului 17 alineatele 6, 7 și 9 din regulamentul de aplicare se aplică prin analogie. În acest caz, instituția de la locul de reședință al titularului pensiei sau indemnizației este considerată a fi instituția competentă.

(3)   Dispozițiile alineatelor 1 și 2 se aplică prin analogie pentru acordarea prestațiilor în natură membrilor de familie menționați la articolul 31 din regulament.

Aplicarea articolului 35 alineatul 1 din regulament

Articolul 32

Instituțiile cărora li se pot adresa lucrătorii din mine și întreprinderi asimilate în cazul în care locuiesc sau au reședința într-un stat membru, altul decât statul competent

(1)   În cazurile menționate la articolul 35 alineatul 1 din regulament și în cazul în care, în țara de ședere sau reședință, prestațiile prevăzute conform sistemului de asigurare pentru boală sau maternitate aplicabil muncitorilor din industria oțelului, sunt echivalente cu cele prevăzute de sistemul special pentru lucrătorii din mine și întreprinderile asimilate, lucrătorii care fac parte din această categorie și membrii de familie ai acestora se pot adresa celei mai apropiate instituții de pe teritoriul statului membru în care locuiesc sau au reședința, menționată în anexa 3 la regulamentul de aplicare, chiar dacă aceasta din urmă este o instituție din cadrul sistemului aplicabil muncitorilor din industria oțelului, așadar obligată să acorde aceste prestații.

(2)   În cazul în care prestațiile prevăzute de sistemul special pentru lucrătorii din mine și întreprinderi asimilate sunt mai avantajoase, acești lucrători sau membrii de familie ai acestora au posibilitatea de a se adresa fie instituției responsabile cu aplicarea acelui sistem, fie celei mai apropiate instituții de pe teritoriul statului membru în care aceștia locuiesc sau au reședința, care aplică sistemul pentru muncitorii din industria oțelului. În ultimul caz, instituția în cauză este obligată să atragă atenția persoanei interesate asupra faptului că, adresându-se instituției responsabile cu aplicarea sistemului special menționat anterior, va obține prestații mai avantajoase; mai mult decât atât, aceasta trebuie să-l informeze cu privire la denumirea și adresa acestei instituții.

Aplicarea articolului 35 alineatul 3 din regulament

Articolul 33

Luarea în considerare a perioadei în care prestațiile au fost deja acordate de către instituția altui stat membru

În sensul aplicării dispozițiilor articolului 35 alineatul 3 din regulament, instituția unui stat membru solicitată să acorde prestații, poate cere instituției altui stat membru să trimită informații cu privire la perioada în care aceasta din urmă a acordat deja prestații pentru același caz de boală sau maternitate.

Articolul 34

Rambursarea de către instituția competentă a unui stat membru a cheltuielilor efectuate în timpul șederii într-un alt stat membru

(1)   Dacă formalitățile prevăzute la articolul 20 alineatele 1, 2 și 5 și la articolele 21, 23 și 31 din regulamentul de aplicare, nu au putut fi îndeplinite pe perioada șederii într-un stat membru, altul decât statul competent, cheltuielile pretinse se rambursează, la cerere, lucrătorului de către instituția competentă la valoarea tarifelor de rambursare aplicate de instituția de la locul de ședere.

(2)   Instituția de la locul de ședere este obligată să furnizeze instituției competente informațiile necesare pe care aceasta le solicită cu privire la aceste tarife.

CAPITOLUL 3

INVALIDITATE, LIMITĂ DE VÂRSTĂ ȘI DECES (PENSII)

Introducerea și instrumentarea cererilor de prestații

Articolul 35

Cererile pentru prestații de invaliditate în cazul în care lucrătorul a fost asigurat exclusiv în temeiul legislațiilor menționate în anexa III la regulament, precum și în cazul menționat la articolul 40 alineatul 2 din regulament

(1)   Pentru a beneficia de prestații în temeiul articolelor 37, 38 și 39 din regulament, inclusiv în cazurile menționate la articolul 40 alineatul 2, articolul 41 alineatul 1 și articolul 42 alineatul 2 din regulament, lucrătorul trebuie să prezinte o cerere fie la instituția statului membru a cărui legislație i-a fost aplicabilă la momentul la care a survenit incapacitatea de muncă urmată de invaliditate sau agravarea acestei invalidități, fie la instituția de la locul de reședință care, apoi, transmite cererea primei instituții, indicând data la care aceasta a fost introdusă; această dată este considerată data de introducere a cererii la prima instituție. Cu toate acestea, dacă au fost acordate prestații în numerar în temeiul asigurării de sănătate, data la care încetează perioadele de acordare a acestor prestații în numerar este considerată, după caz, data introducerii cererii pentru pensie.

(2)   În cazul menționat la articolul 41 alineatul 1 litera (b) din regulament, instituția la care lucrătorul a fost asigurat ultima dată, aduce la cunoștință suma și data la care prestațiile datorate în temeiul legislației pe care aceasta o aplică devin efective, instituției debitoare inițial a prestațiilor. Începând de la acea dată, prestațiile datorate înainte de agravarea invalidității se anulează sau se reduc la valoarea suplimentului prevăzut la articolul 41 alineatul 1 litera (c) din regulament.

(3)   Dispozițiile alineatului 2 nu se aplică în cazul menționat la articolul 41 alineatul 1 litera (d) din regulament. În acest caz, instituția la care lucrătorul a fost asigurat ultima dată se adresează instituției olandeze pentru a afla suma datorată de acea instituție.

Articolul 36

Cererile de prestații pentru limită de vârstă și pentru urmași (cu excepția prestațiilor pentru orfani) și prestații de invaliditate, în cazurile nemenționate la articolul 35 din regulamentul de aplicare

(1)   Pentru a beneficia de prestații în temeiul articolelor 40 – 51 din regulament, cu excepția cazurilor menționate la articolul 35 din regulamentul de aplicare, solicitantul trebuie să adreseze o cerere instituției de la locul de reședință, în conformitate cu modalitățile prevăzute de legislația aplicată de acea instituție. Dacă lucrătorul nu a realizat perioadele de asigurare conform acelei legislații, instituția de la locul de reședință transmite cererea instituției statului membru a cărui legislație i-a fost aplicată ultima dată lucrătorului, indicând data la care a fost introdusă cererea. Acea dată este considerată data de introducere a cererii la cea de a doua instituție menționată.

(2)   În cazul în care solicitantul are reședința pe teritoriul unui stat membru, în conformitate cu a cărui legislație lucrătorul nu a realizat perioadele de asigurare, acesta poate adresa cererea sa instituției statului membru a cărui legislație i-a fost aplicată ultima dată lucrătorului.

(3)   În cazul în care solicitantul are reședința pe teritoriul unui stat care nu este stat membru, acesta trebuie să adreseze cererea instituției competente a acelui stat membru a cărui legislație i-a fost aplicată ultima dată lucrătorului.

În cazul în care lucrătorul adresează cererea sa instituției statului membru al cărui resortisant este, aceasta din urmă o transmite instituției competente.

(4)   O cerere pentru prestații adresată instituției unui stat membru implică automat lichidarea concomitentă a prestațiilor, în temeiul legislațiilor tuturor statelor membre în cauză, ale căror condiții sunt îndeplinite de solicitant, cu excepția cazului în care, conform articolului 44 alineatul 2 din regulament, solicitantul cere amânarea lichidării prestațiilor pentru limită de vârstă la care ar avea dreptul în temeiul legislației unuia sau mai multor state membre.

Articolul 37

Documente și informații conexe cererilor pentru prestații menționate la articolul 36 din regulamentul de aplicare

Introducerea cererilor menționate la articolul 36 din regulamentul de aplicare, se supune următoarelor reguli:

(a)

cererea trebuie să fie însoțită de documentele justificative solicitate și trebuie să fie întocmită pe formularul prevăzut de legislația:

(i)

statului membru pe teritoriul căruia are reședința solicitantul, în cazul menționat la articolul 36 alineatul 1;

(ii)

statului membru care i-a fost aplicată ultima dată lucrătorului, în cazurile menționate la articolul 36 alineatele 2 și 3;

(b)

acuratețea informațiilor furnizate de solicitant trebuie dovedită prin documente oficiale anexate formularului de cerere sau confirmată de organismele competente ale statului membru pe al cărui teritoriu are reședința acesta;

(c)

solicitantul trebuie să indice, în măsura în care este posibil, fie instituția sau instituțiile de asigurare pentru invaliditate, limită de vârstă sau deces (pensii) ale oricărui stat membru în care a fost asigurat lucrătorul, fie angajatorul sau angajatorii la care acesta a ocupat un loc de muncă pe teritoriul oricărui stat membru, prin prezentarea oricăror certificate de muncă pe care le-ar putea avea în posesia sa;

(d)

dacă, în conformitate cu articolul 44 alineatul 2 din regulament, solicitantul cere amânarea lichidării oricăror prestații pentru limită de vârstă pe care le-ar putea dobândi în temeiul legislației unuia sau mai multor state membre, acesta poate specifica legislația în temeiul căreia solicită prestațiile.

Articolul 38

Atestatele privind membrii de familie ce trebuie luate în considerare pentru stabilirea sumei prestațiilor

(1)   Pentru a beneficia de dispozițiile articolului 39 alineatul 4 sau articolului 47 alineatul 3 din regulament, solicitantul trebuie să prezinte un atestat privind membrii de familie ai acestuia, cu excepția copiilor, care au reședința pe teritoriul unui stat membru, altul decât cel în care este situată instituția responsabilă cu lichidarea prestațiilor.

Acest atestat se eliberează de instituția de asigurare de sănătate de la locul de reședință al membrilor de familie sau de către o altă instituție desemnată de autoritatea competentă a statului membru pe teritoriul căruia aceștia au reședința. Dispozițiile articolului 25 alineatul 2 al doilea și al treilea paragraf din regulamentul de aplicare, se aplică prin analogie.

În locul atestatului prevăzut la primul paragraf, instituția responsabilă pentru lichidarea prestațiilor poate impune solicitantului să furnizeze documente recente privind starea civilă a membrilor de familie, cu excepția copiilor, care au reședința pe teritoriul unui stat membru, altul decât statul în care este situată instituția menționată anterior.

(2)   În cazul prevăzut la alineatul 1, dacă legislația aplicată de instituția respectivă impune ca membrii de familie să locuiască sub același acoperiș cu titularul pensiei sau indemnizației, faptul că membrii de familie care nu îndeplinesc această condiție sunt totuși persoane aflate în principal în întreținerea a solicitantului, trebuie să se stabilească prin documente care să dovedească transmiterea în mod regulat a unei părți din salariu.

Articolul 39

Instrumentarea cererilor pentru prestații de invaliditate, în cazul în care lucrătorul a fost asigurat exclusiv în temeiul legislațiilor menționate la anexa III la regulament

(1)   Dacă lucrătorul a introdus o cerere pentru prestații de invaliditate și dacă instituția constată că se aplică dispozițiile articolului 37 alineatul 1 din regulament, acea instituție se adresează, în cazul în care este necesar, instituției la care lucrătorul a fost asigurat ultima dată, pentru a obține atestatul privind perioadele de asigurare realizate de acesta conform legislației aplicate de instituția menționată ultima dată.

(2)   Dispozițiile alineatului 1 se aplică prin analogie în cazul în care este necesar să se ia în considerare perioadele de asigurare realizate anterior, conform legislației oricărui alt stat membru, pentru a îndeplini condițiile impuse de legislația statului competent.

(3)   În cazul menționat la articolul 39 alineatul 3 din regulament, instituția care a instrumentat dosarul lucrătorului îl transmite instituției la care lucrătorul a fost asigurat ultima dată.

(4)   Articolele 41 – 50 din regulamentul de aplicare nu se aplică în cazul instrumentării cererilor menționate la alineatele 1, 2 și 3.

Articolul 40

Stabilirea gradului de invaliditate

Pentru a stabili gradul de invaliditate, instituția statului membru ia în considerare documentele și rapoartele medicale, precum și informațiile de natură administrativă obținute de instituția oricărui alt stat membru. Cu toate acestea, fiecare instituție păstrează dreptul de a proceda la examinarea solicitantului de către un medic ales de ea, cu excepția cazului în care se aplică dispozițiile articolului 40 alineatul 3 din regulament.

Instrumentarea cererilor pentru prestații de invaliditate, pentru limită de vârstă și urmași, în cazurile menționate la articolul 36 din regulamentul de aplicare

Articolul 41

Stabilirea instituției de instrumentare

(1)   Cererile pentru prestații se instrumentează de instituția la care acestea au fost adresate sau transmise în conformitate cu dispozițiile articolului 36 din regulamentul de aplicare. Această instituție este denumită în continuare „instituția de instrumentare”.

(2)   Instituția de instrumentare este obligată să notifice imediat tuturor instituțiilor interesate cererile pentru prestații, întocmite pe formularul special, astfel încât acestea să poată fi instrumentate simultan și fără întârziere, de către toate aceste instituții.

Articolul 42

Formularele utilizate pentru instrumentarea cererilor pentru prestații

(1)   Pentru instrumentarea cererilor pentru prestații, instituția de instrumentare utilizează un formular care include, în special, o declarație și un sumar al perioadelor de asigurare realizate de către lucrător, conform legislațiilor tuturor statelor membre în cauză.

(2)   Transmiterea acestor formulare instituției oricărui alt stat membru ține locul transmiterii documentelor justificative.

Articolul 43

Procedura ce trebuie urmată de instituțiile interesate în instrumentarea unei cereri

(1)   Instituția de instrumentare introduce în formularul prevăzut la articolul 42 alineatul 1 din regulamentul de aplicare, perioadele de asigurare realizate conform legislației pe care aceasta o aplică și transmite un exemplar al acelui formular instituției de asigurare de invaliditate, limită de vârstă sau deces (pensii) din orice stat membru în care lucrătorul a fost asigurat, anexând, după caz, orice certificate de angajare prezentate de solicitant.

(2)   Atunci când este implicată o singură altă instituție, acea instituție completează formularul menționat anterior, indicând:

(a)

perioadele de asigurare realizate conform legislației pe care aceasta o aplică;

(b)

suma prestației pe care solicitantul o poate pretinde numai cu privire la acele perioade de asigurare;

(c)

suma teoretică și suma reală a prestațiilor calculate în conformitate cu dispozițiile articolului 46 alineatul 2 din regulament.

Formularul astfel completat se returnează instituției de instrumentare.

Dacă dreptul la prestații se obține luând în considerare numai perioadele de asigurare realizate conform legislației aplicate de instituția celui de-al doilea stat membru și dacă suma prestației corespunzătoare acelor perioade de asigurare poate fi stabilită fără întârziere, întrucât procedura de calcul menționată la litera (c) necesită o perioadă de timp apreciabil mai lungă, formularul se returnează instituției de instrumentare, împreună cu informațiile menționate la literele (a) și (b); informațiile menționate la literele (c) se transmit instituției de instrumentare, imediat ce este posibil.

(3)   Dacă sunt implicate două sau mai multe instituții, fiecare dintre acestea completează formularul menționat anterior, indicând perioadele de asigurare realizate conform legislației pe care o aplică și îl returnează instituției de instrumentare.

Dacă un drept la prestații este obținut luând în considerare numai perioadele de asigurare realizate conform legislației aplicate de una sau mai multe dintre acele instituții și dacă suma prestației corespunzătoare acestor perioade de asigurare poate fi stabilită fără întârziere, aceasta se notifică instituției de instrumentare în același timp cu perioadele de asigurare; dacă stabilirea sumei implică o anumită amânare, aceasta se notifică instituției de instrumentare imediat ce este stabilită.

La primirea tuturor formularelor privind informațiile despre perioadele de asigurare și, după caz, despre suma sau sumele datorate în aplicarea legislației unuia sau mai multor state membre interesate, instituția de instrumentare înaintează un exemplar al formularelor astfel completate fiecăreia dintre instituțiile interesate, în care menționează suma teoretică și suma reală a prestațiilor, calculate în conformitate cu dispozițiile articolului 46 alineatul 2 din regulament și returnează formularul instituției de instrumentare.

(4)   La primirea informațiilor menționate la alineatele 2 sau 3, imediat ce instituția constată că trebuie aplicate dispozițiile articolului 40 alineatul 2 sau articolului 48 alineatele 2 sau 3 din regulament, aceasta informează celelalte instituții interesate.

(5)   În cazul prevăzut la articolul 37 litera (d) din regulamentul de aplicare, instituțiile statelor membre a căror legislație a fost aplicată solicitantului, dar cărora acesta le-a solicitat suspendarea lichidării prestațiilor, completează în formularul prevăzut la articolul 42 alineatul 1 din regulamentul de aplicare numai perioadele de asigurare realizate de solicitant conform legislației pe care acestea o aplică.

Articolul 44

Instituția competentă să ia o decizie cu privire la starea de invaliditate

(1)   Instituția de instrumentare este singura competentă să ia decizia privind starea de invaliditate a solicitantului, menționată la articolul 40 alineatul 3 din regulament, sub rezerva dispozițiilor alineatelor 2 și 3. Instituția ia această decizie imediat ce se află în măsura de a stabili dacă, având în vedere, după caz, dispozițiile articolului 45 din regulament, sunt îndeplinite condițiile privind dobândirea dreptului, stabilite de legislația pe care aceasta o aplică. Aceasta notifică imediat această decizie celorlalte instituții interesate.

(2)   În cazul în care condițiile de dobândire a dreptului, altele decât cele privind starea de invaliditate, stabilite de legislația pe care aceasta o aplică, nu sunt îndeplinite, având în vedere dispozițiile articolului 45 din regulament, instituția de instrumentare informează imediat instituția competentă în materie de invaliditate a acelui stat membru a cărui legislație a fost aplicată ultima dată lucrătorului.

Instituția este competentă să ia o decizie cu privire la starea de invaliditate a solicitantului, în cazul în care condițiile de dobândire a dreptului, stabilite de legislația pe care aceasta o aplică, sunt îndeplinite; aceasta notifică imediat decizia celorlalte instituții interesate.

(3)   În cazul în care este necesar, problema poate fi retransmisă, în aceleași condiții, instituției competente în materie de invaliditate a statului membru a cărui legislație a fost aplicată prima dată lucrătorului.

Articolul 45

Plata temporară a prestațiilor și plățile în avans ale prestațiilor

(1)   Dacă instituția de instrumentare constată că solicitantul are dreptul la prestații în temeiul legislației pe care aceasta o aplică fără să fie necesar să fie luate în considerare perioadele de asigurare realizate conform legislației altui stat membru, aceasta plătește imediat, cu titlu temporar, aceste prestații.

(2)   Dacă solicitantul nu are dreptul la prestații în temeiul alineatului 1 dar, din informațiile furnizate instituției de instrumentare în aplicarea articolului 43 alineatele 2 sau 3 din regulamentul de aplicare, rezultă că se dobândește un drept la prestații conform legislației altui stat membru luând în considerare numai perioadele de asigurare realizate conform legislației menționate, instituția care aplică legislația respectivă plătește aceste prestații cu titlu temporar, imediat ce instituția de instrumentare a informat-o cu privire la obligațiile care îi incumbă.

(3)   Dacă, în cazul menționat la alineatul 2, dreptul la prestații se dobândește conform legislației mai multor state membre, luând în considerare numai perioadele de asigurare realizate conform fiecăreia dintre aceste legislații, plata prestațiilor cu titlu temporar incumbă instituției care a informat cea dintâi instituția de instrumentare cu privire la existența acestui drept; îi revine instituției de instrumentare să informeze celelalte instituții interesate.

(4)   Instituția care trebuie să plătească prestații în temeiul alineatelor 1, 2 și 3, informează imediat solicitantul cu privire la acest fapt, atrăgându-i atenția în mod explicit asupra caracterului temporar al măsurii luate și nesupunerii acesteia vreunei căi de atac.

(5)   Dacă nu se plătește solicitantului nici o prestație cu titlu temporar, în temeiul alineatelor 1, 2 sau 3, dar din informațiile primite rezultă că un drept este dobândit în temeiul articolului 46 alineatul 2 din regulament, instituția de instrumentare îi plătește acestuia un avans recuperabil adecvat a cărui sumă este cât mai apropiată posibil de suma care îi va fi probabil acordată conform articolului 46 alineatul 2 din regulament.

(6)   Două state membre sau autoritățile competente ale acelor state membre pot conveni să aplice alte modalități de plată a prestațiilor cu titlu temporar în cazurile care privesc numai instituțiile acelor state membre.

Acordurile care se încheie în această materie se comunică Comisiei administrative.

Articolul 46

Calcularea prestațiilor în cazul suprapunerii perioadelor de asigurare

(1)   Pentru calcularea sumei teoretice, precum și a celei reale a prestației, în conformitate cu dispozițiile articolului 46 alineatul 2 literele (a) și (b) din regulament, se aplică regulile prevăzute la articolul 15 alineatul 1 literele (b), (c) și (d) din regulamentul de aplicare.

Suma reală stabilită în acest mod se majorează cu suma corespunzătoare perioadelor de asigurare continuă voluntară sau facultativă, stabilită în temeiul legislației conform căreia au fost realizate aceste perioade de asigurare.

(2)   În aplicarea articolului 46 alineatul 3 din regulament, sumele prestațiilor corespunzătoare perioadelor de asigurare continuă voluntară sau facultativă nu se iau în considerare.

(3)   Dispozițiile alineatelor 1 și 2 se aplică prin analogie, în cazul asigurării suplimentare facultative menționate la articolul 15 alineatul 3 al doilea paragraf din regulament.

În ceea ce privește aplicarea legislației germane, contribuțiile care nu sunt luate în considerare în temeiul articolului 15 alineatul 1 litera (b) din regulamentul de aplicare, se iau în considerare pentru calcularea sumelor suplimentare ale asigurării suplimentare facultative. Dispozițiile alineatelor 1 și 2 se aplică prin analogie.

Articolul 47

Calculul final al sumei prestațiilor datorate de instituțiile care aplică articolul 46 alineatul 3 din regulament

În cazul menționat la articolul 46 alineatul 3 al doilea paragraf din regulament, instituția de instrumentare calculează și notifică fiecărei instituții interesate, suma finală a prestațiilor pe care trebuie să o acorde fiecare instituție.

Articolul 48

Comunicarea deciziilor instituțiilor solicitantului

(1)   Deciziile definitive luate de fiecare dintre instituțiile interesate – luând în considerare, după caz, notificarea menționată la articolul 47 din regulamentul de aplicare – se transmit instituției de instrumentare. Fiecare decizie trebuie să specifice căile și termenele de atac prevăzute de legislația respectivă.

La primirea tuturor acestor decizii, instituția de instrumentare le notifică solicitantului, în limba acestuia, prin intermediul unei note recapitulative la care se anexează deciziile menționate anterior. Termenele de atac încep să curgă de la primirea notei recapitulative de către solicitant.

(2)   La expedierea către solicitant a notei recapitulative prevăzute la alineatul 1, instituția de instrumentare transmite în același timp o copie fiecărei instituții în cauză, anexând o copie a deciziilor celorlalte instituții.

Articolul 49

Recalcularea prestațiilor

(1)   Dispozițiile articolelor 45 și 47 din regulamentul de aplicare se aplică prin analogie pentru aplicarea articolului 49 alineatele 2 și 3 și articolului 51 alineatul 2 din regulament.

(2)   În cazul recalculării, suprimării sau suspendării prestației, instituția care a luat această decizie notifică imediat persoana interesată și fiecare instituție în raport cu care persoana interesată are un drept, dacă este necesar, prin intermediarul instituției de instrumentare. Decizia trebuie să specifice căile și termenele de atac prevăzute de legislația respectivă. Termenele de atac încep să curgă de la primirea deciziei de către persoana interesată.

Articolul 50

Măsuri menite să accelereze acordarea prestațiilor

(1)

(a)

(i)

În cazul în care un lucrător resortisant al unui stat membru se supune legislației altui stat membru, instituția competentă în materie de pensii a celui de al doilea stat membru transmite organismului desemnat de autoritatea competentă a aceluiași stat membru (țara de angajare), folosind toate mijloacele pe care le are la dispoziție la momentul înregistrării lucrătorului în cauză, toate informațiile privind identificarea lucrătorului, data de începere a activității, denumirea instituției competente menționate anterior și numărul de înregistrare atribuit de aceasta din urmă.

(ii)

Mai mult decât atât, instituția competentă menționată la punctul (i) transmite, de asemenea, în măsura în care este posibil, organismului desemnat în conformitate cu punctul (i), orice alte informații care pot facilita și accelera acordarea ulterioară a pensiilor.

(iii)

Aceste informații se transmit, în condițiile stabilite de Comisia administrativă, organismului desemnat de autoritatea competentă a statului membru în cauză.

(iv)

Pentru aplicarea dispozițiilor punctelor (i), (ii) și (iii), apatrizii și refugiații sunt considerați resortisanți ai statului membru a cărui legislație li s-a aplicat cea dintâi.

(b)

La cererea lucrătorului în cauză sau a instituției la care acesta este asigurat în acel moment, instituțiile în cauză reconstituie stagiul de cotizare a lucrătorului, începând, cel mai târziu, cu primul an precedent datei la care acesta atinge vârsta de pensionare.

(2)   Comisia administrativă stabilește modalitățile de aplicare a alineatului 1.

Controale administrative și medicale

Articolul 51

(1)   În cazul în care beneficiarul, în special al:

(a)

prestațiilor de invaliditate;

(b)

prestațiilor pentru limită de vârstă acordate în cazul incapacității de muncă;

(c)

prestațiilor pentru limită de vârstă acordate șomerilor în vârstă;

(d)

prestațiilor pentru limită de vârstă acordate în cazul încetării activității profesionale;

(e)

prestațiilor pentru urmași acordate în cazul invalidității sau incapacității de muncă;

(f)

prestațiilor acordate cu condiția ca mijloacele beneficiarului să nu depășească o limită stabilită

locuiește sau are reședința pe teritoriul unui stat membru, altul decât statul în care este situată instituția debitoare, controlul administrativ sau medical se efectuează, la cererea acelei instituții, de către instituția de la locul de ședere sau de reședință al beneficiarului, în conformitate cu modalitățile prevăzute de legislația aplicată de aceasta din urmă. Cu toate acestea, instituția debitoare își rezervă dreptul de a proceda la examinarea beneficiarului de către un medic la alegerea acesteia.

(2)   Dacă se constată că beneficiarul prestațiilor prevăzute la alineatul 1 desfășoară o activitate sau dispune de mijloace peste limita stabilită, în perioada în care primește prestațiile respective, instituția de la locul de ședere sau de reședință trebuie să trimită un raport instituției debitoare care a solicitat controlul. Acest report indică, în special, natura activității desfășurate, suma veniturilor sau mijloacele de care a dispus persoana în cauză în ultimul trimestru, remunerația normală plătită în același domeniu unui lucrător din aceeași categorie profesională în care este încadrată și persoana în cauză, în profesia pe care aceasta a exercitat-o înainte de a deveni invalidă, în cursul unei perioade de referință ce urmează să fie determinată de către instituția debitoare și, după caz, avizul unui medic expert cu privire la starea de sănătate a persoanei în cauză.

Articolul 52

În cazul în care după suspendarea prestațiilor de care a beneficiat, persoana în cauză își redobândește dreptul la prestații atunci când este rezident pe teritoriul unui stat membru, altul decât statul competent, instituțiile în cauză fac schimb de toate informațiile utile pentru reluarea acordării prestațiilor menționate anterior.

Plata prestațiilor

Articolul 53

Modalitatea de plată a prestațiilor

(1)   În cazul în care instituția debitoare dintr-un stat membru nu plătește direct prestațiile datorate beneficiarilor care au reședința pe teritoriul altui stat membru, aceste prestații se plătesc, la cererea instituției debitoare, de către organismul de legătură al celui de-al doilea stat membru sau de către instituția de la locul de reședință al beneficiarilor în cauză, în conformitate cu modalitățile prevăzute la articolele 54 – 58 din regulamentul de aplicare; în cazul în care instituția debitoare, plătește direct prestațiile beneficiarilor, aceasta notifică instituția de la locul de reședință cu privire la acest fapt. Procedeul de plată ce se aplică de către instituțiile statelor membre este menționat în anexa 6.

(2)   Două sau mai multe state membre sau autoritățile competente ale acelor state membre, pot conveni asupra altor modalități pentru plata prestațiilor, în cazurile în care instituțiile competente ale acelor state membre sunt singurele interesate. Orice acorduri încheiate în această materie se comunică Comisiei administrative.

(3)   Dispozițiile acordurilor privind plata prestațiilor, care se aplică în ziua precedentă intrării în vigoare a regulamentului, continuă să se aplice cu condiția ca acestea să fie menționate în anexa 5.

Articolul 54

Comunicarea borderoului de plăți organismului plătitor

Instituția debitoare adresează în dublu exemplar organismului de legătură din statul membru pe teritoriul căruia are reședința beneficiarul sau instituția de la locul de reședință, ambele numite în continuare „organism plătitor”, un borderou de plăți care trebuie să ajungă la organismul respectiv cel târziu cu douăzeci de zile înainte de data scadenței prestațiilor.

Articolul 55

Plata sumelor datorate în contul organismului plătitor

(1)   Cu zece zile înainte de data scadenței prestațiilor, instituția debitoare plătește, în moneda statului membru pe al cărui teritoriu este situată, suma necesară pentru plățile menționate în borderoul prevăzut la articolul 54 din regulamentul de aplicare. Plata se efectuează prin banca națională sau prin altă bancă a statului membru pe al cărui teritoriu este situată instituția debitoare, într-un cont deschis în numele Băncii Naționale sau al altei bănci din statul membru pe al cărui teritoriu este situat organismul plătitor, în favoarea acestui organism. Această plată este liberatorie. În același timp, instituția debitoare adresează simultan organismului plătitor un aviz de plată.

(2)   Banca în contul căreia a fost efectuată plata, creditează organismul plătitor cu contravaloarea plății în moneda statului membru pe al cărui teritoriu este situat acest organism.

(3)   Denumirea și sediul băncilor prevăzute la alineatul 1 sunt menționate în anexa 7.

Articolul 56

Plata sumelor datorate beneficiarului de către organismul plătitor

(1)   Plățile menționate în borderoul prevăzut la articolul 54 din regulamentul de aplicare se plătesc beneficiarului de către organismul plătitor, în contul instituției debitoare. Aceste plăți se efectuează conform modalităților prevăzute de legislația aplicată de organismul plătitor.

(2)   Imediat ce organismul plătitor sau orice alt organism desemnat de acesta ia cunoștință de orice circumstanțe care justifică suspendarea sau suprimarea prestațiilor, acesta încetează toate plățile. Acest lucru se întâmplă în cazul în care beneficiarul își transferă reședința pe teritoriul altui stat.

(3)   Organismul plătitor înștiințează instituția debitoare cu privire la orice motiv de neefectuare a plății. În cazul decesului beneficiarului sau al soțului acestuia, sau în cazul recăsătoririi soțului supraviețuitor, organismul plătitor notifică instituției menționate anterior data survenirii acestora.

Articolul 57

Reglarea conturilor de plăți menționate la articolul 56 din regulamentul de aplicare

(1)   Conturile de plăți menționate la articolul 56 din regulamentul de aplicare se reglează la sfârșitul fiecărei perioade de plată, pentru a stabili sumele plătite efectiv beneficiarilor sau reprezentanților lor legali sau mandatarilor lor, precum și sumele neplătite.

(2)   Suma totală, exprimată în cifre și litere, în moneda statului membru pe al cărui teritoriu este situată instituția debitoare, este certificată ca fiind în conformitate cu plățile efectuate de organismul plătitor și confirmată prin semnătura reprezentantului acelui organism.

(3)   Organismul plătitor este garantul regularității plăților efectuate.

(4)   Diferența dintre sumele plătite de instituția debitoare, exprimată în moneda statului membru pe al cărui teritoriu este situată aceasta, și valoarea plăților, exprimată în aceeași monedă, justificate de organismul plătitor, se adaugă sumelor ce trebuie plătite ulterior cu același titlu, de către instituția debitoare.

Articolul 58

Recuperarea cheltuielilor aferente plății prestațiilor

Cheltuielile aferente plății prestațiilor, în special cheltuielile poștale și bancare, pot fi recuperate de la beneficiari, de către organismul plătitor, în condițiile prevăzute de legislația pe care acel organism o aplică.

Articolul 59

Notificarea schimbului de reședință a beneficiarului

În cazul în care beneficiarul prestațiilor datorate în temeiul legislației unuia sau mai multor state membre, își schimbă reședința de pe teritoriul unui stat pe cel al altui stat, acesta trebuie să notifice acest fapt instituției sau instituțiilor debitoare a/ale prestațiilor și organismului plătitor.

CAPITOLUL 4

ACCIDENTELE DE MUNCĂ ȘI BOLILE PROFESIONALE

Aplicarea articolelor 52 și 53 din regulament

Articolul 60

Prestațiile în natură în cazul stabilirii reședinței într-un stat membru, altul decât statul competent

(1)   Pentru a beneficia de prestații în natură în temeiul articolului 52 litera (a) din regulament, lucrătorul trebuie să prezinte instituției de la locul de reședință, un atestat care să certifice că acesta are dreptul la aceste prestații în natură. Acest atestat se eliberează de instituția competentă, pe baza, după caz, a informațiilor furnizate de angajator. Mai mult decât atât, în cazul în care legislația statului competent prevede aceasta, lucrătorul trebuie să prezinte instituției de la locul de reședință un aviz de primire din partea instituției competente a declarației unui accident de muncă sau a unei boli profesionale. În cazul în care lucrătorul nu prezintă aceste documente, instituția de la locul de reședință se adresează direct instituției competente pentru a le obține și, până la primirea acestora, îi acordă lucrătorului prestațiile în natură conform asigurării de sănătate, cu condiția ca acesta să îndeplinească condițiile impuse pentru a avea dreptul la acestea.

(2)   Acest atestat rămâne valabil atât timp cât instituția de la locul de reședință nu primește notificarea cu privire la anularea acestuia. Cu toate acestea, în cazul în care atestatul este eliberat de o instituție franceză, acesta este valabil numai trei luni de la data eliberării și trebuie reînnoit la fiecare trei luni.

(3)   În cazul în care lucrătorul este lucrător sezonier, atestatul menționat la alineatul 1 este valabil pe întreaga durată estimată a activității sezoniere, cu excepția cazului în care, între timp, instituția competentă notifică instituția de la locul de reședință cu privire la anularea acestuia.

(4)   Atunci când solicită prestații în natură, lucrătorul prezintă documentele justificative necesare pentru acordarea prestațiilor în natură conform legislației statului membru pe al cărui teritoriu are reședința.

(5)   În eventualitatea spitalizării, instituția de la locul de reședință notifică, în termen de trei zile de la luarea la cunoștință a acestui fapt, instituția competentă cu privire la data intrării în spital, durata probabilă a spitalizării și data externării.

(6)   Instituția de la locul de reședință informează în avans instituția competentă, cu privire la orice decizie legată de acordarea prestațiilor în natură incluse în lista menționată la articolul 24 alineatul 2 din regulament, transmițându-i documentele justificative necesare. Instituția competentă dispune de un termen de cincisprezece zile de la data informării, pentru a notifica, dacă este cazul, opoziția sa motivată; instituția de la locul de reședință acordă prestațiile în natură în cazul în care, la expirarea termenului, nu a primit nici o opoziție. În cazul în care aceste prestații în natură trebuie acordate în caz de extremă urgență, instituția de la locul de reședință informează imediat instituția competentă cu privire la aceasta.

(7)   Lucrătorul trebuie să informeze instituția de la locul de reședință cu privire la orice schimbare a situației sale care poate să modifice dreptul său la prestații în natură, în special cu privire la orice încetare sau modificare a locului de muncă sau orice schimbare de reședință sau de ședere. Instituția competentă informează, de asemenea, instituția de la locul de reședință cu privire la încetarea asigurării lucrătorului sau stingerea dreptului la prestații în natură al lucrătorului. Instituția de la locul de reședință poate solicita oricând instituției competente orice informații privind asigurarea lucrătorului sau dreptul acestuia la prestații în natură.

(8)   În cazul lucrătorilor frontalieri, medicamentele, bandajele, ochelarii și aparatele mici, analizele și testele de laborator pot să fie eliberate, respectiv, efectuate numai în statul membru pe al cărui teritoriu acestea au fost prescrise conform dispozițiilor legislației acelui stat membru.

(9)   Două sau mai multe state membre sau autoritățile competente ale acelor state membre, pot conveni, după primirea avizului Comisiei administrative, asupra altor modalități de aplicare.

Articolul 61

Prestațiile în numerar, altele decât indemnizațiile, în cazul stabilirii reședinței într-un stat membru, altul decât statul competent

(1)   Pentru a beneficia de prestații în numerar, altele decât indemnizațiile, în temeiul articolului 52 litera (b) din regulament, lucrătorul trebuie să se adreseze instituției de la locul de reședință, în termen de trei zile de la debutul incapacității de muncă, prin prezentarea unui certificat de încetare a activității sau, în cazul în care legislația aplicată de instituția competentă sau de instituția de la locul de reședință prevede aceasta, un certificat de incapacitate de muncă eliberat de medicul curant.

(2)   În cazul în care medicii care tratează lucrătorul în cauză în țara de reședință nu eliberează certificate de incapacitate de muncă, lucrătorul se adresează direct instituției de la locul de reședință, în termenul stabilit de legislația pe care aceasta o aplică.

Această instituție procedează imediat la constatarea, din punct de vedere medical, a incapacității de muncă și întocmește certificatul menționat la alineatul 1. Acest certificat specifică durata probabilă a incapacității și se transmite imediat instituției competente.

(3)   În cazurile în care nu se aplică alineatul 2, instituția de la locul de reședință procedează la controlul medical al lucrătorului, imediat ce este posibil și, în orice caz, în termen de trei zile de la data la care lucrătorul i s-a adresat, ca și cum acesta ar fi fost asigurat de această instituție. Raportul medicului examinator indică, în special, durata probabilă a incapacității de muncă și se transmite instituției competente, de către instituția de la locul de reședință, în termen de trei zile de la data controlului.

(4)   Instituția de la locul de reședință procedează ulterior, în cazul în care este necesar, la orice controale administrative sau medicale ale lucrătorului ca și cum acesta ar fi asigurat de această instituție. Imediat ce aceasta constată că lucrătorul este apt să reia activitatea, aceasta informează imediat lucrătorul, precum și instituția competentă, cu privire la aceasta, specificând data la care încetează incapacitatea de muncă a lucrătorului. Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului 6, notificarea lucrătorului este considerată ca o decizie luată în numele instituției competente.

(5)   În toate cazurile, instituția competentă își rezervă dreptul de a proceda la examinarea lucrătorului de către un medic la alegerea sa.

(6)   În cazul în care instituția competentă decide să refuze acordarea prestațiilor în numerar deoarece lucrătorul nu a îndeplinit formalitățile prevăzute de legislația țării de reședință sau dacă aceasta constată că lucrătorul este apt să reia activitatea, aceasta notifică lucrătorului decizia sa și trimite simultan o copie a acestei decizii instituției competente de la locul de reședință.

(7)   În cazul în care lucrătorul reia activitatea, acesta informează, în consecință, instituția competentă, dacă este astfel prevăzut de legislația aplicată de acea instituție.

(8)   Instituția competentă plătește prestațiile în numerar prin mijloace adecvate, în special prin mandat poștal internațional, și informează, în consecință, instituția de la locul de reședință și lucrătorul. În cazul în care prestațiile în numerar sunt plătite de instituția de la locul de reședință, în numele instituției competente, aceasta din urmă informează lucrătorul cu privire la drepturile sale și indică instituției de la locul de reședință suma prestațiilor în numerar, datele pentru plată și perioada maximă în care acestea ar trebuie acordate, astfel cum este prevăzut de legislația statului competent.

(9)   Două sau mai multe state membre sau autoritățile competente ale acestora pot conveni, după primirea avizului Comisiei administrative, asupra altor modalități de aplicare.

Aplicarea articolului 55 din regulament

Articolul 62

Prestațiile în natură în cazul șederii într-un stat membru, altul decât statul competent

(1)   Pentru a beneficia de prestații în natură, lucrătorul menționat la articolul 14 alineatul 1 litera (a) punctul (i) sau alineatul 2 litera (a) din regulament, trebuie să prezinte instituției de la locul de ședere certificatul prevăzut la articolul 11 din regulamentul de aplicare. În cazul în care lucrătorul a prezentat acest certificat se presupune că a îndeplinit condițiile de dobândire a dreptului la prestații în natură.

(2)   Pentru a beneficia de prestații în natură, un lucrător din transportul internațional menționat la articolul 14 alineatul 1 litera (b) din regulament, care, pe perioada desfășurării activității se află pe teritoriul unui stat membru, altul decât statul competent, trebuie să prezinte instituției de la locul de ședere, imediat ce este posibil, un atestat special, eliberat în luna calendaristică curentă sau în cele două luni calendaristice precedente, de către angajatorul sau prepusul acestuia. Acest certificat indică, în special, data de la care lucrătorul a fost angajat de către angajatorul respectiv, precum și denumirea și sediul instituției competente. În cazul în care lucrătorul a prezentat acest certificat se presupune că a îndeplinit condițiile de dobândire a dreptului la prestații în natură.

Dacă un lucrător nu se poate adresa instituției de la locul de ședere înainte de începerea tratamentului medical, acesta beneficiază totuși de tratament în urma prezentării certificatului menționat anterior, ca și cum ar fi asigurat de acea instituție.

(3)   Instituția de la locul de ședere se adresează, în termen de trei zile, instituției competente pentru a afla dacă lucrătorul menționat la alineatele 1 și 2 îndeplinește condițiile de dobândire a dreptului la prestații în natură. Instituția de la locul de ședere trebuie să acorde prestațiile în natură până când primește un răspuns de la instituția competentă, dar nu pentru un termen mai mare de treizeci de zile.

(4)   Instituția competentă adresează răspunsul său instituției de la locul de ședere, în termen de zece zile de la primirea cererii din partea acelei instituții. În cazul în care răspunsul este afirmativ, instituția competentă indică, dacă este necesar, perioada maximă în care pot fi acordate prestațiile în natură, în conformitate cu legislația pe care o aplică, iar instituția de la locul de ședere continuă să acorde prestațiile menționate anterior.

(5)   Prestațiile în natură acordate în temeiul prezumției stabilite prin alineatele 1 și 2 fac obiectul rambursării prevăzute la articolul 36 alineatul 1 din regulament.

(6)   În locul certificatului sau atestatului prevăzute la alineatele 1 și 2, lucrătorii menționați de aceste alineate pot prezenta instituției de la locul de ședere atestatul prevăzut la alineatul 7.

(7)   Pentru a beneficia de prestații în natură în temeiul articolului 55 alineatul 1 litera (a) punctul (i) din regulament, cu excepția cazurilor în care este invocată prezumția stabilită prin alineatele 1 și 2, lucrătorul trebuie să prezinte instituției de la locul de ședere un atestat care să certifice că acesta are dreptul la prestații în natură. Acest atestat, care se eliberează de instituția competentă, dacă este posibil înainte ca lucrătorul să părăsească teritoriul statului membru în care are reședința, indică, în special, dacă este necesar, perioada maximă în care pot fi acordate prestațiile în natură, în conformitate cu legislația statului competent. În cazul în care lucrătorul nu prezintă atestatul menționat anterior, instituția de la locul de ședere se adresează instituției competente pentru a o obține.

(8)   Dispozițiile articolului 60 alineatele 5, 6 și 9 din regulamentul de aplicare se aplică prin analogie.

Articolul 63

Prestațiile în natură pentru lucrători în cazul schimbării reședinței sau întoarcerii în țara de reședință, precum și pentru lucrătorii autorizați să se deplaseze în alt stat membru pentru tratament medical

(1)   Pentru a beneficia de prestații în natură în temeiul articolului 55 alineatul 1 litera (b) punctul (i) din regulament, lucrătorul trebuie să prezinte instituției de la locul de reședință un atestat care să certifice că acesta are dreptul să primească în continuare prestațiile menționate anterior. Acest atestat, care se eliberează de instituția competentă, indică, în special, dacă este necesar, perioada maximă în care aceste prestații pot continua să fie acordate, în conformitate cu dispozițiile legislației statului competent. Atestatul poate fi eliberat, la cererea lucrătorului, după plecarea acestuia dacă, din motive de forță majoră, aceasta nu a putut fi întocmit înainte.

(2)   Dispozițiile articolului 60 alineatele 5, 6 și 9 din regulamentul de aplicare se aplică prin analogie.

(3)   Dispozițiile alineatelor 1 și 2 se aplică prin analogie în ceea ce privește acordarea prestațiilor în natură în cazul menționat la articolul 55 alineatul 1 litera (c) punctul (i) din regulament.

Articolul 64

Prestațiile în numerar, altele decât indemnizațiile în cazul șederii într-un stat membru, altul decât statul competent

Pentru a beneficia de prestațiile în numerar, altele decât indemnizațiile, în temeiul articolului 55 alineatul 1 litera (a) punctul (ii) din regulament, se aplică prin analogie dispozițiile articolului 61 din regulamentul de aplicare. Cu toate acestea, fără a aduce atingere obligației de a prezenta un certificat de incapacitate de muncă, lucrătorul care locuiește pe teritoriul unui stat membru fără să desfășoare o activitate profesională nu este obligat să prezinte certificatul de încetare a activității menționat la articolul 61 alineatul 1 din regulamentul de aplicare.

Aplicarea articolelor 52 – 56 din regulament

Articolul 65

Declarații, anchete și schimb de informații între instituții, cu privire la un accident de muncă sau o boală profesională survenite într-un stat membru, altul decât statul competent

(1)   În cazul în care un accident de muncă survine sau o boală profesională este diagnosticată pentru prima dată pe teritoriul unui stat membru, altul decât statul competent, trebuie făcută o declarație cu privire la accidentul de muncă sau boala profesională, în conformitate cu dispozițiile legislației statului competent, fără a aduce atingere oricăror dispoziții legale în vigoare pe teritoriul statului membru în care a survenit accidentul de muncă sau în care a fost diagnosticată pentru prima dată boala profesională și acele dispoziții rămân, în acest caz, aplicabile. Această declarație se trimite instituției competente iar o copie se trimite instituției de la locul de reședință sau de ședere.

(2)   Instituția statului membru pe al cărui teritoriu a survenit accidentul de muncă sau a fost diagnosticată prima dată boala profesională, comunică instituției competente, în dublu exemplar, certificatele medicale întocmite pe acel teritoriu și, la cererea instituției din urmă, orice informații relevante.

(3)   Dacă, în cazul unui accident de traseu survenit în timpul călătoriei pe teritoriul unui stat membru, altul decât statul competent, există motive pentru efectuarea unei anchete pe teritoriul primului stat membru, un anchetator poate fi desemnat în acest scop, de către instituția competentă, care informează, de asemenea, autoritățile acelui stat membru. Aceste autorități asistă anchetatorul menționat anterior, în special prin desemnarea unei persoane care să îl asiste în consultarea proceselor verbale și a oricăror alte documente cu privire la accident.

(4)   La sfârșitul tratamentului, se transmite instituției competente un raport detaliat, însoțit de certificatele medicale privind consecințele permanente ale accidentului sau bolii și, în special, starea curentă a victimei și recuperarea după leziuni sau stabilizarea acestora. Onorariile relevante se plătesc, după caz, de instituția de la locul de reședință sau de instituția de la locul de ședere, în conformitate cu tariful aplicat de acea instituție, instituției competente.

(5)   Instituția competentă notifică la cererea instituției de la locul de reședință sau instituției de la locul de ședere, după caz, decizia de stabilire a datei de recuperare după leziuni sau de stabilizare a acestora și, dacă este cazul, decizia privind acordarea unei indemnizații.

Articolul 66

Contestarea caracterului profesional al accidentului sau bolii

(1)   În cazul în care instituția competentă contestă aplicarea legislației privind accidentele de muncă sau bolile profesionale în cazurile menționate la articolul 52 sau articolul 55 alineatul 1 din regulament, aceasta informează imediat instituția de la locul de reședință sau instituția de la locul de ședere care au acordat prestațiile în natură; prestații considerate apoi ca provenind din asigurarea de sănătate și continuând a fi acordate sub acest titlu în temeiul certificatelor sau atestatelor menționate la articolele 20 și 21 din regulamentul de aplicare.

(2)   În cazul în care a fost luată o decizie definitivă cu privire la acest subiect, instituția competentă informează imediat instituția de la locul de reședință sau instituția de la locul de ședere care a acordat prestațiile în natură. Această instituție continuă să acorde prestațiile în natură menționate anterior în temeiul asigurării de sănătate, dacă lucrătorul are dreptul la acestea, în cazul în care nu este vorba despre un accident de muncă sau o boală profesională. În caz contrar, prestațiile în natură de care lucrătorul a beneficiat în temeiul asigurării de sănătate sunt considerate prestații pentru accident de muncă sau boală profesională.

Aplicarea articolului 57 din regulament

Articolul 67

Procedura în cazul expunerii la riscul unei boli profesionale în mai multe state membre

(1)   În cazul menționat la articolul 57 alineatul 1 din regulament, declarația cu privire la boala profesională se transmite fie instituției competente în materie de boli profesionale a statului membru conform cu a cărui legislație victima a desfășurat ultima dată o activitate care poate cauza boala respectivă, fie instituției de la locul de reședință care transmite declarația instituției competente menționate anterior.

(2)   În cazul în care instituția competentă menționată la alineatul 1 constată că o activitate care poate cauza boala profesională respectivă a fost desfășurată ultima dată conform legislației altui stat membru, aceasta transmite declarația și documentele conexe instituției corespunzătoare a acelui stat membru.

(3)   În cazul în care instituția statului membru conform cu a cărui legislație victima a desfășurat ultima dată o activitate care poate cauza boala profesională respectivă constată că această victimă sau urmașii săi nu îndeplinesc condițiile acelei legislații, luând în considerare dispozițiile articolului 57 alineatul 2 și articolului 57 alineatul 3 literele (a) și (b) din regulament, instituția menționată anterior:

(a)

transmite, fără întârziere, instituției statului membru conform cu a cărui legislație victima a desfășurat anterior o activitate care poate cauza boala respectivă, declarația și toate documentele care o însoțesc, inclusiv constatările și rapoartele expertizelor medicale efectuate de prima instituție, precum și o copie a deciziei menționate la litera (b);

(b)

notifică simultan persoanei interesate decizia sa, indicând, în special, motivele pentru refuzarea prestațiilor, căile și termenele de atac, precum și data la care dosarul a fost transmis instituției menționate la litera (a).

(4)   Dacă este necesar, cazul poate fi transmis înapoi, conform aceleiași proceduri, instituției corespunzătoare a statului membru conform cu a cărui legislație victima a desfășurat prima dată o activitate care poate cauza boala profesională respectivă.

Articolul 68

Schimbul de informații între instituții în cazul unei căi de atac împotriva unei decizii de respingere a unei cereri. Plata avansurilor în cazul unei căi de atac

(1)   În cazul în care se introduce o cale de atac împotriva unei decizii de respingere a unei cereri luată de către instituția unuia dintre statele membre conform cu a cărei legislație victima a desfășurat o activitate care poate cauza boala profesională în cauză, acea instituție trebuie să informeze instituția căreia i-a fost transmisă declarația, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 67 alineatul 3 din regulamentul de aplicare și, ulterior, o informează cu privire la decizia definitivă luată.

(2)   În cazul în care dreptul la prestații a fost dobândit în temeiul legislației aplicate de cea din urmă instituție, având în vedere dispozițiile articolului 57 alineatele 2 și 3 literele (a) și (b) din regulament, acea instituție plătește avansuri până la o sumă ce urmează să se stabilească, dacă este necesar, după consultarea instituției împotriva cărei decizii s-a introdus calea de atac. Această din urmă instituție rambursează suma avansurilor plătite în cazul în care, ca urmare a căii de atac, este obligată să acorde prestațiile. Acea sumă se reține apoi din suma totală a prestațiilor datorate persoanei în cauză.

Articolul 69

Repartizarea costului prestațiilor în numerar în cazul pneumoconiozei sclerogene

Pentru aplicarea articolului 57 alineatul 3 litera (c) din regulament se aplică următoarele reguli:

(a)

instituția competentă a statului membru conform cu a cărui legislație se acordă prestațiile în numerar în temeiul articolului 57 alineatul 1 din regulament (numită în continuare „instituția responsabilă cu plata prestațiilor în numerar”) folosește un formular care conține, în special, evidența și sumarul tuturor perioadelor de asigurare (asigurarea pentru limită de vârstă), realizate de victimă, conform legislației fiecărui stat membru în cauză;

(b)

instituția responsabilă cu plata prestațiilor în numerar transmite acel formular tuturor instituțiilor de asigurare pentru limită de vârstă la care victima a fost asigurată în fiecare dintre acele state; fiecare dintre instituțiile menționate anterior introduce în formular perioadele de asigurare (asigurare pentru limită de vârstă) realizate conform legislației pe care aceasta o aplică și returnează formularul instituției responsabile cu plata prestațiilor în numerar;

(c)

instituția responsabilă cu plata prestațiilor în numerar repartizează apoi costurile între ea și celelalte instituții competente în cauză; aceasta le notifică pe acestea din urmă cu privire la repartizare, în vederea aprobării de către acestea, împreună cu dovada justificativă corespunzătoare, în special cu privire la suma totală a prestațiilor în numerar acordate și calculul procentelor repartizării;

(d)

la sfârșitul fiecărui an calendaristic, instituția responsabilă cu plata prestațiilor în numerar transmite fiecăreia dintre celelalte instituții competente în cauză un extras al prestațiilor în numerar plătite în anul financiar luat în considerare, indicând suma datorată de fiecare dintre acestea, conform repartizării prevăzute la litera (c); fiecare dintre aceste instituții rambursează suma datorată instituției responsabile cu plata prestațiilor în numerar imediat ce este posibil și cel târziu în termen de trei luni.

Aplicarea articolului 58 alineatul 3 din regulament

Articolul 70

Atestatul privind membrii de familie ce trebuie luați în considerare la calcularea prestațiilor în natură, inclusiv a indemnizațiilor

(1)   Pentru a beneficia de dispozițiile articolului 58 alineatul 3 din regulament, solicitantul trebuie să prezinte un atestat privind membrii de familie ai acestuia care au reședința pe teritoriul unui stat membru, altul decât cel în care este situată instituția responsabilă pentru acordarea prestațiilor în numerar.

Acest atestat se eliberează de instituția de asigurare de sănătate de la locul de reședință al membrilor de familie sau de către altă instituție desemnată de autoritatea competentă a statului membru pe al cărui teritoriu aceștia au reședința. Dispozițiile articolului 25 alineatul 2 al doilea și al treilea paragraf din regulamentul de aplicare se aplică prin analogie.

În locul atestatului prevăzut la primul paragraf, instituția responsabilă pentru acordarea prestațiilor în numerar poate impune solicitantului să prezinte documente recente privind starea civilă a membrilor de familie ai acestuia care au reședința pe teritoriul unui stat membru, altul decât cel în care este situată instituția menționată anterior.

(2)   În cazul menționat la alineatul 1, dacă legislația aplicată de instituția respectivă impune ca membrii de familie să locuiască sub același acoperiș cu solicitantul, faptul că membrii de familie care nu îndeplinesc această condiție sunt totuși persoane aflate în principal în întreținerea solicitantului, trebuie să se stabilească prin documente care să dovedească transmiterea în mod regulat a unei părți din salariu.

Aplicarea articolului 60 din regulament

Articolul 71

Agravarea unei boli profesionale

(1)   În cazurile menționate la articolul 60 alineatul 1 din regulament, lucrătorul trebuie să furnizeze instituției statului membru de la care solicită drepturi la prestații toate informațiile privind prestațiile acordate anterior pentru boala profesională în cauză. Acea instituție se poate adresa oricărei alte instituții care a fost competentă în trecut, pentru a obține orice informații pe care le consideră necesare.

(2)   În cazul menționat la articolul 60 alineatul 1 litera (c) din regulament, instituția competentă care trebuie să plătească prestațiile în numerar notifică celeilalte instituții în cauză, în vederea obținerii aprobării, suma costurilor ce trebuie suportate de aceasta din urmă, ca urmare a agravării bolii, împreună cu dovada corespunzătoare. La sfârșitul fiecărui an calendaristic, prima instituție adresează celei de-a doua instituții o situație a prestațiilor în numerar plătite în anul financiar respectiv, indicând suma datorată de aceasta din urmă, care face rambursarea, imediat ce este posibil, și cel târziu în termen de trei luni.

(3)   În cazul menționat la articolul 60 alineatul 2 litera (b) prima teză din regulament, instituția responsabilă cu plata prestațiilor în numerar notifică instituțiile competente în cauză, în vederea obținerii aprobării, cu privire la modificările efectuate în repartizarea anterioară a costurilor, împreună cu dovada justificatoare adecvată.

(4)   În cazul menționat la articolul 60 alineatul 2 litera (b) a doua teză din regulament, dispozițiile alineatului 2 se aplică prin analogie.

Aplicarea articolului 61 alineatul 5 din regulament

Articolul 72

Evaluarea gradului de incapacitate în cazul unui accident de muncă sau al unei boli profesionale survenite anterior

(1)   Pentru a evalua gradul de incapacitate în cazul menționat la articolul 61 alineatul 5 din regulament, lucrătorul trebuie să furnizeze instituției competente a statului membru a cărui legislație s-a aplicat la momentul la care a survenit accidentul de muncă sau a fost diagnosticată pentru prima dată boala profesională, toate informațiile privind accidentele de muncă anterioare sau bolile profesionale survenite anterior, când acestuia i se aplica legislația altui stat membru, indiferent de gradul incapacității cauzate de acele cazuri anterioare.

(2)   Instituția competentă ia în considerare, în conformitate cu dispozițiile legislației pe care o aplică, în ceea ce privește dobândirea dreptului la prestații și stabilirea sumei prestațiilor, gradul de incapacitate cauzat de acele cazuri anterioare.

(3)   Instituția competentă se poate adresa oricărei alte instituții care a fost competentă anterior, pentru a obține orice informații pe care le consideră necesare.

În cazul în care incapacitatea de muncă anterioară a fost cauzată de un accident survenit în timp ce lucrătorului i se aplica legislația unui stat membru care nu face distincție cu privire la originea incapacității de muncă, instituția competentă pentru incapacitatea de muncă anterioară sau organismul desemnat de autoritatea competentă a statului membru respectiv trebuie să furnizeze, la cererea instituției competente a altui stat membru, informațiile cu privire la gradul de incapacitate de muncă anterioară și, în măsura în care este posibil, orice informații de natură să stabilească dacă incapacitatea a fost rezultatul unui accident de muncă, în sensul legislației aplicate de instituția celui de-al doilea stat membru. În acest caz, alineatul 2 se aplică prin analogie.

Aplicarea articolului 62 alineatul 1 din regulament

Articolul 73

Instituțiile la care se pot adresa lucrătorii din mine și întreprinderi asimilate în cazul în care locuiesc sau au reședința într-un stat membru, altul decât statul competent

(1)   În cazurile menționate la articolul 62 alineatul 1 din regulament și în cazul în care, în țara de ședere sau de reședință, prestațiile prevăzute de sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, care include muncitorii din industria oțelului, sunt echivalente cu cele prevăzute de sistemul special pentru lucrătorii din mine și întreprinderi similare, lucrătorii din ultima categorie se pot adresa celei mai apropiate instituții din statul membru pe teritoriul căruia locuiesc sau au reședința, indicate în anexa 3 din regulamentul de aplicare, chiar dacă aceasta din urmă este o instituție a sistemului aplicabil muncitorilor din industria oțelului, instituție care trebuie să acorde apoi aceste prestații.

(2)   În cazul în care prestațiile prevăzute de sistemul special pentru lucrătorii din mine și întreprinderi similare sunt mai avantajoase, acești lucrători au dreptul de a se adresa fie instituției responsabile pentru aplicarea acelui sistem, fie celei mai apropiate instituții din statul membru pe teritoriul căruia locuiesc sau au reședința, care aplică sistemul pentru muncitorii din industria oțelului. În acest din urmă caz, instituția în cauză trebuie să atragă atenția lucrătorului asupra faptului că, adresându-se instituției responsabile pentru aplicarea sistemului special menționat mai sus, acesta va obține prestații mai avantajoase; mai mult decât atât, aceasta trebuie informat cu privire la denumirea și adresa acelei instituții.

Aplicarea articolului 62 alineatul 2 din regulament

Articolul 74

Perioada în care prestațiile au fost deja acordate de instituția altui stat membru ce trebuie luată în considerare

În sensul dispozițiilor articolului 62 alineatul 2 din regulament, instituția unui stat membru solicitată să acorde prestații poate solicita instituției altui stat membru să îi comunice informații privind perioada în care aceasta din urmă a acordat deja prestații pentru același caz de accident de muncă sau boală profesională.

Introducerea și instrumentarea cererilor de indemnizații, cu excluderea indemnizațiilor pentru boli profesionale menționate la articolul 57 din regulament

Articolul 75

(1)   Pentru a beneficia de o indemnizație sau de un ajutor suplimentar în temeiul legislației unui stat membru, lucrătorul sau urmașii săi care au reședința pe teritoriul altui stat membru trebuie să adreseze o cerere fie la instituția competentă, fie la instituția de la locul de reședință, care o transmite instituției competente. Introducerea cererii trebuie să respecte următoarelor reguli:

(a)

cererea trebuie să fie însoțită de documentele justificative necesare și întocmită pe formularele prevăzute de legislația aplicată de instituția competentă;

(b)

exactitatea informațiilor oferite de solicitant trebuie stabilită prin documentele oficiale anexate formularului de cerere sau confirmată de organismele competente ale statului membru pe al cărui teritoriu are reședința solicitantul.

(2)   Instituția competentă notifică solicitantului decizia sa, în mod direct sau prin intermediul organismului de legătură al statului competent; aceasta trimite o copie a acestei decizii organismului de legătură al statului membru pe al cărui teritoriu are reședința solicitantul.

Controale administrative și medicale

Articolul 76

(1)   Controalele administrative și medicale, precum și examinările medicale prevăzute în cazul revizuirii indemnizațiilor se efectuează la cererea instituției competente, de către instituția statului membru pe al cărui teritoriu se află beneficiarul, în conformitate cu modalitățile prevăzute de legislația pe care instituția din urmă o aplică. Cu toate acestea, instituția competentă își rezervă dreptul de a proceda la examinarea beneficiarului de către un medic la alegerea sa.

(2)   Orice persoană căreia i se acordă o indemnizație, pentru sine sau pentru un orfan, trebuie să informeze instituția debitoare cu privire la orice schimbare a situației sale sau a orfanului, care poate să modifice dreptul la pensie.

Plata indemnizațiilor

Articolul 77

Plata indemnizațiilor datorate de instituția unui stat membru titularilor care au reședința pe teritoriul altui stat membru se efectuează în conformitate cu dispozițiile articolelor 53 – 58 din regulamentul de aplicare.

CAPITOLUL 5

AJUTOARELE DE DECES

Aplicarea articolelor 64, 65 și 66 din regulament

Articolul 78

Introducerea cererii pentru un ajutor

Pentru a beneficia de un ajutor de deces în temeiul legislației unui stat membru, altul decât statul pe al cărui teritoriu are reședința, solicitantul trebuie să adreseze cererea sa fie instituției competente, fie instituției de la locul de reședință.

Cererea trebuie să fie însoțită de documentele justificative impuse de legislația pe care o aplică instituția competentă.

Exactitatea informațiilor oferite de solicitant trebuie să fie stabilită prin documentele oficiale anexate cererii sau să fie confirmată de organismele competente ale statului membru pe al cărui teritoriu are reședința solicitantul.

Articolul 79

Atestatul privind perioadele de asigurare

(1)   Pentru a beneficia de dispozițiile articolului 64 din regulament, solicitantul trebuie să prezinte instituției competente un atestat care să specifice perioadele de asigurare realizate de lucrător conform legislației care i s-a aplicat ultima dată.

(2)   Acest atestat se eliberează, la cererea solicitantului, de către instituția de asigurare de sănătate, după caz, la care lucrătorul a fost asigurat ultima dată. În cazul în care solicitantul nu prezintă atestatul respectiv, instituția competentă se adresează uneia sau celeilalte instituții menționate mai sus pentru a îl obține.

(3)   Dispozițiile alineatelor 1 și 2 se aplică prin analogie în cazul în care este necesar să se ia în considerare perioadele de asigurare realizate anterior, conform legislației oricărui alt stat membru, pentru a îndeplini condițiile impuse de legislația statului competent.

CAPITOLUL 6

AJUTOARELE DE ȘOMAJ

Aplicarea articolului 67 din regulament

Articolul 80

Atestatul privind perioadele de asigurare sau de încadrare în muncă

(1)   Pentru a beneficia de dispozițiile articolului 67 alineatele 1, 2 sau 4 din regulament, persoana interesată trebuie să prezinte instituției competente un atestat care specifică perioadele de asigurare sau încadrare în muncă realizate anterior, conform legislației care i s-a aplicat ultima dată, precum și orice informații suplimentare cerute de legislația aplicată de acea instituție.

(2)   Acest atestat se eliberează, la cererea persoanei interesate, fie de către instituția competentă în materie de șomaj a statului membru a cărui legislație i s-a aplicat ultima dată, fie de o altă instituție desemnată de autoritatea competentă a statului membru menționat anterior. În cazul în care acesta nu prezintă atestatul menționat anterior, instituția competentă se adresează uneia sau celeilalte instituții menționate mai sus pentru a îl obține.

(3)   Dispozițiile alineatelor 1 și 2 se aplică prin analogie în cazul în care este necesar să se ia în considerare perioadele de asigurare sau de încadrare în muncă realizate anterior, conform legislației oricărui alt stat membru, pentru a îndeplini condițiile impuse de legislația statului competent.

Aplicarea articolului 68 din regulament

Articolul 81

Atestatul privind calcularea prestațiilor

În vederea calculării prestațiilor care incumbă unei instituții menționate la articolul 68 alineatul 1 din regulament, în cazul în care o persoană a desfășurat ultima sa activitate cel puțin patru săptămâni pe teritoriul statului membru în care este situată acea instituție, aceasta trebuie să prezinte instituției menționate anterior un atestat certificată care specifică natura ultimei activități desfășurate pentru cel puțin patru săptămâni pe teritoriul altui stat membru, precum și ramura economică în care a fost desfășurată acea activitate. În cazul în care persoana interesată nu prezintă acest atestat, instituția menționată anterior se adresează fie instituției competente în materie de șomaj a statului membru în care acesta a fost asigurat ultima dată, fie unei alte instituții desemnate de autoritatea competentă a acelui stat membru pentru a îl obține.

Articolul 82

Atestatul privind membrii de familie ce trebuie luați în considerare pentru calcularea prestațiilor

(1)   Pentru a beneficia de dispozițiile articolului 68 alineatul 2 din regulament, persoana interesată trebuie să prezinte instituției competente un atestat privind membrii de familie ai acesteia care au reședința pe teritoriul unui stat membru, altul decât cel în care este situată instituția menționată anterior.

(2)   Acest atestat se eliberează de instituția desemnată de autoritatea competentă a statului membru pe al cărui teritoriu au reședința acei membrii de familiei. Acesta trebuie să certifice că membrii de familie nu sunt luați în considerare pentru calcularea ajutoarelor de șomaj datorate unei alte persoane în temeiul legislației statului membru menționat anterior. Atestatul este valabil douăsprezece luni de la data eliberării. Acesta poate fi reînnoită; în acest caz, este valabil de la data reînnoirii. Persoana interesată notifică imediat instituția competentă cu privire la orice fapt care necesită modificarea atestatului menționat anterior; această modificare are efecte din ziua producerii faptului.

Aplicarea articolului 69 din regulament

Articolul 83

Condiții și limite pentru păstrarea dreptului la ajutor în cazul în care un șomer se deplasează în alt stat membru

(1)   Pentru a păstra beneficiul prestațiilor, șomerul menționat la articolul 69 alineatul 1 din regulament trebuie să prezinte instituției de la locul în care acesta s-a deplasat un atestat prin care instituția competentă certifică că acesta are în continuare dreptul la ajutor în condițiile stabilite la alineatul 1 litera (b) din articolul menționat anterior. Instituția competentă specifică în acest atestat, în special:

(a)

suma ajutorului care urmează să fie plătit șomerului conform legislației statului competent;

(b)

data la care șomerul a încetat să fie la dispoziția birourilor de ocupare a forței de muncă ale statului competent;

(c)

termenul acordat conform articolului 69 alineatul 1 litera (b) din regulament, pentru înregistrarea ca persoană în căutarea unui loc de muncă în statul membru în care s-a deplasat șomerul;

(d)

perioada maximă în care poate fi păstrat dreptul la ajutor, în conformitate cu articolul 69 alineatul 1 litera (c) din regulament;

(e)

fapte care ar putea modifica dreptul la ajutor.

(2)   Șomerul care intenționează să se deplaseze în alt stat membru pentru a căuta un loc de muncă trebuie să solicite, înainte de plecare, atestatul menționat la alineatul 1. În cazul în care șomerul nu prezintă atestatul menționat anterior, instituția de la locul în care acesta s-a deplasat se adresează instituției competente pentru a îl obține. Birourile de ocupare a forței de muncă ale statului competent trebuie să asigure că șomerul a fost informat cu privire la obligațiile sale în temeiul articolului 69 din regulament și prezentului articol.

(3)   Instituția din locul în care s-a deplasat șomerul informează instituția competentă cu privire la data înregistrării șomerului și cu privire la data la care a început plata ajutoarelor și plătește ajutoarele statului competent, în conformitate cu modalitățile prevăzute de legislația statului membru în care s-a deplasat șomerul.

Instituția din locul în care s-a deplasat șomerul efectuează un control sau ia măsurile necesare pentru a efectua un control, ca și cum ar fi vorba despre un șomer beneficiar al ajutorului, în temeiul legislației pe care aceasta o aplică. Aceasta informează instituția competentă cu privire la producerea oricărui fapt menționat la alineatul 1 litera (e) de mai sus, imediat ce ia cunoștință despre acesta, și, în cazurile în care ajutorul trebuie suspendat sau suprimat, aceasta încetează imediat plata ajutorului. Instituția competentă o informează imediat cu privire la măsura în care și data de la care drepturile șomerului se modifică datorită acestui fapt. Plata ajutoarelor poate fi reluată, după caz, numai după primirea acestor informații. În cazul în care ajutorul trebuie redus, instituția de la locul în care s-a deplasat șomerul continuă să îi plătească acestuia o sumă redusă a ajutorului, sub rezerva ajustării, după primirea răspunsului din partea instituției competente.

(4)   Două sau mai multe state membre sau autoritățile competente ale acestor state membre pot conveni, după primirea avizului Comisiei administrative, asupra altor dispoziții de aplicare.

Aplicarea articolului 71 din regulament

Articolul 84

Șomeri care, pe perioada ultimei încadrări în muncă, au avut reședința într-un stat membru, altul decât statul competent

(1)   În cazurile menționate la articolul 71 alineatul 1 litera (a) punctul (ii) și la articolul 71 alineatul 1 litera (b) punctul (ii) prima teză din regulament, instituția de la locul de reședință este considerată a fi instituția competentă, în sensul aplicării dispozițiilor articolului 80 din regulamentul de aplicare.

(2)   Pentru a beneficia de dispozițiile articolului 71 alineatul 1 litera (b) punctul (ii) din regulament, un șomer trebuie să prezinte instituției de la locul de reședință, în plus față de atestatul prevăzut la articolul 80 din regulamentul de aplicare, un atestat din partea instituției statului membru a cărui legislație i s-a aplicat ultima dată, care să specifice că acesta nu are dreptul la ajutor în temeiul articolului 69 din regulament.

(3)   În sensul dispozițiilor articolului 71 alineatul 2 din regulament, instituția de la locul de reședință solicită instituției competente toate informațiile privind drepturile pe care șomerul le are în raport cu instituția din urmă.

CAPITOLUL 7

PRESTAȚIILE ȘI ALOCAȚIILE FAMILIALE

Aplicarea articolului 72 din regulament

Articolul 85

Atestatul privind perioadele de încadrare în muncă

(1)   Pentru a beneficia de dispozițiile articolului 72 din regulament, persoana interesată trebuie să prezinte instituției competente un atestat care specifică perioadele de încadrare în muncă realizate conform legislației care i s-a aplicat ultima dată.

(2)   Acest atestat se eliberează, la cererea persoanei interesate, fie de către instituția competentă în materie de prestații familiale din statul membru în care acesta a fost asigurat ultima dată, fie de către altă instituție desemnată de autoritatea competentă a statului membru menționat anterior. Dacă persoana interesată nu prezintă atestatul respectiv, instituția competentă se adresează uneia sau alteia dintre instituțiile menționate mai sus pentru a îl obține, cu excepția cazului în care instituția pentru asigurare de sănătate nu îi poate transmite acestuia o copie a atestatului prevăzut la articolul 16 alineatul 1 din regulamentul de aplicare.

(3)   Dispozițiile alineatelor 1 și 2 se aplică prin analogie, în cazul în care este necesară luarea în considerare a perioadelor de încadrare în muncă realizate anterior, conform legislației oricărui alt stat membru, pentru a îndeplini condițiile impuse de legislația statului competent.

Aplicarea articolului 73 alineatul 1 și a articolului 75 alineatul 1 literele (a) și (b) din regulament

Articolul 86

Lucrătorii cărora li se aplică legislația unui stat membru, altul decât Franța

(1)   Pentru a beneficia de prestații familiale conform articolului 73 alineatul 1 din regulament, lucrătorul trebuie să adreseze instituției competente o cerere, dacă este necesar prin intermediul angajatorului său.

(2)   În sprijinul cererii sale, lucrătorul trebuie să prezinte o declarație privind situația familială, eliberată de autoritățile competente în materie de stare civilă din țara de reședință a membrilor de familie. Această declarație trebuie reînnoită o dată pe an.

(3)   Lucrătorul trebuie să prezinte, de asemenea, în sprijinul cererii sale, informații care să individualizeze persoana căreia urmează să i se plătească prestațiile familiale în țara de reședință (nume, prenume, adresa completă), în cazul în care legislația statului competent prevede că prestațiile familiale pot sau trebuie să fie plătite unei persoane, alta decât lucrătorul.

(4)   Autoritățile competente din două sau mai multe state membre pot conveni asupra unor modalități speciale de plată a prestațiilor familiale, în special în vederea facilitării aplicării articolului 75 alineatul 1 literele (a) și (b) din regulament. Aceste acorduri se comunică Comisiei administrative.

(5)   Lucrătorul trebuie să informeze instituția competentă, când este necesar, prin intermediul angajatorului său:

despre orice schimbare în situația membrilor de familie ai acestuia, care ar putea modifica dreptul la prestații familiale,

despre orice modificare a numărului de membri de familie ai acestuia pentru care se datorează prestații familiale,

despre orice schimbare de reședință sau ședere a acestor membrii de familie,

despre orice desfășurare a unei activități profesionale în virtutea căreia se datorează, de asemenea, prestații familiale în temeiul legislației statului membru pe al cărui teritoriu membrii de familie au reședința.

Aplicarea articolului 73 alineatul 2 din regulament

Articolul 87

Lucrătorii cărora li se aplică legislația franceză

(1)   Pentru a beneficia de alocații familiale conform articolului 73 alineatul 2 din regulament, lucrătorul trebuie să adreseze o cerere instituției competente care îi eliberează un atestat care certifică că acesta îndeplinește condițiile de încadrare în muncă de care legislația franceză condiționează dobândirea dreptului la alocații familiale. În același timp, lucrătorul trebuie să semneze o declarație care să certifice că nu a dobândit dreptul la alocații familiale în temeiul legislației țării de reședință a membrilor de familie, în virtutea unei activități profesionale.

În cazul în care legislația franceză prevede că dreptul la alocații familiale se dobândește pentru o perioadă corespunzătoare perioadelor de încadrare în muncă, atestatul specifică durata activității desfășurate în cursul perioadei respective.

Membrii de familie se înregistrează la instituția de la locul de reședință în momentul prezentării atestatului și a documentelor justificative impuse de legislația pe care acea instituție o aplică pentru acordarea alocațiilor familiale.

În cazul în care membrii de familie nu prezintă atestatul respectiv, instituția de la locul de reședință se adresează instituției competente pentru a îl obține.

(2)   Atestatul menționat la alineatul 1 rămâne valabil pentru o perioadă de trei luni de la data eliberării și trebuie să reînnoit automat la fiecare trei luni, de către instituția competentă.

(3)   În cazul în care lucrătorul are calitatea de lucrător sezonier, atestatul menționat la alineatul 1 este valabilă pentru perioada estimată a activității sezoniere, cu excepția cazului în care, între timp, instituția competentă notifică instituția de la locul de reședință cu privire la anularea acestuia.

(4)   În cazul în care legislația unui stat membru pe al cărui teritoriu au reședința membrii de familie prevede acordarea lunară sau trimestrială a alocațiilor familiale, în timp ce legislația franceză prevede că dreptul la alocații familiale se dobândește pentru o perioadă corespunzătoare duratei desfășurării activității, alocațiile familiale se acordă conform raportului dintre acea durată și durata prevăzută de legislația țării de reședință a membrilor de familie.

(5)   În cazul în care legislația statului membru pe al cărui teritoriu au reședința membrii de familie prevede acordarea alocațiilor pentru un număr de zile corespunzător numărului zilelor de activitate desfășurată, în timp ce legislația franceză prevede că dreptul la alocații familiale se dobândește pentru o lună, atunci, alocațiile familiale se acordă pentru o lună.

(6)   În cazurile menționate la alineatele 4 și 5, în cazul în care perioadele de activitate desfășurată conform legislației franceze sunt exprimate în unități diferite de cele folosite pentru calcularea alocațiilor familiale în temeiul legislației statului membru pe al cărui teritoriu au reședința membrii de familie, transformarea se efectuează în conformitate cu dispozițiile articolului 15 alineatul 3 din regulamentul de aplicare.

(7)   Instituția competentă informează imediat instituția de la locul de reședință al membrilor de familie cu privire la data la care lucrătorul încetează să mai aibă dreptul la alocații familiale sau la care acesta își schimbă reședința de pe teritoriul unui stat membru pe cel al altui stat membru.

Instituția de la locul de reședință al membrilor de familie poate solicita oricând instituției competente să-i furnizeze toate informațiile privind dreptul lucrătorului la alocații familiale.

În cazul în care instituția competentă consideră necesar, instituția de la locul de reședință verifică, la cererea acesteia, declarația prevăzută la alineatul 1 primul paragraf.

(8)   Membrii de familie trebuie să informeze instituția de la locul lor de reședință cu privire la orice schimbare a situației lor care ar putea modifica dreptul acestora la alocații familiale, în special orice schimbare a reședinței.

Aplicarea articolului 74 alineatul 1 din regulament

Articolul 88

Șomerii cărora li se aplică legislația unui stat membru, altul decât Franța

Dispozițiile articolului 86 din regulamentul de aplicare se aplică prin analogie șomerilor menționați la articolul 74 alineatul 1 din regulament.

Aplicarea articolului 74 alineatul 2 din regulament

Articolul 89

Șomerii cărora li se aplică legislația franceză

(1)   Pentru a beneficia de alocații familiale pe teritoriul statului membru în care au reședința, membrii de familie menționați la articolul 74 alineatul 2 din regulament trebuie să prezinte instituției de la locul de reședință un atestat care să certifice că șomerul beneficiază de ajutoare de șomaj în temeiul legislației franceze.

Acest atestat se eliberează de instituția franceză competentă în materie de șomaj sau de către instituția desemnată de autoritatea franceză competentă, la cererea șomerului care trebuie să semneze o declarație care să certifice că nu a dobândit dreptul la alocații familiale în temeiul legislației țării de reședință a membrilor de familie, în virtutea unei activități profesionale.

În cazul în care membrii de familie nu prezintă atestatul respectiv, instituția de la locul de reședință se adresează instituției competente pentru a îl obține.

(2)   Dispozițiile articolului 87 alineatele 2 – 8 din regulamentul de aplicare se aplică prin analogie.

CAPITOLUL 8

PRESTAȚIILE PENTRU COPIII AFLAȚI ÎN ÎNTREȚINEREA TITULARILOR PENSIILOR SAU INDEMNIZAȚIILOR ȘI PENTRU ORFANI

Aplicarea articolelor 77, 78 și 79 din regulament

Articolul 90

(1)   Pentru a beneficia de prestații în temeiul articolului 77 sau articolului 78 din regulament, solicitantul trebuie să adreseze o cerere instituției de la locul de reședință, în conformitate cu modalitățile prevăzute de legislația aplicată de acea instituție.

(2)   În cazul în care solicitantul nu are totuși reședința pe teritoriul statului membru în care este situată instituția competentă, acesta poate adresa cererea sa fie instituției competente, fie instituției de la locul de reședință, care apoi transmite cererea instituției competente, indicând data la care aceasta a fost introdusă. Acea dată este considerată data introducerii cererii la instituția competentă.

(3)   În cazul în care instituția competentă menționată la alineatul 2 constată că nu a fost dobândit nici un drept în temeiul dispozițiilor legislației pe care o aplică, aceasta transmite cererea imediat, împreună cu toate documentele și informațiile necesare, instituției statului membru conform cu a cărui legislație lucrătorul a realizat cea mai lungă perioadă de asigurare.

Dacă este cazul, problema poate fi retrimisă, în aceleași condiții, instituției statului membru conform cu a cărui legislație lucrătorul a realizat cea mai scurtă perioadă de asigurare.

(4)   Comisia administrativă stabilește, în măsura necesară, orice modalități suplimentare necesare pentru introducerea cererilor pentru prestații.

Articolul 91

(1)   Plata prestațiilor datorate în temeiul articolului 77 sau articolului 78 din regulament se efectuează conform dispozițiilor articolelor 53 – 58 din regulamentul de aplicare.

(2)   Autoritățile competente ale statelor membre desemnează, în măsura necesară, instituția competentă pentru plata prestațiilor datorate în temeiul articolului 77 sau articolului 78 din regulament.

Articolul 92

Orice persoană căreia i se plătesc prestații în temeiul articolului 77 sau articolului 78 din regulament, pentru copiii titularului unei pensii sau unei indemnizații sau pentru orfani, trebuie să informeze instituția debitoare a acestor prestații:

cu privire la orice schimbare în situația copiilor sau orfanilor, care ar putea modifica dreptul la prestații,

cu privire la orice modificare a numărului copiilor sau orfanilor pentru care se datorează prestații,

cu privire la orice schimbare de reședință a copiilor sau orfanilor,

cu privire la desfășurarea oricărei activități profesionale care dă dreptul la prestații sau alocații familiale pentru acești copii sau orfani.

TITLUL V

DISPOZIȚII FINANCIARE

Articolul 93

Rambursarea prestațiilor de asigurare de sănătate și maternitate, altele decât cele menționate la articolele 94 și 95 din regulamentul de aplicare

(1)   Suma reală a prestațiilor în natură acordate în temeiul articolului 19 alineatele 1 și 2 din regulament, lucrătorilor și membrilor de familie ai acestora care au reședința pe teritoriul aceluiași stat membru, precum și a prestațiilor în natură acordate în temeiul articolului 22, articolului 25 alineatele 1, 3 și 4, articolului 26, articolului 29 alineatul 1 sau articolului 31 din regulament, se rambursează de către instituția competentă instituției care a acordat prestațiile respective, așa după cum reiese din contabilitatea acelei din urmă instituții.

(2)   În cazurile menționate la articolul 29 alineatul 1 și la articolul 31 din regulament și în sensul aplicării alineatului 1, instituția de la locul de reședință al titularului pensiei sau indemnizației se consideră a fi instituția competentă.

(3)   În cazul în care suma reală a prestațiilor menționate la alineatul 1 nu reiese din contabilitatea instituției care le-a acordat, suma ce trebuie restituită se stabilește, în absența unui acord încheiat în temeiul alineatului 6, pe baza unei sume forfetare calculate de la toate referințele adecvate și obținute din datele disponibile. Comisia administrativă evaluează bazele ce trebuie folosite pentru calcularea sumelor forfetare și stabilește suma acestora.

(4)   Tarifele superioare celor aplicabile prestațiilor în natură acordate lucrătorilor care se supun legislației aplicate de instituția care a acordat prestațiile menționate la alineatul 1 nu se iau în considerare în vederea rambursării.

(5)   Dispozițiile alineatelor 1 și 2 se aplică prin analogie în cazul rambursării prestațiilor în numerar plătite în conformitate cu dispozițiile articolului 18 alineatul 8 a doua teză din regulamentul de aplicare.

(6)   Două sau mai multe state membre sau autoritățile competente ale acelor state membre pot conveni, după primirea avizului Comisiei administrative, asupra altor modalități de evaluare a sumelor ce trebuie rambursate, în special pe baza sumelor forfetare.

Articolul 94

Rambursarea prestațiilor în natură de asigurare de sănătate și maternitate acordate membrilor de familie ai unui lucrător care nu are reședința în același stat membru ca cel din urmă

(1)   Suma prestațiilor în natură acordate în temeiul articolului 19 alineatul 2 din regulament membrilor de familie ai unui lucrător care nu au reședința pe teritoriul aceluiași stat membru ca și lucrătorul, se rambursează de instituțiile competente, instituțiilor care au acordat prestațiile respective, pe baza unei sume forfetare cât mai apropiate posibil de cheltuielile reale, stabilite pentru fiecare an calendaristic.

(2)   Suma forfetară se stabilește prin multiplicarea costului mediu anual pe familie cu numărul mediu anual de familii ce trebuie luate în considerare și prin reducerea cu douăzeci la sută a sumei rezultate.

(3)   Factorii necesari pentru calcularea sumei forfetare menționate anterior se stabilesc după cum urmează:

(a)

costul mediu anual pe familie se obține, pentru fiecare stat membru, prin împărțirea cheltuielilor anuale ale tuturor prestațiilor în natură acordate de instituțiile acelui stat membru tuturor membrilor de familie ai lucrătorilor cărora li se aplică legislația statului membru menționat anterior, conform sistemelor de securitate socială ce trebuie luate în considerare, la numărul mediu anual al acestor lucrători cu membrii de familie; sistemele de securitate socială ce trebuie luate în considerare în acest scop sunt menționate în anexa 9;

(b)

numărul mediu anual al familiilor ce trebuie luate în considerare este egal, în relațiile dintre instituțiile a două state membre, cu numărul mediu anual al lucrătorilor cărora li se aplică legislația unuia dintre acele state membre și ai căror membrii de familie au dreptul la prestații în natură acordate de o instituție a celuilalt stat membru.

(4)   Numărul familiilor ce trebuie luate în considerare în conformitate cu dispozițiile alineatului 3 litera (b) se stabilește prin intermediul unei liste păstrate în acest scop de instituția de la locul de reședință, pe baza documentelor justificative furnizate de instituția competentă cu privire la drepturile persoanelor interesate. În cazul oricărui litigiu, observațiile instituțiilor în cauză se prezintă Comisiei de audit menționate la articolul 101 alineatul 3 din regulamentul de aplicare.

(5)   Comisia administrativă stabilește metodele și modalitățile pentru stabilirea factorilor de calcul menționați la alineatele 3 și 4.

(6)   Două sau mai multe state membre sau autoritățile competente ale acelor state pot conveni, după primirea avizului Comisiei administrative, asupra altor modalități de evaluare a sumelor ce trebuie rambursate.

Articolul 95

Rambursarea prestațiilor în natură de asigurare de sănătate și maternitate acordate titularilor pensiilor sau indemnizațiilor și membrilor de familie ai acestora care nu au dreptul la prestații în temeiul legislației statului membru în care au reședința

(1)   Suma prestațiilor în natură acordate în temeiul articolului 28 alineatul 1 din regulament se restituie de instituțiile competente, instituțiilor care au acordat prestațiile respective, pe baza unei sume forfetare cât mai apropiate posibil de cheltuielile reale.

(2)   Suma forfetară se stabilește prin înmulțirea costului mediu anual pe titular de pensie sau indemnizație, cu numărul mediu anual al titularilor pensiei sau indemnizației ce trebuie luați în considerare și prin reducerea cu douăzeci la sută a sumei rezultate.

(3)   Factorii necesari pentru calcularea sumei forfetare menționate anterior se stabilesc după cum urmează:

(a)

costul mediu anual pe titular al pensiei sau indemnizației se obține, pentru fiecare stat membru, prin împărțirea cheltuielilor anuale aferente totalului prestațiilor în natură acordate de instituțiile acelui stat membru tuturor titularilor pensiilor sau indemnizațiilor datorate în temeiul legislației acelui stat membru, conform sistemelor de securitate socială ce trebuie luate în considerare, precum și membrilor de familie ai acestora, la numărul mediu anual de titulari ai pensiilor sau indemnizațiilor; sistemele de securitate socială ce trebuie luate în considerare în acest scop sunt menționate în anexa 9;

(b)

numărul mediu anual al titularilor pensiilor sau indemnizațiilor ce trebuie luați în considerare este egal, în relațiile dintre instituțiile a două state membre, cu numărul mediu anual al titularilor pensiilor sau indemnizațiilor menționați la articolul 28 alineatul 2 din regulament, care, chiar dacă au reședința pe teritoriul unuia dintre statele membre, au dreptul la prestații în natură în sarcina instituției celuilalt stat membru.

(4)   Numărul titularilor pensiilor sau indemnizațiilor ce trebuie luați în considerare în conformitate cu dispozițiile alineatului 3 litera (b) se stabilește prin intermediul unei liste păstrate în acest scop de către instituția de la locul de reședință, pe baza documentelor justificative furnizate de instituția competentă cu privire la drepturile persoanelor interesate. În cazul oricărui litigiu, observațiile instituțiilor în cauză se prezintă Comisiei de audit menționate la articolul 101 alineatul 3 din regulamentul de aplicare.

(5)   omisia administrativă stabilește metodele și modalitățile pentru stabilirea factorilor de calcul menționați la alineatele 3 și 4.

(6)   Două sau mai multe state membre sau autoritățile competente ale acelor state membre pot conveni, după primirea avizului Comisiei administrative, asupra altor modalități de evaluare a sumelor ce trebuie rambursate.

Aplicarea articolului 63 alineatul 2 din regulament

Articolul 96

Rambursarea prestațiilor în natură de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale acordate de către instituția unui stat membru pentru instituția altui stat membru

În sensul dispozițiilor articolului 63 alineatul 2 din regulament, articolul 93 din regulamentul de aplicare se aplică prin analogie.

Aplicarea articolului 70 alineatul 2 din regulament

Articolul 97

Rambursarea ajutoarelor de șomaj plătite șomerilor care se deplasează în alt stat în căutarea unui loc de muncă

(1)   Suma prestațiilor plătite în temeiul articolului 69 din regulament se rambursează de instituția competentă instituției care a plătit prestațiile menționate anterior, așa după cum rezultă din contabilitatea instituției din urmă.

(2)   Două sau mai multe state membre sau autoritățile competente ale acelor state membre:

pot conveni, după primirea avizului Comisiei administrative, să introducă alte modalități de stabilire a sumelor ce trebuie rambursate, în special sume forfetare, sau alte metode de plată sau

pot renunța la toate rambursările între instituții.

Rambursarea alocațiilor familiale plătite în temeiul articolului 73 alineatul 2 și articolului 74 alineatul 2 din regulament

Articolul 98

Membrii de familie ai lucrătorilor care se supun legislației franceze sau ai șomerilor care beneficiază de ajutoare de șomaj în temeiul legislației franceze

(1)   Suma reală a alocațiilor familiale plătite în temeiul articolului 73 alineatul 2 și articolului 74 alineatul 2 din regulament se rambursează de instituția franceză competentă instituției care a plătit acele alocații familiale, așa după cum rezultă din contabilitatea instituției din urmă.

(2)   Franța și fiecare dintre statele membre sau autoritățile competente ale Franței și ale fiecăruia dintre celelalte state membre pot acorda, prin acord comun, rambursări forfetare ale acelor alocații familiale. În cazul unei rambursări forfetare, această sumă forfetară se stabilește prin înmulțirea costului mediu anual pe familie cu numărul mediu anual al familiilor ce trebuie luate în considerare.

(3)   Factorii necesari pentru calcularea sumei forfetare menționate anterior se stabilesc după cum urmează:

(a)

costul mediu anual pe familie se obține prin împărțirea cheltuielilor anuale totale aferente alocațiilor familiale plătite de instituțiile statului membru pe al cărui teritoriu au reședința membrii de familie ai acestora, pentru toți membrii de familie ai lucrătorilor sau șomerilor care au reședința pe teritoriul acelui stat membru, la numărul mediu anual al familiilor cu drept la alocații familiale;

(b)

numărul mediu anual al familiilor ce trebuie luate în considerare este egal cu numărul mediu anual al lucrătorilor care se supun legislației statului competent și, după caz, al șomerilor care beneficiază de ajutoare de șomaj în sarcina unei instituții a acelui stat competent, ai căror membri de familie au dreptul să beneficieze de alocații familiale plătite de o instituție a altui stat membru pe al cărui teritoriu au reședința.

(4)   Comisia administrativă stabilește, pe baza raportului din partea Comisiei de audit menționat la articolul 101 alineatul 3 din regulamentul de aplicare, metodele și modalitățile de stabilire a factorilor de calcul menționați la alineatul 3.

(5)   Franța și fiecare dintre celelalte state membre sau autoritățile competente ale Franței și ale fiecăruia dintre celelalte state membre pot conveni, după primirea avizului Comisiei administrative, asupra altor modalități de stabilire a sumei forfetare.

Dispoziții comune privind restituirile

Articolul 99

Cheltuieli administrative

Două sau mai multe state membre sau autoritățile competente ale acelor state membre pot conveni, în conformitate cu dispozițiile articolului 84 alineatul 2 a treia teză din regulament, să majoreze suma prestațiilor menționate la articolele 93 – 98 din regulamentul de aplicare cu un procent determinat, pentru a lua în considerare cheltuielile administrative. Procentul poate varia conform prestațiilor în cauză.

Articolul 100

Creanțe întârziate

(1)   În reglarea conturilor între instituțiile statelor membre, cererile de rambursare aferente prestațiilor acordate în cursul unui an calendaristic, cu trei ani sau mai mult înainte de data transmiterii acestor cereri, fie unui organism de legătură, fie instituției debitoare a statului competent, pot să nu fie luate în considerare de instituția debitoare.

(2)   În ceea ce privește cererile privind rambursările forfetare, termenul de trei ani începe să curgă de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene a costurilor medii anuale ale prestațiilor în natură stabilite în conformitate cu articolele 94 și 95 din regulamentul de aplicare.

Articolul 101

Situația creanțelor

(1)   Comisia administrativă întocmește o situație a creanțelor pentru fiecare an calendaristic, în aplicarea articolelor 36, 63, 70 și a articolului 75 alineatul 2 din regulament.

(2)   Comisia administrativă poate efectua orice verificare necesară pentru controlul datelor statistice și contabile care servesc pentru întocmirea situației creanțelor prevăzute la alineatul 1, în special pentru a garanta conformitatea acestora cu normele stabilite conform prezentului titlu.

(3)   Comisia administrativă ia deciziile prevăzute de prezentul articol privind raportul Comisiei de audit care îi furnizează acesteia un aviz motivat specificând motivele pe care se bazează acest aviz. Comisia administrativă stabilește metodele de funcționare și compunerea Comisiei de audit.

Articolul 102

Atribuțiile Comisiei de audit. Modalități de rambursare

(1)   Comisia de audit:

(a)

colectează datele necesare și efectuează calculele necesare pentru aplicarea prezentului titlu;

(b)

prezintă Comisiei administrative conturi periodice cu privire la rezultatele aplicării regulamentelor, în special cu privire la aspectul financiar;

(c)

adresează Comisiei administrative orice sugestii utile pe care le-ar putea avea în legătură cu paragrafele (a) și (b);

(d)

prezintă Comisiei administrative propuneri privind observațiile care îi sunt transmise acesteia în conformitate cu articolul 94 alineatul 4 și articolul 95 alineatul 4 din regulamentul de aplicare;

(e)

prezintă Comisiei administrative propuneri privind aplicarea articolului 101 din regulamentul de aplicare;

(f)

efectuează toate activitățile, studiile și însărcinările legate de problemele pe care i le repartizează Comisia administrativă.

(2)   Rambursările prevăzute la articolele 36, 63, 70 și articolul 75 alineatul 2 din regulament se efectuează, pentru toate instituțiile competente ale unui stat membru, în favoarea instituțiilor creditoare ale altui stat membru, prin intermediul organismelor desemnate de autoritățile competente ale statelor membre. Organismele prin intermediul cărora se efectuează rambursările informează Comisia administrativă cu privire la sumele rambursate în termenele și conform modalităților stabilite de acea Comisie.

(3)   În cazul în care rambursările se stabilesc pe baza sumei reale a prestațiilor acordate, așa după cum rezultă din contabilitatea instituțiilor, acestea se efectuează, pentru fiecare semestru calendaristic, în cursul următorului semestru.

(4)   În cazul în care rambursările se stabilesc pe bază de sumă forfetară, acestea se efectuează pentru fiecare an calendaristic; în acest caz, instituțiile competente plătesc avansuri în favoarea instituțiilor creditoare, în prima zi a fiecărui semestru calendaristic, în conformitate cu modalitățile stabilite de Comisia administrativă.

(5)   Autoritățile competente din două sau mai multe state membre pot conveni asupra altor termene de rambursare sau asupra altor modalități pentru plata avansurilor.

Articolul 103

Unificarea datelor statistice și contabile

Autoritățile competente ale statelor membre iau toate măsurile necesare pentru aplicarea dispozițiilor prezentului titlu, în special cele care implică unificarea datelor statistice sau contabile.

Articolul 104

Introducerea în anexa 5 a acordurilor între statele membre sau autoritățile competente ale statelor membre privind restituirile

(1)   Dispozițiile similare celor prevăzute la articolul 36 alineatul 3, articolul 63 alineatul 3 și articolul 70 alineatul 3 din regulament, precum și la articolul 93 alineatul 6, articolul 94 alineatul 6 și articolul 95 alineatul 6 din regulamentul de aplicare și care sunt în vigoare în ziua precedentă intrării în vigoare a regulamentului continuă să se aplice dacă sunt incluse în anexa 5 din regulamentul de aplicare.

(2)   Dispozițiile similare celor prevăzute la alineatul 1 și care, în relațiile dintre două sau mai multe state membre, se aplică după intrarea în vigoare a regulamentului, se introduc în anexa 5 din regulamentul de aplicare. Aceleași condiții se aplică dispozițiilor convenite în temeiul articolului 97 alineatul 2 și articolului 98 alineatul 2 din regulamentul de aplicare.

Cheltuielile controlului administrativ și medical

Articolul 105

(1)   Cheltuielile rezultate din controlul administrativ, precum și examinările medicale, observațiile, vizitele medicului și controalele de orice fel, necesare pentru acordarea, obținerea sau revizuirea prestațiilor, se rambursează de instituția în numele căreia au fost efectuate, instituției care a fost responsabilă pentru acestea, pe baza tarifelor aplicate de instituția din urmă.

(2)   Cu toate acestea, două sau mai multe state membre sau autoritățile competente ale acestor state membre pot conveni asupra altor metode de rambursare, în special pe bază de sumă forfetară, sau pot renunța la toate rambursările între instituții.

Aceste acorduri se introduc în anexa 5 din regulamentul de aplicare. Acordurile aflate în vigoare în ziua precedentă intrării în vigoare a regulamentului continuă să se aplice dacă sunt incluse în anexa menționată anterior.

Dispoziții comune pentru plata prestațiilor în numerar

Articolul 106

Autoritățile competente ale fiecărui stat membru notifică Comisia administrativă, în termenele și conform modalităților stabilite de această Comisie, cu privire la suma prestațiilor în numerar plătite de instituțiile lor titularilor care au reședința sau locuiesc pe teritoriul oricărui alt stat membru.

Articolul 107

Conversia monedei

(1)   În sensul aplicării dispozițiilor enumerate mai jos, conversia sumelor prezentate în diferite monede naționale se efectuează la valorile de paritate oficiale declarate de autoritățile monetare naționale și recunoscute de Fondul Monetar Internațional:

(a)

dispozițiile regulamentului: articolul 12 alineatele 2, 3 și 4, articolul 19 alineatul 1 litera (b) ultima teză, articolul 22 alineatul 1 punctul (ii) ultima teză, articolul 25 alineatul 1 litera (b) penultima teză, articolul 41 alineatul 1 literele (c) și (d), articolul 46 alineatele 3 și 4, articolul 50, articolul 52 litera (b) ultima teză, articolul 55 alineatul 1 punctul (ii) ultima teză, articolul 57 alineatul 3 litera (c), articolul 60 alineatul 1 litera (c), articolul 60 alineatul 2 litera (b), articolul 70 alineatele 1 și 2 și articolul 71 alineatul 1 litera (b) punctul (ii) penultima teză;

(b)

dispozițiile regulamentului de aplicare: articolul 34, articolul 101 alineatul 1, articolul 102 alineatul 1 litera (b), articolul 119 alineatul 2.

(2)   În cazurile nemenționate la alineatul 1, conversia se face la cursul de schimb practicat efectiv la data efectuării plății.

TITLUL VI

DISPOZIȚII DIVERSE

Articolul 108

Dovada calității de lucrător sezonier

Pentru a dovedi calitatea sa de lucrător sezonier, lucrătorul menționat la articolul 1 litera (c) din regulament trebuie să prezinte contractul său de muncă vizat de către birourile de ocupare a forței de muncă ale statului membru pe al cărui teritoriu și-a desfășurat activitatea sau un alt document vizat de aceste birouri, care certifică că lucrătorul desfășoară o activitate cu caracter sezonier.

Articolul 109

Aranjament privind plata contribuțiilor

Angajatorul care nu are sediu în statul membru pe al cărui teritoriu lucrătorul este încadrat în muncă și lucrătorul pot conveni ca acesta din urmă să execute obligațiile angajatorului în ceea ce privește plata contribuțiilor. Angajatorul trebuie să notifice acest aranjament instituției competente sau, dacă este cazul, instituției desemnate de autoritatea competentă a statului membru menționat anterior.

Articolul 110

Ajutorul administrativ reciproc privind recuperarea prestațiilor nedatorate

În cazul în care instituția unui stat membru care a acordat prestații își propune să introducă o acțiune împotriva unei persoane care a primit prestații nedatorate, instituția de la locul de reședință al acestei persoane sau instituția desemnată de autoritatea competentă a statului membru pe al cărui teritoriu are reședința acea persoană, acordă bunele sale oficii primei instituții.

Articolul 111

Recuperarea plății nedatorate de către instituțiile de securitate socială și acțiunile organismelor de asistență

(1)   În cazul în care, în momentul acordării sau revizuirii prestațiilor de invaliditate, limită de vârstă sau deces (pensii) în aplicarea capitolului 3 din titlul III din regulament, instituția unui stat membru a plătit unui beneficiar al prestațiilor o sumă mai mare decât cea la care acesta are dreptul, acea instituție poate solicita instituției oricărui alt stat membru debitoare a prestațiilor față de acel beneficiar, să rețină suma plătită în plus din orice rest de plată pe care aceasta din urmă în plătește beneficiarului respectiv. Cea din urmă instituție transferă suma reținută instituției creditoare. În măsura în care suma plătită în plus nu poate fi reținută din resturile de plată, se aplică dispozițiile alineatului 2.

(2)   În cazul în care instituția unui stat membru a plătit unui beneficiar al prestațiilor o sumă mai mare decât cea la care acesta are dreptul, acea instituție poate, în condițiile și limitele prevăzute de legislația pe care acesta o aplică, să solicite instituției oricărui alt stat membru debitoare a prestațiilor față de acel beneficiar, să rețină suma plătită în plus din sumele pe care le plătește beneficiarului respectiv. Cea din urmă instituție efectuează reținerea în condițiile și limitele prevăzute pentru compensare de legislația pe care acesta o aplică, ca și cum ar fi fost vorba despre sume plătite în plus de către sine și transferă suma reținută instituției creditoare.

(3)   În cazul în care o persoană pentru care se aplică regulamentul a beneficiat de asistență pe teritoriul unui stat membru în cursul unei perioade în care a avut dreptul la prestații în temeiul legislației altui stat membru, organismul care a acordat asistența poate, dacă dispune de o cale de atac legal admisibilă cu privire la prestațiile datorate persoanei respective, să solicite instituției oricărui alt stat membru debitoare a prestațiilor față de acea persoană, să rețină suma aferentă asistenței plătite din sumele pe care aceasta din urmă le plătește persoanei respective.

În cazul în care un membru de familie al unei persoane căreia i se aplică regulamentul a beneficiat de asistență pe teritoriul unui stat membru, pentru o perioadă în care persoana menționată anterior avea dreptul la prestații, ca membru al familiei, în temeiul legislației altui stat membru, organismul care a acordat asistența poate, dacă dispune de o cale de atac legal admisibilă cu privire la prestațiile datorate persoanei respective, ca membru al familiei, să ceară instituției oricărui alt stat membru debitoare a acestor prestații față de acea persoană, să rețină suma plătită drept asistență din sumele pe care aceasta le plătește în acest scop, persoanei respective.

Instituția debitoare efectuează reținerea în condițiile și limitele prevăzute pentru această compensare de legislația pe care acesta o aplică și transferă suma reținută organismului creditor.

Articolul 112

În cazul în care o instituție a efectuat plăți nedatorate, fie direct, fie prin intermediul altei instituții, și în care recuperarea acestora a devenit imposibilă, sumele în cauză rămân definitiv în sarcina primei instituții, cu excepția cazului în care plata nedatorată este rezultatul unei acțiuni dolozive.

Articolul 113

Recuperarea prestațiilor în natură acordate nedatorat lucrătorilor din transportul internațional

(1)   În cazul în care dreptul la prestații în natură nu este recunoscut de instituția competentă, prestațiile în natură acordate unui lucrător din transportul internațional, de către instituția de la locul de ședere, în temeiul prezumției stabilite de articolul 20 alineatul 2 sau de articolul 62 alineatul 2 din regulamentul de aplicare, se rambursează de către instituția competentă.

(2)   Cheltuielile efectuate de instituția de la locul de ședere pentru orice lucrător din transportul internațional care a beneficiat de prestații în natură după prezentarea atestatului menționat la articolul 20 alineatul 2 sau la articolul 62 alineatul 2 din regulamentul de aplicare, care nu s-a adresat înainte instituției de la locul de ședere și care nu are dreptul la prestații în natură, se rambursează de instituția indicată drept competentă în atestatul menționat anterior sau de orice altă instituție desemnată în acest scop de către autoritatea competentă a statului membru respectiv.

(3)   Instituția competentă sau, în cazul menționat la alineatul 2, instituția drept competentă sau instituția desemnată în acest scop, păstrează în raport cu beneficiarul o creanță de egală valoare cu prestațiile în natură nedatorat acordate. Instituțiile menționate anterior notifică aceste creanțe Comisiei de audit menționate la articolul 101 alineatul 3 din regulamentul de aplicare, care întocmește un raport cu privire la aceasta.

Articolul 114

Plățile provizorii ale prestațiilor în cazul unei divergențe privind legislația aplicabilă sau instituția care trebuie să acorde prestațiile

În caz de divergență între instituțiile sau autoritățile competente din două sau mai multe state membre cu privire fie la legislația aplicabilă unui lucrător în temeiul titlului II din regulament, fie cu privire la instituția care trebuie să acorde prestațiile, persoana interesată care putea pretinde prestații dacă nu ar fi existat acea divergență, beneficiază provizoriu de prestațiile prevăzute de legislația pe care o aplică instituția de la locul de reședință sau, dacă persoana interesată nu are reședința pe teritoriul unuia dintre statele membre în cauză, de prestațiile prevăzute de legislația pe care o aplică instituția la care a fost introdusă cererea inițial.

Articolul 115

Modalități de expertize medicale efectuate într-un stat membru, altul decât statul competent

Instituția de la locul de ședere sau reședință care este solicitată, în temeiul articolului 87 din regulament, să efectueze o expertiză medicală, acționează în conformitate cu modalitățile stabilite de legislația pe care aceasta o aplică.

În absența acestor modalități, aceasta se adresează instituției competente pentru a cunoaște modalitățile ce trebuie aplicate.

Articolul 116

Acordurile privind recuperarea contribuțiilor

(1)   Acordurile încheiate în temeiul articolului 92 alineatul 2 din regulament se introduc în anexa 5 la regulamentul de aplicare.

(2)   Acordurile încheiate pentru aplicarea articolului 51 din Regulamentul nr. 3 continuă să se aplice cu condiția ca acestea să fie incluse în anexa 5 la regulamentul de aplicare.

Articolul 117

Prelucrarea automată a datelor

(1)   Unul sau mai multe state membre sau autoritățile lor competente pot, după primirea avizului Comisiei administrative, să adapteze, pentru prelucrarea automată a datelor, modelele de certificate, atestate, declarații, cereri și alte documente, împreună cu operațiunile și metodele de transmitere a datelor prevăzute pentru aplicarea regulamentului și a regulamentului de aplicare.

(2)   Comisia administrativă va efectua, atunci când evoluția prelucrării automate a datelor din statele membre va face posibil acest lucru, studiile necesare pentru a standardiza și a unifica metodele de ajustare rezultate din dispozițiile alineatului 1.

TITLUL VII

DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Articolul 118

Dispoziții tranzitorii privind pensiile și indemnizațiile

(1)   Cererile pentru pensii sau indemnizații care nu au fost acordate încă înainte de intrarea în vigoare a regulamentului, conduc la o acordare dublă:

pentru perioada anterioară acelei date, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului nr. 3,

pentru perioada care începe de la acea dată, în conformitate cu dispozițiile regulamentului.

(2)   Introducerea unei cereri pentru prestații de invaliditate, limită de vârstă sau urmași, la o instituție, începând de la data intrării în vigoare a regulamentului, impune revizuirea din oficiu, în conformitate cu dispozițiile regulamentului, a prestațiilor care au fost acordate pentru același caz, înainte de acea dată, de către instituția sau instituțiile unuia sau mai multora dintre celelalte state membre.

Articolul 119

Dispoziții tranzitorii privind prestațiile familiale

(1)   Drepturile menționate la articolul 94 alineatul 9 din regulament sunt cele de care beneficiază lucrătorii pentru membrii de familie ai acestora care dau dreptul la prestații familiale, la rata și în limitele aplicabile în ziua precedentă celei de intrare în vigoare a regulamentului, în temeiul fie al articolului 41, fie al anexei D la Regulamentul nr. 3, fie al articolului 20 sau anexei 1 la Regulamentul Consiliului 36/63/CEE din 2 aprilie 1963 privind securitatea socială a lucrătorilor frontalieri (4).

(2)   În măsura în care suma prestațiilor familiale menționate la alineatul 1 este mai mare decât suma alocațiilor familiale care s-ar datora în temeiul articolului 73 alineatul 2 din regulament, îi revine instituției franceze competente obligația de a asigura plata acestora lucrătorului sau direct membrilor de familie ai acestuia, la locul de reședință al acestora, pentru copiii care au dreptul la aceste prestații.

(3)   Instituția de la locul de reședință al membrilor de familie va asigura plata alocațiilor familiale conform dispozițiilor legislației pe care aceasta o aplică, cu condiția ca acestea să fie rambursate de instituția franceză competentă, în cazul în care trebuie plătite prestațiile familiale în temeiul articolului 73 alineatul 2 din regulament.

(4)   În relațiile bilaterale dintre statele membre interesate, modalitățile de aplicare a prezentului articol se stabilesc de acele state membre sau de autoritățile competente ale acestora.

Articolul 120

Acordurile de aplicare suplimentare

(1)   Două sau mai multe state membre sau autoritățile competente ale acelor state membre pot, în cazul în care este necesar, să încheie acorduri menite să completeze modalitățile de aplicare administrativă a regulamentului. Aceste acorduri sunt menționate în anexa 5 la regulamentul de aplicare.

(2)   Acordurile similare celor menționate la alineatul 1, care sunt în vigoare în ziua precedentă celei de intrare în vigoare a regulamentului de aplicare, continuă să se aplice cu condiția ca acestea să fie incluse în anexa 5 la regulamentul de aplicare.

Articolul 121

Natura și modificarea anexelor

(1)   Anexele la regulamentul de aplicare formează parte integrantă a acestuia din urmă.

(2)   Aceste anexe pot fi modificate de un Regulament al Consiliului, adoptat la propunerea Comisiei, la cererea statului membru sau a statelor membre în cauză sau a autorităților lor competente, după primirea avizului Comisiei administrative.

(3)   La anexa V la regulament, partea „B Germania”, se adaugă următorul text:

„(7)

În sensul regulamentului, intervenția forfetară în cheltuielile ocazionate de naștere, acordate în temeiul legislației germane membrilor de familie ai lucrătorilor, șomerilor, titularilor și solicitanților de pensii sau indemnizații, sunt considerate prestații în natură.”

Articolul 122

Intrarea în vigoare a regulamentului de aplicare

Regulamentul de aplicare intră în vigoare în prima zi din a șaptea lună următoare celei de publicare în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 21 martie 1972.

Pentru Consiliu

Președintele

G. THORN


(1)  JO L 149, 5.7.1971, p. 2.

(2)  JO L 30, 16.12.1958, p. 561/58.

(3)  JO L 30, 16.12.1958, p. 597/58.

(4)  JO 62, 20.4.1963, p. 1314/63.


ANEXA 1

AUTORITĂȚI COMPETENTE

(Articolul 1 alineatul 1 din regulament și articolul 4 alineatul 1 din regulamentul de aplicare)

A. BELGIA:

Ministre de la prévoyance sociale, Bruxelles

Minister van Sociale Voorzorg, Brussel

(Ministrul Protecției Sociale, Bruxelles)

B. GERMANIA:

Bundesministere für Arbeit und Sozialordnung

(Ministrul Federal al Muncii și Afacerilor Sociale), Bonn

C. FRANȚA:

1.

Ministre de la Santé publique et de la sécurité sociale

(Ministrul Sănătății și Securității Sociale), Paris

2.

Ministre du travail, de l'emploi et de la population

(Ministrul Muncii, Ocupării și Populației), Paris

3.

Ministre de l'agriculture

(Ministrul Agriculturii), Paris

4.

Ministre de la marine merchande

(Ministrul Marinei Comerciale), Paris

D. ITALIA:

Ministro del Lavoro e della Previdenza sociale

(Ministrul Muncii și Protecției Sociale), Roma

E. LUXEMBURG:

1.

Ministre du travail et de la sécurité sociale

(Ministrul Muncii și Securității Sociale), Luxembourg

2.

Ministre de la famille

(Ministrul Familiei), Luxembourg

F. ȚĂRILE DE JOS:

1.

Minister van Sociale Zaken, Den Haag

(Ministrul Afacerilor Sociale, Haga)

2.

Minister van Volksgezondheid en Milieuhygiëne

(Ministrul Sănătății și Mediului), Leidschendam


ANEXA 2

INSTITUȚII COMPETENTE

[Articolul 1 litera (o) din regulament și articolul 4 alineatul 2 din regulamentul de aplicare]

A.   BELGIA

1.   Boală, maternitate:

(a)   

în scopul punerii în aplicare a articolelor 16-29 din regulamentul de aplicare:

(i) ca regulă generală:

Organism asigurător la care lucrătorul este asigurat

(ii) pentru marinari:

Caisse de secours et de prévoyance en faveur des marins naviguant sous pavillon belge — Hulp- en voorzorgskas voor zeervarenden onder Belgische vlag — (Casa de Ajutor și Protecție Socială pentru Marinarii care navighează sub pavilion belgian), Antwerp

(b) în scopul punerii în aplicare a titlului V din regulamentul de aplicare:

Institut national d'assurance maladie-invalidité, Bruxelles — Rijksinstituut voor ziekte- en invaliditeitsverzekering, Brussel — (Institutul Național pentru Asigurare de Sănătate și Invaliditate, Bruxelles, acționând pe seama organismelor asigurătoare sau a Casei de Ajutor și Protecție Socială pentru Marinarii care navighează sub pavilion belgian)

2.   Invaliditate:

(a) invaliditate generală (muncitori, angajați și mineri):

Institut national d'assurance maladie-invalidité, Bruxelles — Rijksinstituut voor ziekte- en invaliditeitsverzekering, Brussel — (Institutul Național pentru Asigurare de Sănătate și Invaliditate, Bruxelles, împreună cu organismul asigurător la care lucrătorul este sau a fost asigurat)

(b) invaliditate specială pentru mineri:

Fonds national de retraite des ouvriers-mineurs, Bruxelles — Nationaal Pensioenfonds voor mijnwerkers, Brussel — (Fondul Național de Pensii pentru Mineri, Bruxelles)

(c) invaliditate pentru marinari:

Caisse de secours et de prévoyance en faveur des marins naviguant sous pavillon belge — Hulp- en voorzorgskas voor zeervarenden onder Belgische vlag — (Casa de Ajutor și Protecție Socială pentru Marinarii care navighează sub pavilion belgian), Antwerp

3. Limită de vârstă, deces (pensii):

Office national des pensions pour travailleurs salariés, Bruxelles — Rijksdienst voor werknemerspensionen, Brussel — (Oficiul Național de Pensii pentru Salariați, Bruxelles)

4.   Accidente de muncă:

(a) pentru cererile de ajutoare destinate completării unei indemnizații:

Fonds des accidents du travail, Bruxelles — Fonds voor arbeidsongevallen, Brussel — (Fondul pentru Accidente de Muncă, Bruxelles)

(b)   

alte cazuri:

(i) în general:

Asigurătorul

(ii) pentru marinari:

Fonds des accidents du travail, Bruxelles — Fonds voor arbeidsongevallen, Brussel — (Fondul pentru Accidente de Muncă, Bruxelles)

5. Boli profesionale:

Fonds des maladies professionelles, Bruxelles — Fonds voor beroepsziekten, Brussel — (Fondul pentru Boli Profesionale, Bruxelles)

6.   Ajutoare de deces:

(a)   

Asigurare de sănătate și invaliditate:

(i) în general:

Institut National d'assurance maladie-invalidité, Bruxelles — Rijksinstituut voor ziekte- en invaliditeitsverzekering, Brussel — (Institutul Național pentru Asigurare de Sănătate și Invaliditate, Bruxelles) împreună cu organismul asigurător la care lucrătorul a fost asigurat

(ii) pentru marinari:

Caisse de secours et de prévoyance en faveur des marins naviguant sous pavillon belge — Hulp- en voorzorgskas voor zeervarenden onder Belgische vlag — (Casa de Ajutor și Protecție Socială pentru Marinarii care navighează sub pavilion belgian), Antwerp

(b)   

Accidente de muncă:

(i) în general:

Asigurătorul

(ii) pentru marinari:

Fonds des accidents du travail, Bruxelles — Fonds voor arbeidsongevallen, Brussel — (Fondul pentru Accidente de Muncă, Bruxelles)

(c) Boli profesionale:

Fonds des maladies professionelles, Bruxelles — Fonds voor beroepsziekten, Brussel — (Fondul pentru Boli Profesionale, Bruxelles)

7.   Șomaj:

(i) în general:

Office national de l'emploi, Bruxelles — Rijksinstituut voor arbeidsvoorziening, Brussel — (Oficiul Național de Ocupare a Forței de Muncă, Bruxelles)

(ii) pentru marinari:

Pool des marins de la marine marchande — Pool van de zeelieden ter koopvaardij, — (Fondul Comun pentru Marina Comercială, Antwerp)

8. Prestații familiale:

Caisse de compensation pour allocations familiales pour travailleurs salariés — Compensatiekas der gezinsvergoedingen voor werknemers — (Casa de compensație pentru alocațiile familiale pentru salariați) la care angajatorul este asigurat

B.   GERMANIA

Competența instituțiilor germane este reglementată de dispozițiile legislației germane, în măsura în care nu este prevăzut altfel în cele ce urmează

1.   Asigurare de sănătate:

În scopul punerii în aplicare a articolului 25 alineatul 1 din regulament:

Instituția de asigurare de sănătate la care șomerul a fost asigurat la data părăsirii teritoriului Republicii Federale Germania

Pentru asigurarea de sănătate a solicitanților și a titularilor de pensii sau indemnizații, precum și a membrilor de familie ai acestora conform dispozițiilor punctelor 4 și 5 din capitolul 1 titlul III din regulament:

 

(a)

dacă persoana interesată este asigurată la Allgemeine Ortskrankenkasse (Casa Locală de Asigurare de Sănătate) sau la Landkrankenkasse (Casa Rurală de Sănătate) sau dacă nu este asigurată la nici o instituție de asigurare de sănătate:

Allgemeine Ortskrankenkasse Bad Godesberg — (Casa Locală de Asigurări de Sănătate, Bad Godesberg), Bonn-Bad Godesberg

(b) în toate celelalte cazuri:

Instituția de asigurare de sănătate la care solicitantul sau titularul pensiei sau indemnizației este asigurat

2.   Asigurare de pensie pentru muncitori, angajați și mineri:

Pentru admiterea la asigurarea voluntară, precum și pentru soluționarea cererilor pentru prestații și pentru acordarea de prestații în temeiul dispozițiilor regulamentului:

 

(a)

Pentru persoane care au fost asigurate sau sunt astfel considerate exclusiv în temeiul legislației germane sau pentru urmașii acestora, în cazul în care persoanele în cauză sau urmașii acestora au reședința pe teritoriul altui stat membru sau sunt resortisanți ai altui stat membru, cu reședința pe teritoriul unui stat nemembru:

 

(i)

În cazul în care ultima cotizație a fost plătită în cadrul sistemului de asigurare de pensie pentru muncitori:

 

dacă persoana în cauză are reședința în Țările de Jos sau, fiind resortisant olandez, are reședința pe teritoriul unui stat nemembru:

Landesversicherungsanstalt Westfalen — (Oficiul Regional de Asigurare Westfalen), Münster

dacă persoana în cauză are reședința în Belgia sau fiind resortisant belgian are reședința pe teritoriul unui stat nemembru:

Landesversicherungsanstalt Rheinprovinz — (Oficiul Regional de Asigurare al Provinciei Rhein), Düsseldorf

dacă persoana în cauză are reședința în Italia sau, fiind resortisant italian, are reședința pe teritoriul unui stat nemembru:

Landesversicherungsanstalt Schwaben — (Oficiul Regional de Asigurare Schwaben), Augsburg

dacă persoana în cauză are reședința în Franța sau în Luxemburg sau, fiind resortisant francez sau luxemburghez, are reședința pe teritoriul unui stat nemembru:

Landesversicherungsanstalt Rheinland-Pfalz — (Oficiul Regional de Asigurare Rheinland-Pfalz), Speyer

Cu toate acestea, dacă ultima contribuție a fost plătită către Landesversicherungsanstalt Saarland (Oficiul Regional de Asigurare Saar), Saarbrücken sau către Bahnversicherungsanstalt (Oficiul de Asigurare al Căilor Ferate), Frankfurt am Main, sau către Seekasse (Fondul de Asigurare al Marinarilor), Hamburg:

Instituția către care a fost plătită ultima contribuție

(ii) În cazul în care ultima cotizație a fost plătită către:

 

– sistemul de asigurare de pensie pentru angajați:

Bundesversicherungsanstalt für Angestellte — (Oficiul Federal de Asigurare pentru Angajați), Berlin

– sistemul de asigurare de pensie pentru marinari:

Seekasse — (Fondul de Asigurare al Marinarilor), Hamburg

(iii)

În cazul în care ultima contribuție a fost plătită către sistemul de asigurare de pensie pentru mineri sau dacă stagiul necesar pentru obținerea pensiei de către mineri datorită diminuării capacității de muncă (Bergmannsrente) este sau se consideră a fi încheiat:

Bundesknappschaft — (Fondul Federal de Asigurare pentru Mineri), Bochum

(b)

Pentru persoane care au fost asigurate sau sunt astfel considerate în temeiul legislației germane sau legislației unuia sau mai multor alte state membre, precum și pentru urmașii lor:

 

(i)

În cazul în care ultima contribuție, conform legislației germane, a fost plătită în cadrul asigurării de pensie pentru muncitori:

 

în cazul în care persoana interesată are reședința pe teritoriul Republicii Federale Germania, cu excepția landului Saar

 

sau

 

în cazul în care, fiind resortisant german, persoana în cauză are reședința pe teritoriul unui stat nemembru și ultima contribuție, conform legislației germane, a fost plătită unei instituții din afara landului Saar:

 

dacă ultima contribuție, în temeiul legislației altui stat membru, a fost plătită unei instituții olandeze de asigurare de pensie:

Landesversicherungsanstalt Westfalen — (Oficiul Regional de Asigurare Westfalen), Münster

dacă ultima contribuție, în temeiul legislației altui stat membru, a fost plătită unei instituții belgiene de asigurare de pensie:

Landesversicherungsanstalt Rheinprovinz — (Oficiul Regional de Asigurare al Provinciei Rhein), Düsseldorf

dacă ultima contribuție, în temeiul legislației altui stat membru, a fost plătită unei instituții italiene de asigurare de pensie:

Landesversicherungsanstalt Schwaben — (Oficiul Regional de Asigurare Schwaben), Augsburg

dacă ultima contribuție în temeiul legislației altui stat membru a fost plătită unei instituții franceze sau luxemburgheze de asigurare de pensie:

Landesversicherungsanstalt Rheinland-Pfalz — (Oficiul Regional de Asigurare Rheinland-Pfalz), Speyer

dacă persoana interesată are reședința pe teritoriul Republicii Federale Germania în landul Saar

 

sau

 

dacă persoana în cauză are reședința în afara teritoriului Republicii Federale Germania și dacă ultima contribuție, în temeiul legislației germane, a fost plătită unei instituții de asigurare de pensie situată în landul Saar:

Landesversicherungsanstalt Saarland — (Oficiul Regional de Asigurare din landul Saar), Saarbrücken

dacă ultima contribuție, în temeiul legislației germane, a fost plătită către Seekasse (Fondul de Asigurare a Marinarilor), Hamburg, sau către Bahnversicherungsanstalt (Oficiul de Asigurare al Căilor Ferate), Frankfurt am Main:

Instituția la care a fost plătită contribuția în cauză

(ii)

dacă ultima contribuție, în temeiul legislației germane, a fost plătită către:

 

– sistemul de asigurare de pensie pentru angajați:

Bundesversicherungsanstalt für Angestellte — (Oficiul Federal de Asigurare pentru Angajați), Berlin

– sistemul de asigurare de pensie pentru marinari:

Seekasse — (Fondul de Asigurare al Marinarilor), Hamburg

(iii)

în cazul în care ultima contribuție, în temeiul legislației germane, a fost plătită către sistemul de asigurare de pensie pentru mineri sau dacă stagiul necesar pentru obținerea pensiei de către mineri datorită diminuării capacității de muncă (Bergmannsrente) este sau se consideră a fi încheiat, luând în considerare fie doar perioadele de asigurare germane, fie perioadele de asigurare străină:

Bundesknappschaft — (Fondul Federal de Asigurare pentru Mineri), Bochum

3. Asigurarea complementară pentru lucrătorii din siderurgie:

Landesversicherungsanstalt Saarland — (Oficiul Regional de Asigurare din landul Saar), Saarbrücken

4. Asigurarea de accident (accidente de muncă și boli profesionale):

Instituția responsabilă pentru asigurarea de accident în cazul de față

5. Ajutoare de șomaj și prestații familiale:

Bundesanstalt für Arbeit — (Oficiul Federal al Muncii), Nürnberg

C.   FRANȚA

1.   În scopul punerii în aplicare a articolului 93 alineatul 1 din regulamentul de aplicare:

(a) sistem general:

Caisse nationale de l'assurance-maladie — (Casa Națională pentru Asigurări de Sănătate), Paris

(b) sistem agricol:

Caisse centrale de secours mutuels agricoles — (Casa Centrală de Ajutor Reciproc Agricol), Paris

(c) sistem minier:

Caisse autonome nationale de sécurité sociale dans les mines — (Casa Națională Autonomă de Securitate Socială pentru Mineri), Paris

(d) sistem pentru marinari:

Établissement national des invalides de la marine — (Instituția națională pentru invalizii din cadrul marinei), Paris

2.   În scopul punerii în aplicare a articolului 96 din regulamentul de aplicare:

(a) sistem general:

Caisse nationale de l'assurance-maladie — (Casa Națională pentru Asigurări de Sănătate), Paris

(b) sistem minier:

Caisse autonome nationale de sécurité sociale dans les mines — (Casa Națională Autonomă de Securitate Socială pentru Mineri), Paris

(c) sistem pentru marinari:

Établissement national des invalides de la marine — (Instituția națională pentru invalizii din cadrul marinei), Paris

3.   În scopul punerii în aplicare a articolului 98 din regulamentul de aplicare:

(a) sistem general:

Caisse nationale d'allocations familiales — (Casa Națională pentru Alocații Familiale), Paris

(b) sistem agricol:

Caisse centrale d'allocations familiales mutuelles agricoles — (Casa Centrală pentru Alocații Familiale), Paris

(c) sistem minier:

Caisse autonome nationale de sécurité sociale dans les mines — (Casa Națională Autonomă de Securitate Socială pentru Mineri), Paris

(d) sistem pentru marinari:

Caisse nationale d'allocations familiales des marins du commerce — (Casa Națională de Alocații Familiale a Marinarilor din Marina Comercială), sau Caisse nationale d'allocations familiales de la pêche maritime — (Casa Națională de Alocații Familiale din Industria de Pescuit Maritim), după caz

4.   Alte instituții competente sunt cele definite în cadrul legislației franceze, și anume:

I.   

FRANȚA METROPOLITANĂ

(a)   

Sistem general:

(i) boală, maternitate, deces (ajutor):

Caisse primaire d'assurance-maladie — (Casa Primară de Asigurări de Sănătate)

(ii)   

invaliditate:

(aa)

ca regulă generală, cu excepția Parisului și a zonei pariziene:

Caisse primaire d'assurance-maladie — (Casa Primară de Asigurări de Sănătate)

pentru Paris și regiunea pariziană:

Caisse régionale d'assurance-maladie — (Casa Regională de Asigurări de Sănătate), Paris

(bb)

sistem special prevăzut la articolele L 365 – L 382 din Codul de Securitate Socială:

Caisse régionale d'assurance-maladie — (Casa Regională de Asigurări de Sănătate), Strasbourg

(iii)   

limită de vârstă:

(aa)

ca regulă generală, cu excepția Parisului și a zonei pariziene:

Caisse régionale d'assurance-maladie (branche vieillesse) — [Casa Regională de Asigurări de Sănătate (secțiunea „limită de vârstă”)]

pentru Paris și regiunea pariziană:

Caisse nationale d'assurance vieillesse des travailleurs salariés — (Casa Națională de Asigurări pentru Limită de Vârstă pentru Salariați), Paris

(bb)

sistem special prevăzut la articolele L 365 – L 382 din Codul de Securitate Socială:

Caisse nationale d'assurance-vieillesse — (Casa Regională de Asigurări pentru Limită de Vârstă), Strasbourg

 

sau

 

Caisse régionale d'assurance-maladie — (Casa Regională de Asigurări de Sănătate), Strasbourg

(iv)   

Accidente de muncă:

(aa) incapacitate temporară:

Caisse primaire d'assurance-maladie — (Casa Primară de Asigurări de Sănătate)

(bb) incapacitate permanentă:

 

– Indemnizații:

Accidente survenite după 31 decembrie 1946:

Caisse primaire d'assurance-maladie — (Casa Primară de Asigurări de Sănătate)

Accidente survenite înainte de 1 ianuarie 1947:

Angajatorul sau asigurătorul substituit

– Majorări de indemnizații:

Accidente survenite după 31 decembrie 1946:

Caisse primaire d'assurance-maladie — (Casa Primară de Asigurări de Sănătate)

Accidente survenite înainte de 1 ianuarie 1947:

Caisse des dépôts et consignations — (Casa de Depuneri și Consemnațiuni)

(v) Prestații familiale:

Caisse d'allocations familiales — ( Casa pentru Alocații Familiale)

(vi) Șomaj:

Direction départementale du travail et de la main-d'œuvre — (Direcția Departamentală de Muncă și Forță de Muncă)

(b)   

Sistemul agricol:

(i)

Boală, maternitate, deces (prestație), prestații familiale:

Caisse de mutualité sociale agricole — (Casa de Ajutorare Socială Reciprocă Agricolă)

(ii)

Asigurări de invaliditate, limită de vârstă și prestații pentru soțul supraviețuitor:

Caisse centrale de secours mutuels agricoles — (Casa Centrală de Ajutor Reciproc Agricol), Paris

(iii)   

Accidente de muncă:

(aa) ca regulă generală:

Angajatorul sau asigurătorul substituit

(bb) pentru majorări de indemnizații:

Caisse des dépôts et consignations — (Casa de Depuneri și Consemnațiuni), Arcueil (94)

(iv) Șomaj:

Direction départementale du travail et de la main-d'œuvre — (Direcția Departamentală de Muncă și Forță de Muncă)

(c)   

Sistem minier:

(i) Boală, maternitate, deces (ajutor):

Société de secours minière — (Societatea de Ajutor a Minerilor)

(ii) Invaliditate, limită de vârstă, deces (pensii):

Caisse autonome nationale de sécurité sociale dans les mines — (Casa Națională Autonomă de Securitate Socială pentru Mineri), Paris

(iii)   

Accidente de muncă:

(aa) incapacitate temporară:

Société de secours minière — (Societatea de Ajutor a Minerilor)

(bb)   

incapacitate permanentă:

– Indemnizații:

Accidente survenite după 31 decembrie 1946:

Union régionale des sociétés de secours minières — (Uniunea Regională a Societăților de Ajutor ale Minerilor)

Accidente survenite înainte de 1 ianuarie 1947:

Angajatorul sau asiguratorul substituit

– Majorări de indemnizații:

Accidente survenite după 31 decembrie 1946:

Union régionale des sociétés de secours minières — (Uniunea Regională a Societăților de Ajutor ale Minerilor)

Accidente survenite înainte de 1 ianuarie 1947:

Caisse des dépôts et consignations — (Casa de Depuneri și Consemnațiuni)

(iv) Prestații familiale:

Union régionale des sociétés de secours minières — (Uniunea Regională a Societăților de Ajutor ale Minerilor)

(v) Șomaj:

Direction départementale du travail et de la main-d'œuvre — (Direcția Departamentală a Muncii și a Forței de Muncă)

(d)   

Sistem pentru marinari:

(i)

boală, maternitate, invaliditate, accidente de muncă, deces (ajutor) și pensii pentru urmașii persoanelor invalide sau ai persoanelor care au suferit un accident de muncă:

Section „Caisse générale de prévoyance des marins” du Quartier des affaires maritimes — (Secțiunea „Casa Generală de Protecție Socială pentru Marinari” din Departamentul Afacerilor Maritime)

(ii) limită de vârstă, deces (pensii):

Section „Caisse de retraite des marins” du Quartier des affaires maritimes — (Secțiunea „Casa de Pensii a Marinarilor” din Departamentul Afacerilor Maritime)

(iii) Prestații familiale:

Caisse nationale d'allocations familiales des marins du commerce — (Casa Națională de Alocații Familiale a Marinarilor din Marina Comercială), sau Caisse nationale d'allocations familiales de la pêche maritime — (Casa Națională de Alocații Familiale din Industria de Pescuit Maritim), după caz

(iv) Șomaj:

Direction départementale du travail et de la main-d'œuvre — (Direcția Departamentală a Muncii și a Forței de Muncă)

II.   DEPARTAMENTELE DE PESTE MĂRI

(a)   

Toate sistemele (cu excepția sistemului pentru marinari) și toate riscurile, cu excepția prestațiilor familiale:

(i) în general:

Caisse générale de sécurité sociale — (Casa Generală de Securitate Socială)

(ii)

pentru majorări de indemnizații aferente accidentelor de muncă survenite în provinciile extracontinentale înainte de 1 ianuarie 1952:

Direction départementale de l'enregistrement — (Direcția Departamentală de Înregistrare)

(b) prestații familiale:

Caisse d'allocations familiales — (Casa de Alocații Familiale)

(c)   

Sistem pentru marinari:

(i)

toate riscurile, cu excepția limitei de vârstă și a prestațiilor familiale:

Section „Caisse générale de prévoyance des marins” du Quartier des affaires maritimes — (Secțiunea „Casa Generală de Protecție Socială pentru Marinari” din Departamentul Afacerilor Maritime)

(ii) limită de vârstă:

Section „Caisse de retraite des marins” du Quartier des affaires maritimes — (Secțiunea „Casa de Pensii a Marinarilor” din Departamentul Afacerilor Maritime)

(iii) prestații familiale:

Caisse d'allocations familiales — (Casa de Alocații Familiale)

D.   ITALIA

1. Boală (cu excepția tuberculozei), maternitate:

Istituto nazionale per l'assicurazione contro le malattie — (Institutul Național de Asigurare de Sănătate), oficii provinciale

Cassa mutua provinciale di malattia di Bolzano — (Casa Provincială de Prestație în caz de Boală din Bolzano), Bolzano

Cassa mutua provinciale di malattia di Trento — (Casa Provincială de Prestație în caz de Boală din Trento), Trento, sau instituția la care persoana în cauză este înregistrată

2. Tuberculoză:

Istituto nazionale della previdenza sociale — (Institutul Național de Protecție Socială), oficiile provinciale

3.   Accidente de muncă și boli profesionale:

(a) în general:

Istituto nazionale per l'assicurazione contro gli infortuni sul lavoro — (Institutul Național de Asigurare în caz de Accidente de Muncă), oficii provinciale

(b)

de asemenea, pentru lucrătorii agricoli și forestieri, dacă este cazul:

Ente nazionale di previdenza e assistenza per gli impiegati agricoli — (Oficiul Național de Protecție Socială și Asistență pentru Lucrători Agricoli)

(c) pentru marinari:

Casa maritimă la care persoana în cauză este înregistrată

4.   Invaliditate, limită de vârstă, urmași (pensii):

(a) în general:

Istituto nazionale della previdenza sociale — (Institutul Național de Protecție Socială), oficiile provinciale

(b) pentru lucrători din industria de divertisment:

Ente nazionale di previdenza e assistenza per i lavoratori dello spettacolo — (Oficiul Național de Protecție Socială și Asistență pentru Lucrătorii din Industria de Divertisment), Roma

(c)

pentru personalul de conducere din întreprinderile industriale:

Istituto nazionale di previdenza per i dirigenti di aziende industriali — (Institutul Național de Protecție Socială pentru Personalul de Conducere din Întreprinderile Industriale), Roma

(d) pentru jurnaliști:

Istituto nazionale di previdenza per i giornalisti italiani „G. Amendola” — (Institutul Național de Protecție Socială pentru Jurnaliștii Italieni „G. Amendola”), Roma

5. Ajutoare de deces:

Instituțiile înregistrate cu numerele 1, 2 sau 3, după caz

6.   Șomaj:

(a) în general:

Istituto nazionale della previdenza sociale — (Institutul Național de Protecție Socială), oficiile provinciale

(b) pentru jurnaliști:

Istituto nazionale di previdenza per i giornalisti italiani „G. Amendola” — (Institutul Național de Protecție Socială pentru Jurnaliștii Italieni „G. Amendola”), Roma

7.   Alocații familiale:

(a) în general:

Istituto nazionale della previdenza sociale — (Institutul Național de Protecție Socială), oficiile provinciale

(b) pentru jurnaliști:

Istituto nazionale di previdenza per i giornalisti italiani „G. Amendola” — (Institutul Național de Protecție Socială pentru Jurnaliștii Italieni „G. Amendola”), Roma

E.   LUXEMBURG

1.   Boală, maternitate:

(a)

în scopul punerii în aplicare a articolului 28 alineatul 2 din regulamentul de aplicare:

Instituția sau instituțiile responsabile cu plata asigurărilor de pensii de tip contributiv

(b) alte cazuri:

Casa de sănătate la care lucrătorul este asigurat în caz de accidente de muncă și boli profesionale sau la care a fost ultima dată asigurat

2.   Invaliditate, limită de vârstă, deces (pensii):

(a)

pentru angajați, inclusiv tehnicieni care lucrează în mine (subteran):

Caisse de pension des employés privés — (Casa de Pensii pentru Angajații din Sectorul Privat), Luxemburg

(b) alte cazuri:

Établissement d'assurance contre la vieillesse et l'invalidité — (Instituția de Asigurări pentru Limită de Vârstă și Invaliditate), Luxemburg

3   Accidente de muncă și boli profesionale:

(a) pentru lucrători agricoli și forestieri:

Association d'assurance contre les accidents, section agricole et forestière — (Asociația de Asigurare în caz de Accident, Departamentul agricol și forestier), Luxemburg

(b) alte cazuri:

Association d'assurance contre les accidents, section industrielle — (Asociația de Asigurare în caz de Accident, Departamentul industrial), Luxemburg

4. Șomaj:

Office nationale du travail — (Oficiul Național de Muncă), Luxemburg

5.   Prestații familiale:

(a)

pentru persoane asigurate la instituția menționată la articolul 2 litera (b)

Caisse d'allocations familiales des ouvriers près l'Établissement d'assurance contre la vieillesse et l'invalidité — (Casa de Alocații Familiale pentru Muncitori de pe lângă Instituția de Asigurări pentru Limită de Vârstă și Invaliditate), Luxemburg

(b) alte cazuri:

Caisse d'allocations familiales des employés près la Caisse de pension des employés privés — (Casa de Alocații Familiale pentru Angajați de pe lângă Casa de Pensii pentru Angajații din Sectorul Privat), Luxemburg

6.   Ajutoare de deces:

În scopul punerii în aplicare a articolului 66 din regulament:

Instituția responsabilă cu plata pensiilor și care este răspunzătoare pentru prestațiile în natură

F.   ȚĂRILE DE JOS

1.   Boală, maternitate:

(a) prestații în natură:

Ziekenfonds — (Casa de sănătate) la care persoana în cauză este asigurată

(b) prestații în numerar:

Bedrijfsvereniging — (Asociația profesională și comercială) la care este asigurat angajatorul persoanei asigurate

2.   Invaliditate:

(a)

în cazul în care, chiar fără aplicarea regulamentului, dreptul la prestații există numai în baza legislației olandeze:

Bedrijfsvereniging — (Asociația profesională și comercială) la care este asigurat angajatorul persoanei asigurate

(b) alte cazuri:

Nieuwe Algemene Bedrijfsvereniging — (Noua Asociație Profesională și Comercială Generală), Amsterdam

3. Limită de vârstă, deces (pensii):

Sociale Verzekeringsbank — (Banca de Asigurări Sociale), Amsterdam

4.   Șomaj:

(a) prestații pentru asigurare în caz de șomaj:

Bedrijfsvereniging — (Asociația profesională și comercială) la care este asigurat angajatorul persoanei asigurate

(b) prestații ale autorității publice:

Autoritatea locală de la locul de domiciliu

5.   Prestații familiale:

(a)

în cazul în care persoana care beneficiază de prestații are reședința în Țările de Jos:

Raad van Arbeid — (Consiliul Muncii) în al cărui district își are domiciliul

(b)

în cazul în care persoana care beneficiază de prestații are reședința în afara Olandei, dar angajatorul acestuia are reședința sau este stabilit în Țările de Jos:

Raad van Arbeid — (Consiliul Muncii) în al cărui district își are domiciliul sau este stabilit

(c) alte cazuri:

Sociale Verzekeringsbank — (Banca de Asigurări Sociale), Amsterdam

6.   Boli profesionale pentru care se aplică dispozițiile articolului 57 alineatul 3 litera (c) din regulamentul de aplicare:

În scopul punerii în aplicare a articolului 57 alineatul 3 litera (c) din regulament:

în cazul prestațiilor acordate de la o dată anterioară datei de 1 iulie 1967:

Sociale Verzekeringsbank — (Banca de Asigurări Sociale), Amsterdam

în cazul prestațiilor acordate de la o dată ulterioară datei de 30 iunie 1967:

Bedrijfsvereniging voor de Mijnindustrie — (Asociația Profesională și Comercială din Industria Minieră), Heerlen


ANEXA 3

INSTITUȚIILE DE LA LOCUL DE DOMICILIU ȘI INSTITUȚIILE DE LA LOCUL DE ȘEDERE

[articolul 1 litera (p) din regulament și articolul 4 alineatul 3 din regulamentul de aplicare]

A.   BELGIA

I.   

INSTITUȚIILE DE LA LOCUL DE REȘEDINȚĂ

1.   Boală – maternitate:

(a)

în scopul punerii în aplicare a articolelor 17, 18, 22, 25, 28, 29, 30 și 32 din regulamentul de aplicare:

Instituțiile de asigurări

(b)

în scopul punerii în aplicare a articolului 31 din regimul de aplicare:

 

(i) în general:

Instituțiile de asigurări

(ii) pentru marinari:

Caisse de secours et de prévoyance en faveur des marins naviguant sous pavillon belge — Hulp- en voorzorgskas voor zeevarenden onder Belgische vlag — (Casa de Ajutor și Protecție Socială pentru Marinari care navighează sub pavilion belgian), Antwerp

 

sau

 

Instituțiile de asigurări

2.   Invaliditate:

(a) invaliditate generală (muncitori, angajați și mineri):

Institut national d'assurance maladie-invalidité, Bruxelles — Rijksinstituut voor ziekte- en invaliditeitsverzekering, Brussel — (Institutul Național pentru Asigurări de Sănătate și Invaliditate, Bruxelles), împreună cu instituția de asigurări

în scopul punerii în aplicare a articolului 105 din regulamentul de aplicare:

Institut national d'assurance maladie-invalidité, Bruxelles — Rijksinstituut voor ziekte- en invaliditeitsverzekering, Brussel — (Institutul Național pentru Asigurări de Sănătate și Invaliditate, Bruxelles)

(b) sistem special de invaliditate pentru mineri:

Fonds national de retraite des ouvriers-mineurs, Bruxelles — Nationaal Pensioenfonds voor mijnwerkers, Brussel — (Fondul Național de Pensii pentru Mineri, Bruxelles)

(c) sistemul de invaliditate pentru marinari:

Caisse de secours et de prévoyance en faveur des marins naviguant sous pavillon belge — Hulp- en voorzorgskas voor zeevarenden onder Belgische vlag — (Casa de Ajutor și Protecție Socială pentru Marinari care navighează sub pavilion belgian), Antwerp

3. Limită de vârstă, deces (pensii):

Office national des pensions pour travailleurs, Bruxelles — Rijksdienst voor werknemerspensionen, Brussel — (Oficiul Național de Pensii pentru Salariați, Bruxelles)

4. Accidente de muncă (prestații în natură):

Instituțiile de asigurări

5. Boli profesionale:

Fonds des maladies professionelles, Bruxelles — (Fondul pentru Boli Profesionale, Bruxelles)

6. Indemnizații de deces:

Instituțiile de asigurări, împreună cu Institut national d'assurance maladie-invalidité, Bruxelles — Rijksinstituut voor ziekte- en invaliditeitsverzekering, Brussel — (Institutul Național pentru Asigurări de Sănătate și Invaliditate, Bruxelles)

7.   Șomaj:

(a) în general:

Office national de l'emploi, Bruxelles — Rijksinstituut voor arbeidsvoorziening, Brussel — (Oficiul Național pentru Ocuparea Forțelor de Muncă, Bruxelles)

(b) pentru marinari:

Pool des marins de la marine marchande — Pool van de zeelieden ter koopvaardij, — (Fondul Comun pentru Marina Comercială), Antwerp

8. Prestații familiale:

Office national des allocations familiales pour travailleurs salariés, Bruxelles — Rijksdienst voor kinderbijslag voor werknemers, Brussel — (Oficiul Național de Alocații Familiale pentru Salariați, Bruxelles)

II.   

INSTITUȚIILE DE LA LOCUL DE ȘEDERE:

1. Boală, maternitate:

Institut national d'assurance maladie-invalidité, Bruxelles — Rijksinstituut voor ziekte- en invaliditeitsverzekering, Brussel — (Institutul Național pentru Asigurări de Sănătate și Invaliditate, Bruxelles) prin instituțiile de asigurări

2. Accidente de muncă:

Institut national d'assurance maladie-invalidité, Bruxelles — Rijksinstituut voor ziekte- en invaliditeitsverzekering, Brussel — (Institutul Național pentru Asigurări de Sănătate și Invaliditate, Bruxelles) prin instituțiile de asigurări

3. Boli profesionale:

Fonds des maladies professionelles, Bruxelles — Fonds voor beroepsziekten, Brussel — (Fondul pentru Boli Profesionale, Bruxelles)

B.   GERMANIA

1.   Asigurare de sănătate:

(a)

în toate cazurile, cu excepția punerii în aplicare a articolului 19 alineatul 2 din regulament și a articolului 17 din regulamentul de aplicare:

Allgemeine Ortskrankenkasse (Casa Generală Locală de Sănătate) competentă pentru locul de reședință sau de ședere al persoanei în cauză

sau, în absența unei astfel de case

Landkrankenkasse (Casa Agricolă de Sănătate) competentă pentru locul de reședință sau ședere al persoanei în cauză

pentru persoane asigurate în cadrul sistemului pentru lucrătorii din mine, precum și pentru membrii familiilor acestora:

Bundesknappschaft ( Fondul Federal de Asigurare pentru Mineri), Bochum

(b)

în scopul punerii în aplicare a articolului 19 alineatul 2 din regulament și articolului 17 din regulamentul de aplicare:

Instituția la care lucrătorul a fost asigurat ultima dată

În absența unei astfel de instituții sau în cazul în care persoana asigurată ultima dată la „Allgemeine Ortskrankenkasse”, la „Landkrankenkasse” sau la „Bundesknappschaft”:

Instituția competentă de la locul de reședință sau de la locul de ședere al persoanei în cauză, menționată la litera (a)

(c)

pentru tratamentul de tuberculoză într-un centru de tratament:

Instituția competentă de asigurare de pensie pentru muncitorii de la locul de domiciliu sau locul de ședere a persoanei în cauză

2.   Asigurare de accident:

(a)

prestații în natură, cu excepția tratamentului terapeutic, realizate în cadrul asigurării de accident; proteze și aparatură; prestații în natură, cu excepția pensiilor, majorări pentru prezență constantă (Pflegegeld) și prestații de deces:

Allgemeine Ortskrankenkasse (Casa Locală de Asigurări de Sănătate) competentă pentru locul de reședință sau ședere al persoanei în cauză

sau, în absența unei astfel de case,

Landkrankenkasse — (Casa Agricolă de Sănătate) competentă de la locul de domiciliu sau ședere al persoanei în cauză

pentru persoane asigurate în cadrul sistemului pentru lucrătorii din mine, precum și pentru membrii familiilor acestora:

Bundesknappschaft (Fondul Federal de Asigurare pentru Mineri), Bochum

(b)

prestații în natură și în numerar excluse din litera (a) și în scopul punerii în aplicare a articolului 76 din regulamentul de aplicare:

Hauptverband der gewerblichen Berufsgenossenschaften (Federația Asociațiilor Profesionale și Comerciale din Industrie), Bonn

3.   Asigurare de pensie:

(a) Asigurări de pensie pentru muncitori:

 

(i) relații cu Belgia:

Landesversicherungsanstalt Rheinprovinz (Oficiul Regional de Asigurare al Provinciei Rhein), Düsseldorf

(ii) relații cu Franța:

Landesversicherungsanstalt Rheinland-Pfalz (Oficiul Regional de Asigurare Rheinland-Pfalz), Speyer sau, ca instituție competentă potrivit anexei 2, Landesversicherungsanstalt Saarland — (Oficiul Regional de Asigurare din Landul Saar), Saarbrücken

(iii) relații cu Italia:

Landesversicherungsanstalt Schwaben (Oficiul Regional de Asigurare Schwaben), Augsburg

(iv) relații cu Luxemburg:

Landesversicherungsanstalt Rheinland-Pfalz (Oficiul Regional de Asigurare Rheinland-Pfalz), Speyer

(v) relații cu Țările de Jos:

Landesversicherungsanstalt Westfalen (Oficiul Regional de Asigurare Westfalen), Münster

(b) Asigurare de pensie pentru angajați:

Bundesversicherungsanstalt für Angestellte (Oficiul Federal de Asigurare pentru Angajați), Berlin

(c) Asigurare de pensie pentru lucrătorii din mine:

Bundesknappschaft (Fondul Federal de Asigurare pentru Mineri), Bochum

4. Ajutoare de șomaj și prestații familiale:

Agenția competentă de ocupare de la locul de domiciliu sau ședere al persoanei în cauză

C.   FRANȚA

I.   

FRANȚA METROPOLITANĂ:

1.   Alte riscuri decât șomajul și prestațiile familiale:

(a) în general:

Casa Locală de Asigurări de Sănătate de la locul de reședință sau ședere

(b)

în scopul punerii în aplicare a articolului 27 din regulament împreună cu sistemul pentru marinari:

Section „Caisse générale de prévoyance des marins” du Quartier des affaires maritimes (Secțiunea „Casa Generală de Protecție Socială pentru Marinari” din Departamentul Afacerilor Maritime)

(c)

în scopul punerii în aplicare a articolului 35 din regulamentul de aplicare:

 

(i) în general:

 

(aa)

ca regulă generală, cu excepția Parisului și a zonei pariziene:

Caisse primaire d'assurance maladie (Casa Locală de Asigurări de Sănătate)

pentru Paris și regiunea pariziană:

Caisse régionale d'assurance maladie (Casa Regională de Asigurări de Sănătate), Paris

(bb)

sistem special prevăzut la articolul L 365 – L 382 din Codul de securitate socială:

Caisse régionale d'assurance maladie (Casa Regională de Asigurări de Sănătate), Strasbourg

(ii) sistem pentru agricultori:

Caisse de mutualité sociale agricole (Casa Agricolă de Ajutor Social și Asigurare Reciprocă)

(iii) sistem pentru mineri:

Caisse autonome nationale de sécurité sociale dans les mines (Casa Națională Autonomă de Securitate Socială pentru Mineri), Paris

(iv) sistem pentru marinari:

Section Caisse générale de prévoyance des marins, Quartier des affaires maritimes (Secțiunea „Casa Generală de Protecție Socială pentru Marinari” din Departamentul Afacerilor Maritime)

(d)

în scopul punerii în aplicare a articolui 36 din regulamentul de aplicare privind pensiile de invaliditate:

 

(i) în general, cu excepția Parisului și a zonei pariziene:

Caisse primaire d'assurance maladie (Casa Locală de Asigurări de Sănătate)

pentru Paris și regiunea pariziană:

Caisse régionale d'assurance-maladie (Casa Regională de Asigurări de Sănătate), Paris

(ii)

sistem special prevăzut la articolul L 365 – L 382 din Codul de securitate socială:

Caisse régionale d'assurance-maladie (Casa Regională de Asigurări de Sănătate), Strasbourg

(e)

în scopul punerii în aplicare a articolului 35 din regulamentul de aplicare privind pensiile de limită de vârstă:

 

(i) sistem general:

 

(aa) în general, cu excepția Parisului și a zonei pariziene:

Caisse régionale d'assurance maladie (branche vieillesse) [Casa Regională de Asigurări de Sănătate (secțiunea „limită de vârstă”)]

pentru Paris și regiunea pariziană:

Caisse nationale d'assurance-vieillesse des travailleurs salariés (Casa Națională de Asigurări pentru Limită de Vârstă pentru Salariați), Paris

(bb)

sistem special prevăzut la articolul L 365 – L 382 din Codul de securitate socială:

Caisse régionale d'assurance vieillesse (Casa Regională de Asigurări pentru Limită de Vârstă), Strasbourg

(ii) sistem pentru agricultori:

Caisse centrale de secours mutuels agricoles (Casa Agricolă Centrală de Ajutor Reciproc), Paris

(iii) sistem pentru mineri:

Caisse autonome nationale de sécurité sociale dans les mines (Casa Națională Autonomă de Securitate Socială pentru Mineri), Paris

(iv) sistem pentru marinari:

Section Caisse de retraite des marins du Quartier des affaires maritimes (Secțiunea „Casa de Pensii a Marinarilor” din Departamentul Afacerilor Maritime)

(f)

în scopul punerii în aplicare a articolului 75 din regulamentul de aplicare:

Caisse primaire d'assurance-maladie (Casa Locală de Asigurări de Sănătate)

2.   Șomaj:

(a)

în scopul punerii în aplicare a articolelor 80, 81 și 82 alineatul 2 din regulamentul de aplicare:

Direcția Departamentală a Muncii și a Forței de Muncă de la locul de angajare pentru care se cere declarația certificată

 

Departamentul Local al Serviciului Național de Ocupare

 

Primăria de la locul de reședință al membrilor familiei

(b)

în scopul punerii în aplicare a articolului 83 alineatele 1 și 2 și a articolului 97 din regulamentul de aplicare:

Association pour l'emploi dans l'industrie et le commerce (ASSEDIC) — (Asociația pentru Ocupare în Industrie și Comerț) de la locul de reședință al persoanei în cauză

(c)

în scopul punerii în aplicare a articolului 84 din regulamentul de aplicare:

 

(i) șomaj complet:

Association pour l'emploi dans l'industrie et le commerce (ASSEDIC) — (Asociația pentru Ocupare în Industrie și Comerț) de la locul de reședință al persoanei în cauză

(ii) șomaj parțial:

Direcția Departamentală a Muncii și a Forței de Muncă de la locul de angajare al persoanei în cauză

(d)

în scopul punerii în aplicare a articolui 89 din regulamentul de aplicare:

Direcția Departamentală a Muncii și a Forței de Muncă

3. Alocații familiale:

Caisse d'allocations familiales (Casa de Alocații Familiale) de la locul de reședință al persoanei în cauză

II.   

DEPARTAMENTELE DE PESTE MĂRI

1.   Alte riscuri decât alocațiile familiale:

(a) în general:

Caisse générale de sécurité sociale (Casa Generală de Securitate Socială)

(b) marinari:

 

(i) pensii de invaliditate:

Section „Caisse générale de prévoyance des marins” du Quartier des affaires maritimes — (Secțiunea „Casa Generală de Protecție Socială pentru Marinari” din Departamentul Afacerilor Maritime)

(ii) pensii pentru limită de vârstă:

Section „Caisse générale de prévoyance des marins” du Quartier des affaires maritimes (Secțiunea „Casa Generală de Protecție Socială pentru Marinari” din Departamentul Afacerilor Maritime)

2. Prestații familiale:

Casa de Alocații Familiale de la locul de reședință al persoanei în cauză

D.   ITALIA

1. Boală (cu excepția tuberculozei), maternitate:

Istituto nazionale per l'assicurazione contro le malattie (Institutul Național de Asigurare de Sănătate), oficii provinciale

 

Cassa mutua provinciale di malattia di Bolzano (Casa Provincială de Prestație în caz de Boală din Bolzano)

 

Cassa mutua provinciale di malattia di Trento (Casa Provincială de Prestație în caz de Boală din Trento)

2. Tuberculoză:

Istituto nazionale della previdenza sociale (Institutul Național de Protecție Socială), oficiile provinciale

3. Accidente de muncă și boli profesionale:

Istituto nazionale per l'assicurazione contro gli infortuni sul lavoro (Institutul Național de Asigurare în caz de Accidente de Muncă), oficii provinciale

4.   Invaliditate, limită de vârstă, urmași (pensii):

(a) în general:

Istituto nazionale della previdenza sociale (Institutul Național de Protecție Socială), oficiile provinciale

(b) pentru lucrători din industria de divertisment:

Ente nazionale di previdenta e assistenza per i lavoratori dello spettacolo (Oficiul Național de Protecție și Asistență pentru Lucrătorii din Industria de Divertisment), Roma

(c) pentru personalul de conducere:

Istituto nazionale di previdenta per i dirigenti di aziende industriali (Institutul Național de Protecție Socială pentru Personalul de Conducere din Întreprinderile Industriale), Roma

(d) pentru jurnaliști:

Istituto nazionale di previdenta per i giornalisti italiani „G. Amendola” (Institutul Național de Protecție Socială pentru Jurnaliștii Italieni „G. Amendola”), Roma

5. Ajutoare de deces:

Instituțiile înregistrate cu numerele 1, 2 sau 3, după caz

6.   Șomaj:

(a) în general:

Istituto nazionale della previdenza sociale (Institutul Național de Protecție Socială), oficiile provinciale

(b) pentru jurnaliști:

Istituto nazionale di previdenta per i giornalisti italiani „G. Amendola” (Institutul Național de Protecție Socială pentru Jurnaliștii Italieni „G. Amendola”), Roma

7.   Alocații familiale:

(a) în general:

Istituto nazionale della previdenza sociale (Institutul Național de Protecție Socială), oficiile provinciale

(b) pentru jurnaliști:

Istituto nazionale di previdenza per i giornalisti italiani „G. Amendola” (Institutul Național de Protecție Socială pentru Jurnaliștii Italieni „G. Amendola”), Roma

E.   LUXEMBURG

1.   Boală, maternitate:

(a)

în scopul punerii în aplicare a articolelor 19, 22, 28 alineatul 1, 29 alineatul 1 și 31 din regulament, și a articolelor 17, 18, 20, 21, 22, 24, 29, 30 și 31 din regulamentul de aplicare:

Caisse nationale d'assurance-maladie des ouvriers (Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru Muncitori), Luxemburg

(b) în scopul punerii în aplicare a articolui 27 din regulament:

Casa de sănătate care, potrivit legislației luxemburgheze, este competentă pentru acordarea pensiilor parțiale luxemburgheze

2.   Invaliditate, limită de vârstă, deces:

(a)

pentru angajați, inclusiv tehnicieni care lucrează în mine (subteran):

Caisse de pension des employés privés (Casa de Pensii pentru Angajații din Sectorul Privat), Luxembourg

(b) alte cazuri:

Établissement d'assurance contre la vieillesse et l'invalidité (Instituția de Asigurări pentru Limită de Vârstă și Invaliditate), Luxemburg

3   Accidente de muncă și boli profesionale:

(a) pentru lucrători agricoli și forestieri:

Association d'assurance contre les accidents, section agricole et forestière (Asociația de Asigurare în caz de Accident, Departamentul agricol și forestier), Luxemburg

(b) alte cazuri:

Association d'assurance contre les accidents, section industrielle (Asociația de Asigurare în caz de Accident, Departamentul industrial), Luxembourg

4. Șomaj:

Office nationale du travail (Oficiul Național de Muncă), Luxemburg

5.   Prestații familiale:

(a)

pentru persoane asigurate la instituția menționată în articolul 2 litera (b):

Caisse d'allocations familiales des ouvriers près l'Établissement d'assurance contre la vieillesse et l'invalidité (Casa de Alocații Familiale a Muncitorilor din cadrul Instituției de Asigurări pentru Limită de Vârstă și Invaliditate), Luxemburg

(b) alte cazuri:

Caisse d'allocations familiales des employés près la Caisse de pension des employés privés (Casa de Alocații Familiale pentru Angajații din Sectorul Privat), Luxemburg

F.   ȚĂRILE DE JOS

1.   Boală, maternitate, accidente de muncă, boli profesionale:

(a) prestații în natură:

 

(i) instituții de la locul de reședință:

Una din casele de sănătate competente pentru locul de domiciliu, la alegerea persoanei în cauză

(ii) instituții de la locul de ședere:

Algemeen Nederlands Onderling Ziekenfonds (Casa Generală Mutuală de Sănătate a Țărilor de Jos), Utrecht

(b) prestații bănești:

Nieuwe Algemene Bedrijfsvereniging — (Noua Asociație Profesională și Comercială Generală), Amsterdam

2.   Invaliditate:

(a)

în cazul în care persoana în cauză are, de asemenea, dreptul la prestații exclusiv în temeiul legislației olandeze, în afara domeniului de aplicare al regulamentului

„Bedrijfsvereniging” (Asociația Profesională) competentă

(b) în toate celelalte cazuri:

Nieuwe Algemene Bedrijfsvereniging (Noua Asociație Profesională și Comercială Generală), Amsterdam

3.   Limită de vârstă, deces (pensii):

în scopul punerii în aplicare a articolui 36 din regulamentul de aplicare:

(a) în general:

Sociale Verzekeringsbank (Banca de Asigurări Sociale), Amsterdam

(b) relații cu Belgia:

Bureau voor Belgische Zaken de sociale verzekering betreffende (Departamentul Afacerilor Belgiene de Securitate Socială), Breda

(c) relații cu Germania:

Bureau voor Duitse Zaken van Vereeniging van Raden van Arbeid (Departamentul Afacerilor Germane din Federația Consiliilor Muncii), Nijmegen

4.   Șomaj:

(a) prestații pentru asigurare în caz de șomaj:

Nieuwe Algemene Bedrijfsvereniging (Noua Asociație Profesională și Comercială Generală), Amsterdam

(b) prestații de la autorități publice:

Autoritatea locală de la locul de reședință sau locul de ședere

5.   Prestații familiale:

În scopul punerii în aplicare a articolul 73 alineatul 2 și 74 alineatul 2 din regulament:

„Raad van Arbeid” (Consiliul Muncii) în al cărui district își au domiciliul membrii familiei


ANEXA 4

ORGANISME DE LEGĂTURĂ

(articolul 3 alineatul 1 și articolul 4 alineatul 4 din regulamentul de aplicare)

A.   BELGIA

Ministre de la prévoyance sociale, Bruxelles —

Minister van Sociale Voorzorg, Brussel —

(Ministrul Protecției Sociale, Bruxelles)

B.   GERMANIA

1. Asigurare de sănătate:

Bundesverband der Ortskrankenkassen (Federația Națională a Caselor Locale de Asigurări de Sănătate), Bonn-Bad Godesberg

2. Asigurare în caz de accident:

Hauptverband der gewerblichen Berufsgenossenschaften (Federația Asociațiilor Profesionale și Comerciale), Bonn

3. Asigurare de pensie pentru muncitori:

 

(a)

în scopul punerii în aplicare a articolului 3 alineatul 2 din regulamentul de aplicare:

Verband Deutscher Rentenversicherungsträger (Federația Instituțiilor Germane de Asigurare de Pensii), Frakfurt am Main

(b)

în scopul punerii în aplicare a articolelor 51 și 53 alineatul 1 din regulamentul de aplicare și cu titlul de „organism de plată”, astfel cum este menționat în articolul 55 din regulamentul de aplicare:

 

(i) relații cu Belgia:

Landesversicherungsanstalt Rheinprovinz (Oficiul Regional de Asigurare al Provinciei Rhein), Düsseldorf

(ii) relații cu Franța:

Landesversicherungsanstalt Rheinland-Pfalz (Oficiul Regional de Asigurare Rheinland-Pfalz), Speyer, sau, în cadrul competenței prevăzute în anexa 2, Landesversicherungsanstalt Saarland (Oficiul Regional de Asigurare din landul Saar), Saarbrücken

(iii) relații cu Italia:

Landesversicherungsanstalt Schwaben (Oficiul Regional de Asigurare Schwaben), Augsburg

(iv) relații cu Luxemburg:

Landesversicherungsanstalt Rheinland-Pfalz (Oficiul Regional de Asigurare Rheinland-Pfalz), Speyer

(v) relații cu Țările de Jos:

Landesversicherungsanstalt Westfalen (Oficiul Regional de Asigurare Westfalen), Münster

4. Asigurare de pensie pentru angajați:

Bundesversicherungsanstalt für Angestellte (Oficiul Federal de Asigurare pentru Angajați), Berlin

5. Asigurare de pensie pentru mineri:

Bundesknappschaft (Fondul Federal de Asigurare pentru Mineri), Bochum

6.

Asigurare suplimentară de pensie pentru lucrătorii din siderurgie:

Landesversicherungsanstalt Saarland, Abteilung Hüttenknappschaftliche Pensionsversicherung, (Oficiul Regional de Asigurare din landul Saar, Departamentul „Asigurări de pensie pentru lucrătorii din siderurgie”), Saarbrücken

7. Ajutoare de șomaj și prestații familiale:

Hauptstelle der Bundesanstalt für Arbeit (Sediul central al Oficiului Federal al Muncii), Nürnberg

C.   FRANȚA

1. În general:

Centre de sécurité sociale des travailleurs migrants (Centrul de Securitate Socială pentru Lucrătorii Migranți), Paris

2.

Pentru sistemul minier [invaliditate, limită de vârstă și deces (pensii)]:

Caisse autonome nationale de sécurité sociale dans les mines (Casa Națională Autonomă de Securitate Socială pentru Mineri), Paris

D.   ITALIA

1. Boală (cu excepția tuberculozei), maternitate:

Istituto nazionale per l'assicurazione contro le malattie, Direzione generale (Institutul Național de Asigurare de Sănătate, Direcția Generală), Roma

2. Accidente de muncă și boli profesionale:

Istituto nazionale per l'assicurazione contro gli infortuni sul lavoro, Direzione generale (Institutul Național de Asigurare în caz de Accidente de Muncă, Direcția Generală), Roma

3.

Invaliditate, limită de vârstă, urmași, tuberculoză, șomaj, alocații familiale (pensii):

Istituto nazionale della previdenza sociale, Direzione generale (Institutul Național de Protecție Socială, Direcția Generală), Roma

E.   LUXEMBURG

I.   

ÎN SCOPUL PUNERII ÎN APLICARE A ARTICOLULUI 53 DIN REGULAMENTUL DE APLICARE:

1.   Boală, maternitate:

(a)

în scopul punerii în aplicare a articolului 28 alineatul 2 din regulament:

Instituția sau instituțiile responsabile cu plata asigurărilor de pensii contributive

(b) în celelalte cazuri:

Casa de sănătate la care lucrătorul este afiliat pe motive de muncă desfășurată sau la care era afiliat ultima dată

2.   Invaliditate, limită de vârstă, deces (pensii):

(a)

pentru angajați, inclusiv tehnicieni care lucrează în mine (subteran):

Caisse de pension des employés privés, (Casa de Pensii pentru Angajații din Sectorul Privat), Luxemburg

(b) în celelalte cazuri:

Établissement d'assurance contre la vieillesse et l'invalidité (Instituția de Asigurări pentru Limită de Vârstă și Invaliditate), Luxemburg

3   Accidente de muncă și boli profesionale:

(a) pentru lucrători agricoli și forestieri:

Association d'assurance contre les accidents, section agricole et forestière (Asociația de Asigurare în caz de Accident, Departamentul agricol și forestier), Luxemburg

(b) pentru alte cazuri:

Association d'assurance contre les accidents, section industrielle (Asociația de Asigurare în caz de Accident, Departamentul industrial), Luxemburg

4. Șomaj:

Office nationale du travail (Oficiul Național de Muncă), Luxemburg

5.   Prestații familiale:

(a)

pentru persoane afiliate la instituția menționată în articolul 2 litera (b):

Caisse d'allocations familiales des ouvriers près l'Établissement d'assurance contre la vieillesse et l'invalidité (Casa de Alocații Familiale a Lucrătorilor Manuali la Instituția de Asigurări pentru Limită de Vârstă și Invaliditate), Luxemburg

(b) în celelalte cazuri:

Caisse d'allocations familiales des employés près la Caisse de pension des employés privés (Casa de Alocații Familiale pentru Angajați din cadrul Casei de Pensii pentru Angajații din Sectorul Privat), Luxemburg

6.   Ajutoare de deces:

(a) în scopul punerii în aplicare a articolul 66 din regulament:

Instituția responsabilă cu plata pensiilor și care este răspunzătoare pentru prestațiile în natură

(b) în celelalte cazuri:

Instituțiile prevăzute la punctele 1 litera (b), 2, 3, în funcție de ramura de asigurare debitoare a prestației

II. ÎN CELELALTE CAZURI:

Ministère du travail et de la sécurité sociale (Ministerul Muncii și Securității Sociale), Luxemburg

F.   ȚĂRILE DE JOS

1.   Boală, maternitate, invaliditate, accidente de muncă, boli profesionale și șomaj:

(a) prestații în natură:

Ziekenfondsraad — (Consiliul caselor de asigurări de sănătate), Amsterdam

(b) prestații în numerar:

Nieuwe Algemene Bedrijfsvereniging (Noua Asociație Profesională Generală), Amsterdam

2.   Limită de vârstă, deces (pensii), prestații familiale:

(a) în general:

Sociale verzekeringsbank (Banca de Asigurări Sociale), Amsterdam

(b) relații cu Belgia:

Bureau voor Belgische Zaken de sociale verzekering betreffende (Biroul Afacerilor Belgiene de Securitate Socială), Breda

(c) relații cu Germania:

Bureau voor Duitse Zaken van Vereeniging van de Raden van Arbeid (Biroul Afacerilor Germane din Federația Consiliilor Muncii), Nijmegen


ANEXA 5

DISPOZIȚII DE APLICARE A CONVENȚIILOR BILATERALE MENȚINUTE ÎN VIGOARE

(Articolele 4 alineatul 5, 5, 53 alineatul 3, 104, 105 alineatul 2, 116 și 120 din regulamentul de aplicare)

Observații generale

I.

Ori de câte ori dispozițiile prevăzute în prezenta anexă fac trimitere la dispozițiile convențiilor sau Regulamentelor nr. 3, 4 sau 36/63/CEE, trimiterile în cauză se înlocuiesc cu trimiteri la dispozițiile corespunzătoare ale regulamentului sau ale regulamentului de aplicare, în măsura în care dispozițiile convențiilor în cauză nu sunt menținute în vigoare prin includerea lor în anexa II din regulament.

II.

Clauza de denunțare prevăzută într-o convenție ale cărei dispoziții sunt cuprinse în prezenta anexă rămâne în vigoare în ceea ce privește dispozițiile menționate.

1.   BELGIA — GERMANIA

(a)

Înțelegerea administrativă nr. 2 din 20 iulie 1965 privind aplicarea celui de-al treilea acord suplimentar la Convenția generală din 7 decembrie 1957 (plata pensiilor pentru perioada anterioară intrării în vigoare a convenției).

(b)

Partea III din înțelegerea din 20 iulie 1965 privind aplicarea Regulamentelor nr. 3 și 4 ale Consiliului Comunității Economice Europene privind securitatea socială a lucrătorilor migranți.

(c)

Acordul din 6 octombrie 1964 privind rambursarea prestațiilor în natură acordate pensionarilor care anterior au fost lucrători frontalieri, în aplicarea articolului 14 alineatul 3 din Regulamentul nr. 36/63/CEE și articolului 73 alineatul 4 din Regulamentul nr. 4 al Consiliului Comunității Economice Europene.

(d)

Acordul din 29 ianuarie 1969 privind recuperarea cotizațiilor de securitate socială.

2.   BELGIA — FRANȚA

(a)

Înțelegerea din 22 decembrie 1951 privind aplicarea articolului 23 al acordului suplimentar din 17 ianuarie 1948 (lucrătorii din mine și din întreprinderile asimilate).

(b)

Înțelegerea administrativă din 21 decembrie 1959 de completare a înțelegerii administrative din 22 decembrie 1951 încheiate în conformitate cu articolul 23 al acordului suplimentar din 17 ianuarie 1948 (lucrătorii din mine și din întreprinderile asimilate).

(c)

Acordul din 8 iulie 1964 privind rambursarea prestațiilor în natură acordate pensionarilor care anterior au fost lucrători frontalieri, în aplicarea articolul 14 alineatul 3 din Regulamentul nr. 36/63/CEE și a articolul 73 alineatul 4 din Regulamentul nr. 4 al Consiliului Comunității Economice Europene.

(d)

Secțiunile I, II și III din acordul din 5 iulie 1967 privind controlul medical și administrativ al lucrătorilor frontalieri care sunt rezidenți în Belgia și sunt încadrați în muncă în Franța.

3.   BELGIA — ITALIA

(a)

Articolele 7, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 17, 18, 19, articolul 24 al doilea și al treilea paragraf și articolul 28 alineatul 4 din înțelegerea administrativă din 20 octombrie 1950, modificat prin Rectificarea nr. 1 din 10 aprilie 1952, Rectificarea nr. 2 din 9 decembrie 1957 și Rectificarea nr. 3 din 21 februarie 1963.

(b)

Articolele 6, 7, 8, și 9 ale acordului din 21 februarie 1963 în măsura în care acestea se referă la aplicarea Regulamentelor nr. 3 și 4 ale Consiliului Comunității Economice Europene, privind securitatea socială a lucrătorilor migranți.

4.   BELGIA — LUXEMBURG

(a)

Înțelegerea administrativă din 16 noiembrie 1959 privind aplicarea convenției din 16 noiembrie 1959, modificată la 12 februarie 1964 și la 10 februarie 1966, cu excepția articolelor 5 – 9 (inclusiv).

(b)

Acordul din 24 iulie 1964 privind rambursarea prestațiilor în natură acordate pensionarilor care anterior au fost lucrători frontalieri, în aplicarea articolului 14 alineatul 3 din Regulamentul nr. 36/63/CEE și articolului 73 alineatul 4 din Regulamentul nr. 4 al Consiliului Comunității Economice Europene.

(c)

Acordul din 28 ianuarie 1961 privind recuperarea cotizațiilor de securitate socială.

5.   BELGIA — ȚĂRILE DE JOS

(a)

Articolele 2, 3, 13, 15, 25 alineatul 2, 26 alineatele 1 și 2, 27, 46 și 48 ale acordului din 4 noiembrie 1957 privind asigurarea de sănătate, maternitate, deces (indemnizație), tratament medical și invaliditate.

(b)

Articolele 6, 9 – 15 și articolul 17 al patrulea paragraf din acordul din 7 februarie 1964 privind alocațiile familiale și pentru naștere.

(c)

Articolele 9, 15 alineatul 2, 17, 18, 29 și 37 din acordul din 10 aprilie 1965 privind asigurarea de sănătate, invaliditate și șomaj pentru marinarii din marina comercială.

(d)

Acordul din 21 martie 1968 privind colectarea și recuperarea cotizațiilor de securitate socială, precum și înțelegerea administrativă din 25 noiembrie 1970 adoptată în aplicarea acordului în cauză.

(e)

Articolul 1 din acordul din 22 ianuarie 1964 privind aplicarea articolului 8 alineatul 7 și articolului 15 din Regulamentul nr. 36/63/CEE privind securitatea socială a lucrătorilor frontalieri, precum și articolul 82 din Regulamentul nr. 4.

(f)

Acordul din 10 septembrie 1964 privind rambursarea prestațiilor în natură acordate pensionarilor care anterior au fost lucrători frontalieri, în aplicarea articolului 14 alineatul 3 din Regulamentul nr. 36/63/CEE și a articolului 73 alineatul 4 din Regulamentul nr. 4.

(g)

Acordul din 27 octombrie 1971 în aplicarea articolului 82 din Regulamentul nr. 4.

6.   GERMANIA — FRANȚA

(a)

Articolele 2 – 4 și 22 – 28 din înțelegerea administrativă nr. 2 din 31 ianuarie 1952 privind aplicarea convenției generale din 10 iulie 1950 (majorarea pensiilor franceze pentru accidente de muncă).

(b)

Articolul 1 din acordul din 27 iunie 1963 privind aplicarea articolului 74 alineatul 5 din Regulamentul nr. 4 (rambursarea prestațiilor în natură acordate membrilor de familie ai persoanelor asigurate).

7.   GERMANIA — ITALIA

(a)

Articolele 14, 17 alineatul 1, 18, 35, 38 alineatul 1, 39, 42, 45 alineatul 1 și 46 din înțelegerea administrativă din 6 decembrie 1953 privind aplicarea convenției din 5 mai 1953 (asigurări de sănătate și plata pensiilor și indemnizațiilor).

(b)

Articolele 1 și 2 din acordul din 27 iunie 1963 privind aplicarea articolelor 73 alineatul 4 și 74 alineatul 5 din Regulamentul nr. 4 (rambursarea prestațiilor în natură acordate membrilor de familie ai persoanelor asigurate).

(c)

Acordul din 5 noiembrie 1968 privind rambursarea, de către instituțiile competente germane, a cheltuielilor pentru prestațiile în natură acordate în Italia, de către instituțiile italiene de asigurări de sănătate, membrilor familiei lucrătorilor italieni asigurați în Republica Federală Germania.

8.   GERMANIA — LUXEMBURG

(a)

Articolele 1 și 2 din acordului din 27 iunie 1963 privind aplicarea articolului 73 alineatul 4 și articolului 74 alineatul 5 din Regulamentul nr. 4 (rambursarea prestațiilor în natură acordate membrilor de familie ai persoanelor asigurate).

(b)

Acordul din 9 decembrie 1969 privind renunțarea la rambursarea, prevăzută în articolul 14 alineatul 2 din Regulamentul nr. 36/63/CEE, cheltuielilor efectuate pentru prestații în natură acordate în caz de boală unui pensionar, fost lucrător frontalier sau urmaș al unui lucrător frontalier, precum și membrilor familiei acestuia.

9.   GERMANIA — ȚĂRILE DE JOS

(a)

Articolele 9, 10 alineatele 2 – 5, 17, 18, 19, și 21 din înțelegerea administrativă nr. 1 din 18 iunie 1954 privind convenția din 29 martie 1951 (asigurări de sănătate și plata pensiilor și indemnizațiilor).

(b)

Acordul din 27 mai 1964 privind renunțarea la rambursarea cheltuielilor efectuate pentru examinările medicale și controalele administrative în materie de asigurare de invaliditate, limită de vârstă și urmași (asigurare de pensie).

(c)

Articolele 1 – 4 din acordul din 27 iunie 1963 privind aplicarea articolului 73 alineatul 4, 74 alineatul 5 și 75 alineatul 3 din Regulamentul nr. 4 (rambursarea prestațiilor în natură acordate membrilor de familie ai persoanelor asigurate).

(d)

Acordul din 21 ianuarie 1969 privind recuperarea cotizațiilor de securitate socială.

(e)

Acordul din 3 decembrie 1969 privind renunțarea la rambursarea, prevăzută în articolul 14 alineatul 2 din Regulamentul nr. 36/63/CEE, cheltuielilor efectuate pentru prestații în natură, acordate în caz de boală unui pensionar, fost lucrător frontalier sau urmaș al unui lucrător frontalier, precum și membrilor familiei acestuia.

10.   FRANȚA — ITALIA

Articolele 2 – 4 din înțelegerea administrativă din 12 aprilie 1950 privind aplicarea convenției generale din 31 martie 1948 (majorarea indemnizațiilor franceze pentru accidente de muncă).

11.   FRANȚA — LUXEMBURG

(a)

Acordul din 24 februarie 1969 încheiat în aplicarea articolului 51 din Regulamentul nr. 3 și din înțelegerea administrativă de la aceeași dată, încheiată în aplicarea acordului în cauză.

(b)

Acordul din 18 iunie 1964 privind rambursarea prestațiilor în natură acordate pensionarilor care anterior au fost lucrători frontalieri, în temeiul articolului 14 alineatul 3 din Regulamentul nr. 36/63/CEE.

12.   FRANȚA — ȚĂRILE DE JOS

Schimbul de scrisori din 5 mai și 21 iunie 1960 privind articolul 23 alineatul 5 din Regulamentul nr. 3 privind renunțarea la rambursarea prestațiilor în natură acordate membrilor de familie ai persoanelor asigurate și pensionarilor și membrilor familiei acestora.

13.   ITALIA — LUXEMBURG

Articolul 4 alineatele 5 și 6 din înțelegerea administrativă din 19 ianuarie 1955 privind normele de aplicare a dispozițiilor Convenției generale privind securitatea socială (asigurare de sănătate pentru lucrători agricoli).

14.   ITALIA — ȚĂRILE DE JOS

(a)

Articolul 9 al treilea paragraf și articolul 11 al treilea paragraf din înțelegerea administrativă din 11 februarie 1955 privind aplicarea convenției generale din 28 octombrie 1952 (asigurări de sănătate).

(b)

Acordul din 27 iunie 1963 privind aplicarea articolul 75 alineatul 3 din Regulamentul nr. 4 (rambursarea prestațiilor în natură acordate membrilor de familie ai persoanelor asigurate).

15.   LUXEMBURG — ȚĂRILE DE JOS

Schimbul de scrisori din 10 octombrie și 7 noiembrie 1960 privind articolul 23 alineatul 5 din Regulamentul nr. 3 privind renunțarea la rambursarea prestațiilor în natură acordate membrilor familiei persoanelor asigurate și pensionarilor, precum și membrilor de familiei ai acestora.


ANEXA 6

PROCEDURA DE PLATĂ A PRESTAȚIILOR

(Articolul 4 alineatul 6 și articolul 53 alineatul 1 din regulamentul de aplicare)

Observație generală

Plata restanțelor și alte plăți individuale se efectuează prin intermediul organismelor de legătură, în timp ce plățile curente și cele diverse se efectuează în conformitate cu procedurile indicate în prezenta anexă.

A.   BELGIA

Plată directă

B.   GERMANIA

1.   Asigurare de pensie pentru muncitori și angajați (invaliditate, limită de vârstă, deces):

(a) relații cu Belgia, Franța și Luxemburg:

Plată directă

(b) relații cu Italia și Țările de Jos:

Plată prin intermediul organismelor de legătură (aplicarea combinată a articolelor 53 – 58 din regulamentul de aplicare și a dispozițiilor prevăzute în anexa 5).

2.   Asigurare de pensie pentru lucrători din mine (invaliditate, limită de vârstă, deces):

(a) relații cu Belgia și Luxemburg:

Plată directă

(b) relații cu Franța, Italia și Țările de Jos:

Plată prin intermediul organismelor de legătură (aplicarea combinată a articolelor 53 – 58 din regulamentul de aplicare și a dispozițiilor prevăzute în anexa 5).

3.   Asigurare în caz de accident:

Relații cu statele membre:

Plată prin intermediul organismelor de legătură (aplicarea combinată a articolelor 53 – 58 din regulamentul de aplicare și a dispozițiilor prevăzute în anexa 5).

C.   FRANȚA

1. Toate sistemele, cu excepția celui pentru marinari:

Plată directă

2. Sistem pentru marinari:

Plata se efectuează de către autoritatea de plată din statul membru în care este rezident beneficiarul.

D.   ITALIA

1. Pensii de invaliditate, pentru limită de vârstă și de urmaș:

 

(a)

relații cu Belgia și Franța, cu excepția caselor franceze pentru mineri:

Plată directă

(b) relații cu Germania și cu casele franceze pentru mineri:

Plată prin intermediul organismelor de legătură

(c) relații cu Luxemburg și Țările de Jos:

Plată directă

2. Indemnizații pentru accidente de muncă și boli profesionale:

Plată directă

E.   LUXEMBURG

Plată directă

F.   ȚĂRILE DE JOS

1. Relații cu Belgia:

Plată directă

2. Relații cu Germania:

Plată prin intermediul organismelor de legătură (aplicarea dispozițiilor prevăzute în anexa 5)

3. Relații cu Franța, Italia și Luxemburg:

Plată directă


ANEXA 7

BĂNCI

(Articolul 4 alineatul 7 și articolul 55 alineatul 3 din regulamentul de aplicare)

A. BELGIA

Nici una

B. GERMANIA

Deutsche Bundesbank (Banca Federală a Germaniei), Frankfurt am Main

C. FRANȚA

Banque de France (Banca Franței), Paris

D. ITALIA

Banca Nazionale del Lavoro (Banca Națională a Muncii), Roma

E. LUXEMBURG

Banque internationale (Banca Internațională), Luxembourg

F. ȚĂRILE DE JOS

Nici una


ANEXA 8

ACORDAREA PRESTAȚIILOR FAMILIALE

[Articolul 4 alineatul 8 și articolul 10 alineatul 2 litera (d) din regulamentul de aplicare]

Articolul 10 alineatul 2 litera (d) din regulamentul de aplicare se aplică în relațiile:

— între Germania și Franța

— între Germania și Luxemburg

— între Franța și Luxemburg


ANEXA 9

CALCULUL COSTURILOR MEDII ANUALE ALE PRESTAȚIILOR ÎN NATURĂ

[Articolele 4 alineatul 9, 94 alineatul 3 litera (a) și 95 alineatul 3 litera (a) din regulamentul de aplicare]

A.   BELGIA

Costul mediu anual al prestațiilor în natură se calculează luând în considerare sistemul general de securitate socială.

B.   GERMANIA

Costul mediu anual al prestațiilor în natură se calculează luând în considerare următoarele instituții:

1.

În scopul punerii în aplicare a articolului 94 alineatul 3 litera (a) din regulamentul de aplicare:

(a) Ortskrankenkassen (Casele locale de asigurări de sănătate)

(b) Landkrankenkassen (Casele agricole de asigurări de sănătate)

(c) Betriebskrankenkassen (Casele de asigurări de sănătate ale întreprinderilor)

(d)

Innungskrankenkassen (Casele de asigurări de sănătate ale asociațiilor profesionale)

(e) Bundesknappschaft (Casa federală de asigurări a minerilor)

(f) Seekasse (Casa de asigurări a marinarilor)

(g) Ersatzkassen für Arbeiter (Casele complementare pentru muncitori)

(h) Ersatzkassen für Angestellte (Casele complementare pentru angajați),

în funcție de casa care a acordat prestațiile

2.

În scopul punerii în aplicare a articolului 95 alineatul 3 litera (a) din regulamentul de aplicare:

(a) Ortskrankenkassen (Casele locale de asigurări de sănătate)

(b) Landkrankenkassen (Casele agricole de asigurări de sănătate)

(c) Bundesknappschaft (Casa federală de asigurări a minerilor),

în funcție de casa care a acordat prestațiile

C.   FRANȚA

Costul mediu anual al prestațiilor în natură se calculează luând în considerare sistemul general de securitate socială.

D.   ITALIA

Costul mediu anual al prestațiilor în natură se calculează luând în considerare următoarele sisteme:

1.

Sistemul general pentru lucrătorii din industrie și pentru pensionari, administrat de către Istituto nationale per l'assicurazione contro le malattie (Institutul Național de Asigurare de Sănătate)

2.

Sistemul administrat de către Istituto nazionale della previdenza sociale (Institutul Național de Protecție Socială), de pensii în caz de tuberculoză, cu excepția lucrătorilor agricoli

E.   LUXEMBURG

Costul mediu anual al prestațiilor în natură se calculează luând în considerare casele de asigurări de sănătate reglementate de Codul de asigurări sociale.

F.   ȚĂRILE DE JOS

Costul mediu anual al prestațiilor în natură se calculează luând în considerare sistemul general de securitate socială.

Cu toate acestea, se aplică o reducere pentru a ține seama de efectele:

1.

asigurării în caz de invaliditate ( arbeidsongeschiktheidsverzekering, W.A.O.)

2.

asigurării pentru cheltuieli speciale în caz de boală ( verzekering tegen bijzondere ziektekosten, A.W.B.Z.)


ANEXA 10

INSTITUȚII ȘI ORGANISME DESEMNATE DE AUTORITĂȚILE COMPETENTE

(Articolul 4 alineatul 10 din regulamentul de aplicare)

A.   BELGIA

1. În scopul punerii în aplicare a articolului 14 alineatul 1 din regulament și articollelor 11, 13 și 14 din regulamentul de aplicare:

Office national de sécurité sociale, Bruxelles — Rijksinstituut voor maatschappelijke Zekerheid, Brussel — (Oficiul Național de Securitate Socială, Bruxelles)

2. În scopul punerii în aplicare a articolului 14 alineatul 2 din regulament și articolului 11 din regulamentul de aplicare:

Caisse de secours et de prévoyance en faveur des marins naviguant sous pavillon belge, Antwerpen — Hulp- en voorzorgskas voor zeervarenden onder Belgische vlag — (Casa de Ajutor și Protecție Socială pentru Marinari care navighează sub pavilion belgian, Antwerp)

3. În scopul punerii în aplicare a articolelor 80 alineatul 2, 81, 82 alineatul 2, 85 alineatul 2 și 88 din regulamentul de aplicare:

 

(a) în general:

Office national de l'emploi, Bruxelles — Rijksinstituut voor arbeidsvoorziening, Brussel — (Oficiul Național pentru Ocuparea Forței de Muncă, Bruxelles)

(b) pentru marinari:

Pool des marins de la marine marchande — Pool van de zeelieden ter koopvaardij, — (Fondul Comun pentru Marina Comercială), Antwerp

4. În scopul punerii în aplicare a articolului 102 alineatul 2 din regulamentul de aplicare:

 

(a) Boală, maternitate și accidente de muncă:

Institut national d'assurance maladie-invalidité, Bruxelles — Rijksinstituut voor ziekte- en invaliditeitsverzekering, Brussel — (Institutul Național pentru Asigurări de Sănătate și Invaliditate, Bruxelles)

(b) Boli profesionale:

Fonds des maladies professionelles, Bruxelles — Fonds voor beroepsziekten, Brussel — (Fondul pentru Boli Profesionale, Bruxelles)

(c) Șomaj:

 

(i) în general:

Office national de l'emploi, Bruxelles — Rijksinstituut voor arbeidsvoorziening, Brussel — (Oficiul Național pentru Ocuparea Forței de Muncă, Bruxelles)

(ii) pentru marinari:

Pool des marins de la marine marchande, Anvers — Pool van de zeelieden ter koopvaardij, Antwerp — (Fondul Comun pentru Marina Comercială, Anvers)

(d) Prestații familiale:

Office national des allocations familiales pour travailleurs salariés, Bruxelles — Rijksdienst voor Kinderbijslag voor werknemers, Brussel — (Oficiul Național pentru Prestații Familiale pentru Lucrătorii Salariați, Bruxelles)

5. În scopul punerii în aplicare a articolului 113 alineatul 2 din regulamentul de aplicare:

Institut national d'assurance maladie-invalidité, Bruxelles — Rijksinstituut voor ziekte- en invaliditeitsverzekering, Brussel — (Institutul Național pentru Asigurări de Sănătate și Invaliditate)

B.   GERMANIA

1.   În scopul punerii în aplicare a articolului 6 alineatul 1 din regulamentul de aplicare:

(a) în funcție de natura ultimei activități desfășurate:

Instituțiile de asigurări de pensie pentru muncitori și angajați prevăzute în anexa 2 în raport cu diferite state membre

(b) dacă natura ultimei activități nu se poate stabili:

Instituțiile de asigurări de pensie pentru muncitori prevăzute în anexa 2 în raport cu diferite state membre

(c)

persoane care, potrivit legislației olandeze, au fost asigurate în sistemul de asigurare generală pentru limită de vârstă (Algemene Ouderdomswet), pe durata desfășurării unei activități care nu era supusă asigurării obligatorii conform legislației germane:

Bundesversicherungsanstalt für Angestellte — (Oficiul Federal de Asigurare pentru Angajați), Berlin

2.   În scopul punerii în aplicare a articolului 11 alineatul 1 din regulamentul de aplicare:

(a) lucrător asigurat în cadrul asigurării de sănătate:

Institutul la care este asigurat

(b) lucrător care nu este asigurat în cadrul asigurării de sănătate:

Bundesversicherungsanstalt für Angestellte — (Oficiul Federal de Asigurare pentru Angajați), Berlin

3.   În scopul punerii în aplicare a:

(a)

Articolului 13 alineatele 2 și 3 și articolului 14 alineatele 1, 2, și 3 din regulamentul de aplicare:

Allgemeine Ortskrankenkasse Bonn — (Casa Locală de Asigurări de Sănătate din Bonn), Bonn

(b)

Articolului 13 alineatul 4 și articolului 14 alineatul 4 din regulamentul de aplicare:

Allgemeine Ortskrankenkasse Bonn — (Casa Locală de Asigurări de Sănătate din Bonn), Bonn, cu excepția asigurării la o casă auxiliară

4. În scopul punerii în aplicare a articolelor 80 alineatul 2, 81 și 82 alineatul 2 din regulamentul de aplicare:

Arbeitsamt (Oficiul de Muncă) al districtului din Germania în care se află ultimul loc de reședință sau de ședere al lucrătorului sau, dacă acesta nu a rezidat sau nu a avut drept de ședere în Germania în perioada în care exercita o activitate profesională, Arbeitsamt al districtului din Germania în care se află ultimul loc de muncă al lucrătorului

5. În scopul punerii în aplicare a articolului 85 alineatul 2 din regulamentul de aplicare:

Arbeitsamt al districtului din Germania în care se află ultimul loc de muncă al lucrătorului

6. În scopul punerii în aplicare a articolului 91 alineatul 2 din regulamentul de aplicare:

Instituțiile de asigurări de pensie pentru muncitori, pentru angajați și pentru mineri, desemnate cu titlul de instituții competente în anexa 2 litera B punctul 2

7.   În scopul punerii în aplicare a:

(a)

Articolelor 36 și 63 din regulament și articolului 102 alineatul 2 din regulamentul de aplicare:

Bundesverband der Ortskrankenkassen (Federația Națională a Caselor Locale de Sănătate), Bonn-Bad Godesberg; pentru cazurile prevăzute în anexa 3 litera B alineatul 2 litera (b): Hauptverband der gewerblichen Berufsgenossenschaften (Federația Asociațiilor Profesionale din Industrie), Bonn

(b)

Articolului 75 din regulament și articolului 102 alineatul 2 din regulamentul de aplicare:

Bundesanstalt für Arbeit (Oficiul Federal al Muncii), Nürnberg

8.   În scopul punerii în aplicare a articolului 113 alineatul 2 din regulamentul de aplicare:

(a)

rambursarea prestațiilor în natură acordate nejustificat, pe baza prezentării atestatului prevăzut în articolul 20 alineatul 2 din regulamentul de aplicare:

Bundesverband der Ortskrankenkassen (Federația Națională a Caselor Locale de Sănătate), Bonn-Bad Godesberg, prin intermediul fondurilor de compensare prevăzute în anexa 5 litera B alineatul 5 din regulament

(b)

rambursarea prestațiilor în natură acordate nejustificat, pe baza prezentării atestatului prevăzut în articolul 62 alineatul 2 din regulamentul de aplicare:

 

(i)

în cazul în care instituția competentă ar fi fost o instituție de asigurare de sănătate, persoana în cauză ar fi avut dreptul la prestații:

Bundesverband der Ortskrankenkassen (Federația Națională a Caselor Locale de Asigurări), Bonn-Bad Godesberg, prin intermediul fondurilor de compensare prevăzute în anexa 5 litera B alineatul 5 din regulament

(ii) în celelalte cazuri:

Hauptverband der gewerblichen Berufsgenossenschaften (Federația Asociațiilor Profesionale din Industrie), Bonn

C.   FRANȚA

1. În scopul punerii în aplicare a articolului 6 alineatul 1 din regulamentul de aplicare:

Direction régionale de la sécurité sociale (Direcția Regională de Securitate Socială)

2. În scopul punerii în aplicare a articolului 11 alineatul 1 din regulamentul de aplicare:

 

(a)   Franța metropolitană

(i) sistem general:

Caisse primaire d'assurance-maladie (Casa Locală de Asigurări de Sănătate)

(ii) sistem pentru agricultori:

Caisse de mutualité sociale agricole (Casa Agricolă de Ajutor Social și Asigurare Reciprocă)

(iii) sistem pentru mineri:

Société de secours minière (Societatea de Ajutor a Minerilor)

(iv) sistem pentru marinari:

Section Caisse de retraite des marins du Quartier des affaires maritimes (Secțiunea „Casa de Pensii a Marinarilor” din Departamentul Afacerilor Maritime)

(b)   Departamente din afara granițelor

(i) sistem general:

Caisse générale de sécurité sociale (Casa Generală de Securitate Socială)

(ii) sistem pentru marinari:

Section Caisse de retraite des marins du Quartier des affaires maritimes (Secțiunea „Casa de Pensii a Marinarilor” din Departamentul Afacerilor Maritime)

3. În scopul punerii în aplicare a articolului 13 alineatele 2 și 3 și a articolului 14 alineatul 3 din regulamentul de aplicare:

Caisse primaire d'assurance maladie de la région parisienne (Casa locală de asigurări de sănătate a regiunii pariziene)

4. În scopul punerii în aplicare a articolului 17 din regulament în legătură cu dispozițiile articolului 14 alineatul 1 litera (a):

Direction Régionale de la sécurité sociale (Direcția Regională de Securitate Socială)

5. În scopul punerii în aplicare a articolelor 80 și 81, articolului 82 alineatul 2 și 85 alineatul 2 din regulamentul de aplicare:

Direction départementale du travail et de la main-d'œuvre (Direcția Departamentală a Muncii și a Forței de Muncă) de la locul în care a fost exercitată activitatea profesională pentru care este solicitat atestatul

Filiala locală a Agenției Naționale de Ocupare

Primăria de la locul de domiciliu al membrilor familiei

6. În scopul punerii în aplicare a articolului 84 din regulamentul de aplicare:

 

(a) șomaj complet:

Association pour l'emploi dans l'industrie et le commerce (ASSEDIC) (Asociația pentru Ocupare în Industrie și Comerț) de la locul de domiciliu al persoanei în cauză

(b) șomaj parțial:

Direction départementale du travail et de la main-d'œuvre (Direcția Departamentală a Muncii și a Forței de Muncă) de la locul de angajare a persoanei în cauză

7. În scopul punerii în aplicare a articolului 89 din regulamentul de aplicare:

Direction départementale du travail et de la main-d'œuvre (Direcția Departamentală a Muncii și a Forței de Muncă)

8. În scopul punerii în aplicare a articolelor 36, 63 și 75 din regulament în legătură cu articolul 102 alineatul 2 din regulamentul de aplicare:

Centre de sécurité sociale des travailleurs migrants (Centrul de Securitate Socială pentru Lucrătorii Migranți), Paris

Association pour l'emploi dans l'industrie et le commerce (ASSEDIC) (Asociația pentru Ocupare în Industrie și Comerț)

9. În scopul punerii în aplicare a articolului 113 alineatul 2 din regulamentul de aplicare:

Centre de sécurité sociale des travailleurs migrants (Centrul de Securitate Socială pentru Lucrătorii Migranți), Paris

D.   ITALIA

1. În scopul punerii în aplicare a articolului 6 alineatul 1 din regulamentul de aplicare:

Ministero del lavoro e della previdenza sociale (Ministerul Muncii și Protecției Sociale), Roma

2. În scopul punerii în aplicare a articolului 11 alineatul 1, 13 alineatele 2 și 3 și 14 alineatele 1, 2 și 3 din regulamentul de aplicare:

Istituto nazionale per l'assicurazione contro le malattie (Institutul Național de Asigurări de Sănătate), oficii provinciale

3. În scopul punerii în aplicare a articolului 38 alineatul 1 din regulamentul de aplicare:

Istituto nazionale della previdenza sociale (Institutul Național de Protecție Socială), oficiile provinciale

4. În scopul punerii în aplicare a articolului 75 alineatul 2 din regulamentul de aplicare:

Istituto nazionale per l'assicurazione contro gli infortuni sul lavoro (Institutul Național de Asigurare în caz de Accidente de Muncă), oficii provinciale

5. În scopul punerii în aplicare a articolului 80 alineatul 2, 81, 82 alineatul 2, 85 alineatul 2, 88 și 91 alineatul 2 din regulamentul de aplicare:

Istituto nazionale della previdenza sociale (Institutul Național de Protecție Socială), oficiile provinciale

6. În scopul punerii în aplicare a articolului 102 alineatul 2 din regulamentul de aplicare:

 

(a) Rambursări în temeiul articolului 36 din regulament:

Istituto nazionale per l'assicurazione contro le malattie (Institutul Național de Asigurări de Sănătate), Roma

(b) Rambursări în temeiul articolului 63 din regulament:

Istituto nazionale per l'assicurazione contro gli infortuni sul lavoro (Institutul Național de Asigurare în caz de Accidente de Muncă), Roma

(c) Rambursări în temeiul articolelor 70 și 75 din regulament:

Istituto nazionale della previdenza sociale (Institutul Național de Asigurări Sociale), Roma

7. În scopul punerii în aplicare a articolului 113 alineatul 2 din regulamentul de aplicare:

 

(a) Boală (cu excepția tuberculozei):

Istituto nazionale per l'assicurazione contro le malattie (Institutul Național de Asigurări de Sănătate), Roma

(b) Tuberculoză:

Istituto nazionale della previdenza sociale (Institutul Național de Protecție Socială), Roma

(c) Accidente de muncă și boli profesionale:

Istituto nazionale per l'assicurazione contro gli infortuni sul lavoro (Institutul Național de Asigurare în caz de Accidente de Muncă), Roma

E.   LUXEMBURG

1. În scopul punerii în aplicare a articolului 6 alineatul 1 din regulamentul de aplicare:

Caisse de pension des employés privés Luxembourg (Fondul de Pensii pentru Angajații din Sectorul Privat)

sau

Établissement d'assurance contre la vieillesse et l'invalidité (Instituția de Asigurări pentru Limită de Vârstă și Invaliditate), Luxemburg

2. În scopul punerii în aplicare a articolului 11 alineatul 1, 13 alineatele 2 și 3 și 14 alineatele 1, 2 și 3 din regulamentul de aplicare:

Ministère du travail et de la sécurité sociale (Ministerul Muncii și Securității Sociale), Luxemburg

3. În scopul punerii în aplicare a articolului 22 alineatul 1 din regulamentul de aplicare:

Caisse nationale d'assurance maladie des ouvriers (Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru Muncitori), Luxemburg

4. În scopul punerii în aplicare a articolului 80 alineatul 2, 81, 82 alineatul 2 și 89 din regulamentul de aplicare:

Office national du travail (Oficiul Național de Muncă), Luxemburg

5. În scopul punerii în aplicare a articolului 85 alineatul 2 din regulamentul de aplicare:

Casa de asigurări de sănătate la care persoana în cauză a fost asigurată ultima dată

6. În scopul punerii în aplicare a articolului 91 alineatul 2 din regulamentul de aplicare:

 

(a)   Invaliditate, limită de vârstă, deces (pensii):

(i)

pentru angajați, inclusiv tehnicieni care lucrează în mine (subteran):

Caisse de pension des employés privés (Casa de Pensii pentru Angajații din Sectorul Privat), Luxemburg

(ii) în celelalte cazuri:

Établissement d'assurance contre la vieillesse et l'invalidité (Instituția de Asigurări pentru Limită de Vârstă și Invaliditate), Luxemburg

(b)   Prestații familiale:

(i)

pentru persoane asigurate la instituția menționată la litera (a) punctul (ii):

Caisse d'allocations familiales des ouvriers près l'Établissement d'assurance contre la vieillesse et l'invalidité (Casa de Alocații Familiale a Muncitorilor din cadrul Instituției de Asigurări pentru Limită de Vârstă și Invaliditate), Luxemburg

(ii) în celelalte cazuri:

Caisse d'allocations familiales des employés près la Caisse de pension des employés privés (Casa de Alocații Familiale pentru Angajații din Sectorul Privat), Luxemburg

7. În scopul punerii în aplicare a articolului 102 alineatul 2 din regulamentul de aplicare:

 

(a) Boală, maternitate:

Caisse nationale d'assurance maladie des ouvriers (Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru Muncitori), Luxemburg

(b) Accidente de muncă:

Association d'assurance contre les accidents, section industrielle (Asociația de Asigurare în caz de Accident, Departamentul industrial), Luxemburg

(c) Șomaj:

Office nationale du travail (Oficiul Național de Muncă), Luxemburg

(d) Prestații familiale:

Caisse d'allocations familiales des ouvriers près l'Établissement d'assurance contre la vieillesse et l'invalidité (Casa de Alocații Familiale a Muncitorilor din cadrul Instituției de Asigurări pentru Limită de Vârstă și Invaliditate), Luxemburg

8. În scopul punerii în aplicare a articolului 113 alineatul 2 din regulamentul de aplicare:

 

(a) Boală, maternitate:

Caisse nationale d'assurance-maladie des ouvriers (Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru Muncitori), Luxemburg

(b) Accidente de muncă:

Association d'assurance contre les accidents, section industrielle (Asociația de Asigurare în caz de Accident, Departamentul industrial), Luxemburg

F.   ȚĂRILE DE JOS

1. În scopul punerii în aplicare a articolelor 6 alineatul 1, 11 alineatul 1, 13 alineatele 2 și 3, și 14 alineatele 1 și 2 din regulamentul de aplicare:

Sociale verzekeringsraas, Den Haag (Consiliul de Asigurări Sociale, Haga)

2. În scopul punerii în aplicare a articolului 14 alineatul 3 din regulamentul de aplicare, în cazul agenților auxiliari ai Comunităților Europene, care nu sunt rezidenți în Țările de Jos (numai pentru prestații în natură):

Algemeen Nederlands Onderling Ziekenfonds (Casa generală de asigurări de sănătate a Olandei), Utrecht

3. În scopul punerii în aplicare a articolului 82 alineatul 2 din regulamentul de aplicare:

Nieuwe Algemene Bedrijfsvereniging (Noua Asociație Profesională Generală), Amsterdam

(a) Rambursări prevăzute în articolele 36 și 63 din regulament:

Ziekenfondsraad (Consiliul caselor de asigurări de sănătate), Amsterdam

(b) Rambursări prevăzute în articolul 70 din regulament:

Algemeen Werkloosheidsfond Den Haag (Fondul General de Șomaj, Haga)

(c) Rambursări prevăzute în articolul 75 din regulament:

Sociale Verzekeringsbank (Banca de Asigurări Sociale), Amsterdam


Top