Deficit democratic

„Deficitul democratic” este un termen utilizat pentru a desemna o situație în care instituțiile și procedurile decizionale ale acestora pot suferi de o lipsă de democrație și de responsabilitate. În cazul Uniunii Europene (UE), se referă la o percepție a lipsei de accesibilitate sau a lipsei de reprezentare a cetățeanului obișnuit în ceea ce privește instituțiile UE – un sentiment că există un decalaj între puterile acestor instituții și o percepție a incapacității cetățenilor de a influența deciziile acestor instituții.

Aspectul legitimității democratice a fost unul sensibil în fiecare etapă a procesului de integrare europeană. Această chestiune a fost abordată în Tratatele de la Maastricht, Amsterdam și Nisa, care au conferit progresiv mai multe competențe Parlamentului European ales în mod direct și au extins domeniile în care acesta are competențe decizionale comune cu Consiliul Uniunii Europene. Drept urmare, Parlamentul a evoluat de la statutul de adunare consultativă la cel de colegislator.

Mai multe modificări introduse prin Tratatul de la Lisabona, care se aplică de la 1 decembrie 2009, au avut ca scop rezolvarea preocupărilor legate de un deficit democratic în UE. Tratatul a consolidat competențele Parlamentului în următoarele trei domenii.

• Financiar. Parlamentul joacă un rol esențial în aprobarea tuturor categoriilor de cheltuieli bugetare anuale ale UE.
• Legislativ. Procedura de codecizie a devenit procedura legislativă ordinară și se aplică în aproape toate domeniile în care Consiliul decide cu majoritate calificată.
• Numire. Parlamentul alege președintele Comisiei Europene pe baza unui candidat propus de Consiliul European, ținând cont de rezultatele alegerilor parlamentare. Comisia, în calitate de organism, este supusă aprobării Parlamentului înainte de a fi numită de Consiliul European.

Având în vedere principiul subsidiarității, Tratatul de la Lisabona a introdus, de asemenea, modalități de încurajare a parlamentelor naționale să participe la elaborarea politicilor UE, oferindu-le posibilitatea de a examina propunerile legislative ale Comisiei (cunoscut sub numele de mecanismul de control al subsidiarității).

Tratatul de la Lisabona stabilește, de asemenea, un drept de inițiativă cetățenească, prin care cetățenii pot cere Comisiei să propună acte legislative în orice domeniu în care aceasta are competența de a acționa. Pentru a lansa o inițiativă cetățenească europeană, trebuie să se stabilească un grup de organizatori compus din cel puțin șapte cetățeni ai UE din șapte state membre diferite. După ce o inițiativă atinge 1 milion de semnături și pragurile minime prevăzute în șapte state membre, Comisia va decide în privința măsurilor pe care le va lua.

Procesele decizionale ale instituțiilor sunt uneori criticate pentru lipsa lor de transparență, în special în contextul trilogurilor dintre Consiliu, Comisie și Parlament. Astăzi, instituțiile publică textul final de compromis care este adoptat în urma negocierilor interinstituționale. În plus, normele formale de procedură referitoare la procesul de negociere au fost îmbunătățite.

Membrii Consiliului se reunesc în ședințe publice atunci când discută sau votează cu privire la propunerile de acte legislative. Prima deliberare cu privire la propunerile nelegislative importante este, de asemenea, publică, iar Consiliul organizează, de asemenea, în mod regulat, dezbateri publice pe teme-cheie care afectează interesele UE și ale cetățenilor săi.

Conferința privind viitorul Europei, care s-a încheiat în mod oficial la 9 mai 2022 (Ziua Europei), a fost un exercițiu ascendent, de la bază, care a permis cetățenilor să se exprime cu privire la ceea ce așteaptă de la UE și să aibă un rol mai important în modelarea viitorului acesteia. Conferința a fost o inițiativă comună a Parlamentului, a Consiliului și a Comisiei, care au acționat în calitate de parteneri egali împreună cu statele membre. O componentă-cheie a conferinței a fost crearea de grupuri de cetățeni la nivelul UE și în mai multe state membre, care au organizat dezbateri și evenimente menite să contribuie la plenul conferinței cu recomandări pentru instituțiile UE. Rezultatele conferinței sunt prezentate într-un raport care avansează 49 de propuneri cu privire la viitorul Europei, acoperind mai multe subiecte, inclusiv democrația europeană. Instituțiile UE și-au oferit feedback cu privire la aceste propuneri în cadrul unui eveniment de feedback din toamna anului 2022.