(1)

La 16 decembrie 2016, Agenția Europeană pentru Produse Chimice (denumită în continuare „agenția”) a prezentat, la cererea Comisiei, un dosar (2) în temeiul articolului 69 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (denumit în continuare „dosarul întocmit în temeiul anexei XV”), prin care demonstrează că eliberarea de plumb din articolele fabricate din polimeri sau copolimeri de clorură de vinil („PVC”) care conțin stabilizatori cu plumb, pe durata ciclului lor de viață, contribuie direct și indirect la expunerea umană la plumb. Agenția a sugerat, în dosarul întocmit în temeiul anexei XV, să se restricționeze introducerea pe piață sau utilizarea plumbului în articolele produse din PVC dacă concentrația de plumb este mai mare sau egală cu 0,1 % din materialul PVC, în procente de greutate. Întrucât compușii plumbului nu pot stabiliza PVC-ul în mod eficace la concentrații mai mici de aproximativ 0,5 %, în procente de greutate, limita de concentrație propusă trebuie să garanteze că adaosul intenționat de compuși ai plumbului ca stabilizatori în procesul de producție a PVC-ului nu mai poate avea loc în Uniune. Agenția a inclus, de asemenea, în dosarul întocmit în temeiul anexei XV, o serie de derogări de la această restricție sugerată, în special pentru articolele din PVC care conțin PVC recuperat. „Recuperat” este folosit în conformitate cu definiția „valorificării materiale” de la articolul 3 punctul 15a din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3).

(2)

Plumbul este o substanță toxică care afectează dezvoltarea sistemului nervos, produce afecțiuni renale cronice și are efecte negative asupra tensiunii arteriale. Deși nu a fost stabilit un prag pentru efectele asupra dezvoltării neurologice a copiilor și pentru efectele renale, potrivit Agenției Europene pentru Siguranța Alimentară, expunerea umană actuală la plumbul din alimente și din alte surse depășește în continuare nivelurile tolerabile de expunere și produce efecte adverse asupra dezvoltării neurologice a copiilor (4).

(3)

Stabilizatorii cu plumb sporesc stabilitatea termică a PVC-ului în timpul procesului de producție a PVC-ului și al fabricării articolului. De asemenea, ei protejează PVC-ul împotriva fotodegradării. Industria din Uniune a eliminat treptat în mod voluntar utilizarea stabilizatorilor cu plumb în procesul de producție a PVC-ului și în articolele din PVC și a raportat că acest proces a fost finalizat cu succes în 2015 (5). Articolele din PVC care conțin plumb, în special produsele pentru construcții, au o durată lungă de exploatare, rămânând în uz pentru perioade de mai multe decenii, după care devin deșeuri la momentul eliminării și pot fi reciclate, putând astfel reintroduce plumb în produse prin intermediul PVC-ului recuperat. Dosarul întocmit în temeiul anexei XV a arătat că, în 2016, 90 % din emisiile totale estimate de plumb din articolele din PVC în Uniune provin de la articolele din PVC importate, ca urmare a eliminării treptate a stabilizatorilor cu plumb din Uniune.

(4)

Pentru a facilita aplicarea restricției propuse, este adecvat să se impună restricții privind orice formă de plumb prezent în PVC, indiferent de funcția sa prevăzută.

(5)

La 5 decembrie 2017, Comitetul pentru evaluarea riscurilor din cadrul agenției (denumit în continuare „CER”) a adoptat un aviz final (6), concluzionând că restricția propusă de agenție este cea mai adecvată măsură la nivelul Uniunii pentru a aborda riscurile identificate prezentate de compușii plumbului utilizați ca stabilizatori în articolele din PVC în ceea ce privește eficacitatea reducerii unor astfel de riscuri, caracterul practic și posibilitatea monitorizării.

(6)

CER a propus interzicerea utilizării oricărei concentrații de plumb în articolele din PVC. De asemenea, CER a fost de acord cu agenția cu privire la necesitatea unei derogări pentru articolele care conțin PVC recuperat. Cu toate acestea, CER a propus stabilirea unor limite mai ridicate pentru conținutul de plumb în cazul anumitor articole din PVC care conțin PVC rigid și flexibil recuperat, și anume de 2 % și, respectiv, de 1 %, în procente de greutate. Propunerea respectivă a ținut cont de estimarea conform căreia alternativa la reciclarea unor astfel de articole, adică eliminarea deșeurilor din PVC prin depozitare și incinerare, ar duce la creșterea emisiilor în mediu și nu ar reduce riscurile. Diferitele limite propuse au ținut seama de conținutul mediu de plumb estimat al deșeurilor de PVC rigid și flexibil în 2013, de impactul preconizat asupra volumelor de reciclare și de faptul că PVC-ul flexibil eliberează mai mult plumb decât PVC-ul rigid. S-a ținut seama în mod corespunzător de faptul că anumite articole au un conținut ridicat de PVC recuperat care poate reprezenta 100 % din PVC-ul din articolul final, în procente de greutate.

(7)

La 15 martie 2018, Comitetul pentru analiză socioeconomică din cadrul agenției (denumit în continuare „CASE”) a adoptat un aviz final (7) în care a concluzionat că restricția propusă de agenție, astfel cum a fost modificată de CER și de CASE, a fost cea mai adecvată măsură la nivelul Uniunii pentru a aborda riscul identificat, din punctul de vedere al raportului dintre beneficiile sale socioeconomice și costurile socioeconomice. CASE a ajuns la această concluzie pe baza celor mai bune dovezi disponibile, luând în considerare proprietățile plumbului ca substanță toxică fără valoare-prag și impactul său asupra sănătății umane, precum și accesibilitatea costurilor asociate cu restricția propusă. CASE a considerat că există alternative adecvate care sunt disponibile pe scară largă și sunt utilizate deja în Uniune. De asemenea, el a luat în considerare raportul cost-eficacitate al restricției. În sfârșit, conform concluziei CASE, chiar și niște efecte limitate asupra sănătății umane în ceea ce privește scăderea coeficientului de inteligență ar fi suficiente pentru a justifica costurile aferente restricției.

(8)

CASE a fost de acord cu propunerea din dosarul întocmit în temeiul anexei XV conform căreia, având în vedere evoluția preconizată a concentrației de plumb din PVC-ul recuperat, această concentrație va scădea suficient până în 2035-2040 pentru a permite ca articolele din PVC care conțin PVC recuperat să respecte limita generală propusă de concentrație a plumbului de 0,1 %. Prin urmare, derogarea pentru anumite articole din PVC care conțin PVC recuperat trebuie să se aplice timp de 15 ani de la intrarea în vigoare a restricției. În plus, CASE a fost de acord că, pentru a se ține seama de incertitudinea cu privire la tendințele viitoare în ceea ce privește cantitatea de deșeuri de PVC care urmează să fie reciclate și conținutul lor de plumb, această perioadă de aplicare trebuie să fie reevaluată în termen de 10 ani de la intrarea în vigoare a restricției. În conformitate cu obiectivul planului de acțiune al UE pentru economia circulară din 2015 (8) de a promova ciclurile de materiale netoxice și de a menține un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului, Comisia a considerat că perioada respectivă de aplicare trebuie să fie reevaluată în termen de 7,5 ani de la intrarea în vigoare a restricției.

(9)

Forumul pentru schimbul de informații privind aplicarea legii din cadrul agenției a fost consultat în privința restricției propuse, iar avizul său a fost luat în considerare, ducând la modificarea descrierii domeniului de aplicare și a derogărilor de la restricția propusă.

(10)

La 26 aprilie 2018, agenția a transmis Comisiei avizele finale emise de CER și de CASE.

(11)

Ținând cont de dosarul întocmit în temeiul anexei XV și de avizele CER și CASE, precum și de faptul că plumbul din articolele din PVC prezintă un risc inacceptabil pentru sănătatea umană, Comisia a propus un proiect de regulament al Comisiei care restricționează utilizarea oricărei concentrații de plumb și de compuși ai acestuia în articolele din PVC și introducerea pe piață a plumbului și a compușilor săi în articolele din PVC într-o concentrație egală sau mai mare de 0,1 % din materialul PVC, în procente de greutate (denumit în continuare „proiectul de regulament”). La 20 noiembrie 2019, proiectul de regulament a primit un aviz favorabil din partea comitetului înființat în temeiul articolului 133 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.

(12)

În conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 133 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, la 12 februarie 2020, Parlamentul European a adoptat în plen o rezoluție care prezintă obiecții la proiectul de regulament (9). Prin urmare, proiectul de regulament nu a fost adoptat de Comisie.

(13)

În rezoluția sa, Parlamentul a solicitat Comisiei să elimine derogările pentru PVC-ul recuperat, dat fiind că va duce la transferul plumbului în produsele noi. De asemenea, Parlamentul a solicitat eliminarea derogării pentru doi pigmenți de plumb care fac obiectul unui regim de autorizare conform REACH. În plus, Comisiei i s-a solicitat să elimine cerințele propuse de marcare pentru articolele din PVC care conțin PVC recuperat, deoarece a considerat că acestea sunt înșelătoare și că nu reflectă faptul că PVC-ul recuperat conține cantități mai mari de plumb decât PVC-ul nou produs. În sfârșit, Parlamentul a solicitat Comisiei să reducă perioada de tranziție propusă pentru aplicarea dispozițiilor regulamentului.

(14)

Comisia a evaluat cu atenție rezoluția parlamentului și recunoaște necesitatea de a aborda anumite preocupări. În plus, ea consideră că plumbul din articolele din PVC prezintă în continuare un risc inacceptabil pentru sănătatea umană, care trebuie abordat la nivelul Uniunii. În acest context, Comisia a decis să modifice unele dintre dispozițiile proiectului de regulament pentru a reflecta argumentele aduse de Parlament și pentru a ține cont de noile date relevante primite din partea agenției și a părților interesate.

(15)

În special, Comisia consideră că ar trebui încurajate tehnologiile de reciclare curate care permit eliminarea substanțelor moștenite care prezintă motive de îngrijorare, inclusiv a plumbului, din deșeurile de PVC. Cu toate acestea, tehnologiile actuale de reciclare pot reduce, dar nu pot elimina complet substanțele moștenite. Prin urmare, este necesar să se stabilească o limită a concentrației de plumb de 0,1 % în procente de greutate nu numai pentru introducerea pe piață, ci și pentru utilizarea plumbului și a compușilor săi în PVC, pentru a permite atât introducerea pe piață a articolelor care conțin plumb într-o concentrație mai mică de 0,1 % din materialul PVC, în procente de greutate, cât și utilizarea în continuare în articolele din material PVC care conțin plumb sub această limită, cum ar fi materialele PVC recuperate prin reciclare chimică sau prin dizolvare cu ajutorul solvenților și care conțin cantități foarte mici de plumb.

(16)

Pentru a limita transferul de plumb în noile produse, derogarea pentru articolele din PVC care conțin PVC flexibil recuperat trebuie să fie eliminată din proiectul de regulament. Cu toate acestea, operatorilor economici trebuie să li se acorde o perioadă de 24 de luni pentru a se adapta la noile cerințe.

(17)

Cu toate acestea, trebuie să fie prevăzută o derogare pentru anumite articole din PVC care conțin PVC rigid recuperat, pentru a se atinge un echilibru adecvat între beneficiile generale pe termen lung generate de utilizarea circulară a materialelor respective și preocupările generale de sănătate pe termen lung legate de materialul recuperat respectiv. Ca urmare a rapoartelor din partea industriei care arată că concentrația medie de plumb din PVC-ul rigid recuperat este mai mică de 1,5 % datorită amestecării de rutină a deșeurilor preconsum și a deșeurilor postconsum, limita admisă a concentrației de plumb în PVC-ul rigid recuperat trebuie să fie redusă de la 2 % la 1,5 % în procente de greutate. Pentru a preveni eliberarea de plumb și formarea de pulberi care conțin plumb, PVC-ul rigid recuperat din articolele supuse derogării trebuie să fie izolat complet cu un strat de PVC nou produs, de PVC recuperat sau de alt material adecvat care conține plumb într-o concentrație mai mică de 0,1 % în procente de greutate, cu excepția cazului în care articolul care face obiectul derogării este inaccesibil în timpul utilizării normale. În plus, Comisia este de acord cu Parlamentul că beneficiile în materie de protecție a sănătății care vor fi atinse prin intermediul restricției trebuie să fie realizate mai rapid. Prin urmare, perioada derogării trebuie să fie micșorată de la 15 la 10 ani. Trebuie să se efectueze o revizuire a derogării cel târziu la 5 ani de la intrarea în vigoare a restricției. Revizuirea trebuie să includă verificarea tendințelor în ceea ce privește concentrația de plumb din PVC-ul recuperat, a disponibilității unor tehnici de decontaminare adecvate și a impactului socioeconomic al eliminării derogării, având în vedere riscul pentru sănătatea umană și mediu.

(18)

Pentru a limita prezența plumbului din PVC-ul rigid recuperat la anumite articole cunoscute, PVC-ul rigid recuperat din profiluri și benzi din clădiri și lucrări de inginerie civilă care conține plumb în concentrație de peste 0,1 % din PVC în procente de greutate trebuie să fie folosit doar la producerea de profiluri și benzi de PVC noi pentru aceleași aplicații. În combinație cu obligațiile adecvate privind marcarea, acest lucru trebuie să asigure identificarea produselor care conțin plumb și să faciliteze activitățile de decontaminare viitoare. Această dispoziție ar trebui să promoveze, de asemenea, colectarea și reciclarea separată a țevilor din PVC (în prezent rareori reciclate), întrucât producătorii de țevi care utilizează în prezent PVC recuperat din profiluri și benzi pentru a produce noi țevi vor trebui să îl înlocuiască cu o sursă alternativă de PVC. Cu toate acestea, pentru a acorda operatorilor economici suficient timp pentru a institui procese specifice de colectare și reciclare a deșeurilor din PVC, pentru a-și reorganiza lanțurile de aprovizionare și, dacă este necesar, pentru a achiziționa PVC recuperat din alte surse decât profilurile și benzile, această obligație trebuie să se aplice după 36 de luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.

(19)

În scopul asigurării respectării legii și pentru a garanta faptul că profesioniștii și consumatorii sunt informați în mod adecvat cu privire la posibilele riscuri, articolele din PVC care conțin PVC rigid recuperat trebuie să poarte un marcaj dacă conțin plumb în concentrație egală cu sau mai mare de 0,1 % din materialul PVC, în procente de greutate. Acest lucru trebuie, de asemenea, să faciliteze colectarea separată a deșeurilor care conțin plumb.

(20)

Dat fiind că este dificil de determinat dacă PVC-ul din articole este PVC recuperat, furnizorii de articole din PVC care beneficiază de derogări legate de conținutul lor de PVC recuperat trebuie să poată dovedi originea recuperată a materialului prin prezentarea unor documente justificative. În Uniune, reciclatorii dispun de mai multe sisteme de certificare, toate bazate pe specificațiile tehnice din standardul EN 15343:2007 (10), pentru a-și susține afirmațiile privind trasabilitatea PVC-ului recuperat. Având în vedere că autoritățile de aplicare a legii nu dețin mijloace practice adecvate pentru a verifica afirmațiile privind recuperarea referitoare la PVC-ul recuperat din articolele importate, aceste afirmații trebuie să fie confirmate prin intermediul unei certificări efectuate de către o parte terță independentă.

(21)

Derogarea specifică propusă anterior pentru pigmenții de plumb „galben de sulfocromat de plumb” și „roșu de cromat, molibdat și sulfat de plumb” trebuie să fie eliminată din proiectul de regulament. Având în vedere jurisprudența recentă (11) și intenția agenției de a transmite un dosar de restricționare în temeiul articolului 69 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 referitor la riscul care decurge din utilizarea acestor doi pigmenți de plumb, Comisia consideră că derogarea respectivă nu mai este necesară.

(22)

Având în vedere riscurile scăzute și lipsa unor alternative adecvate, trebuie stabilită o derogare pentru separatoarele din PVC și siliciu utilizate în bateriile cu plumb pentru o perioadă de 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, după care se preconizează că vor fi disponibile alternative adecvate.

(23)

Pentru a se evita dubla reglementare, trebuie prevăzută o derogare pentru articolele care fac deja obiectul Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 sau al altor acte legislative ale Uniunii care reglementează conținutul de plumb din PVC.

(24)

Întrucât industria din Uniune nu mai utilizează stabilizatori cu plumb în PVC din 2015, o perioadă de 18 luni este considerată suficientă pentru ca majoritatea operatorilor economici să se poată adapta la noile cerințe, să își lichideze stocurile și să transmită informațiile relevante cu privire la restricție în cadrul lanțurilor lor de aprovizionare. În plus, restricția nu trebuie să se aplice în cazul articolelor din PVC deja introduse pe piață înainte de sfârșitul perioadei respective, întrucât acest lucru ar crea dificultăți considerabile în ceea ce privește asigurarea respectării acesteia.

(25)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 trebuie modificat în consecință.

(26)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 133 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006,

(1)

Acordul privind Spațiul Economic European (2) („Acordul privind SEE”) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1994.

(2)

În temeiul articolului 98 din Acordul privind SEE, Comitetul mixt al SEE constituit prin Acordul privind SEE (denumit în continuare „Comitetul mixt al SEE”) poate decide să modifice, printre altele, anexa I (Chestiuni veterinare și fitosanitare) și anexa II (Reglementări tehnice, standarde, încercări și certificare) la Acordul privind SEE.

(3)

Regulamentul (UE) 2019/1009 al Parlamentului European și al Consiliului (3) trebuie să fie încorporat în Acordul privind SEE.

(4)

Prin urmare, anexele I și II la Acordul privind SEE ar trebui să fie modificate în consecință.

(5)

Prin urmare, poziția Uniunii în cadrul Comitetului mixt al SEE ar trebui să se bazeze pe proiectul de decizie atașat,

(1)

Acordul privind Spațiul Economic European (2) („Acordul privind SEE”) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1994.

(2)

În temeiul articolului 98 din Acordul privind SEE, Comitetul mixt al SEE poate decide să modifice, printre altele, anexa II (Reglementări tehnice, standarde, încercări și certificare) și anexa XIII (Transporturile) la Acordul privind SEE.

(3)

Regulamentul (UE) 2018/1139 al Parlamentului European și al Consiliului (3) ar trebui să fie încorporat în Acordul privind SEE.

(4)

Anexa II (Reglementări tehnice, standarde, încercări și certificare) și anexa XIII (Transporturile) la Acordul privind SEE ar trebui, prin urmare, să fie modificate în consecință.

(5)

Prin urmare, poziția Uniunii în cadrul Comitetului mixt al SEE ar trebui să se bazeze pe proiectul de decizie atașat,

(1)

Acordul privind Spațiul Economic European (2) („Acordul privind SEE”) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1994.

(2)

În temeiul articolului 98 din Acordul privind SEE, Comitetul mixt al SEE poate decide să modifice, printre altele, Protocolul 31 privind cooperarea în domenii specifice în afara celor patru libertăți anexat la Acordul privind SEE.

(3)

Este oportună extinderea cooperării dintre părțile contractante la Acordul privind SEE pentru a încorpora Regulamentul (UE) 2019/126 al Parlamentului European și al Consiliului (3).

(4)

Prin urmare, Protocolul 31 la Acordul privind SEE ar trebui modificat pentru ca această cooperare extinsă să poată fi realizată începând cu 1 ianuarie 2023.

(5)

În consecință, poziția Uniunii în cadrul Comitetului mixt al SEE ar trebui să se bazeze pe proiectul de decizie atașat,

(1)

Prin Decizia (PESC) 2021/509 a Consiliului (1) a fost instituit Instrumentul european pentru pace (IEP) pentru finanțarea de către statele membre a acțiunilor Uniunii în cadrul politicii externe și de securitate comune (PESC) în vederea menținerii păcii, a prevenirii conflictelor și a consolidării securității internaționale în temeiul articolului 21 alineatul (2) litera (c) din tratat. În special, în temeiul articolului 1 alineatul (2) din Decizia (PESC) 2021/509, IEP urmează să fie utilizat pentru finanțarea măsurilor de asistență, precum acțiunile de consolidare a capacităților statelor terțe și ale organizațiilor regionale și internaționale legate de chestiuni militare și de apărare.

(2)

Forțele armate ucrainene contracarează agresiunea Rusiei, confruntându-se cu victime în rândul militarilor și al civililor, de mai mulți ani. Agresiunea Rusiei a escaladat în mod dramatic în februarie 2022 prin invazia neprovocată a Ucrainei, desfășurată la scară largă de către forțele armate ale Federației Ruse.

(3)

La 25 februarie 2022, Guvernul Ucrainei a adresat Uniunii o cerere de asistență urgentă sub formă de furnizare de echipamente militare. Ca răspuns, începând cu 28 februarie 2022, s-a acordat sprijin în cadrul IEP în temeiul Deciziilor (PESC) 2022/338 (2) și (PESC) 2022/339 (3) ale Consiliului.

(4)

În cadrul celui de al 24-lea summit UE-Ucraina din 3 februarie 2023, Uniunea și statele sale membre și-au reiterat sprijinul continuu pentru Ucraina și pentru poporul ucrainean împotriva războiului de agresiune în curs al Rusiei, atât timp cât va fi necesar. În cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului European din 9-10 februarie 2023, președintele Ucrainei a subliniat nevoia urgentă de sprijin militar suplimentar pentru Ucraina.

(5)

La 2 martie 2023, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (denumit în continuare „Înaltul Reprezentant”) a primit o cerere din partea Ucrainei ca Uniunea să acorde asistență forțelor armate ucrainene prin furnizarea de lovituri de artilerie cu calibrul de 155 mm.

(6)

La 20 martie 2023, Consiliul a convenit asupra unei abordări pe trei direcții, cu scopul, în special, de a accelera livrarea și achizițiile comune având ca obiectiv un milion de muniții de artilerie pentru Ucraina, în cadrul unui efort comun pe durata următoarelor 12 luni, și a solicitat punerea în aplicare rapidă a acestor trei direcții, care sunt interconectate și care trebuie să fie urmărite în paralel și în mod coordonat. Consiliul a solicitat statelor membre să livreze urgent Ucrainei muniție de artilerie sol-sol și, dacă se solicită, rachete. De asemenea, în ceea ce privește cea de a treia direcție, Consiliul a invitat Comisia să prezinte propuneri concrete pentru a sprijini urgent creșterea capacităților de producție ale industriei europene de apărare, a securiza lanțurile de aprovizionare, a facilita proceduri de achiziții eficiente, a remedia deficiențele la nivelul capacităților de producție și a promova investițiile, inclusiv, după caz, mobilizând bugetul Uniunii.

(7)

De asemenea, Consiliul a invitat statele membre să achiziționeze în comun pentru Ucraina muniție de calibru 155 mm și, dacă se solicită, rachete, în cel mai rapid mod posibil până la 30 septembrie 2023, de la industria europeană de apărare (și din Norvegia), în limitele parametrilor definiți în contextul unui proiect existent al Agenției Europene de Apărare (AEA) sau prin proiecte complementare de achiziții comune conduse de un stat membru.

(8)

Clauzele și condițiile prevăzute în prezenta decizie sunt relevante numai pentru achizițiile comune menționate la punctul 3 din nota intitulată „Accelerarea livrării și a achizițiilor comune de muniție pentru Ucraina”, aprobată de Consiliu la 20 martie 2023, și nu aduc atingere eventualelor clauze și condiții prevăzute în viitoarele decizii sau regulamente privind industria europeană de apărare.

(9)

Măsurile de asistență sunt puse în aplicare luând în considerare principiile și cerințele prevăzute în Decizia (PESC) 2021/509, în special în concordanță cu Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului (4), și în conformitate cu normele de execuție a veniturilor și cheltuielilor finanțate în cadrul IEP (denumite în continuare „normele de execuție ale IEP”), inclusiv cu normele privind originea echipamentelor militare. Prin derogare de la articolul 50 din cartea a treia din normele de execuție ale IEP, și având în vedere circumstanțele speciale, participarea la procedurile de achiziții comune pentru muniții și rachete care urmează să fie finanțate prin prezenta măsură de asistență este deschisă numai operatorilor economici stabiliți în Uniune sau în Norvegia și care produc munițiile și rachetele respective în Uniune sau în Norvegia, fără a aduce atingere niciunei decizii viitoare. Ar trebui să se aplice regulile de origine prevăzute la articolul 60 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5). Munițiile și rachetele care au trecut printr-o etapă importantă de fabricație în Uniune sau în Norvegia care constă în asamblarea finală ar trebui să fie, de asemenea, considerate eligibile. Lanțurile de aprovizionare ale acestor operatori pot include operatori care sunt stabiliți sau care își desfășoară activitatea de producție în afara Uniunii sau a Norvegiei. În acest sens, ar trebui să se țină seama de interesele în materie de securitate și de apărare ale statelor membre.

(10)

Consiliul își reafirmă hotărârea de a proteja, promova și respecta drepturile omului, libertățile fundamentale și principiile democratice și de a consolida statul de drept și buna guvernanță în conformitate cu Carta Organizației Națiunilor Unite, cu Declarația Universală a Drepturilor Omului și cu dreptul internațional, în special cu dreptul internațional al drepturilor omului și cu dreptul internațional umanitar.

(11)

Consiliul va primi actualizări periodice lunare cu privire la punerea în aplicare a măsurii de asistență în temeiul prezentei decizii pentru a monitoriza progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivului de a furniza Ucrainei un milion de muniții de artilerie. Totodată, vor fi organizate reuniuni periodice la nivelul directorilor naționali pentru armament cu Grupul operativ pentru achiziții publice comune în domeniul apărării (Comisia, Serviciul European de Acțiune Externă, AEA), pentru a evalua nevoile și capabilitățile industriale, precum și pentru a asigura coordonarea strânsă necesară, în special în ceea ce privește furnizarea din stocurile existente, reorganizarea priorităților pentru comenzile existente și diferitele proiecte de achiziții comune, cu scopul de a asigura o punere în aplicare adecvată a celor trei direcții diferite.

(12)

Comitetul Reprezentanților Permanenți va monitoriza punerea în aplicare în paralel și în mod coordonat a abordării axate pe trei direcții.

(13)

Consiliul a menționat, de asemenea, că își menține angajamentul de a oferi sprijin politic și militar Ucrainei, în special prin intermediul IEP și al misiunii de asistență militară a UE în sprijinul Ucrainei, fără a aduce atingere caracterului specific al politicilor de securitate și de apărare ale anumitor state membre și asigurând că interesele în materie de securitate și de apărare ale tuturor statelor membre sunt luate în considerare în mod corespunzător,

(1)

Comitetul mixt și-a adoptat propriul regulamentul de procedură prin Decizia nr. 1/2023 din 16 martie 2023.

(2)

În temeiul articolului 6 alineatul (1) din Acordul dintre Uniunea Europeană și Ucraina privind transportul rutier de mărfuri (denumit în continuare „acordul”), acordul se aplică până la 30 iunie 2023.

(3)

În temeiul articolului 7 alineatul (2) din acord, comitetul mixt este convocat cel târziu cu trei luni înainte de expirarea acordului pentru a evalua și a decide cu privire la necesitatea continuării acordului, inclusiv durata acestuia.

(4)

Monitorizarea acordului a arătat că acesta a devenit esențial pentru buna funcționare a culoarelor de solidaritate dintre UE și Ucraina.

(5)

Prin urmare, prelungirea acordului este un răspuns la solicitarea adresată de către șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană ca Uniunea Europeană „să îmbunătățească în continuare eficiența tuturor culoarelor de solidaritate”, întrucât acestea „au permis exportul de volume semnificative din recoltele, produsele agricole și îngrășămintele ucrainene către țările care au cea mai mare nevoie de acestea” (2).

(6)

Acordul a fost, de asemenea, pozitiv pentru Uniunea Europeană, întrucât a permis o creștere a exporturilor către Ucraina. Cu toate acestea, acordul a condus doar la o creștere limitată a operațiunilor operatorilor de transport rutier ucraineni pe teritoriul Uniunii Europene și nu a ridicat nivelul concurenței pentru operatorii de transport rutier din UE într-un mod inacceptabil.

(7)

Acordul a sprijinit, de asemenea, acțiunile întreprinse de autoritățile statelor membre competente pentru controlul documentelor conducătorilor auto în ceea ce privește combaterea fraudei și a falsificării.

(8)

Prelungirea acordului ar trebui înțeleasă inclusiv ca o contribuție la reconstrucția Ucrainei după războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

(9)

Prin urmare, este oportun să se prelungească acordul până la 30 iunie 2024,

(1)

Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte (denumit în continuare „acordul”) a intrat în vigoare la 1 septembrie 2017.

(2)

Articolul 1 alineatul (2) litera (d) din acord prevede că scopul acordului este, printre altele, de a sprijini eforturile Ucrainei de a finaliza tranziția către o economie de piață funcțională, printre altele, prin apropierea progresivă a legislației sale de cea a Uniunii.

(3)

La articolul 124 din acord, părțile recunosc importanța apropierii legislației existente a Ucrainei de cea a Uniunii în sectorul serviciilor de telecomunicații. Ucraina s-a angajat să garanteze faptul că legislația sa actuală și viitoare devine în mod progresiv compatibilă cu acquis-ul Uniunii. Se prevede că o astfel de apropiere se va extinde treptat la toate actele acquis-ului Uniunii menționate în apendicele XVII-2-XVII-5 la anexa XVII la acord și ar trebui, odată ce sunt îndeplinite condițiile în acest sens, să conducă la integrarea treptată a Ucrainei pe piața internă a UE, în special prin acordarea reciprocă a tratamentului de piață internă în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din anexa XVII la acord.

(4)

Ucraina a solicitat continuarea integrării în ceea ce privește roamingul în rețelele publice de comunicații mobile din Uniune, în special tratamentul de piață internă în scopul roamingului în rețelele publice de comunicații mobile.

(5)

Normele privind roamingul fac parte din acquis-ul Uniunii în domeniul telecomunicațiilor, dar nu au fost incluse în apendicele XVII-3 (Norme aplicabile serviciilor de telecomunicații) la anexa XVII la acord. Prin urmare, apendicele XVII-3 ar trebui să fie completat cu actele relevante ale Uniunii referitoare la roamingul în rețelele publice de comunicații mobile.

(6)

În stadiul actual de dezvoltare economică și juridică a pieței interne a UE în ceea ce privește serviciile de telecomunicații, actele relevante ale Uniunii referitoare la roaming sunt următoarele: Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului (1), Regulamentul (UE) 2022/612 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 aprilie 2022 (2), Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2286 al Comisiei (3), precum și Regulamentul delegat (UE) 2021/654 al Comisiei (4).

(7)

Directiva (UE) 2018/ este deja inclusă în apendicele XVII-3 la anexa XVII la acord. Este necesar să se includă celelalte acte relevante pentru roamingul în rețelele publice de comunicații mobile în apendicele respectiv, pentru a permite tranziția treptată a Ucrainei către adoptarea integrală și punerea în aplicare completă a tuturor dispozițiilor aplicabile sectorului telecomunicațiilor, în special a celor privind roamingul în rețelele publice de comunicații mobile.

(8)

O evaluare pozitivă a legislației ucrainene, a punerii sale în aplicare și a asigurării respectării acesteia, efectuată în conformitate cu principiile stabilite în anexa XVII la acord, este o condiție prealabilă necesară pentru orice decizie a Comitetului pentru comerț de a acorda tratamentul de piață internă în temeiul articolului 4 alineatul (3) din anexa XVII în ceea ce privește un anumit sector. În contextul acquis-ului Uniunii privind roamingul în rețelele publice de comunicații mobile, cerința de a realiza adoptarea integrală și punerea în aplicare completă înainte de adoptarea deciziei privind tratamentul de piață internă în temeiul articolului 4 alineatul (3) din anexa XVII nu ar trebui înțeleasă ca implicând aplicarea între părțile la acord a limitelor de salvgardare pentru tarifele medii cu ridicata pentru furnizarea de servicii reglementate legate de roaming în rețelele publice de comunicații mobile. Același lucru este valabil și pentru tarifele maxime reglementate de terminare a apelurilor de voce pentru serviciul de terminare a unui apel către un utilizator final din rețeaua sa. Acestea se acordă reciproc între părțile la acord de la data specificată într-o eventuală decizie a Comitetului pentru comerț de a acorda tratamentul de piață internă pentru roamingul în rețelele publice de comunicații mobile în temeiul articolului 4 alineatul (3) din anexa XVII.

(9)

Integrarea treptată a Ucrainei pe piața internă a UE, în special în ceea ce privește serviciile de telecomunicații, va necesita, printre altele, punerea în aplicare integrală a Regulamentului delegat (UE) 2021/654, în conformitate cu obiectivele regulamentului respectiv. În prezent, Ucraina nu este în măsură să transpună și să pună în aplicare integral tarifele maxime unice de terminare a apelurilor de la nivelul Uniunii în scopul serviciilor naționale de terminare a apelurilor în Ucraina. Cu toate acestea, punerea în aplicare a tarifelor maxime unice de terminare a apelurilor la nivelul Uniunii și în cazul serviciilor naționale de terminare a apelurilor de voce în Ucraina nu este absolut necesară pentru o mai bună integrare în ceea ce privește roamingul în rețelele publice de comunicații mobile. Prin urmare, pentru acest aspect al Regulamentului delegat (UE) 2021/654 este prevăzut un calendar diferit pentru punerea în aplicare, pe care Ucraina se angajează să îl pună pe deplin în aplicare în termen de trei ani de la o eventuală decizie a Comitetului pentru comerț de a acorda tratamentul de piață internă roamingului în rețelele publice de comunicații mobile în temeiul articolului 4 alineatul (3) din anexa XVII la acord.

(10)

Regulamentul delegat (UE) 2021/654 se aplică, de asemenea, în anumite condiții, apelurilor care provin de la numere din țări terțe, cu scopul de a aplica tarifele maxime unice la nivelul Uniunii de terminare a apelurilor de voce într-un mod deschis, transparent și nediscriminatoriu și de a limita excluderea apelurilor care provin de la numere din țări terțe la ceea ce este strict necesar pentru a asigura realizarea obiectivelor pieței interne și proporționalitatea. În prezent, Ucraina nu este în măsură să transpună și să pună în aplicare integral tarifele maxime unice de terminare a apelurilor de la nivelul Uniunii în scopul apelurilor care provin de la numere din țări terțe. Deși punerea în aplicare a tarifelor maxime unice de terminare a apelurilor la nivelul Uniunii și în cazul terminării apelurilor care provin de la numere din țări terțe nu este absolut necesară pentru o mai bună integrare în ceea ce privește roamingul în rețelele publice de comunicații mobile, ar fi necesară adoptarea integrală și punerea în aplicare completă de către Ucraina a Regulamentului delegat (UE) 2021/654 pentru a asigura alinierea la normele aplicabile în cadrul pieței interne a serviciilor de telecomunicații din UE. Prin urmare, pentru acest aspect al Regulamentului delegat (UE) 2021/654 este prevăzut un calendar diferit pentru punerea în aplicare, pe care Ucraina se angajează să îl pună pe deplin în aplicare înainte de o eventuală decizie a Comitetului pentru comerț de a acorda tratamentul de piață internă serviciilor de telecomunicații în temeiul articolului 4 alineatul (3) din anexa XVII la acord.

(11)

Articolul 1 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2022/612 și articolul 3 alineatul (2) și alineatul (3) din Regulamentul delegat (UE) 2021/654 se referă la cursurile de schimb de referință publicate de Banca Centrală Europeană în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Banca Centrală Europeană nu publică în prezent cursurile de schimb pentru grivna ucraineană. Prin urmare, este necesară o adaptare în ceea ce privește aceste dispoziții pentru a prevedea utilizarea cursurilor de schimb dintre euro și grivna ucraineană publicate de Banca Națională a Ucrainei atât timp cât Banca Centrală Europeană nu publică cursurile de schimb pentru grivna ucraineană.

(12)

Articolul 11 din anexa XVII la acord împuternicește Comitetul pentru comerț să adauge celelalte patru acte ale Uniunii la anexa XVII la acord prin modificarea acesteia.

(13)

De îndată ce Ucraina consideră că un anumit act juridic al Uniunii a fost adoptat și pus în aplicare în mod corespunzător, Ucraina transmite co-secretarului Uniunii al Comitetului pentru comerț tabelele relevante de transpunere, împreună cu o traducere oficială în limba engleză a actului juridic ucrainean de punere în aplicare, astfel încât Comisia Europeană să efectueze evaluarea cuprinzătoare prevăzută în apendicele XVII-6 la anexa XVII la acord.

(14)

Având în vedere actualul război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, punerea în aplicare a obligațiilor prevăzute în prezenta decizie se poate dovedi în mod obiectiv imposibilă sau excesiv de dificilă în termenele prevăzute. În acest caz, Ucraina ar trebui să înainteze chestiunea Comitetului pentru comerț în conformitate cu articolul 11 din anexa XVII la acord, care examinează chestiunea în conformitate cu articolul 3 alineatele (4) și (5) din anexa XVII la acord,