This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document C:2023:228:FULL
Official Journal of the European Union, C 228, 29 June 2023
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, C 228, 29 iunie 2023
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, C 228, 29 iunie 2023
Display all documents published in this Official Journal
|
ISSN 1977-1029 |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 228 |
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Comunicări şi informări |
Anul 66 |
|
Cuprins |
Pagina |
|
|
|
I Rezoluții, recomandări și avize |
|
|
|
AVIZE |
|
|
|
Comitetul Economic şi Social European |
|
|
|
A 578-a sesiune plenară a CESE – reînnoirea mandatului, 26.4.2023-27.4.2023 |
|
|
2023/C 228/01 |
||
|
2023/C 228/02 |
||
|
2023/C 228/03 |
||
|
2023/C 228/04 |
||
|
2023/C 228/05 |
||
|
2023/C 228/06 |
||
|
2023/C 228/07 |
||
|
2023/C 228/08 |
||
|
2023/C 228/09 |
||
|
2023/C 228/10 |
||
|
2023/C 228/11 |
|
|
III Acte pregătitoare |
|
|
|
Comitetul Economic şi Social European |
|
|
|
A 578-a sesiune plenară a CESE – reînnoirea mandatului, 26.4.2023-27.4.2023 |
|
|
2023/C 228/12 |
||
|
2023/C 228/13 |
||
|
2023/C 228/14 |
||
|
2023/C 228/15 |
||
|
2023/C 228/16 |
||
|
2023/C 228/17 |
||
|
2023/C 228/18 |
||
|
2023/C 228/19 |
||
|
2023/C 228/20 |
||
|
2023/C 228/21 |
||
|
2023/C 228/22 |
||
|
2023/C 228/23 |
||
|
2023/C 228/24 |
||
|
2023/C 228/25 |
|
RO |
|
I Rezoluții, recomandări și avize
AVIZE
Comitetul Economic şi Social European
A 578-a sesiune plenară a CESE – reînnoirea mandatului, 26.4.2023-27.4.2023
|
29.6.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 228/1 |
Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Recomandările CESE pentru o reformă solidă a semestrului european”
(Aviz din proprie inițiativă)
(2023/C 228/01)
|
Raportori: |
Gonçalo LOBO XAVIER Javier DOZ ORRIT Luca JAHIER |
|
Decizia Adunării Plenare |
27.10.2022 |
|
Temei juridic |
Articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul de procedură |
|
|
Aviz din proprie inițiativă |
|
Secțiunea competentă |
Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială |
|
Data adoptării în secțiune |
18.4.2023 |
|
Data adoptării în sesiunea plenară |
27.4.2023 |
|
Sesiunea plenară nr. |
578 |
|
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri) |
226/2/6 |
1. Concluzii și recomandări
|
1.1. |
În pofida deficiențelor sale, semestrul european a jucat un rol important în coordonarea politicilor economice naționale în cadrul UE. Cu toate acestea, procedurile sale nu au permis implicarea satisfăcătoare a cetățenilor și a actorilor politici, economici și sociali naționali din statele membre în procesele și recomandările sale. În majoritatea statelor membre, participarea societății civile organizate la semestrul european este insuficientă și de slabă calitate. Deși au existat anumite îmbunătățiri în consultările cu privire la elaborarea planurilor naționale de redresare și reziliență (PNRR), ele nu au fost consolidate, iar în unele țări, situația a regresat din nou, din motive politice, în ce privește angajamentele de a sprijini în continuare această participare. |
|
1.2. |
Comunicarea Comisiei Europene (CE) referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE (1), pe care Comitetul Economic și Social European (CESE) o sprijină (2), instituie un cadru al politicii fiscal-bugetare mai flexibil și mai bine diferențiat, care va necesita negocieri și acorduri între instituțiile UE și statele membre. Pentru ca acestea să fie încununate de succes, este esențial ca responsabilitatea pentru acest proces și pentru angajamentele aferente să fie asumată la nivel național. În acest scop, este nevoie de o reformă a procedurilor și a calendarelor semestrului european. |
|
1.3. |
CESE consideră că asumarea responsabilității de către statele membre este posibilă numai cu condiția implicării concrete și structurale a actorilor politici, economici și sociali în procesul semestrului european. CESE consideră că implicarea partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile (OSC), așa cum este și cazul implicării parlamentelor naționale și a autorităților locale și regionale, trebuie să devină unul dintre pilonii semestrului european revizuit. Parlamentului European ar trebui să i se confere competențe sporite, astfel încât să poată avea drepturi extinse de codecizie cu privire la orientările politicilor economice și la propunerile cu caracter european. |
|
1.4. |
CESE propune reformarea semestrului european pentru a-l face mai transparent și democratic, pentru a crește implicarea societății civile organizate și eficacitatea modului lui de funcționare, în legătură cu obiectivele referitoare la creșterea economică și la locurile de muncă de calitate, la coeziunea socială și la convergența dintre statele membre, precum și cu obiectivul de accelerare a tranziției verzi și a celei digitale. Sistemele de indicatori existente trebuie revizuite, completate și modificate în așa fel încât să fie coerente între ele, contribuind astfel la îmbunătățirea procedurilor de evaluare. |
|
1.5. |
CESE consideră că principalele instrumente ale semestrului european, în special recomandările specifice fiecărei țări, ar trebui să acopere o perioadă de trei ani și să facă obiectul unor evaluări și revizuiri anuale. Prezenta propunere este în concordanță cu comunicarea CE referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE și va facilita procesele de asumare a responsabilității la nivel național și de participare a societății civile organizate. |
|
1.6. |
Respectarea recomandărilor specifice fiecărei țări este factorul care permite evaluarea validității și a eficacității semestrului european. Prin urmare, CESE consideră că cel mai adecvat stimulent este de a corela punerea lor în aplicare cu bugetul UE și de a stabili ca o parte din fonduri să provină din acesta din urmă, după modelul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). |
|
1.7. |
CESE propune ca partenerii sociali și organizațiile societății civile să fie implicați printr-o procedură de consultare oficială structurată, atât la nivel european, cât și la nivel național, care să acopere nu numai etapele de elaborare și de luare a deciziilor, ci și etapele de punere în aplicare, monitorizare și evaluare. Procedura ar trebui să se desfășoare în cadrul unui organism specific sau al unui organism preexistent căruia îi sunt conferite prin lege astfel de funcții. Consiliile economice și sociale naționale existente ar trebui, de asemenea, să joace un rol relevant în acest proces. |
|
1.8. |
CESE consideră că principiile și caracteristicile generale ale implicării structurate și permanente a societății civile organizate în diferitele etape ale semestrului european ar trebui definite într-un regulament al UE, ținând seama de faptul că rămâne la latitudinea legislației naționale să precizeze ulterior procedurile și organismele în cadrul cărora se desfășoară această consultare, și respectând criteriile deschiderii, transparenței și reprezentativității. |
|
1.9. |
În opinia CESE, prezentul regulament ar trebui să stabilească criterii și principii de bază privind, printre altele, următoarele aspecte: calendarele (legate de cele ale MRR și ale semestrului european), caracterul oficial al reuniunilor și accesul public la documentație în timp util și în forma adecvată, procesele-verbale, comunicarea publică a propunerilor și a răspunsurilor guvernamentale și o foaie de parcurs pentru punerea în aplicare a acordurilor. |
|
1.10. |
CESE consideră că dezbaterea privind capacitatea bugetară și resursele proprii ale UE trebuie aprofundată. În opinia Comitetului, provocările geopolitice, economice, sociale și de mediu cu care se va confrunta UE în următorii ani vor necesita finanțarea unor bunuri comune europene. |
2. Introducere
|
2.1. |
Scopul prezentului aviz este de a încuraja reflecția și formularea de propuneri în vederea unei reforme solide a procedurilor semestrului european, pentru ca guvernanța economică a UE să devină mai transparentă, mai democratică și mai eficace și pentru a implica într-un mod mai eficace societatea civilă organizată. |
|
2.2. |
Analiza și propunerile noastre țin seama de conținutul guvernanței economice a UE, de comunicarea CE care stabilește orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, precum și de avizul CESE privind această comunicare și de rezoluțiile Comitetului privind implicarea societății civile organizate în elaborarea și punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență (PNRR) (2021 și 2022) (3). |
|
2.3. |
Ca și în cazul pregătirii rezoluțiilor menționate mai sus, am efectuat o amplă consultare a reprezentanților societății civile organizate, prin intermediul delegațiilor naționale ale Grupului privind semestrul european (compus din trei membri din fiecare țară – câte unul pentru fiecare grup). Această consultare a luat forma unui chestionar și a șapte vizite la nivel de țară (mese rotunde). Rezultatele consultării sunt prezentate în anexă (4), fiind rezumate la punctul 5 din aviz. |
3. Contextul general
|
3.1. |
După criza din 2008, semestrul european a fost introdus ca instrument de guvernanță economică a UE. Concentrându-se inițial pe stabilitatea financiară a statelor membre, el a integrat de-a lungul timpului aspecte sociale și de ocupare a forței de muncă, pe lângă politicile economice și bugetare. În prezent, semestrul european este un ciclu semestrial de coordonare a politicilor economice, de ocupare a forței de muncă, sociale și fiscal-bugetare: statele membre își aliniază bugetele și politicile economice la obiectivele și normele convenite la nivelul UE. De la introducerea sa, în 2011, semestrul european a devenit un forum consacrat pentru discutarea provocărilor în materie de politică fiscal-bugetară, economică și de ocupare a forței de muncă ale statelor membre ale UE în cadrul unui calendar anual comun. Date fiind repercusiunile economice și sociale ale pandemiei din 2020 și războiul declanșat de invadarea nejustificată și neprovocată a Ucrainei de către Federația Rusă, a devenit necesară o mai bună coordonare între statele membre. Prin urmare, în 2021, semestrul european a fost adaptat pentru a ține seama de crearea MRR. În prezent, punerea în aplicare a PNRR impulsionează agenda de reformă și de investiții a statelor membre pentru anii următori. Semestrul european, cu domeniul său de aplicare mai larg și cu supravegherea multilaterală pe care o presupune, completează în mod util punerea în aplicare a PNRR. |
|
3.2. |
În conformitate cu articolul 18 alineatul (4) litera (q) din Regulamentul privind MRR (5), elaborarea și punerea în aplicare a PNRR ar trebui să furnizeze un rezumat al procesului de consultare, desfășurat în conformitate cu cadrul juridic național, și o scurtă explicație a modului în care contribuțiile părților interesate se reflectă în planul de redresare și reziliență. Printre aceste părți interesate se numără autoritățile locale și regionale, partenerii sociali, organizațiile societății civile, organizațiile de tineret și altele. Cu toate acestea, așa cum a subliniat CESE în rezoluția sa adoptată în mai 2022, implicarea societății civile organizate a fost percepută până în prezent ca fiind în general nesatisfăcătoare, chiar și luând în considerare diferențele firești dintre țări în cadrul proceselor de consultare existente. |
|
3.3. |
Cele patru obiective principale ale semestrului european sunt: 1. prevenirea dezechilibrelor macroeconomice excesive în UE; 2. asigurarea unor finanțe publice solide și sustenabile (Pactul de stabilitate și de creștere); 3. sprijinirea reformelor structurale menite să stimuleze creșterea economică, ocuparea forței de muncă și politicile sociale (Europa 2020, Pactul verde, obiectivele de dezvoltare durabilă, Pilonul european al drepturilor sociale); și 4. stimularea investițiilor. În urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 și a adoptării NextGenerationEU, obiectivul este acum și de a monitoriza PNRR. |
|
3.4. |
În noiembrie 2022, CE a publicat o comunicare care stabilește orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE (6), propunând menținerea valorilor de referință ale PSC (deficitul de 3 % din PIB și ponderea datoriei în PIB de 60 %) și stabilirea unor proceduri de reducere a datoriei diferențiate pe țări și negociate cu guvernele acestora (cu planuri naționale privind traiectoria bugetară pe termen mediu). Acest cadru revizuit ar urma să fie mai simplu, mai transparent și mai eficace, cu o mai mare asumare la nivel național și o mai bună asigurare a respectării normelor. În cadrul acestei arhitecturi revizuite, planurile bugetare ale celor mai îndatorate state membre ar urma să fie stabilite pentru o perioadă de patru ani (cu o posibilă prelungire cu încă trei ani), urmărind în același timp o agendă de investiții și de reformă specifică și stabilită de comun acord, supusă unei monitorizări anuale a conformității. Această propunere reflectă „spiritul NextGenerationEU”, la care s-a făcut referire. Concluziile Consiliului Ecofin din 14 martie 2023 (7) cuprind numeroase domenii în care există o convergență de opinii între statele membre și domenii în care sunt necesare lucrări suplimentare cu privire la un cadru revizuit. Acestea oferă orientări politice pentru pregătirea propunerilor legislative relevante de către Comisia Europeană. În special, Consiliul a arătat că statele membre ar trebui să implice sistematic partenerii sociali, societatea civilă și alte părți interesante relevante, în timp util și într-un mod semnificativ, în toate etapele ciclului semestrului european și al ciclului de elaborare a politicilor, deoarece acest lucru este esențial pentru succesul coordonării și al punerii în aplicare a politicilor economice, de ocupare a forței de muncă și sociale. Acest mesaj a fost aprobat și de Consiliul European la 23 martie. |
|
3.5. |
Prin intermediul acestui instrument de coordonare, CESE a încercat în permanență să stimuleze implicarea societății civile organizate în deciziile care ar putea-o afecta. Scopul său a fost de a consolida legitimitatea democratică și încrederea societății civile în instituțiile UE și de a asigura o punere în aplicare mai eficace a planurilor și agendelor naționale menționate anterior. Prin urmare, această consultare a fost menită să identifice recomandările societății civile organizate din statele membre, consolidându-i rolul jucat în aceste procese. Consultarea a luat în considerare modificările în curs legate de semestrul european (punerea în aplicare a MRR, integrarea capitolului dedicat planului REPowerEU și revizuirea cadrului de guvernanță economică al UE). |
4. Metodologia utilizată pentru această consultare
|
4.1. |
Datele și informațiile necesare pentru acest raport au fost colectate între decembrie 2022 și martie 2023. În total, au fost primite 23 de contribuții naționale (răspunsuri la chestionar și/sau organizarea unei mese rotunde) (8). Consultările au avut loc pe baza informațiilor de care dispun membrii și au implicat parteneri sociali și OSC. În unele țări, au fost implicate consilii economice și sociale naționale sau organisme echivalente, iar în altele au fost consultați și reprezentanți guvernamentali. |
|
4.2. |
Prezentul aviz se bazează, de asemenea, pe surse externe, cum ar fi publicațiile grupurilor de reflecție, studiile de cercetare comparative și dezbaterile naționale. În plus, chestionarul a fost trimis câtorva organizații europene ale societății civile, unor părți ale Grupului de legătură al CESE și altor reprezentanți din cadrul celor trei grupuri ale CESE. |
5. Observații bazate pe rezultatele consultărilor
Secțiunea I: Monitorizarea activității noastre anterioare privind PNRR
5.1. Întrebarea 1 – Situația actuală a implicării organizațiilor societății civile în punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență
În general, nu au existat schimbări majore. Principalele obstacole sunt lipsa voinței politice a guvernelor, lipsa unei abordări sistematice și uniforme a monitorizării, precum și lipsa unor proceduri și structuri permanente și oficiale de informare și dialog. Societatea civilă organizată propune crearea unei platforme centrale privind semestrul european, care să includă toate informațiile naționale, crearea unor mecanisme standardizate de consultare și monitorizare, cu un rol mai activ pentru consiliile economice și sociale naționale (și pentru organismele echivalente).
Secțiunea II: Perspectivele societății civile organizate asupra semestrului european
Întrebarea 2 – Consultarea societății civile organizate în cadrul semestrului european.
Consultarea societății civile organizate în contextul semestrului european este considerată, în general, insuficientă și/sau ineficace – o formalitate, cu o rată scăzută de acceptare a propunerilor prezentate. Părțile interesate de la nivel național care au fost intervievate propun: un ciclu de consultare definit și regulat, cu un acces mai bun la documentație și o mai mare transparență, publicarea rezultatelor, un calendar coerent cu ciclul semestrului european și vizibilitatea procesului pentru public.
5.2. Întrebarea 3 – Eficacitatea și legitimitatea semestrului european ca instrument de coordonare a politicilor economice și fiscal-bugetare
Majoritatea reprezentanților societății civile organizate apreciază pozitiv rolul semestrului european în coordonarea politicilor economice și de ocupare a forței de muncă, chiar dacă deficiențele menționate îl împiedică să aibă o mai mare eficacitate și legitimitate, însă consideră că interactivitatea procesului este îngreunată de sarcina administrativă și de lipsa unei metode de consultare structurate și uniforme. Ei critică, de asemenea, rata scăzută de adoptare a recomandărilor specifice fiecărei țări și integrarea deficitară a Pilonului european al drepturilor sociale și a indicatorilor sociali în mecanismele de evaluare. Majoritatea propune ca reforma semestrului european să acorde prioritate obiectivelor pe termen mediu și lung.
5.3. Întrebarea 4 – Recomandările specifice fiecărei țări
Majoritatea respondenților consideră că recomandările specifice fiecărei țări sunt coerente cu provocările pe termen mediu și lung, chiar dacă sunt prea generale sau axate pe sustenabilitatea finanțelor publice, neglijând aspecte precum sănătatea, educația și incluziunea socială, și reflectă doar parțial interesele partenerilor sociali și ale OSC. O mai bună respectare a recomandărilor specifice fiecărei țări necesită o mai bună aliniere la prioritățile guvernului și ale cetățenilor, mecanisme de monitorizare și evaluare mai transparente și participative, precum și un sistem mai eficace de stimulente și sancțiuni.
5.4. Întrebarea 5 – Pilonul (pilonii) semestrului european care ar trebui consolidați în mod prioritar
Caracterul prioritar al reformelor structurale și al creșterii economice a fost consolidat de pandemie. Reformele structurale promovează reziliența economiei și necesită investiții – cea de-a doua prioritate a semestrului european. Investițiile ar trebui să sprijine dezvoltarea economică și coeziunea socială. Consolidarea dialogului social și participarea societății civile organizate la semestrul european trebuie să fie garantate printr-un act legislativ european. Sustenabilitatea finanțelor publice, principiu esențial, nu trebuie să se opună investițiilor care promovează convergența economică și socială ascendentă.
5.5. Întrebarea 7 – Fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI)
Majoritatea respondenților consideră că este necesar să se consolideze legătura dintre fondurile ESI și punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări, precum și dialogurile politice și sociale și sinergiile dintre organismele naționale responsabile de gestionarea semestrului european și a fondurilor ESI, pentru a furniza o foaie de parcurs pentru punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări. Ar trebui promovate o mai bună integrare și convergență a obiectivelor, politicilor și resurselor naționale, o mai bună corelare a fondurilor cu politicile europene și o mai bună utilizare a resurselor pentru a sprijini dezvoltarea regiunilor defavorizate.
Secțiunea III: Perspectivele societății civile organizate asupra guvernanței economice europene
5.6. Întrebarea 6 – Aspecte care trebuie consolidate pentru a îmbunătăți modul în care este pusă în aplicare guvernanța economică europeană
Transparența și responsabilitatea sunt considerate cele mai importante elemente pentru îmbunătățirea modului în care este pusă în aplicare guvernanța economică europeană. Este important să se garanteze că toate părțile interesate au acces la informații privind recomandările de politică economică și punerea lor în aplicare, pentru a crea indicatori macroeconomici, praguri și ținte clare, astfel încât cadrul de guvernanță economică al UE și semestrul european să fie mai detaliate, mai bine orientate și mai tangibile. De asemenea, s-a exprimat opinia că implicarea Parlamentului European, a parlamentelor naționale, a partenerilor sociali și a OSC ar trebui consolidată pentru a se garanta că politicile economice reflectă nevoile și preocupările unei game largi de părți interesate.
6. Observații generale
Revizuirea cadrului de guvernanță economică al UE
|
6.1. |
CESE sprijină propunerile CE de reformă a guvernanței economice (9) și solicită ca instrumentele lor legislative să fie adoptate rapid, astfel încât să poată intra în vigoare în 2024, când va fi eliminată și clauza derogatorie generală a PSC. |
|
6.2. |
Modificările cuprinse în comunicarea CE, în special cele care vizează reducerea nivelurilor datoriei publice în statele membre, în conformitate cu principiile diferențierii și flexibilității (10), vor implica în mod necesar modificări ale procedurilor semestrului european. CESE consideră că pentru a garanta o reprezentare democratică solidă a societății în ansamblu, una dintre consecințele inevitabile trebuie să fie o mai mare implicare a actorilor politici, economici și sociali de la nivel național. Diferitele puncte de vedere și interese, reprezentate în special de partenerii sociali și de organizațiile societății civile, ar trebui luate în considerare în mod corespunzător în acest domeniu important al politicii economice. CE subliniază importanța asumării responsabilității la nivel național. În acest context, este esențial ca planurile naționale privind traiectoria bugetară pe termen mediu să valorifice și să consolideze ceea ce s-a realizat în contextul planurilor de redresare și reziliență, și anume prin includerea unui articol similar cu articolul 18 alineatul (4) litera (q) din Regulamentul privind MRR, creând o obligație referitoare la un control mai strict al modului în care statele membre consultă societatea civilă organizată și îi integrează cerințele în planuri. Este esențial să se solicite punctele de vedere ale partenerilor sociali și ale organizațiilor societății civile cu privire la reformele și investițiile propuse în aceste planuri și la punerea lor în aplicare. |
|
6.3. |
CE a publicat de curând o comunicare intitulată „Un Plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete (11)”. Aceasta corelează necesitatea de a asigura respectarea obiectivelor Pactului verde, punerea în aplicare a conceptului de autonomie industrială strategică europeană și măsurile de consolidare a competitivității industriei verzi europene în fața consecințelor Legii privind reducerea inflației, promovate de guvernul SUA. Una dintre propunerile Planului industrial al Pactului verde este crearea unui Fond european pentru suveranitate, în contextul revizuirii la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual 2021-2027, pentru a investi în cele mai inovatoare tehnologii din domeniul tranziției verzi și al celei digitale, „protejând astfel coeziunea și piața unică împotriva riscurilor cauzate de disponibilitatea inegală a ajutoarelor de stat” (12). |
|
6.4. |
Dezbaterea politică și academică privind guvernanța economică a UE include aspecte precum construirea unei capacități bugetare centrale permanente a UE și nivelul și tipul de resurse proprii pe care ar trebui să le aibă UE. Prezentul aviz nu are drept scop formularea de observații cu privire la aceste aspecte. CESE consideră că instituțiile UE ar trebui să lanseze de urgență o reflecție profundă asupra acestor aspecte și asupra modelelor de aprofundare a integrării politicilor monetare, fiscale și bugetare. Cu toate acestea, considerăm că Comitetul reflectă opinia majorității societății civile organizate din Europa atunci când afirmă că, pentru a face față provocărilor geopolitice, economice, de mediu și sociale cu care se confruntă UE și statele sale membre și pentru a pune în aplicare cu succes transformările ecologice și digitale care conduc la un model economic mai productiv, mai competitiv și mai durabil din punct de vedere social și al mediului, este esențial să se găsească soluții europene comune și să se creeze bunuri europene comune. În opinia CESE, eliminarea decalajului tehnologic față de SUA și China și consolidarea lanțurilor valorice necesită o politică industrială europeană comună. Autonomia strategică pentru care pledează instituțiile europene, în domenii care variază de la politica externă și de apărare la politica industrială, tehnologică, comercială, de sănătate, în domeniul competențelor și în materie de cercetare și dezvoltare, necesită soluții europene comune și bunuri europene comune. Avem nevoie de mai mult decât soluțiile naționale bazate pe capacitatea bugetară a fiecărui stat membru, întrucât ele ar putea afecta grav buna funcționare a uneia dintre cele mai mari realizări ale UE: piața unică. |
|
6.5. |
În opinia CESE, pentru a finanța în mod corespunzător bunurile comune europene, trebuie să începem prin a acționa în direcția unei utilizări adecvate, eficiente și eficace a resurselor financiare existente, valorificând la maximum toate resursele disponibile în cadrul investițiilor publice și public-private și al instrumentelor de finanțare la care poate recurge UE. În acest scop, CESE solicită o flexibilitate maximă în punerea în aplicare a programelor, dar și în ceea ce privește sinergiile și transferul de fonduri între ele, precum și aplicarea unor sisteme riguroase de evaluare și monitorizare. Participarea societății civile poate spori transparența și eficacitatea acestui proces. |
|
6.6. |
Fără a aduce atingere celor de mai sus, amploarea necesităților de investiții, în ceea ce privește bunurile comune și sprijinul pentru investițiile care urmează să fie realizate de statele membre, va necesita o finanțare suplimentară. În plus, trebuie create, de asemenea, condițiile potrivite pentru a asigura investițiile private corespunzătoare și cel mai adecvat cadru de reglementare pe termen lung. Aceasta a fost opinia exprimată de CESE în rezoluția menționată anterior (din 2022) privind PNRR, legată de atingerea obiectivelor Pactului verde și de accelerarea tranziției energetice. Trebuie să fim conștienți că o condiție necesară pentru realizarea de progrese în această direcție este, în primul rând, punerea în aplicare cu succes a PNRR. |
|
6.7. |
CESE consideră că o bună guvernanță economică și bugetară trebuie să rezolve cât mai curând posibil problema sistemului de venituri proprii al UE, îndeplinind angajamentele prevăzute în CFM 2021-2027 și NextGenerationEU și punând bazele pentru consolidarea bugetului european pe termen lung. |
Semestrul european și procedurile aferente
|
6.8. |
În pofida lacunelor sale, semestrul european a jucat un rol important în coordonarea politicilor economice naționale în cadrul UE. Cu toate acestea, procedurile sale nu permit o implicare suficient de clară și de regulată a cetățenilor și a actorilor politici, economici și sociali naționali din statele membre în procesele și recomandările sale. În timpul Marii Recesiuni din acest secol, semestrul european a fost cureaua de transmisie a unor politici evident prociclice, derivate, bineînțeles, din principiile economiei politice pe baza cărora a fost gestionat. În răspunsul foarte diferit oferit de instituțiile europene la criza provocată de pandemia de COVID-19, procedurile prevăzute în Regulamentul privind MRR le-au înlocuit pe cele ale semestrului european. Datorită stimulentelor pozitive oferite de granturile și împrumuturile sale, regulamentul menționat a conturat, prin intermediul PNRR, un anumit model de planificare orientativă a investițiilor și a reformelor structurale. La expirarea MRR, nu va fi posibil să se revină la modelul anterior al semestrului european. Prin urmare, este nevoie de reforma pe care o propune CESE. |
|
6.9. |
Problemele identificate de societatea civilă organizată în ce privește funcționarea semestrului european și a MRR variază, bineînțeles, ca natură și intensitate, între statele membre. Cu toate acestea, cele mai criticate aspecte au fost următoarele:
|
|
6.10. |
Procedurile MRR au îmbunătățit situația în anumite privințe. Deși ne pregătim să lansăm evaluarea la jumătatea perioadei (13), consultările efectuate pentru cele două rezoluții ale CESE menționate mai sus și pentru prezentul aviz au demonstrat un nivel semnificativ de conformitate cu reformele necesare. Acest lucru este legat, fără îndoială, de stimulentul pozitiv oferit de primirea fondurilor MRR. Cu toate acestea, nivelul de implementare a investițiilor a rămas în urmă. Nivelul de participare a societății civile organizate s-a îmbunătățit în primele etape ale punerii în aplicare a PNRR în comparație cu cel atins în etapa de pregătire și în comparație cu nivelul obișnuit al semestrului european. Cu toate acestea, nu s-a observat nicio îmbunătățire în 2022 și au fost detectate regrese grave în unele țări, din cauza schimbărilor politice. |
|
6.11. |
O reformă a cadrului de guvernanță economică, astfel cum a fost propusă de CE, necesită în mod clar o adaptare a semestrului european. Cadrul revizuit al politicii fiscal-bugetare comune va oferi un cadru mai flexibil și diferențiat, implicând negocieri și acorduri între instituțiile UE și statele membre. În consecință, calendarele și procedurile semestrului european vor trebui modificate. Pentru a rămâne eficace și a avea succes, el va trebui să faciliteze asumarea la nivel național a procesului și a angajamentelor formulate, ceea ce nu se poate realiza decât printr-o implicare mai largă a actorilor politici, economici și sociali în acest proces. Pentru CESE, implicarea partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile trebuie să fie, prin urmare, unul dintre pilonii semestrului european revizuit. Implicarea parlamentelor naționale și a autorităților locale și regionale este, de asemenea, esențială. |
|
6.12. |
CESE a solicitat deja un act legislativ european care să reglementeze implicarea partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile în semestrul european. Articolul 18 alineatul (4) litera (q) din Regulamentul privind MRR ar putea fi considerat un embrion al reglementării solicitate de CESE. Propunem ca aceasta să ia forma unui regulament care să stabilească principiile și caracteristicile de bază ale consultărilor cu organizațiile societății civile. Astfel, regulamentul ar respecta tradițiile și procedurile naționale în materie de participare socială, impunând, în același timp, să fie puse în aplicare în conformitate cu principiile și caracteristicile de bază stabilite în regulamentul european. |
|
6.13. |
CE a anunțat publicarea viitoare a unei comunicări privind consolidarea dialogului social și a unei recomandări privind rolul dialogului social la nivel național. CESE consideră că, în cazul în care această inițiativă va duce la adoptarea unei legislații, aceasta ar trebui să fie complementară regulamentului solicitat de Comitet. |
7. Propuneri de reformă a semestrului european
|
7.1. |
CESE propune reformarea semestrului european în vederea consolidării următoarelor principii, valori și tendințe: transparența, democrația, implicarea partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile, eficiența modului său de funcționare și eficiența sub aspectul creșterii economice și a numărului de locuri de muncă de calitate, contribuția la coeziunea socială și la convergența statelor membre și finalizarea dublei tranziții verzi și digitale a economiei UE. |
|
7.2. |
În acest scop, sistemele de indicatori existente – economici și de ocupare a forței de muncă, sociali și de mediu – trebuie reînnoite, completate și modificate în așa fel încât să fie coerente între ele, pentru a consolida procedurile de evaluare, care ar trebui să implice și partenerii sociali și organizațiile societății civile. |
|
7.3. |
CESE pledează pentru un semestru european care să țină întotdeauna seama de dimensiunea socială a deciziilor economice atunci când coordonează economiile UE și să formuleze propuneri pentru a stimula creșterea lor durabilă. Măsurile promovate de semestru trebuie să acorde prioritate atât capacității de inovare și creșterii productivității, cât și punerii în aplicare a unor tranziții juste în transformarea verde și digitală a economiei europene și în punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Acesta este echilibrul fructuos care a fost numit „sustenabilitatea competitivă a UE”, așa cum a fost definit în ultimele două avize privind analiza anuală a creșterii durabile, pe care CESE le-a sprijinit pe deplin. |
|
7.4. |
CESE consideră că principalele instrumente ale semestrului – Strategia anuală privind creșterea durabilă, planurile naționale de reformă și recomandările specifice fiecărei țări – ar trebui să aibă o durată de trei ani, și să facă obiectul unor evaluări și revizuiri anuale. Acest lucru ar permite, de asemenea, un proces îmbunătățit de participare a actorilor politici, economici și sociali, ar spori asumarea responsabilității la nivel național și ar încuraja o mai bună punere în aplicare a acestor instrumente. |
|
7.5. |
Respectarea recomandărilor specifice fiecărei țări în perspectiva pe termen mediu, pentru care pledează CESE, va contribui la evaluarea validității și eficacității semestrului european. Consultarea desfășurată în contextul prezentului aviz a identificat, în special, opiniile societății civile organizate cu privire la valoarea sancțiunilor în caz de nerespectare și la cele mai eficace tipuri de sancțiuni. CESE consideră că abordarea cea mai adecvată este de a oferi stimulente pentru conformitate în vederea îndeplinirii angajamentelor naționale, corelându-le cu bugetul UE și cu primirea anumitor fonduri de către statele membre, după modelul MRR. Pentru ca aceste angajamente să fie echilibrate și coerente cu toți pilonii guvernanței economice, este esențial ca procesul de asumare a responsabilității la nivel național să fie democratic și să implice actorii politici și sociali. |
|
7.6. |
Un semestru european mai democratic înseamnă implicarea organismelor politice democratice europene și naționale în procedurile sale și, în unele cazuri, în deciziile sale. Ne referim la Parlamentul European și la parlamentele naționale, precum și la instituțiile politice locale și regionale. Prezentul aviz nu intenționează să propună formule sau competențe specifice. Cu toate acestea, ar trebui subliniat faptul că procesul de asumare la nivel național a recomandărilor și măsurilor semestrului, atât de necesar pentru eficacitatea acestora, impune ca aceste instituții naționale să joace un rol important atât în elaborarea planurilor și recomandărilor, cât și în evaluarea lor. În mod similar, Parlamentului European ar trebui să i se confere competențe sporite, până la nivelul la care să aibă capacitate de codecizie cu privire la orientările generale ale politicii economice și la propunerile cu caracter european. |
|
7.7. |
CESE propune implicarea partenerilor sociali și a organizațiilor reprezentative ale societății civile printr-o procedură structurată de consultare oficială, atât la nivel european, cât și la nivel național. Participarea ar trebui să aibă loc atât în etapa de elaborare a orientărilor, recomandărilor și măsurilor, cât și în etapele de punere în aplicare și de evaluare. Ar trebui să se desemneze un organism specific, eventual preexistent, care să fie însărcinat în mod oficial și prin lege cu desfășurarea consultării referitoare la semestrul european și cu implicarea societății civile în evaluarea acestuia. Consiliile economice și sociale naționale ar putea avea un rol relevant în consultarea referitoare la semestrul european și în evaluarea acestuia. Acest aspect rămâne însă de competența fiecărei țări, în funcție de tradițiile și legislația din fiecare stat membru. De asemenea, fiecare țară decide, la ora actuală, dacă partenerii sociali și organizațiile societății civile sunt implicați prin intermediul aceleiași proceduri și aceluiași organism, sau în cadrul a două procese diferite. |
|
7.8. |
CESE consideră că implicarea partenerilor sociali și a OSC în diferitele etape ale semestrului european ar trebui să fie reglementată prin intermediul unui regulament al UE care să stabilească valorile, principiile și principalele caracteristici care trebuie respectate, lăsând la latitudinea legislației naționale stabilirea procedurilor și a organismelor responsabile cu punerea lor în aplicare. În opinia CESE, principalele cerințe pentru un proces oficial eficace de consultare la nivel național, de inclus într-un astfel de regulament, sunt următoarele:
|
|
7.9. |
CESE consideră că ar trebui aplicate criterii similare în ceea ce privește dialogul social și procedurile de dialog cu societatea civilă, precum și organismele care le sprijină la nivel european. În mod evident, vor trebui efectuate unele adaptări din cauza diferențelor în ceea ce privește domeniul de aplicare, conținutul și calendarele. |
Bruxelles, 27 aprilie 2023.
Președintele Comitetului Economic și Social European
Oliver RÖPKE
(1) COM(2022) 583 final – Comunicare referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE
(2) Avizul CESE pe tema „Comunicarea referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE” (JO C 146, 27.4.2023, p. 53).
(3) Rezoluțiile CESE pe tema „Implicarea societății civile organizate în planurile naționale de redresare și reziliență – Ce funcționează și ce nu funcționează?”, adoptată în februarie 2021 (JO C 155, 30.4.2021, p. 1) și, respectiv, pe tema „Cum putem îmbunătăți participarea societății civile organizate la planurile naționale de redresare și reziliență?”, adoptată în 2022 (JO C 323, 26.8.2022, p. 1).
(4) Anexă la avizul din proprie inițiativă: Recomandările CESE pentru o reformă solidă a semestrului european (europa.eu).
(5) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17).
(6) COM(2022) 583 final.
(7) Semestrul european 2023 – Raport de sinteză al Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene (20.3.2023).
(8) AT, BE, BG, CZ, IE, IT, EL, ES, FI, FR, HR, CY, LT, LU, HU, MT, NL, PL, RO, SI, SK, SE și DK.
(9) Avizul CESE pe tema „Comunicarea referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE” (JO C 146, 27.4.2023, p. 53).
(10) În special, CESE a prezentat o propunere privind această flexibilitate la punctele 3.6 și 3.7 din avizul menționat mai sus.
(11) COM(2023) 62 final.
(12) Luând cuvântul în cadrul sesiunii plenare a CESE din 24.1.2023, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Margrethe Vestager, a raportat că, din cele 677 de miliarde EUR pe care statele membre le-au alocat întreprinderilor de la începutul pandemiei, 50 % au fost alocate de Germania, iar 25 % de Franța.
(13) Raportul de evaluare al CESE privind evaluarea la jumătatea perioadei a MRR (care urmează să fie adoptat în septembrie 2023).
|
29.6.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 228/10 |
Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Dreptul la un mediu sănătos în Uniunea Europeană, în special în contextul războiului din Ucraina”
(aviz din proprie inițiativă)
(2023/C 228/02)
|
Raportoare: |
Ozlem YILDIRIM |
|
Decizia Adunării Plenare |
27.10.2022 |
|
Temei juridic |
Articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul de procedură |
|
|
Aviz din proprie inițiativă |
|
Secțiunea competentă |
Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului |
|
Data adoptării în secțiune |
13.4.2023 |
|
Adoptat în sesiunea plenară |
27.4.2023 |
|
Sesiunea plenară nr. |
578 |
|
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri) |
162/1/1 |
1. Concluzii și recomandări
|
1.1. |
La 23 iunie 2022, Ucraina a devenit țară candidată la aderarea la UE. Atunci când Ucraina va adera la UE, ea va fi cel mai mare sau al doilea stat membru ca suprafață. Teritoriul mare al Ucrainei se mândrește cu ecosisteme diverse; într-adevăr, conform informațiilor furnizate de secretariatul Convenției privind diversitatea biologică (CDB), teritoriul Ucrainei acoperă 6 % din suprafața Europei, dar găzduiește 35 % din biodiversitatea sa. |
|
1.2. |
Printre daunele aduse de război mediului se numără degradarea ecosistemelor, poluarea aerului și a apei, precum și contaminarea terenurilor arabile și a pășunilor. Potrivit rapoartelor, de la începutul războiului, 200 000 de hectare de pădure au fost afectate de incendii, 680 000 de tone de combustibili fosili au fost mistuite de flăcări și 180 000 de metri cubi de sol au fost contaminați cu muniție. Războiul a degradat zone protejate și a distrus stații de epurare a apei. Conflictul a generat peste 100 de incendii forestiere, care au eliberat în atmosferă 33 de milioane de tone de CO2. |
|
1.3. |
Aplicând o definiție propusă de unii experți juriști și publicată în iunie 2021, acțiunile Rusiei pot fi considerate ecocid. Comitetul Economic și Social European (CESE) a solicitat ca „ecocidul”, astfel cum a fost definit de Grupul de experți independenți pentru definirea juridică a ecocidului, să fie codificat ca infracțiune în temeiul dreptului UE. Recunoașterea infracțiunii de ecocid în Directiva UE revizuită privind infracțiunile împotriva mediului va duce la evoluții în legislația din afara UE, în special în cadrul Curții Penale Internaționale, care ar putea contribui la tragerea la răspundere a Rusiei într-un mod care să reflecte daunele ecologice și de mediu cauzate. |
CESE:
|
1.4. |
subliniază urgența de a îmbunătăți protecția mediului pentru drepturile fundamentale în UE și în afara acesteia, care a fost exacerbată de daunele aduse mediului de războiul din Ucraina, inclusiv daunele aduse sănătății fizice și mentale a oamenilor, degradarea ecosistemelor, poluarea aerului și apei și contaminarea terenurilor arabile și a pășunilor, care amenință producția agricolă în mod direct și scot la lumină fragilitatea securității alimentare mondiale; |
|
1.5. |
atrage atenția asupra impactului social și de mediu al invaziei Rusiei și asupra importanței și nevoii de sprijin pentru documentarea, cartografierea și măsurarea acestor consecințe, cu scopul de a asigura protecția juridică a mediului și tragerea la răspundere a vinovaților și de a construi bazele unei redresări postbelice verzi și durabile și de a contribui la evaluarea nevoilor financiare atunci când se realocă fonduri pentru redresarea verde; |
|
1.6. |
invită Comisia și Consiliul să ia măsuri pentru a identifica efectele negative asupra mediului ale războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei și implicațiile acestora asupra drepturilor omului. Comisia și Consiliul trebuie să sprijine eforturile societății civile de a documenta daunele aduse mediului, inclusiv infracțiunile împotriva mediului comise de Rusia, și să sprijine rolul societății civile în modelarea reconstrucției Ucrainei; |
|
1.7. |
îndeamnă UE să contribuie la protejarea mediului din Ucraina și la repararea daunelor aduse de război mediului. CESE susține că toate eforturile de reconstrucție vor fi realizate în conformitate cu standardele internaționale ale OIM și cu principiile condiționalității sociale; |
|
1.8. |
subliniază că sănătatea umană nu poate fi separată de calitatea mediului – sănătatea ecosistemelor, a animalelor și a oamenilor sunt interconectate – și că UE trebuie să protejeze acest drept. Deteriorarea mediului este cauza principală a problemelor de sănătate. Poluarea fonică, de exemplu, duce la 12 000 de decese pe an. Interconectarea dintre mediu și sănătatea umană este, de asemenea, evidentă în special în domeniul securității alimentare; |
|
1.9. |
invită Comisia și Consiliul să consolideze metodele de inspecție alimentară și agricolă atunci când produsele intră pe piața unică, acordând o atenție deosebită detectării poluării mediului provocate de războiul din Ucraina, pentru a garanta sănătatea tuturor cetățenilor europeni și a mediului nostru; |
|
1.10. |
subliniază că dreptul la un mediu sănătos este vital pentru bunăstarea socială și economică a cetățenilor din Europa și din întreaga lume. Se estimează că aproximativ 40 % din locurile de muncă la nivel mondial depind de un climat și de un ecosistem sănătoase. În lumina cadrului juridic internațional și a acestei realități dure, nu este surprinzător faptul că numeroase acte legislative ale UE au fost adoptate pentru ca UE să-și poată îndeplini obligația de a asigura respectarea dreptului la un mediu sănătos; |
|
1.11. |
încurajează toate statele membre și instituțiile europene să își intensifice eforturile de îmbunătățire a eficacității instrumentelor juridice existente, întrucât eficacitatea în practică este adesea deficitară. Numeroasele exemple de litigii care pun în discuție eșecurile statelor membre sau ale UE în domenii precum aerul curat, clima, pescuitul sau apa arată măsura în care autoritățile publice nu reușesc să garanteze respectarea acestui drept. |
2. Observații generale
2.1. Dreptul la un mediu sănătos în contextul războiului purtat de Rusia în Ucraina și al aderării Ucrainei la UE
|
2.1.1. |
La 16 martie 2022, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a exclus Rusia cu efect imediat (1). Astfel, în timp ce UE se afla în plin proces de negociere a aderării sale la Convenția europeană a drepturilor omului (denumită în continuare „Convenția”), la 16 septembrie 2022, Rusia a încetat să mai aibă obligații în temeiul acesteia. Acest fapt a redus semnificativ protecția drepturilor omului pe întregul continent european. Cu toate acestea, la momentul invaziei și până la 16 septembrie 2022, Rusia avea obligații în temeiul Convenției și, în pofida retragerii Rusiei din instituțiile internaționale, țara era și rămâne supusă unei game largi de obligații internaționale. Acestea se referă nu numai la drepturile omului (2), ci și la mediu: Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (3) și Convenția privind biodiversitatea se numără printre obligațiile pe care Rusia le-a încălcat în agresiunea sa. |
|
2.1.2. |
Este esențial să se asigure faptul că drepturile omului și mediul sunt protejate în restul Europei – nu numai în cele 27 de state membre ale UE, unde protecția drepturilor omului va fi consolidată prin aderarea Uniunii la Convenție, ci și în celelalte 19 state membre ale Consiliului Europei, inclusiv în Ucraina. |
|
2.1.3. |
Acest lucru este cu atât mai important cu cât, la 23 iunie 2022, Ucraina a devenit țară candidată la aderarea la UE. Atunci când Ucraina va adera la UE, ea va fi cel mai mare sau al doilea stat membru ca suprafață (4). Teritoriul Ucrainei se mândrește cu ecosisteme diverse; într-adevăr, conform informațiilor furnizate de secretariatul Convenției privind diversitatea biologică (CDB) (5), teritoriul Ucrainei acoperă 6 % din suprafața Europei, dar găzduiește 35 % din biodiversitatea sa. În plus, atât terenurile agricole ale țării, esențiale pentru aprovizionarea cu alimente la nivel mondial, cât și infrastructura sa extinsă pentru combustibili fosili, de care anumite state membre învecinate depind în mod special pentru aprovizionarea cu energie au fost supuse unei presiuni imense în ultimul an. |
|
2.1.4. |
Aplicând o definiție propusă de unii experți juriști și publicată în iunie 2021 (6), acțiunile Rusiei pot fi considerate ecocid. Din 2001, Codul penal ucrainean (7) include infracțiunea de ecocid. În paralel cu decizia Parlamentului European (8), CESE a solicitat ca „ecocidul”, astfel cum a fost definit de Grupul de experți independenți pentru definirea juridică a ecocidului, să fie codificat ca infracțiune în temeiul dreptului UE (9). Recunoașterea infracțiunii de ecocid în Directiva UE revizuită privind infracțiunile împotriva mediului va duce la evoluții în legislația din afara UE, în special în cadrul Curții Penale Internaționale, care ar putea contribui la tragerea la răspundere a Rusiei într-un mod care să reflecte daunele ecologice și de mediu cauzate. |
|
2.1.5. |
La 19 ianuarie 2023, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicita înființarea unui tribunal pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei – susținută de CESE în sesiunea sa plenară din februarie (10). Textul rezoluției menționează de două ori aspecte legate de mediu. În primul rând, recunoaște legătura dintre război și daunele pe termen lung aduse mediului natural și climei. În al doilea rând, solicită crearea unui registru internațional care să consemneze, printre altele, daunele extinse și grave aduse mediului natural și climei, pentru a contribui la determinarea reparațiilor viitoare pentru daunele cauzate. În acest context, este esențial să se evidențieze și să se consolideze ideea că daunele aduse mediului reprezintă o armă de război, precum și ca aceste infracțiuni să fie urmărite penal. |
|
2.1.6. |
Printre daunele aduse de război mediului se numără degradarea ecosistemelor, poluarea aerului și a apei, precum și contaminarea terenurilor arabile și a pășunilor. De exemplu, scurgerile a două conducte de gaz rusești din Marea Baltică ar putea avea un impact fără precedent asupra climei și a altor aspecte ale mediului (11). De la începutul războiului, 200 000 de hectare de pădure au fost afectate de incendii, 680 000 de tone de combustibili fosili au fost mistuite de flăcări și 180 000 de metri cubi de sol au fost contaminați cu muniție. Războiul a degradat zone protejate și a distrus stații de epurare a apei. Pericolul este cu atât mai mare cu cât Ucraina este a doua cea mai nuclearizată țară din Europa, cu 15 reactoare. Conflictul a generat peste 100 de incendii forestiere, care au eliberat în atmosferă 33 de milioane de tone de CO2. Bombardamentele rusești distrug biodiversitatea ucraineană. Experții ucraineni estimează daunele aduse mediului de Rusia la 24 de miliarde EUR. |
|
2.1.7. |
Războiul din Ucraina generează provocări fără precedent și de durată pentru mediu. De asemenea, el afectează negativ sănătatea fizică și mentală, integritatea și bunăstarea poporului ucrainean și ale generațiilor sale viitoare. Aceste efecte sunt și mai grave pentru grupurile vulnerabile și trebuie să se acorde o atenție deosebită efectului psihologic al războiului și problemelor de sănătate mintală. Războiul contaminează aerul, apa și solul, și produce poluare fonică, toate acestea afectând victimele timp de mai multe generații. Se poate considera că multe probleme depășesc frontierele Ucrainei și există, în mod colectiv, riscuri grave pentru sănătatea publică. Se știe că, la fel ca efectele războiului, efectele degradării mediului asupra sănătății mintale și fizice, în special impactul contaminării aerului, solului și apei, au caracter intergenerațional. Nu numai copiii care trăiesc acum în Ucraina sau care sunt în prezent refugiați vor suferi impactul acestor efecte; vor avea de suferit și generațiile viitoare. |
|
2.1.8. |
Din acest motiv, eforturile mișcărilor și organizațiilor de tineret din Ucraina de a se asigura că generația lor are un cuvânt de spus sunt deosebit de intense. Este important ca vocile și opiniile lor să facă parte din eforturile de reconstrucție. |
|
2.1.9. |
Daunele aduse ecosistemului nostru comun, precum degradarea solurilor, amenință direct producția agricolă viitoare și evidențiază fragilitatea securității alimentare globale. În special, structura actuală a pieței de mărfuri nu produce rezultatele necesare pentru „economia durabilă de care avem nevoie” și nici pentru obiectivele legate de dezvoltarea durabilă, ambiția climatică și tranziția justă consacrate în Agenda 2030 a ONU și în Pactul verde european, ci acționează mai curând contrar acestora (12). |
|
2.1.10. |
Societatea civilă a jucat un rol-cheie în protejarea mediului din Ucraina înaintea războiului. Războiul a afectat semnificativ capacitatea societății civile de a-și desfășura activitățile. Mulți activiști din domeniul mediului au fost nevoiți să fugă sau contribuie la eforturile defensive în contextul războiului. Cei care mai sunt încă în măsură să activeze și-au îndreptat atenția înspre documentarea consecințelor războiului de agresiune al Rusiei asupra mediului (13). Implicarea lor va fi vitală în reconstruirea mediului Ucrainei și în asigurarea faptului că Ucraina adoptă dreptul UE în materie de mediu pentru a putea adera la Uniune. |
|
2.1.11. |
Protecția mediului și impactul asupra vieții zilnice și a sănătății sunt în continuare importante pentru ucraineni. Mai mult decât atât, conform unui sondaj public, 95,2 % dintre respondenți consideră că refacerea naturii va fi importantă în etapa de reconstrucție a Ucrainei după război (14). |
|
2.1.12. |
Cu un sprijin internațional adecvat, distrugerea de către Rusia a infrastructurii industriei grele a Ucrainei ar putea fi transformată într-o oportunitate pentru Ucraina de a-și valorifica potențialul solar și eolian și de a reconstrui mai bine și mai ecologic cu surse alternative de energie electrică, în beneficiul cetățenilor săi și al celor din afara frontierelor sale, ceea ce ar consolida în mod substanțial poziția Ucrainei în cadrul negocierilor sale de aderare la UE. |
|
2.1.13. |
În prezent, situația rămâne instabilă. Există incertitudini serioase legate de viitor. Dincolo de tragedia umană și umanitară, vor apărea întrebări cu privire la costul final al reconstrucției Ucrainei și la măsura în care Rusia poate fi trasă la răspundere pentru suportarea acestuia. Uniunii Europene îi revine un rol important de jucat. În rezoluția CESE „Războiul din Ucraina și impactul său economic, social și ecologic” (15), pe lângă impactul asupra ființelor umane, CESE a subliniat că impactul războiului asupra mediului ca urmare a bombardamentelor, a scurgerilor de petrol și gaze și a incidentelor din fabricile chimice și centralele nucleare reprezintă o preocupare majoră pentru ucraineni, UE și restul lumii. Acest impact ecologic va avea, în mod inevitabil, consecințe de durată pentru sănătatea umană și pentru ecosisteme. Impactul războiului asupra mediului este o amenințare reală asupra populației: poluarea va rămâne prezentă ani de zile, ceea ce crește riscul de cancer, de boli respiratorii și de întârzieri de dezvoltare la copii, avertizează experții ONU (16). Sănătatea reproductivă reprezintă un alt motiv de îngrijorare. CESE a subliniat că UE trebuie să contribuie la protejarea mediului Ucrainei și să repare daunele ecologice provocate de război. CESE susține că toate eforturile de reconstrucție vor fi întreprinse în conformitate cu standardele internaționale ale OIM și cu principiile condiționalității sociale. CESE a propus ca UE să răspundă prin programe precum RescEU și LIFE, în coordonare cu mecanismele naționale, regionale și locale, pe de o parte, și cu sectorul privat și cu ONG-urile, pe de altă parte. |
|
2.1.14. |
Deși războiul încă nu s-a terminat, cooperarea transfrontalieră dintre organizațiile societății civile, guverne și organizațiile internaționale este importantă pentru cartografierea și monitorizarea daunelor aduse mediului cu consecințe transfrontaliere, pentru a evalua amploarea daunelor și nevoile financiare, a stimula investițiile și a realoca resurse pentru o refacere durabilă și socială a Ucrainei. În cazul cartografierii, AEM a sprijinit eforturile de îmbunătățire a capacității de colectare a informațiilor care reflectă starea mediului înainte de război, care ar putea fi utilizate ca bază de plecare în procesele de monitorizare (17). |
|
2.1.15. |
Comisia și Consiliul trebuie să sprijine eforturile societății civile de documentare a daunelor aduse mediului, inclusiv a infracțiunilor împotriva mediului comise de Rusia. De asemenea, UE trebuie să se asigure că eforturile sale de a sprijini reconstrucția Ucrainei previn și atenuează efectele ecologice și de mediu nefaste ale războiului, pentru a asigura respectarea drepturilor omului. |
|
2.1.16. |
Eforturile UE trebuie, de asemenea, să garanteze că economia Ucrainei și cea a UE nu mai depind de combustibilii fosili și că eforturile de reconstrucție nu se mai axează pe infrastructura pentru combustibili fosili. Totodată, acțiunile UE trebuie să garanteze că Ucraina poate juca un rol în sistemul alimentare global și – în vederea aderării Ucrainei la UE – că UE este în măsură să își îndeplinească angajamentele asumate în temeiul Acordului de la Paris și al Acordului de la Kunming-Montreal. De asemenea, UE ar trebui să se asigure că programele sale de sancțiuni au un impact pozitiv asupra mediului. ONG-urile au solicitat, de exemplu, utilizarea unor sancțiuni care ar afecta capacitatea Rusiei nu numai de a-și continua războiul ilegal, ci și de a profita de pe urma pescuitului ilegal, nereglementat și nedeclarat (18). |
2.2. Obligația juridică a UE de a proteja dreptul la un mediu sănătos
|
2.2.1. |
La 28 iulie 2022, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție de referință care recunoaște dreptul la un mediu curat, sănătos și durabil ca drept al omului (19), care invită națiunile, organizațiile internaționale, întreprinderile și toate celelalte părți interesate să își intensifice eforturile pentru a asigura un mediu curat, sănătos și durabil pentru toți. Cele 27 de state membre ale UE au votat în favoarea rezoluției, la fel ca marea majoritate a națiunilor. Reiterând Raportul de informare pe 2021 al CESE „Protecția mediului ca o condiție prealabilă pentru respectarea drepturilor fundamentale” (20), rezoluția ONU recunoaște că „degradarea mediului, schimbările climatice, pierderea biodiversității, deșertificarea și dezvoltarea nesustenabilă constituie unele dintre cele mai presante și mai grave amenințări la adresa capacității generațiilor prezente și viitoare de a se bucura efectiv de toate drepturile omului”. Printre altele, rezoluția invită organizațiile internaționale, cum ar fi UE, „să îmbunătățească cooperarea internațională, să consolideze construirea de capacități și să continue schimbul de bune practici pentru a intensifica eforturile de garantare a unui mediu curat, sănătos și durabil pentru toți”. |
|
2.2.2. |
Dreptul la un mediu sănătos recunoaște legătura fundamentală dintre mediu și sănătatea umană. Sănătatea umană și calitatea mediului nu pot fi separate una de cealaltă: sănătatea ecosistemelor, a animalelor și a oamenilor sunt interconectate, iar UE trebuie să protejeze acest drept. Deteriorarea mediului este cauza principală a problemelor de sănătate. De exemplu, în 2019, 307 000 de decese premature au fost atribuite particulelor fine în suspensie, 40 400 dioxidului de azot și 16 800 la expunerea acută la ozon (21). Desigur, problema se extinde dincolo de calitatea aerului. Poluarea fonică, de exemplu, duce la 12 000 de decese pe an (22). Interdependența dintre sănătatea mediului și sănătatea umană este, de asemenea, deosebit de evidentă în domeniul siguranței alimentare. |
|
2.2.3. |
Din punctul de vedere al ordinii juridice, UE este lider mondial în ceea ce privește recunoașterea, la nivel supranațional, a dreptului la un mediu sănătos. Dispozițiile tratatelor (articolul 37 din Carta drepturilor fundamentale și articolul 11 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene), împreună cu diverse alte dispoziții, în special articolul 3 alineatul (3) și articolul 21 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 191 din TFUE (23), precum și diverse alte dispoziții ale Cartei (24), coroborate, echivalează cu recunoașterea dreptului la un mediu curat, sănătos și durabil. În temeiul articolului 51 alineatul (1) din Cartă, instituțiile Uniunii sunt supuse acestei obligații în orice moment, iar statele membre sunt supuse acestei obligații atunci când pun în aplicare dreptul Uniunii (25). Parlamentul European a solicitat ca „dreptul la un mediu sănătos să fie recunoscut în Cartă” și ca UE „să promoveze inițiativa de a recunoaște un drept similar și la nivel internațional” (26). |
|
2.2.4. |
În temeiul articolului 52 alineatul (3) din Carta drepturilor fundamentale, UE este, de asemenea, obligată să respecte dispozițiile convenției atunci când dispozițiile Cartei corespund dispozițiilor convenției. În special prin dreptul la respectarea vieții private, a vieții de familie și a domiciliului (articolul 7 din Cartă, articolul 8 din Convenție), se consideră că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut deja dreptul la un mediu sigur și sănătos (27). Acest lucru implică nu numai obligații negative (obligația de a nu afecta dreptul la un mediu sănătos), ci și obligații pozitive, de a lua măsuri, cum ar fi cele privind calitatea aerului, pentru a asigura respectarea acestui drept (28). Aceste obligații vor deveni și mai stricte odată ce UE va adera la convenție, astfel cum are obligația în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană. La fel ca Parlamentul European, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a solicitat un protocol la convenție care să recunoască în mod explicit „dreptul la un mediu sigur, curat, sănătos și durabil” (29). Astfel, acest drept ar fi pus în aplicare în cele 27 de state membre ale UE și în cele 19 țări terțe care fac parte la rândul lor din Consiliul Europei. |
|
2.2.5. |
De asemenea, UE este recunoscută pe scară largă ca având o influență semnificativă asupra reglementărilor internaționale în ceea ce privește mediul. Diverse domenii ale legislației UE care afectează dreptul la un mediu sănătos – în special normele privind substanțele toxice în temeiul Regulamentului REACH (30) – sunt cazuri clasice ale „efectului Bruxelles” (31), prin care normele UE devin standarde globale. |
|
2.2.6. |
Dreptul la un mediu sănătos este vital pentru bunăstarea socială și economică a persoanelor din Europa și din întreaga lume. Se estimează că aproximativ 40 % din locurile de muncă la nivel mondial depind de un climat și de un ecosistem sănătoase (32). În lumina cadrului juridic internațional și a acestei realități dure, nu este surprinzător faptul că numeroase acte legislative ale UE au fost adoptate pentru ca UE să-și poată îndeplini obligația de a asigura respectarea dreptului la un mediu sănătos. Normele UE privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului (33)) reprezintă un exemplu clar în acest sens. Avocata generală Kokott a tras concluzia că „dispozițiile privind calitatea aerului înconjurător concretizează obligațiile de protecție ale Uniunii care decurg din dreptul fundamental la viață prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din cartă, precum și din nivelul ridicat de protecție a mediului impus în temeiul articolului 3 alineatul (3) TUE, al articolului 37 din cartă și al articolului 191 alineatul (2) TFUE.” (34) Pentru protecția maximă a sănătății umane, CESE recomandă ca până în 2030 UE să își alinieze pe deplin standardele privind calitatea aerului cu Orientările globale ale Organizației Mondiale a Sănătății privind calitatea aerului. |
|
2.2.7. |
Programele de acțiune pentru mediu ale UE – prevăzute la articolul 192 alineatul (3) din TFUE – recunosc din ce în ce mai mult dreptul la un mediu sănătos. Cel de al 8-lea program de acțiune pentru mediu recunoaște în mod explicit că „înregistrarea de progrese în direcția recunoașterii dreptului la un mediu curat, sănătos și durabil, astfel cum este prevăzut în Rezoluția nr. 48/13 a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, este o condiție favorabilă pentru realizarea obiectivelor prioritare ale PAM 8.” (35) |
|
2.2.8. |
Cu toate acestea, adesea lipsește eficacitatea în practică (36), iar CESE încurajează toate statele membre și instituțiile europene să își intensifice eforturile de îmbunătățire a eficacității instrumentelor juridice existente. Numeroasele exemple de litigii care pun în discuție eșecurile statelor membre sau ale UE în domenii precum aerul curat, clima, pescuitul sau apa arată măsura în care autoritățile publice nu reușesc să garanteze respectarea acestui drept. |
|
2.2.9. |
În contextul războiului purtat de Rusia în Ucraina și al viitoarei aderări a Ucrainei la UE, este mai important decât oricând ca UE și statele membre să asigure respectarea dreptului la un mediu sănătos. Acest lucru înseamnă că protecția mediului trebuie să aibă aceeași prioritate ca alte domenii ale dreptului, precum concurența sau protecția datelor, în care UE este un model global din punct de vedere atât teoretic, cât și practic. |
|
2.2.10. |
Prin aceasta, UE are posibilitatea de a recunoaște caracterul intergenerațional al dreptului la un mediu sănătos. |
|
2.2.11. |
Nu este surprinzător că mișcările de tineret sunt deosebit de vehemente în ce privește protecția mediului, dat fiind că, din cauza efectelor negative ale degradării mediului asupra sănătății reproductive, însăși existența viitoarelor generații este în pericol. UE ar trebui să urmeze exemplul statelor membre care au introdus instituții menite să protejeze interesele generațiilor viitoare. O astfel de instituție la nivelul UE ar garanta că generațiile viitoare se bucură de beneficiile sociale și economice pe care le vor genera măsurile actuale de protejare a mediului. |
Bruxelles, 27 aprilie 2023.
Președintele Comitetului Economic și Social European
Oliver RÖPKE
(1) CM/Del/Dec(2022) 1431/2.3, Consequences of the aggression of the Russian Federation against Ukraine. (Consecințele agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei).
(2) ,A se vedea, de exemplu, articolul 11 alineatul (2) litera (b) din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale.
(3) A se vedea, de exemplu, articolul 3 alineatul (5): „Părțile ar trebui să coopereze pentru a promova un sistem economic internațional deschis și favorabil care să genereze creștere economică și dezvoltare în toate Părțile”.
(4) Niciun stat membru nu este mai mare. Dintre țările candidate, doar Turcia este mai mare.
(5) Convenția privind diversitatea biologică: Strategia națională privind biodiversitatea și planul de acțiune.
(6) „Acțiuni contrare legii sau deliberate comise având cunoștință de faptul că există o probabilitate foarte mare ca aceste acțiuni să aducă daune grave mediului și de amploare sau pe termen lung”, Stop Ecocide Foundation.
(7) Codul penal al Ucrainei.
(8) Decizia din 29 martie 2023.
(9) Avizul CESE „Protecția mediului prin intermediul dreptului penal” (JO C 290, 29.7.2022, p. 143).
(10) JO C 146, 27.4.2023, p. 1.
(11) Nord Stream:Nord Stream: Russian gas pipe leaks could have an „unprecedented” environmental impact | Euronews (Nord Stream: scurgerile de gaze de la conductele rusești ar putea avea un impact „fără precedent” asupra mediului).
(12) Avizul CESE „Criza prețurilor la alimente: rolul speculațiilor și propuneri concrete de acțiune în urma războiului din Ucraina” (JO C 100, 16.3.2023, p. 51).
(13) A se vedea, de exemplu, activitatea organizației EcoAction: Crimes against the environment after one month of Russia’s war against Ukraine – Ecoaction (Crime împotriva mediului la o lună de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei).
(14) How the war does change Ukrainians: public opinion poll about the war, the environment, post-war reconstruction and EU accession (Cum îi schimbă războiul pe ucraineni: sondaj de opinie public privind războiul, mediul, reconstrucția după război și aderarea la UE), Centrul de resurse și analiză „Societate și mediu”, 2023.
(15) JO C 290, 29.7.2022, p. 1.
(16) OCDE, iulie 2022, ' environnementales de la guerre en Ukraine et perspectives pour une reconstruction verte (oecd.org) (Consecințele de mediu ale războiului din Ucraina și perspective pentru o reconstrucție verde).
(17) Sistemul partajat de informații referitoare la mediu (SPIM) al Instrumentului european de vecinătate (IEV).
(18) Agence Europe, Europe Daily Bulletin Nr. 13014, Thirteen NGOs call for inclusion of Russian fishing vessels in upcoming EU sanctions against Putin’s regime (Treisprezece ONG-uri solicită includerea navelor de pescuit rusești în următorul val de sancțiuni ale UE împotriva regimului lui Putin), 6 septembrie 2022.
(19) Rezoluție (A/76/L.75) – Biblioteca digitală a ONU.
(20) Raportul de informare al CESE: Protecția mediului ca o condiție prealabilă pentru respectarea drepturilor fundamentale.
(21) Agenția Europeană de Mediu, „Calitatea aerului în Europa în 2021: Impactul poluării aerului asupra sănătății în Europa”, 15 noiembrie 2021.
(22) Agenția Europeană de Mediu, „Riscurile pentru sănătate cauzate de zgomotul din mediul înconjurător în Europa”, 14 decembrie 2020.
(23) Acest articol stabilește obiectivele politicii de mediu a UE.
(24) În special articolul 2 (dreptul la viață), articolul 3 (dreptul la integritate al persoanei), articolul 35 (asigurarea unui nivel ridicat de sănătate umană în definirea și punerea în aplicare a politicilor și activităților UE) și articolul 38 (protecția consumatorilor).
(25) Dispozițiile prezentei carte se adresează instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, cu respectarea principiului subsidiarității, precum și statelor membre numai în cazul în care acestea pun în aplicare dreptul Uniunii.
(26) P9_TA (2021) 0277, Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030: Readucerea naturii în viețile noastre,. 143.
(27) Irmina Kotiuk, Adam Weiss și Ugo Taddei, în Journal of Human Rights and the Environment, vol. 13, ediție specială, septembrie 2022.
(28) În ceea ce privește obligațiile pozitive în temeiul articolului 8 din convenție (și, prin urmare, al articolului 7 din Cartă), a se vedea, de exemplu, cauza Fadeyeva împotriva Rusiei, cererea nr. 55723/00, hotărârea din 9 iunie 2005.
(29) Rezoluția 2396 (2021), Anchoring the right to a healthy environment: need for enhanced action by the Council of Europe (Consacrarea dreptului la un mediu sănătos: nevoia de acțiune îmbunătățită a Consiliului Europei).
(30) Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).
(31) 30. Anu Bradford, Efectul Bruxelles: How the European Union Rules the World (Modul în care Uniunea Europeană reglementează lumea), Oxford University Press, 2020.
(32) OIM: World employment social outlook 2018 – Greening with jobs (Perspective sociale și asupra ocupării forței de muncă pentru 2018 la nivel mondial – Impactul ecologizării asupra locurilor de muncă), Geneva, 2018.
(33) Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa (JO L 152, 11.6.2008, p. 1).
(34) Cauza C-723/17, Craeynest împotriva Brussels Hoofdstedelijk Gewest, punctul 53.
(35) Decizia (UE) 2022/591 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 aprilie 2022 privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2030 (JO L 114, 12.4.2022, p. 22).
(36) Avizul CESE „Punerea în aplicare a legislației UE în materie de mediu în domeniile calității aerului, apei și deșeurilor” (JO C 110, 22.3.2019, p. 33).
|
29.6.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 228/17 |
Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Consolidarea în continuare a competitivității digitale a UE”
(aviz exploratoriu)
(2023/C 228/03)
|
Raportor: |
Gonçalo LOBO XAVIER |
|
Coraportor: |
Philip VON BROCKDORFF |
|
Sesizare |
Președinția Consiliului European, 14.11.2022 |
|
Temei juridic |
Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene Aviz exploratoriu |
|
Secțiunea competentă |
Secțiunea pentru piața unică, producție și consum |
|
Data adoptării în secțiune |
4.4.2023 |
|
Data adoptării în sesiunea plenară |
27.4.2023 |
|
Sesiunea plenară nr. |
578 |
|
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri) |
145/0/0 |
1. Concluzii și recomandări
|
1.1. |
Pentru Comitetul Economic și Social European (CESE), nu există nicio îndoială că competitivitatea digitală este vitală pentru competitivitatea globală a UE și că ar trebui privită ca parte esențială a agendei UE în materie de competitivitate, astfel cum s-a subliniat în rapoartele anterioare ale CESE. Pentru ca UE să reușească în mediul concurențial global, competitivitatea trebuie îmbunătățită considerabil. În acest scop, CESE a solicitat introducerea unei verificări din perspectiva competitivității, în conformitate cu politicile și obiectivele UE, care să fie integrată în procesele de elaborare a politicilor și de legiferare ale UE. Verificarea ar trebui să includă o evaluare cuprinzătoare a impactului oricăror noi inițiative asupra competitivității și să garanteze că, în procesul decizional, se ține seama în mod corespunzător de aspectele legate de competitivitate. CESE consideră că, din această perspectivă și prin transmiterea unor mesaje clare, ar fi mai ușor ca cetățenii să fie implicați și motivați să atingă obiectivele generale. |
|
1.2. |
CESE sprijină poziția conform căreia UE trebuie să asigure un mediu de afaceri favorabil, bazat pe o strategie cuprinzătoare care să reunească și să pună în concordanță diferite domenii de politică, în prima linie aflându-se competitivitatea, dimensiunea socială și impactul întreprinderilor asupra bunăstării cetățenilor. Pentru CESE, obiectivul ar trebui să fie stimularea competitivității digitale, îmbunătățind condițiile pentru ca – pe de o parte – întreprinderile din UE să dezvolte și să furnizeze soluții digitale și – pe de altă parte – pentru a adopta și utiliza soluții digitale în marea varietate de întreprinderi din UE, inclusiv în sectoare precum industria prelucrătoare, transporturile și logistica, comerțul cu amănuntul, agricultura și construcțiile, pentru a le menționa doar pe cele mai relevante. |
|
1.3. |
Cetățenii europeni trebuie să fie implicați în strategia privind competitivitatea digitală și trebuie să fie încrezători în legătură cu unul dintre cele mai relevante subiecte legate de digitalizarea și colectarea datelor: securitatea cibernetică. CESE este de părere că UE trebuie să promoveze o economie europeană a datelor prin îmbunătățirea disponibilității, accesibilității și transferului lor, însoțite de protecția lor adecvată. În acest scop, UE are nevoie de o abordare mai strategică pentru a le permite părților interesate să colecteze, să stocheze, să pună în comun, să partajeze și să analizeze date în condiții de siguranță. Este esențial să se accelereze inițiativele pentru spații de date transeuropene sectoriale, permițând o mai bună analiză și utilizare a datelor în beneficiul societății europene, al UE și al competitivității întreprinderilor sale. Spațiile de date ar putea determina apariția și dezvoltarea unor noi inovatori industriali scalabili și a întreprinderilor nou-înființate. Și o piață unică a datelor care funcționează bine este esențială, deoarece este legată în mod intrinsec de piața unică a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor, precum și de sistemele energetice și de transport. |
|
1.4. |
Pentru CESE, investițiile într-o infrastructură digitală cuprinzătoare, eficace și sigură reprezintă baza necesară pentru orice dezvoltare digitală. Acest lucru poate fi observat în mod clar în alte zone geografice care ocupă o poziție de lider la nivel mondial în anumite domenii. Pe lângă rețelele digitale, centrele de date, capacitatea de calcul etc., aceasta trebuie să acopere și accesul la energie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și la materii prime critice necesare pentru produsele și sistemele digitale. |
|
1.5. |
Astfel, pentru ca UE să preia conducerea în domenii critice, cum ar fi securitatea cibernetică, ea trebuie – pe de o parte – să promoveze și să sprijine securitatea cibernetică și – pe de altă parte – să stimuleze competitivitatea întreprinderilor sale. În acest sens, CESE consideră că certificarea UE trebuie să se bazeze în continuare pe piață și pe standardele internaționale existente. Înainte de a elabora noi propuneri de sisteme în temeiul Legii privind securitatea cibernetică (CSA), UE ar trebui să crească nivelurile de securitate prin „europenizarea” sistemelor naționale de certificare existente, pentru a asigura o piață armonizată între statele membre. De asemenea, UE trebuie să garanteze un cadru legislativ coerent și armonizat la nivelul UE și să evite inconsecvențele în legislația UE [de exemplu, riscuri legate de nealinierea cerințelor la dispozițiile privind securitatea cibernetică incluse în legislația verticală în noul cadru legislativ (NCL)]. |
|
1.6. |
Pentru CESE, este clar că excelența în tehnologii-cheie necesită o creștere însemnată atât a investițiilor publice, cât și a celor private în cercetare și inovare, dezvoltarea unei infrastructuri de cercetare, dezvoltare și inovare de talie mondială, atragerea talentelor și crearea de ecosisteme bazate pe cooperarea dintre întreprinderi, universități și instituții de cercetare. Deși este important să se îmbunătățească implementarea IA, a tehnologiei cuantice și a altor tehnologii avansate, trebuie să se recunoască și că multe IMM-uri se confruntă cu mari probleme chiar și în adoptarea unor tehnologii digitale de bază. UE și statele membre ar trebui să-și concentreze eforturile specifice pe sprijinirea și facilitarea digitalizării IMM-urilor. Acest lucru va determina implicarea IMM-urilor în centre de inovare, spații de date și ecosisteme de afaceri. De asemenea, este necesar ca IMM-urile să fie conștiente de oportunitățile oferite de digitalizare, de sprijinul disponibil pentru dezvoltarea competențelor și de expertiza tehnică și orientările disponibile cu privire la reglementările din acest domeniu. |
|
1.7. |
Încă o dată, CESE susține că oamenii reprezintă unul dintre cele mai importante atuuri europene care pot schimba ritmul de dezvoltare economică și socială. Este necesar ca statele membre să investească decisiv în sistemele de învățământ și formare, inclusiv în învățarea pe tot parcursul vieții, pentru a răspunde nevoilor actuale și viitoare legate atât de dezvoltarea, cât și de aplicarea instrumentelor și soluțiilor digitale. De asemenea, UE trebuie să încurajeze și să faciliteze mobilitatea transfrontalieră a forței de muncă și a talentelor, atât în interiorul UE, cât și în cooperare cu țările terțe. De asemenea, CESE susține că secțiunea de populație aflată la „vârsta de aur” trebuie să fie atrasă și implicată în acest proces. |
|
1.8. |
Pentru ca cadrul de reglementare să contribuie la competitivitatea digitală, UE trebuie să se asigure că reglementările sunt adecvate scopului, că încurajează inovarea și investițiile și oferă condiții și tratament egale pe piața unică. De asemenea, UE trebuie să coopereze cu acele țări care împărtășesc aceleași valori pentru a consolida normele și standardele internaționale comune. Chiar dacă menține standarde ridicate, orice reglementare trebuie să contribuie la succesul digitalizării și al competitivității întreprinderilor. De asemenea, sectorul public trebuie să-și digitalizeze propriile operațiuni și servicii, inclusiv procesele administrative. Accelerarea procedurilor de autorizare pentru investiții și alte operațiuni comerciale este un exemplu de nevoi urgente care ar putea fi soluționate prin digitalizare. |
|
1.9. |
CESE sprijină ideea că accesul la finanțare, fie că este vorba de capital de risc, de finanțare publică sau de orice altă sursă, este o altă premisă pentru o transformare digitală de succes și eficientă. În ceea ce privește cadrul financiar multianual, finanțarea pentru programul Europa digitală ar trebui majorată pentru a consolida – de exemplu – rolul, vizibilitatea și accesibilitatea centrelor de inovare digitală. Acest lucru este îndreptățit, având în vedere că întreprinderile digitale cresc, în medie, de două ori și jumătate mai rapid decât cele nedigitale. În mod evident, CESE nu solicită o linie de investiții separată pentru „transformarea digitală”, ci o strategie combinată și rezonabilă privind procesul de finanțare a digitalizării, care să creeze condiții adecvate pentru toate părțile interesate implicate în ecosistemul de inovare. |
|
1.10. |
La fel ca în multe domenii diferite ale economiei și societății (strategie industrială, sisteme de sănătate, comerț cu amănuntul etc.), CESE solicită o strategie inteligentă și combinată privind competențele. Multe sectoare pregătesc deja proiecte la scară largă privind recalificarea și perfecționarea forței lor de muncă, pe baza digitalizării și a tranziției verzi. CESE solicită un program coordonat pentru competențe care să permită forței de muncă existente și celei noi să depășească provocările aferente. Statele membre ar trebui să aloce suficiente resurse pentru a aborda această miză, iar aceasta trebuie să fie o prioritate imediată, în special pentru a sprijini IMM-urile care se confruntă în continuare cu dificultăți legate de criza COVID-19 și de războiul din Ucraina. |
|
1.11. |
CESE consideră că indicatorii-cheie de performanță ambițioși și promițători sunt esențiali în acest sens pentru a stimula și a măsura competitivitatea digitală a UE. Indicatorii actuali (elaborați pe baza indicelui economiei și societății digitale, DESI) și obiectivele stabilite în contextul Busolei pentru dimensiunea digitală ar trebui să fie evaluați și completați din punctul de vedere al competitivității digitale, pentru a monitoriza nu numai factorii favorizanți, ci și beneficiile dezvoltării digitale, cum ar fi noile produse digitale și cota lor pe piețe, sporirea eficienței proceselor de producție, impactul aferent asupra productivității și implementarea soluțiilor digitale la provocări societale (de exemplu, sănătatea și clima). Monitorizarea indicatorilor trebuie să analizeze progresele înregistrate de-a lungul timpului în UE și în statele sale membre și să cuprindă comparații cu concurenții internaționali. De asemenea, importante sunt motivarea cetățenilor (printr-o mai bună comunicare) și implicarea lor în proces. |
2. Context
|
2.1. |
Prezentul aviz răspunde solicitării Președinției suedeze a Consiliului ca CESE să elaboreze un aviz exploratoriu în domeniul competitivității UE, ca urmare a avizului CESE (INT/1000) (1) privind verificarea competitivității, adoptat la solicitarea Președinției cehe. Președinția suedeză a Consiliului a solicitat CESE să analizeze ce elemente sunt necesare pentru ca UE să-și consolideze în continuare competitivitatea digitală și, în special, să le permită întreprinderilor să beneficieze de digitalizare. Acest aviz va încerca să pună accent pe competitivitatea UE în contextul tranziției digitale către un model de creștere economică mai durabilă. Avizul va aborda măsurile și politicile necesare pentru a spori și mai mult competitivitatea digitală a UE și, mai ales, pentru a permite întreprinderilor și lucrătorilor să beneficieze de procesul de digitalizare. |
|
2.2. |
Este important să fie reamintit că, în INT/1000, CESE a recunoscut că piața unică și modelul de creștere bazat pe economia socială de piață al UE au contribuit în mare măsură la sprijinirea creșterii economice și a bunăstării sociale în întreaga UE. Această bază este importantă în orice propunere care vizează consolidarea competitivității digitale, iar cazul de față nu reprezintă o excepție. |
|
2.3. |
De asemenea, este important să se înțeleagă că competitivitatea Europei în raport cu principalele țări concurente s-a deteriorat în ultimii ani, după cum reiese din indicatorii economici cheie de competitivitate și creștere a productivității. Cu toate acestea, digitalizarea este un domeniu în care UE a făcut progrese importante și care ar putea constitui baza pentru creșterea competitivității și a rentabilității pentru întreprinderi și îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrători. Este necesară o perspectivă prospectivă pe termen mediu, pentru a trasa calea de urmat în procesul către tranziția digitală. |
3. Digitalizarea în contextul agendei privind competitivitatea
|
3.1. |
CESE a solicitat Comisiei să facă din agenda privind competitivitatea una dintre prioritățile sale, cu obiectivul principal de a spori competitivitatea UE. Toate inițiativele Comisiei din domeniul digitalizării vizează facilitarea tranziției digitale în economiile și societățile din întreaga UE. Cu toate acestea, o tranziție reușită necesită un angajament ferm și constant al statelor membre. Acest angajament este deja exprimat în măsuri de redresare și reziliență la nivelul fiecărui stat membru, dar CESE consideră că este posibil ca nu toate statele membre să se îndrepte către digitalizare în același ritm și cu aceeași intensitate, acest deziderat fiind, însă, esențial pentru ca UE să devină mai competitivă. |
|
3.2. |
UE trebuie să se bazeze mai mult ca oricând pe piața unică, dar, la fel de important, ar trebui să se concentreze pe accesul la piețe străine, pe investiții și accesul la finanțare, pe sisteme fiscale, cercetare și inovare, competențe și consolidarea pieței forței de muncă, dar și pe MIMM-uri și dubla tranziție, ținând seama și de cadrul privind dezvoltarea durabilă, în care aspectele de competitivitate sunt coerente cu obiectivele sociale și de mediu (2). Tranziția digitală este esențială pentru toate acestea, deoarece oferă baza pentru inovare, creșterea competitivității și dezvoltarea pieței forței de muncă, oferind, în același timp, oportunități pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă în contextul unei economii sociale de piață. |
|
3.3. |
CESE consideră că digitalizarea este motorul pentru valorificarea potențialului pieței unice. După 30 de ani de beneficii sociale și economice generate de piața unică, CESE consideră că se pot realiza mult mai multe și că, dacă este pusă în aplicare cu succes și cu aceeași intensitate și același grad de incluziune în întreaga UE, digitalizarea va aduce o schimbare enormă în existența întreprinderilor, lucrătorilor și cetățenilor de toate vârstele și din toate mediile sociale. |
|
3.4. |
De asemenea, CESE este de părere că, pentru a consolida competitivitatea Europei, este esențial să se acorde sprijin politic pentru o economie antreprenorială și bazată pe cunoaștere, care să poată păstra și atrage talente și să ofere condiții de muncă mai bune. Aceasta este ceea ce CESE înțelege prin proces complet de tranziție digitală în întreprinderi. Pentru CESE, este clar că UE trebuie să asigure un mediu de afaceri favorabil în ansamblu, bazat pe o strategie cuprinzătoare care să reunească și să pună în concordanță diferite domenii de politică. |
|
3.5. |
CESE recunoaște numeroasele inițiative și politici aplicate în trecut pentru a spori competitivitatea, fără îndoială cu bune intenții. Cu toate acestea, realitatea arată că UE a rămas în urmă față de SUA și China în termeni de productivitate. În acest context, digitalizarea oferă ocazia de a recupera rămânerea în urmă atât față de SUA, cât și față de China, aplicând totodată un model de creștere economică mai durabil și axat atât pe bunăstarea economică, cât și pe bunăstarea socială a cetățenilor UE. |
4. Politici de sprijinire a digitalizării în contextul agendei privind competitivitatea
|
4.1. |
Într-o serie de avize, CESE și-a exprimat poziția că tranziția digitală necesită investiții suplimentare și mai concentrate în dezvoltarea competențelor digitale. Există și un argument economic puternic pentru creșterea investițiilor în resurse umane, în special în legătura dintre dezvoltarea competențelor și productivitate și, indirect, competitivitate. Dezvoltarea setului de competențe digitale este necesară pentru a sprijini inovarea la locul de muncă. CESE consideră că inovarea la locul de muncă ar trebui să se concentreze mai ales pe metodele de organizare a muncii și pe modul în care competențele sunt utilizate și dezvoltate la locul de muncă, și nu doar pe oferta de lucrători. Condițiile de muncă și de angajare sunt la fel de importante ca investițiile în noi tehnologii sau echipamente. Prin urmare, CESE recomandă ca întreprinderile și sectorul public să reflecteze asupra tipurilor de politici și de organizare a muncii care s-au dovedit eficace în poveștile de succes și au consolidat inovarea prin investiții în competențe. Aceste povești de succes ar putea fi apoi reproduse în alte întreprinderi. |
|
4.2. |
În avizele sale anterioare, CESE a recomandat inclusiv investiții în infrastructura necesară pentru a sprijini digitalizarea în întreaga UE. Iarăși, planurile de redresare și reziliență sunt menite să facă acest lucru. Preocuparea noastră este că această investiție riscă să fie direcționată în bună măsură către sectorul public. CESE recunoaște că trecerea la servicii publice digitalizate în sistemul judiciar sporește eficiența și, indirect, competitivitatea. Acestea fiind spuse, întreprinderile au nevoie și ele de un nivel relativ ridicat de investiții și, fără sprijin financiar disponibil, întreprinderile de toate dimensiunile, în special IMM-urile, pot întâmpina dificultăți în a menține cheltuielile financiare necesare pentru a-și digitaliza procesele de lucru și a investi în forța lor de muncă. |
|
4.3. |
CESE recomandă revizuirea oportunităților de finanțare existente pentru digitalizare și oferite de entitățile de stat din întreaga UE. În general, schemele care vizează acordarea de sprijin financiar întreprinderilor în domeniul digitalizării se bazează pe proiecte, cu o procedură oficială de depunere a cererilor și de aprobare, necesare înainte de începerea activităților proiectului, pentru a asigura finanțarea. Pe lângă procedurile administrative obișnuite înainte de atribuire aferente acestor sisteme, care pot reprezenta o povară pentru unele întreprinderi (deși sunt raționalizate în timp), procedurile actuale tind să întârzie lansarea de proiecte și inițiative în sprijinul digitalizării în întreprinderi. |
|
4.4. |
Acest lucru poate să nu fie fezabil pentru întreprinderile care au nevoie de rezultate imediate ca să înceapă procesul de comercializare pentru a îmbunătăți produsele, serviciile, procesele astfel încât să mențină un avantaj competitiv, să vizeze noi piețe și să reducă costurile sau pur și simplu să răspundă cerințelor clienților. Ca atare, este posibil ca astfel de scheme centrate pe proiecte să descurajeze întreprinderile private să solicite finanțare. Prin urmare, CESE solicită o nouă formă de finanțare care, deși complementară, să se bazeze mai degrabă pe activități digitale decât pe proiecte. În temeiul acestei abordări, creditele fiscale sau plățile în numerar ar fi acordate întreprinderilor pe baza cheltuielilor lor anuale raportate pentru activități digitale, cu cheltuieli eligibile definite în prealabil pentru a oferi claritate. Costurile eligibile ar include orice cheltuieli cu formarea și dezvoltarea personalului în domeniul digitalizării. |
|
4.5. |
Deși recunoaște capacitatea UE în domeniul digitalizării și progresele înregistrate atât pe plan legislativ, cât și tehnologic, CESE consideră că rămân esențiale atât investițiile naționale, cât și cele străine directe, mai ales pentru a sprijini cercetarea și inovarea în domeniul digitalizării. În opinia noastră, acest lucru va spori și competitivitatea UE pe piața mondială. Aspirația la o autonomie strategică în producția de semiconductori este pozitivă, iar CESE este de părere că UE nu-și poate permite să se confrunte cu deficite ce riscă să perturbe industriile europene. Semiconductorii se află în centrul politicii industriale a UE care vizează să se obțină autonomia strategică în sfera digitală. Deși aceste riscuri trebuie atenuate, CESE avertizează că adoptarea unei abordări protecționiste pune în pericol parteneriatele de cercetare cu întreprinderile din domeniul tehnologiei digitale din întreaga lume. |
|
4.6. |
O creștere economică durabilă bazată pe o tranziție digitală reușită este esențială pentru ca UE să prospere. Acest lucru este și în conformitate cu obiectivul UE al unei economii sociale de piață foarte competitive care urmărește ocuparea deplină a forței de muncă și progresul social, un nivel ridicat de protecție și de îmbunătățire a calității mediului. CESE consideră că aceasta se poate realiza numai prin creșterea productivității față de nivelurile actuale în toate sectoarele economiei. CESE consideră că digitalizarea joacă și poate continua să joace un rol esențial în atingerea obiectivelor economice și sociale menționate mai sus. CESE constată și că, în industria prelucrătoare, creșterea productivității a fost cea mai rapidă în industriile bazate pe tehnologie, ceea ce vine în sprijinul opiniei că digitalizarea poate crește atât profiturile întreprinderilor, cât și veniturile reale ale lucrătorilor. În plus, o modalitate esențială de promovare a tranziției verzi este digitalizarea. Ca atare, UE trebuie să maximizeze oportunitățile prin promovarea simultană a ambelor direcții ale dublei tranziții. |
|
4.7. |
Pentru a o competitivitate digitală reală în economie și societate, CESE solicită o strategie inteligentă și combinată cu privire la competențe. Mai multe sectoare pregătesc deja proiecte la scară largă de recalificare și perfecționare a forței lor de muncă pe baza digitalizării și a tranziției verzi. CESE solicită un program coordonat pentru competențe care să permită forței de muncă existente și noi să depășească provocările aferente, iar acest lucru trebuie să fie o prioritate. |
5. Verificarea din perspectiva competitivității și evaluarea programelor de digitalizare
|
5.1. |
Competitivitatea digitală este vitală pentru competitivitatea globală a UE și ar trebui privită ca parte esențială a agendei UE în materie de competitivitate. Pentru ca UE să reușească în contextul unei concurențe mondiale acerbe, sunt necesare îmbunătățiri considerabile în materie de competitivitate. În acest scop, în conformitate cu politicile și obiectivele UE, CESE a solicitat și introducerea unei verificări din perspectiva competitivității care să fie integrată în procesele de elaborare a politicilor și de legiferare ale UE. De asemenea, sunt necesare structuri de guvernanță adecvate pentru a garanta că verificarea din perspectiva competitivității și agenda privind competitivitatea se materializează pe deplin în practică. |
|
5.2. |
CESE constată orientările actuale și setul de instrumente pentru o mai bună reglementare, însă arată că, după cum a subliniat Comitetul de control normativ, este în mod evident nevoie de îmbunătățiri, mai ales în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru creșterea competitivității. |
|
5.3. |
În fine, CESE solicită utilizarea eficientă a resurselor financiare alocate activităților de inovare, cercetare și dezvoltare legate de procesul de digitalizare. În acest context, este esențial și să se evalueze impactul și punerea în aplicare corespunzătoare a programelor existente care au fost eventual dezvoltate pentru a crea condițiile pentru digitalizare. Cetățenii europeni și – mai ales – societatea civilă organizată ar putea avea o percepție pozitivă a ierarhizării posibilităților de acces la finanțare, atât pentru investiții private, cât și publice. |
Bruxelles, 27 aprilie 2023.
Președintele Comitetului Economic și Social European
Oliver RÖPKE
|
29.6.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 228/22 |
Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „30 de ani de piață unică: modalități de îmbunătățire a funcționării pieței unice”
(aviz exploratoriu)
(2023/C 228/04)
|
Raportor: |
Felipe MEDINA MARTÍN |
|
Coraportor: |
Angelo PAGLIARA |
|
Sesizare |
Președinția Consiliului European, 14.11.2022 |
|
Temei juridic |
Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene Aviz exploratoriu |
|
Secțiunea competentă |
Secțiunea pentru piața unică, producție și consum |
|
Data adoptării în secțiune |
4.4.2023 |
|
Adoptat în sesiunea plenară |
27.4.2023 |
|
Sesiunea plenară nr. |
578 |
|
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri) |
137/1/0 |
1. Concluzii și recomandări
|
1.1. |
Comitetul Economic și Social European (CESE) consideră că piața internă a fost și continuă să fie unul dintre marile succese politice și economice ale procesului de integrare europeană. Cetățenii și întreprinderile au beneficiat de acest proces, care ar trebui considerat un demers de îmbunătățire și de adaptare permanentă la noile nevoi, pe măsură ce acestea apar. În ultimii 30 de ani s-au obținut numeroase avantaje, dar este încă nevoie de o revizuire critică și de o nouă îmbunătățire, nu numai referitor la ce mai trebuie realizat, ci și referitor la noile provocări care trebuie întâmpinate, cum ar fi pandemia de COVID-19, criza energetică sau invadarea Ucrainei de către Rusia. UE dorește să contribuie la acest proces de îmbunătățire și propune următoarele măsuri pentru consolidarea sa. |
|
1.2. |
CESE speră că Programul pentru piața unică 2021-2027, menit să îmbunătățească funcționarea pieței interne și competitivitatea și sustenabilitatea întreprinderilor, va fi însoțit de instrumente adecvate de control și protecție în ceea ce privește calitatea activităților, condițiile de concurență echitabile pentru toate întreprinderile, drepturile cetățenilor și protecția consumatorilor. Totodată, CESE solicită instituirea tuturor măsurilor necesare pentru a depăși toate formele de dumping social și fiscal, pentru a asigura o concurență loială și o funcționare corectă a pieței unice, evitând toate formele de denaturare. |
|
1.3. |
Provocările geopolitice actuale vor influența funcționarea pieței unice, sistemele de aprovizionare și reziliența economiei europene. CESE salută demersul de reducere a dependențelor critice față de țările terțe și invită Comisia Europeană să adopte toate măsurile necesare pentru actualizarea politicii industriale europene, menținând și consolidând piața unică și beneficiile pentru consumatori, lucrători și întreprinderi. |
|
1.4. |
Criza recentă a arătat că principala prioritate a pieței unice a UE ar trebui să fie îmbunătățirea nivelului de trai și a condițiilor de muncă, prin promovarea creșterii și a concurenței loiale și prin crearea unui mediu favorabil întreprinderilor și la nivel social. CESE consideră că libera circulație a persoanelor și a lucrătorilor este una dintre pietrele de temelie ale pieței unice și solicită, așadar, o accelerare a recunoașterii calificărilor și diplomelor între statele membre. Trebuie să se acorde o atenție deosebită lucrătorilor disponibilizați. |
|
1.5. |
CESE consideră că întreprinderile europene se confruntă cu probleme legate de deficiențele pieței unice, care afectează semnificativ competitivitatea și sustenabilitatea. În pofida unui efort uriaș în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor privind piața unică, cea mai mare parte a sarcinii de reglementare continuă să fie generată la nivel național. În acest scop, instituțiile UE ar trebui să urmărească armonizarea deplină, cu respectarea standardelor lor mai ridicate, iar statele membre ar trebui să țină seama de posibilele efecte ale adăugărilor lor asupra integrității și bunei funcționări a pieței și ar trebui, dacă este posibil, să evite măsurile care ar putea cauza denaturări și fragmentări semnificative; CESE recomandă ca instituțiile UE să acționeze mai proactiv și mai rapid pentru a elabora acte legislative în timp util pentru a promova armonizarea. Este esențial să se limiteze cât mai mult posibil inițiativele naționale care ar putea pune în pericol piața internă și normele comune ale acesteia. În acest sens, CESE subliniază că mecanismul TRIS (Sistemul de informații al reglementărilor tehnice) ar trebui consolidat pentru a permite crearea condițiilor pentru o adevărată piață unică, și nu pentru 27 de piețe diferite. |
|
1.6. |
CESE susține un angajament ferm de îmbunătățire a calității legislației în Europa și în statele membre. CESE consideră că în etapele preliminare ar trebui efectuată o evaluare a legislației europene – o analiză obligatorie a impactului înainte de orice inițiativă juridică și o consultare publică – pentru a îmbunătăți transparența inițiativei și obiectivele acesteia. În același sens, Agenda pentru o mai bună legiferare și programul REFIT ar trebui să se concentreze pe realizarea unei mai mari deschideri și integrări a piețelor de bunuri și servicii, pentru a obține beneficii maxime pentru cetățeni și economia europeană, analizând dacă există legislație inutilă și concentrându-se în principal asupra acelor domenii în care este necesară armonizarea și consolidarea legislației în vigoare în materie de protecție socială. |
|
1.7. |
CESE consideră că trebuie pus un accent mai mare pe punerea în aplicare, simplificarea și asigurarea respectării legislației, în special în ceea ce privește statele membre. CESE le solicită statelor membre să pună în mod strict în aplicare normele comune și să asigure respectarea acestora, precum și să evite alte reglementări naționale atunci când acestea nu sunt necesare (1). |
|
1.8. |
CESE îndeamnă Comisia Europeană să evalueze fiecare regulament din perspectiva contribuției sale la competitivitatea întreprinderilor și la bunăstarea cetățenilor și să identifice obstacolele care trebuie eliminate și îndepărtate în mod sistematic. |
|
1.9. |
CESE consideră că numărul actual de instrumente juridice de care dispune Uniunea Europeană pentru a-și apăra piața internă este suficient și proporțional cu nevoile: procedura TRIS, recunoașterea reciprocă a legislației, SOLVIT, al 28-lea regim, procedura de depunere a plângerilor, CEN-Cenelec, standardele etc. Acestea sunt instrumente esențiale pentru protecția pieței unice, dar potențialul lor nu este întotdeauna exploatat; ele trebuie să fie mai eficiente și mai utile. |
|
1.10. |
CESE consideră că, dintre toate noile provocări cu care se confruntă piața unică, trebuie să se acorde prioritate promovării autonomiei strategice deschise a UE în raport cu aprovizionarea și cu comerțul, precum și în sectorul energetic, în ceea ce privește materiile prime critice și, la nivel mai general, în ceea ce privește rolul de lider în domeniul inovării, al digitalizării și al cercetării avansate. CESE recomandă consolidarea cooperării și a acordurilor cu țări care împărtășesc aceeași viziune. |
|
1.11. |
În domeniul bunurilor și al serviciilor, CESE recunoaște impactul pozitiv al achizițiilor comune în diferite sectoare, precum cel al gazelor sau al comerțului cu amănuntul. Aceste tipuri de alianțe europene au numeroase efecte favorabile concurenței și beneficii evidente pentru consumatori, astfel încât aceste alianțe trebuie să fie sprijinite în mod clar de instituțiile UE. |
|
1.12. |
CESE este convins că provocările pieței unice care decurg din tranziția digitală trebuie abordate prin dialog social și printr-o poziție de lider a UE și în aplicarea unei legislații comune pentru a proteja persoanele cele mai vulnerabile și pentru a se asigura că eficiența urmărită nu subminează coeziunea socială, economică și teritorială, și nici stabilitatea politică. |
|
1.13. |
Piața unică nu este perfectă, dar trebuie adaptată în permanență la circumstanțele în schimbare pentru a rămâne funcțională chiar și în perioade de criză și pentru a promova în mod activ libertățile sale (pandemia a demonstrat că libera circulație nu poate fi considerată de la sine înțeleasă). Aniversarea a 30 de ani de piață unică ar trebui, așadar, să fie o oportunitate de a reintroduce această politică pe agenda europeană și de a propune îmbunătățiri pentru viitorul apropiat. |
|
1.14. |
CESE își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că relaxarea normelor privind ajutoarele de stat ca răspuns la Legea privind reducerea inflației ar putea crea noi asimetrii între statele membre, punând astfel în pericol reziliența pieței unice, și consideră că cea mai bună modalitate de a oferi un nou impuls politicii industriale europene și investițiilor în tehnologii ecologice este dezvoltarea unui fond european pentru suveranitate. |
|
1.15. |
CESE subliniază contribuția importantă a pieței unice la evitarea protecționismului și la dezvoltarea unor condiții de concurență echitabile în cadrul UE. În acest sens, CESE consideră că o reflecție necesară asupra criteriilor pentru alocarea ajutoarelor de stat, asupra efectelor acestora, a utilității și a rezilienței lor trebuie să fie analizată în profunzime. Există sectoare economice care nu au putut accesa niciodată acest tip de ajutor care, în plus, este dezechilibrat între unele state membre și altele, generând diferențe în ceea ce privește competitivitatea la nivelul UE. |
2. Introducere
|
2.1. |
Anul 2023 marchează cea de a treizecea aniversare a unuia dintre cele mai mari succese politice, economice și sociale ale Uniunii Europene în procesul de integrare europeană: piața unică. Totuși, aniversarea ar trebui să fie ocazia potrivită pentru a adapta în mod fundamental filosofia pieței unice și a o alinia la provocările actuale. Procesul a început în anul 1986, prin Actul Unic European, care a promovat adoptarea unor norme comune – în locul celor naționale – în numeroase domenii diferite, prin aprobarea a sute de măsuri legislative strategice și aplicarea principiului recunoașterii reciproce. |
|
2.2. |
În prezent, nimeni nu contestă existența unor efecte negative, dar și a unor efecte pozitive ale pieței unice. Acestea din urmă pot fi considerate o componentă esențială a modelului european care a permis libera circulație a bunurilor, a persoanelor, a serviciilor și a capitalurilor în întreaga Uniune Europeană, facilitând viața întreprinderilor, a instituțiilor și a cetățenilor în majoritatea cazurilor. |
|
2.3. |
Piața unică a generat progrese nu doar la nivel economic și social, ci și la nivel politic, accelerând procesul de integrare. Libera circulație a persoanelor grație pieței unice a marcat viețile mai multor generații de europeni care, prin programe precum Erasmus, au putut îmbrățișa spiritul european de la o vârstă foarte fragedă, stabilind legături de uniune și înțelegere cu numeroși alți oameni asemenea lor, din diferite state membre, și împărtășind un stil de viață european comun. |
3. Observații generale
|
3.1. |
Pandemia a arătat că UE are nevoie de un nou model economic și de afaceri. Crizele recente, tensiunile geopolitice actuale, provocările dublei tranziții verzi și digitale și aprobarea recentă a Legii privind reducerea inflației în SUA arată că a sosit momentul ca piața unică să se modernizeze și să capete un nou impuls, amintind întotdeauna că piața unică este un instrument pentru europeni și nu un scop în sine. |
|
3.2. |
Piața unică a evoluat, pe măsură ce a progresat procesul integrării europene. Deși, inițial, piața unică s-a axat pe eliminarea obstacolelor și a măsurilor netarifare care au un efect echivalent asupra comerțului intracomunitar cu bunuri și pe armonizarea legislației (piața unică europeană), nevoile și ambițiile politice succesive i-au extins sfera de aplicare la noi domenii, precum serviciile și economia digitală. |
|
3.3. |
Toate aceste progrese au putut fi realizate doar cu eforturi enorme din partea tuturor părților interesate, a administrațiilor și a operatorilor economici și sociali. Totuși, în ultimii ani, piața unică nu a mai părut să fie o prioritate politică, iar deschiderea și integrarea piețelor de bunuri și servicii a ocupat o poziție inferioară pe agendă. În acest sens, prima deficiență care trebuie remarcată este lipsa de angajament din partea statelor membre în ultimii ani. Consiliul s-a angajat în numeroase rânduri să îmbunătățească și să consolideze piața unică, însă rareori concluziile sale au fost transpuse în politici naționale. Prin urmare, CESE invită Consiliul și statele membre să ia măsuri suplimentare în acest sens. |
|
3.4. |
CESE observă că piața unică trebuie să fie utilă pentru a spori competitivitatea întreprinderilor europene pe piețele globale. Acest proces este menit să evolueze în permanență, ceea ce constituie atât un punct slab, cât și un risc, însă totodată asigură îi asigură pieței unice un nou rol: reziliența. Acest nou rol se alătură celor tradiționale, care trebuie să rămână dinamice și nu pot fi luate drept un fapt de la sine înțeles. |
|
3.5. |
CESE invită Comisia și Consiliul să adopte toate măsurile necesare pentru a sprijini politicile industriale și întreprinderile europene în realizarea obiectivelor tranziției verzi și digitale, utilizând instrumentele existente ale UE și urmărind, dacă este necesar, propunerea de dezvoltare a unui Fond european pentru suveranitate. Cu toate acestea, reamintește statelor membre și Comisiei că există deja numeroase programe și instrumente de finanțare care ar trebui utilizate la întregul lor potențial înainte de a adăuga alte instrumente. CESE invită Comisia Europeană să-l implice în discuțiile referitoare la normele privind ajutoarele de stat. |
|
3.6. |
CESE este de acord (2) că UE are nevoie de o politică digitală solidă și ambițioasă pentru a valorifica oportunitățile oferite de inovarea digitală pentru a spori competitivitatea UE. CESE subliniază că o piață unică reală și o legislație transfrontalieră simplă vor permite multor sectoare să răspundă cererilor consumatorilor și să concureze într-un mediu digital mai competitiv la nivel mondial. |
|
3.7. |
Digitalizarea pieței unice poate asigura un nivel mai mare de creștere și de bunăstare pentru cetățenii europeni și pentru întreprinderile europene. Prin urmare, CESE invită Comisia Europeană să adopte toate măsurile necesare pentru accelerarea investițiilor, cu scopul de a depăși decalajul digital existent între regiunile europene. Este esențial ca statele membre să intensifice investițiile în educație și formare pentru a dezvolta piața unică digitală și a o face mai eficientă. Obiectivul trebuie să fie acela de a asigura existența unor lucrători calificați, a unor întreprinderi inovatoare și a unor locuri de muncă de calitate, prin combaterea condițiilor de muncă precare. |
|
3.8. |
CESE invită Comisia Europeană să se axeze pe riscurile ce rezultă din producerea, transmiterea și stocarea datelor sensibile și cu caracter personal ce rezultă din procesele de digitalizare, precum și din utilizarea și controlul acestora. În același timp, CESE solicită Comisiei să adopte toate măsurile necesare pentru a preveni acest risc și să ia în considerare concluziile negocierilor actuale privind Acordul Consiliului Europei privind inteligența artificială, drepturile omului, democrația și statul de drept (3) ca bază pentru cadrul de reglementare. Obiectivul trebuie să fie acela de a proteja datele cu caracter personal, lucrătorii și consumatorii, însă permițând utilizarea acestor date în mod confidențial, pentru a face posibilă exploatarea beneficiilor noilor tehnologii. |
|
3.9. |
Este esențial să se accelereze inițiativele în ceea ce privește digitalizarea și spațiile de date transeuropene sectoriale, pentru a permite o mai bună analiză și utilizare a datelor în beneficiul societății europene și al competitivității întreprinderilor sale. Spațiile de date ar putea face să apară și ar putea sprijini noi întreprinderi industriale inovatoare și întreprinderi nou-înființate, capabile de creștere. O piață unică funcțională a datelor este, de asemenea, esențială, deoarece este legată în mod intrinsec de piața unică a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor, precum și de sistemele energetice și de transport. |
4. Piața unică a bunurilor și serviciilor
|
4.1. |
CESE consideră că deficiențele pieței unice trebuie încă analizate și trebuie luate măsuri pentru a le elimina, în special prin evitarea sarcinilor administrative și de reglementare inutile, pentru a facilita competitivitatea și durabilitatea întreprinderilor europene, menținând și consolidând, în același timp, legislația existentă în materie de protecție socială. |
|
4.2. |
CESE subliniază problemele cauzate de statele membre atunci când anticipează adoptarea unor măsuri comune la nivel european, precum și modul în care acestea influențează și orientează soluțiile comune găsite în legislația europeană. În unele cazuri, acest lucru se întâmplă întrucât Comisia Europeană nu a propus măsuri, însă uneori situația este provocată de statele membre care au luat-o înaintea propunerii europene (de exemplu, indicarea pe etichetă a originii produselor din carne, etichetarea produselor alimentare pe partea frontală a ambalajului), propunerea irlandeză privind avertismentele de sănătate pentru băuturile alcoolice etc.), ceea ce îngreunează procesul de armonizare și libera circulație a bunurilor. Din acest motiv, CESE îndeamnă Comisia Europeană să anticipeze reglementările atunci când este necesar, pentru a evita proliferarea reglementărilor naționale care fragmentează piața unică. |
|
4.3. |
Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European și a Consiliului (4) stabilește procedura de furnizare de informații în domeniul reglementărilor tehnice și al normelor privind serviciile societății informaționale aflate la dispoziția statelor membre. Această măsură legislativă prevede posibilitatea ca un stat membru să fie obligat să amâne adoptarea unui proiect de regulament cu 12-18 luni în cazul în care există o inițiativă a UE în curs de desfășurare care ar putea fi compromisă de norma națională și este în curs de reînnoire. Totuși, în practică, prerogativa Comisiei Europene este aceea de a publica actele, nu de a le pune în aplicare și, în cele din urmă, statele membre sunt cele care condiționează legislația europeană. |
|
4.4. |
Un alt instrument disponibil menit să oprească sau să contracareze orice acțiune contrară pieței unice este SOLVIT. Aceasta este o procedură aplicată atunci când administrația unui alt stat membru nu aplică legislația europeană în mod corect și împiedică exercitarea deplină a drepturilor cetățenilor și întreprinderilor pe piața unică. Este un sistem de mediere între administrațiile naționale care, în practică, se bazează mai mult pe determinarea administrațiilor decât pe forța juridică a acestora pentru a remedia o situație, astfel încât CESE consideră că eficacitatea sa este limitată și că trebuie îmbunătățită. |
|
4.5. |
Un alt instrument disponibil este procedura de reclamație la Comisia Europeană. CESE consideră că acest instrument este eficace, deoarece este flexibil și transparent, dar are nevoie de un sprijin politic puternic, iar procedura ar trebui îmbunătățită în ceea ce privește eficiența și eficacitatea. |
|
4.6. |
O strategie pentru deschiderea și dezvoltarea diferitelor sectoare europene a fost aprobată în 2018. Cu toate acestea, există în continuare probleme, discriminarea continuă și nu toate statele membre informează Comisia Europeană în conformitate cu articolul 15 alineatul (7) din Directiva privind serviciile. |
|
4.7. |
CESE subliniază că unele sectoare, cum ar fi serviciile financiare sau comerțul cu amănuntul și cu ridicata, sunt extrem de fragmentate, dar au reușit să se unească și să devină mai puternice la nivel european. Sectorul comerțului cu amănuntul și cel al comerțului cu ridicata au adoptat spiritul și avantajele incontestabile ale pieței unice pentru a servi mai bine consumatorii europeni în viața de zi cu zi, datorită alianțelor cumpărătorilor și pieței unice. Există în continuare provocări majore în ceea ce privește armonizarea și punerea eficace în aplicare a libertății de stabilire în cazul sectorului comerțului cu amănuntul și cu ridicata, a cărui strategie intitulată „Un sector al comerțului cu amănuntul pregătit pentru secolul XXI” încă nu este pusă în aplicare pe deplin. În plus, este nevoie de sprijin pentru alianțele cumpărătorilor din sectorul comerțului cu amănuntul, ca mijloc de a crește bunăstarea consumatorilor, cu un efect pozitiv asupra concurenței la nivel european. |
5. Piața unică pentru lucrători
|
5.1. |
Printre provocările cu care se confruntă piața unică, CESE evidențiază transformarea activității și reconturarea pe cale de consecință a relației dintre părți, precum și riscurile asociate în ceea ce privește flexibilitatea (a programului, a locației și a serviciilor), în special în ceea ce privește lucrătorii pe platforme și, în termeni mai generali, profesiile digitale și lucrătorii inteligenți. |
|
5.2. |
Crizele recente au arătat că principala prioritate a pieței unice a UE ar trebui să fie îmbunătățirea nivelului de trai și a condițiilor de muncă, promovând în același timp creșterea economică și concurența loială și creând un mediu favorabil afacerilor și societății. În pofida progreselor înregistrate, 21,7 % din populația europeană încă este expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială (Eurostat, 2021). |
|
5.3. |
CESE consideră că libera circulație a persoanelor și a lucrătorilor este una dintre pietrele de temelie ale pieței unice și solicită, așadar, o accelerare a recunoașterii calificărilor și diplomelor între statele membre. Trebuie acordată o atenție deosebită asigurării unui tratament echitabil al lucrătorilor detașați în ceea ce privește salariile și condițiile de muncă. |
|
5.4. |
După cum a demonstrat criza provocată de pandemie, libera circulație a profesioniștilor din domeniul sănătății a fost un factor de convergență și de autoprotecție pentru Uniunea Europeană, însă, în prezent, numeroase profesii încă rămân în afara acestui proces (de exemplu, în domeniul juridic și în cel didactic). CESE (5) solicită o redefinire a măsurilor de sprijinire a ocupării forței de muncă și a competențelor și investiții în seturile de competențe ale viitorilor lucrători prin îmbunătățirea formării profesionale, a educației și a învățării individuale, sprijinind întreprinderile în acest mod. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită locurilor de muncă verzi. |
|
5.5. |
Infrastructura digitală este vitală pentru aplicarea cu succes a beneficiilor pieței unice în toate zonele și regiunile europene, mai ales în cele aflate sub valorile medii. Decalajul în materie de infrastructură accentuează inegalitățile și afectează șansele oamenilor și ale întreprinderilor. Prin urmare, CESE invită Comisia Europeană să adopte măsurile necesare pentru consolidarea investițiilor, cu scopul de a depăși decalajul digital existent în UE. Este nevoie de o atenție deosebită pentru întreprinderi, mai ales pentru IMM-uri. |
6. Calea de urmat. Provocări viitoare pentru piața unică
|
6.1. |
Instituțiile UE trebuie să consolideze în continuare piața unică pentru a-i descătușa pe deplin potențialul de a crea creștere și locuri de muncă și o societate mai bună în viitor. |
|
6.2. |
Instituțiile UE ar trebui să urmărească, asigurând standarde mai ridicate, o armonizare deplină a legislației UE, acolo unde este posibil și adecvat, pentru a preveni fragmentarea inutilă a pieței unice, de exemplu în ceea ce privește impozitarea. CESE ar dori să evidențieze că printre provocările cu care se confruntă piața unică se numără demersurile pentru evoluția către armonizarea fiscală între statele membre și evitarea dumpingului și, pe termen lung, către convergența salarială, împiedicând totodată dumpingul social și/sau concurența neloială, mai ales în ceea ce privește atragerea de investiții, amplasarea întreprinderilor și angajarea lucrătorilor. |
|
6.3. |
Asigurarea respectării legii, pentru ca punerea în aplicare și simplificarea să devină o prioritate și un principiu călăuzitor pentru piața unică, este fundamentală. Instituțiile UE trebuie să se asigure că rolul Comisiei de gardian al tratatelor este protejat într-un mediu european puternic politizat. În cazul în care legiuitorii naționali – prin puterea lor discreționară – decid să adauge cerințe la nivel național, ar trebui să facă acest lucru în mod transparent, să informeze Comisia și alte autorități naționale și să explice motivele, în acord cu angajamentele asumate în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare. În plus, sancțiunile nu trebuie să difere în interiorul UE. |
|
6.4. |
Calitatea legislației înseamnă o legislație mai bună. Procesul de pregătire ar trebui să includă o verificare a competitivității în procesul de elaborare a politicilor, o mai bună modelare a evaluărilor impactului și o analiză mai aprofundată a modului în care reglementările afectează sarcina birocratică cumulată a întreprinderilor, în special a IMM-urilor. |
|
6.5. |
Eliminarea barierelor naționale inutile: Comisia Europeană și statele membre ar trebui să evalueze dacă normele tehnice naționale sunt în continuare adecvate scopului, adaptate exigențelor viitorului și proporționale pentru a îmbunătăți libera circulație a bunurilor și serviciilor. |
|
6.6. |
Comisia și statele membre trebuie să asigure condiții de concurență echitabile pentru toți operatorii, susținute de un cadru juridic solid care să garanteze că toate produsele și serviciile vândute pe piața UE respectă normele UE și sunt sigure, pentru a menține încrederea și siguranța consumatorilor în conformitate cu noul regulament privind siguranța produselor și a serviciilor, care include, de asemenea, produsele și serviciile digitale. |
|
6.7. |
Instituțiile UE trebuie să abordeze în mod eficace protecționismul și discriminarea din statele membre, pentru a se asigura că interesele consumatorilor sunt satisfăcute în mod egal în deciziile de politică ale UE și naționale. |
|
6.8. |
Îmbunătățirea instrumentelor disponibile pentru a permite accesul întreprinderilor și al consumatorilor la informații privind notificarea (ghișeul unic de notificare) și pentru a face procesele mai utile și mai flexibile, de exemplu prin consolidarea rețelei de reclamații pentru consumatorii transfrontalieri. CESE încurajează crearea unor rețele de sisteme de soluționare a litigiilor ușor accesibile, deoarece consumatorii ar câștiga încredere în piața unică dacă ar putea găsi fără efort căi de atac împotriva întreprinderilor stabilite în alte state membre. |
|
6.9. |
Piața unică pentru achizițiile publice: acesta este un domeniu cu limitări și restricții naționale pentru întreprinderile cu sediul într-un alt stat membru, care poate denatura funcționarea normală a pieței unice și care necesită un răspuns ferm din partea instituțiilor UE pentru a completa cadrul de reglementare care contribuie la progresul social al cetățenilor (6). |
|
6.10. |
Comisia Europeană, statele membre și alte părți interesate ar trebui să colaboreze pentru a asigura existența unor comunități durabile. Criza climatică reprezintă deopotrivă o amenințare și o oportunitate: este nevoie de o realiniere rapidă a pieței unice, pentru a reflecta prioritățile modificate în temeiul Pactului verde. Trebuie promovată utilizarea tehnologiilor cu zero emisii și trebuie adaptată rapid formarea forței de muncă. Investițiile verzi ar putea genera o perioadă îndelungată de creștere pe piața internă a UE și, totodată, ar putea avea o contribuție importantă în combaterea schimbărilor climatice. |
Bruxelles, 27 aprilie 2023.
Președintele Comitetului Economic și Social European
Oliver RÖPKE
(1) JO C 440, 6.12.2018, p. 28.
(3) Decizia (UE) 2022/2349 a Consiliului din 21 noiembrie 2022 privind autorizarea începerii negocierilor, în numele Uniunii Europene, în vederea unei convenții a Consiliului Europei privind inteligența artificială, drepturile omului, democrația și statul de drept (JO L 311, 2.12.2022, p. 138).
(4) Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 septembrie 2015 referitoare la procedura de furnizare de informații în domeniul reglementărilor tehnice și al normelor privind serviciile societății informaționale (JO L 241, 17.9.2015, p. 1).
|
29.6.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 228/28 |
Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Munca precară și sănătatea mintală”
(aviz exploratoriu la solicitarea Președinției spaniole)
(2023/C 228/05)
|
Raportor: |
José Antonio MORENO DÍAZ |
|
Solicitarea Președinției spaniole a Consiliului |
Scrisoarea din 27.7.2022 |
|
Temei juridic |
Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene |
|
|
(aviz exploratoriu) |
|
Secțiunea competentă |
Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie |
|
Data adoptării în secțiune |
3.4.2023 |
|
Data adoptării în sesiunea plenară |
27.4.2023 |
|
Sesiunea plenară nr. |
578 |
|
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri) |
158/73/12 |
1. Concluzii și recomandări
|
1.1. |
În conformitate cu Rezoluția Parlamentului European din 4 iulie 2017, munca precară este „o formă de ocupare a forței de muncă care nu respectă normele și standardele UE, internaționale și naționale și/sau care nu asigură mijloace suficiente pentru un nivel de trai decent sau protecție socială adecvată”. |
|
1.2. |
Munca poate fi un factor de protecție a sănătății mintale, dar poate contribui, de asemenea, la dezvoltarea unor boli, motiv pentru care OMS o consideră ca fiind o condiționantă socială a sănătății. |
|
1.3. |
Conform unor dovezi științifice solide, munca precară crește șansele de deteriorare a sănătății mintale a lucrătorilor. De exemplu, insecuritatea ridicată a muncii crește șansele de depresie, anxietate și sinucidere; exigențele ridicate și monitorizarea scăzută sporesc șansele de întrerupere a activității în contextul unui concediu de boală din cauza unei tulburări psihice diagnosticate; în mod similar, combinația acestor două riscuri sporește riscul apariției unor tulburări depresive. |
|
1.4. |
Formele de muncă precară includ: locuri de muncă cu fracțiune de normă nedorită; salarii mici care nu permit acoperirea nevoilor elementare; contracte cu zero ore sau contracte la cerere sau temporare pentru a acoperi nevoi structurale; incertitudinea constantă în ceea ce privește durata angajării, programul de lucru, salariul, sarcinile etc.; lipsa autonomiei și a posibilităților privind evoluția carierei profesionale; cerințe excesive care obligă la un program de lucru prelungit sau intensificat și care generează un conflict între viața profesională și cea de familie. Astfel de forme de muncă reprezintă rareori o opțiune voluntară pentru lucrători, deși există lucrători care le aleg. |
|
1.5. |
Munca precară se regăsește mai frecvent în rândul lucrătorilor care efectuează sarcini auxiliare, al femeilor, tinerilor și imigranților. Aceasta sporește inegalitățile sociale și poate multiplica discriminările și componenta socială a bolilor mintale. |
|
1.6. |
În conformitate cu Directiva 89/391/CEE a Consiliului (1) privind securitatea și sănătatea în muncă, Carta drepturilor fundamentale a UE, Carta socială europeană, Tratatul privind funcționarea UE și principiile Pilonului european al drepturilor sociale și planul său de acțiune, nici generarea sau creșterea profiturilor întreprinderilor, nici reducerea costurilor forței de muncă ori garantarea flexibilității pentru angajatori nu se pot realiza în detrimentul sănătății și al securității la locul de muncă. |
|
1.7. |
Munca precară este incompatibilă cu realizarea ODD în UE. |
|
1.8. |
Pentru a reduce precaritatea muncii și prevalența problemelor de sănătate mintală asociate, CESE consideră că este necesar să se asigure punerea în aplicare și respectarea legislației europene și naționale care stabilește condiții de muncă și de ocupare a forței de muncă de calitate, sănătoase și care să permită un trai decent. |
|
1.9. |
În acest scop, CESE consideră că este esențial să se multiplice măsurile de monitorizare și control al respectării acestei legislații, cu alocarea prealabilă a unor resurse adecvate autorității publice competente (pe baza cotelor definite de OIM), precum și să se garanteze sancțiuni financiare adecvate în caz de nerespectare. |
|
1.10. |
CESE propune, de asemenea, ca întreprinderile și organizațiile care nu garantează respectarea acestei legislații să nu poată candida la licitații și ajutoare publice, în conformitate cu directivele actuale privind atribuirea contractelor de achiziții publice. |
|
1.11. |
CESE ia notă de Comunicarea Comisiei pe tema „Cadrul strategic al UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021-2027” [COM(2021) 323 final]. Mai mult, CESE propune adoptarea unei legislații specifice privind prevenirea riscurilor psihosociale la nivelul UE, dezvoltarea și modernizarea Directivei privind securitatea și sănătatea la locul de muncă (89/391/CEE), prevenirea la sursă a riscurilor psihosociale și modificarea modului în care munca este concepută, gestionată și organizată, dat fiind că dovezile științifice au arătat că legislația națională specifică din acest domeniu reprezintă o formă mai eficace de măsuri de prevenire și de reducere a expunerii la aceste riscuri. Prin urmare, beneficiile sale ar putea fi extinse la toate statele membre ale UE printr-o directivă. |
|
1.12. |
CESE subliniază că combaterea la sursă a riscurilor psihosociale legate de muncă identificate, prin utilizarea de intervenții organizaționale pentru a redefini condițiile de muncă, reprezintă un pas către promovarea sănătății mintale la locul de muncă, în conformitate cu cele subliniate de OMS și OIM în orientările lor și sinteza politicilor lor din septembrie 2022 (2). |
|
1.13. |
CESE ia notă de negocierile în curs în ceea ce privește propunerea de directivă a Comisiei din 2021 privind îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrătorii pe platforme online, și sprijină aceste negocieri. Totodată, CESE propune dezvoltarea de abordări similare pentru a gestiona utilizarea inteligenței artificiale la locul de muncă, astfel încât să se prevină riscurile profesionale și afectarea altor drepturi ale lucrătorilor. |
|
1.14. |
În cele din urmă, CESE solicită elaborarea unei politici industriale la nivel european și național, menită să creeze locuri de muncă de calitate, care să asigure condiții de muncă sănătoase și să îmbunătățească competitivitatea. |
2. Observații generale
|
2.1. |
Guvernul spaniol consideră că „abordarea impactului muncii precare asupra sănătății mintale” reprezintă o prioritate a mandatului său prezidențial la Consiliul UE în 2023, întrucât corectarea acesteia reprezintă o necesitate urgentă „pentru a defini noi politici în domeniul muncii, care să permită trecerea la piețe ale muncii mai sănătoase, centrate pe oameni, mai favorabile incluziunii și bazate pe munca decentă” (3). Prin urmare, a solicitat CESE să elaboreze un aviz exploratoriu pe această temă. |
|
2.2. |
Munca precară este incompatibilă cu realizarea Obiectivelor ONU ale mileniului până în 2030, mai concret ODD 8 „Munca decentă și creșterea economică”, ODD 3 „Sănătate și bunăstare” și ODD 5 „Egalitatea de gen” (4). Potrivit OMS (5), „munca decentă are un impact pozitiv asupra sănătății mintale, iar mediile de lucru necorespunzătoare – caracterizate prin situații cum ar fi discriminarea și inegalitatea, sarcinile de lucru excesive, monitorizarea scăzută și precaritatea locurilor de muncă – reprezintă un risc pentru sănătatea mintală”. |
|
2.3. |
Rezoluția Parlamentului European referitoare la condițiile de muncă și locurile de muncă cu contracte precare definește munca precară (6) ca fiind „o formă de ocupare a forței de muncă care nu respectă normele și standardele UE, internaționale și naționale și/sau care nu asigură mijloace suficiente pentru un nivel de trai decent sau protecție socială adecvată”. |
|
2.4. |
Conform tezaurului Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA), munca precară este definită ca „muncă prost plătită, nesigură, fără nicio formă de protecție, și care nu poate acoperi nevoile unei gospodării” (7). La rândul său, Rețeaua internațională de cercetători în materie de precaritate (PWR) definește munca precară ca fiind „un eșafodaj multidimensional care include (dar nu se limitează la) nesiguranța locului de muncă, venituri inadecvate și lipsa drepturilor și a protecției în cadrul raportului de muncă, care i-ar putea afecta atât pe lucrătorii informali, cât și pe cei formali” (8). Potrivit Eurofound, munca precară nu are o definiție universală, însă este larg recunoscută necesitatea de a aborda problematica sa, pentru a asigura condiții de muncă decente și sănătoase, în conformitate cu Agenda privind munca decentă a OIT (9). |
|
2.5. |
Pe baza acestor concepte, anumite forme de ocupare a forței de muncă și condiții de muncă care modelează locuri de muncă de slabă calitate pot fi considerate precare. Printre acestea se numără: angajarea cu fracțiune de normă nedorită, programul de lucru prelungit sau cerințele continue de disponibilitate, salariile mici sau nesigure, utilizarea abuzivă a contractelor temporare, contractele cu zero ore sau la cerere, munca fără contract sau munca fără măsuri preventive. |
|
2.6. |
Munca precară poate implica: intensificarea și prelungirea zilei de lucru; lipsa autonomiei și a dezvoltării la locul de muncă; programul de muncă și munca în plaje orare imprevizibile și atipice care duc la un conflict între viața profesională și cea de familie; numărul insuficient de ore de lucru și salarii care nu permit acoperirea nevoilor de bază; incertitudinea constantă în ceea ce privește durata angajării și condițiile de muncă (programul de lucru, remunerarea, sarcinile etc.); dificultatea de a-și exercita drepturile lucrătorilor, inclusiv cel de acțiune colectivă, reducerea puterii contractuale; creșterea vulnerabilității la abuzuri, discriminare și hărțuire; și imposibilitatea unui trai decent chiar în condiții de salarizare („working poor” – lucrător sărac). |
|
2.7. |
Munca precară poate avea consecințe în diferite domenii ale vieții de zi cu zi, inclusiv în ceea ce privește sănătatea. EU-OSHA observă că „studiile privind efectele muncii precare asupra securității și sănătății în muncă au identificat o corelație negativă: cu cât este mai mare instabilitatea locului de muncă, cu atât este mai asociată cu morbiditatea sau mortalitatea” (10). |
|
2.8. |
Unele exemple specifice bazate pe dovezi științifice de cea mai înaltă calitate care compară lucrătorii expuși cu cei neexpuși la anumiți factori de risc (studii longitudinale sau studii realizate cu baze de date mari care permit excluderea aleatorie și izolarea altor cauze intra- și extralaborale) arată că nivelul ridicat de percepție a insecurității locului de muncă care caracterizează munca precară crește șansele de depresie cu 61 %, șansele de a suferi de anxietate cu 77 % (11) și șansele de sinucidere cu 51 % (12), că cerințele cantitative ridicate cresc cu 23 % șansele de întrerupere pe motive medicale a activității din cauza unei tulburări psihice diagnosticate, și cu 25 % (13) în caz de monitorizare scăzută în materie, și că combinația dintre acești doi factori crește cu 77 % riscul de a suferi de depresie. În mod similar, programul de lucru prelungit face să crească cu 14 % (14) riscul de depresie. |
|
2.9. |
Dacă expunerea la riscuri psihosociale profesionale ar fi eliminată în UE, depresia ar scădea cu un procentaj situat între 17 și 35 %, iar bolile cardiovasculare cu un procentaj situat între 5 și 11 % (15). |
|
2.10. |
Formele de ocupare a forței de muncă și condițiile de muncă precare reprezintă rareori o opțiune voluntară pentru lucrători. Dovezile arată în mod constant că aceste forme de ocupare a forței de muncă sunt mai preponderente în rândul lucrătorilor care efectuează sarcini auxiliare, al femeilor, tinerilor și imigranților (16), profitându-se de inegalitățile sociale și în materie de clasă, gen, vârstă, naționalitate și etnie, ceea ce poate multiplica discriminările intersecționale, inegalitățile existente în materie de sănătate și componenta socială a bolilor mintale. Deși, adesea, aceste forme de muncă nu sunt opțiunea preferată, există lucrători care le aleg. |
|
2.11. |
Ponderea muncii precare variază, de asemenea, între țările UE (17) și între sectoarele de activitate. Prevalența este mai mare în sectoarele legate de munca casnică și de îngrijire (de exemplu, curățenie, servicii sociale și de sănătate, alimentație publică, hoteluri, securitate, livrare la domiciliu etc.) (18), iar pandemia de COVID-19 nu a făcut decât să o amplifice. Cu toate acestea, munca precară există în toate sectoarele – inclusiv în sectorul public – și în toate țările. |
|
2.12. |
În conformitate cu Directiva 89/391/CEE privind securitatea și sănătatea în muncă, angajatorul are datoria de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor în privința oricărui aspect legat de activitatea profesională. Articolul 31 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prevede că orice lucrător are dreptul la condiții de muncă care să respecte sănătatea, securitatea și demnitatea sa. Mai mult, orice lucrător are dreptul la o limitare a duratei maxime de muncă și la perioade de odihnă zilnică și săptămânală, precum și la o perioadă anuală de concediu plătit. Carta drepturilor fundamentale a UE, Carta socială europeană, Tratatul privind funcționarea UE și principiile Pilonului european al drepturilor sociale și planul său de acțiune reflectă, de asemenea, aceste considerații. Nici generarea sau creșterea profiturilor întreprinderilor, nici reducerea costurilor forței de muncă ori garantarea flexibilității pentru angajatori nu se pot realiza în detrimentul sănătății și al securității lucrătorilor. |
|
2.13. |
Ar trebui remarcat că, în ceea ce privește sănătatea mintală în general, sistemele publice de sănătate joacă un rol important. Fără schimbări și adaptări rapide/necesare ale sistemelor publice de sănătate și fără disponibilitatea asistenței psihologice și psihiatrice în mod urgent, la distanță și terapeutic, nu ne vom putea ocupa în mod corespunzător de sănătatea mintală, nu doar a angajaților, ci și a tuturor cetățenilor din Europa. |
3. Observații specifice
|
3.1. |
Dezechilibrul de putere dintre capital și forța de muncă constituie un factor de risc pentru munca precară. Acest dezechilibru trebuie egalizat, atât prin legislație, cât și prin dialog social și acțiuni sindicale, creând un context care să-i protejeze pe lucrători, menținând în același timp condiții economice favorabile și evitând concurența neloială. |
|
3.2. |
Necesitatea de a consolida respectarea corpusului legislativ privind drepturile lucrătorilor și ale reprezentanților acestora și de a-l dezvolta este demonstrată de faptul că, în UE, cele trei cauze principale care motivează întreprinderile să abordeze în cadrul lor securitatea și sănătatea în muncă sunt: respectarea legislației (89,2 %), revendicările lucrătorilor și ale reprezentanților acestora (81,8 %) și măsurile coercitive luate de autoritatea competentă în domeniul muncii (79,4 %) (19). |
|
3.3. |
Un alt exemplu de eficacitate a legislației în ceea ce privește reducerea precarității contractuale poate fi observat în Spania: recent adoptata reformă a muncii, ca urmare a consultării sociale, a redus ratele anormal de ridicate de ocupare temporară a forței de muncă pe piața forței de muncă. |
4. Propuneri
|
4.1. |
CESE observă că există dovezi solide că precaritatea muncii crește riscul deteriorării sănătății mintale. Astfel, în conformitate atât cu recomandările mediului științific în ce privește sănătatea la locul de muncă și sănătatea publică și epidemiologia muncii, cât și cu recomandările instituțiilor internaționale în materie de sănătate mintală la locul de muncă și ținând seama de drepturile prevăzute în Directiva 89/391/CEE privind prevenirea la sursă a riscurilor profesionale, toate măsurile propuse aici adoptă în mod conștient o abordare care vizează limitarea riscurilor asociate muncii precare pentru a preveni deteriorarea sănătății mintale a lucrătorilor. Întrucât factorii de risc care ar putea avea un impact asupra sănătății mintale variază foarte mult de la un sector la altul și chiar de la un loc de muncă la altul în cadrul aceluiași sector, cele mai bune soluții pot fi găsite cel mai adesea prin dialogul social la nivel sectorial sau la nivel de întreprindere, permițând o abordare specifică, cu luarea în considerare a tuturor cadrelor juridice. |
|
4.2. |
CESE ia notă de măsurile anunțate de Comisie în cadrul său strategic privind sănătatea și securitatea la locul de muncă pentru perioada 2021-2027 (20), și anume:
|
4.3. Asigurarea punerii în aplicare a legislației europene și naționale existente care stabilește condiții contractuale și de muncă de calitate
|
4.3.1. |
CESE ia notă de faptul că directivele europene în vigoare referitoare la condițiile contractuale și de muncă, la reprezentare și participare acoperă drepturile, obligațiile și responsabilitățile legate de organizarea programului de lucru (2003/88/CE (21)), echilibrul dintre viața profesională și cea privată [(UE) 2019/1158 (22)], un salariu minim adecvat [(UE) 2022/2041 (23)], nediscriminarea (2006/54/CE (24); 2000/78/CE (25); 2000/43/CE (26)), previzibilitatea și transparența condițiilor de muncă [(UE) 2019/1152 (27)], prevenirea riscurilor profesionale și sănătatea și securitatea la locul de muncă (89/391/CEE și dezvoltările sale specifice) și informarea și consultarea lucrătorilor și a reprezentanților acestora (2009/38/CE (28), 2003/72/CE (29), 2002/14/CE (30)). În mod similar, libertatea de asociere, de negociere colectivă, de demonstrație și de grevă sunt protejate de Carta drepturilor fundamentale a UE. Prin punerea în aplicare deplină a acestui corpus juridic, ar fi posibil să li se garanteze lucrătorilor o muncă decentă, să se reducă incertitudinea și să se promoveze sănătatea mintală. |
|
4.3.2. |
Cu toate acestea, CESE ia notă de faptul că se pot aduce îmbunătățiri în ceea ce privește atât punerea în aplicare și asigurarea respectării acestor acte legislative privind condițiile de muncă, stabilite ca cerințe legale minime, cât și implementarea legislației existente. |
|
4.4. |
Din acest motiv, CESE propune: |
|
4.4.1. |
multiplicarea acțiunilor de monitorizare și asigurarea respectării legislației existente în domeniul muncii reglementate de aceste directive, pentru a asigura punerea lor efectivă în aplicare. În acest scop, statele membre trebuie să pună la dispoziția autorității competente în domeniul muncii resurse umane adecvate, în conformitate cu cotele (31) recomandate de OIM; |
|
4.4.2. |
garantarea unor sancțiuni financiare adecvate pentru încălcarea acestor directive; |
|
4.4.3. |
stabilirea imposibilității de a candida la licitații la nivel european, național sau local și la orice tip de ajutor public, în cazul în care nu se asigură respectarea acestor directive, în conformitate cu directivele actuale privind atribuirea contractelor de achiziții publice; |
|
4.4.4. |
valorificarea pe deplin a posibilităților oferite de Comitetul inspectorilor de muncă principali în ceea ce privește coordonarea, la nivel european, a monitorizării punerii în aplicare a legislației vizate la punctul 4.3.1. |
|
4.4.5. |
CESE sprijină negocierile în curs în ceea ce privește propunerea de directivă a Comisiei din 2021 privind îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrul pe platforme, și ia notă de negocierile în curs cu privire la poziția Consiliului, precum și de amendamentele propuse în decembrie 2022 de Comisia pentru ocuparea forței de muncă a Parlamentului European. Totodată, CESE propune dezvoltarea de abordări similare pentru a gestiona utilizarea inteligenței artificiale la locul de muncă, astfel încât să se prevină riscurile profesionale și afectarea altor drepturi ale lucrătorilor. |
4.5. Punerea accentului pe prevenirea riscurilor psihosociale legate de muncă
|
4.5.1. |
CESE ia notă de Comunicarea Comisiei pe tema „Cadrul strategic al UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021-2027” [COM(2021) 323 final]. Mai mult, CESE propune adoptarea unei legislații specifice privind prevenirea riscurilor psihosociale la nivelul UE, dezvoltarea și modernizarea Directivei privind securitatea și sănătatea la locul de muncă (89/391/CEE), prevenirea la sursă a riscurilor psihosociale și modificarea modului în care munca este concepută, gestionată și organizată, dat fiind că dovezile științifice arată că legislația națională specifică din acest domeniu reprezintă o formă mai eficace de măsuri de prevenire și de reducere a expunerii la aceste riscuri (32). |
|
4.5.2. |
Totodată, CESE subliniază că dreptul la un mediu de lucru sigur și sănătos a fost introdus în cadrul principiilor și drepturilor fundamentale la locul de muncă ale OIM cu ocazia celei de a 110-a Conferințe Internaționale a Muncii din iunie 2022, și că combaterea la sursă a riscurilor psihosociale legate de muncă, prin utilizarea de intervenții organizaționale pentru a redefini condițiile de muncă, reprezintă un pas esențial în promovarea sănătății mintale la locul de muncă, în conformitate cu ceea ce au convenit OMS și OIM în orientările lor și sinteza politicilor lor care prezintă strategiile practice, din septembrie 2022 (33). Pe lângă prevenirea riscurilor psihosociale, aceste instituții recomandă, ca o a doua etapă, consolidarea, protejarea și promovarea sănătății mintale la locul de muncă, îndeosebi prin activități de formare și intervenții menite să îmbunătățească cunoștințele în materie de sănătate mintală. A treia etapă constă în sprijinirea lucrătorilor cu tulburări mintale prin structurarea unui program de muncă rezonabil și prin programe de reintegrare la locul de muncă, astfel încât aceștia să poată lua parte pe deplin și în mod echitabil la viața profesională. În fine, cele două organizații recomandă crearea unui mediu propice, cu măsuri transversale menite să îmbunătățească sănătatea mintală la locul de muncă, care privesc următoarele elemente: leadership, investiții, drepturi, integrare, participare, dovezi și respectarea legislației. |
|
4.5.3. |
CESE subliniază, astfel cum se menționează și în acordul-cadru al partenerilor sociali la nivelul UE privind stresul, în temeiul Directivei-cadru 89/391/CEE, că toți angajatorii au obligația legală de a proteja securitatea și sănătatea în muncă a lucrătorilor. Această obligație acoperă de asemenea și problemele de stres legate de locul de muncă în măsura în care acestea reprezintă un risc pentru sănătate și securitate. |
|
4.5.4. |
În acest context, CESE propune ca această directivă să dezvolte prevenirea primară a riscurilor psihosociale printr-o abordare organizațională și colectivă. În acest scop, ar trebui să reglementeze: |
|
4.5.4.1. |
cerințe de calitate pentru metodele de evaluare utilizate (validate cu date privind sănătatea, care să măsoare riscurile psihosociale stabilite prin dovezi științifice, să afișeze inegalitățile etc.); |
|
4.5.4.2. |
atunci când este cazul, stabilirea, planificarea și punerea în aplicare a unor măsuri preventive pentru eliminarea sau reducerea la minimum a acestor riscuri: 1. ținând seama de rezultatele evaluării riscurilor psihosociale; 2. modificând la sursă condițiile de muncă care au fost diagnosticate ca fiind dăunătoare, utilizând intervenții organizaționale, pentru a evita ca măsurile preventive să se concentreze exclusiv asupra capacitării și reabilitării; |
|
4.5.4.3. |
obligația întreprinderilor de a reduce riscurile profesionale prin punerea în aplicare de măsuri adecvate pentru a aborda riscurile psihosociale legate de muncă deja identificate, grație unei modificări a condițiilor de lucru, în special prin: îmbunătățirea resurselor tehnologice și a proceselor de producție de bunuri și servicii și creșterea numărului de angajați pentru a reduce sarcina; structurarea unui program de muncă compatibil cu îngrijirea familiei; promovarea unor metode de lucru bazate pe participare și cooperare pentru a le permite lucrătorilor să aibă un cuvânt de spus în ceea ce privește modalitățile de lucru și a spori solidaritatea între colegi în desfășurarea sarcinilor și sprijinul operațional din partea superiorilor; stabilirea de proceduri juste de recrutare, repartizare a sarcinilor, formare și promovare pentru a îmbunătăți calitatea conducerii; îmbogățirea conținutului sarcinilor, pentru a permite angajaților să-și folosească competențele și să dobândească altele noi; asigurarea stabilității locului de muncă și a condițiilor de muncă și a previzibilității schimbărilor, care trebuie să fie motivate și rezonabile, pentru a evita nesiguranța locului de muncă; și oferirea unui salariu adecvat care să permită un trai decent, în conformitate cu dispozițiile aplicabile în materie de legislație, dialog social și contracte colective de muncă. Toate aceste măsuri ar contribui la reducerea muncii precare și protejarea sănătății mintale; |
|
4.5.4.4. |
obligația de a ține seama în mod adecvat de finalitatea preventivă a evaluării, pentru a promova gestionarea eficientă a acestor riscuri și a evita necesitatea realizării unei noi evaluări din motive pur birocratice; |
|
4.5.4.5. |
garantarea faptului că toate aceste acțiuni de prevenire la sursă a riscurilor psihosociale, de la conceperea evaluării până la schimbările organizaționale și monitorizarea eficacității lor în reducerea riscurilor, se vor baza pe participarea lucrătorilor și a reprezentanților acestora la nivelul locului de muncă sau al întreprinderii, în conformitate cu normele aplicabile privind informarea și consultarea lucrătorilor și/sau a reprezentanților acestora. În acest scop, și în conformitate cu normele naționale în vigoare, ar trebui să se asigure existența și funcționarea organismelor relevante, atunci când legislația națională și/sau contractele colective de muncă prevăd acest lucru: comitete pentru sănătate și securitate, delegați în materie de prevenire, comitete de întreprindere etc. De asemenea, ar trebui garantată negocierea între reprezentanții lucrătorilor și angajatori, în conformitate cu legislația aplicabilă și contractele colective de muncă. |
4.6. O politică industrială menită să sprijine crearea de locuri de muncă de calitate
|
4.6.1. |
Politica industrială a fiecărei țări se numără printre factorii care au un impact asupra capacității întreprinderilor de a crea locuri de muncă calificate și de calitate în economia țării respective. Prin urmare, CESE propune ca elaborarea politicii industriale la nivel european să țină seama de obiectivul creării de locuri de muncă de înaltă calitate și calificate, care să asigure condiții de muncă sănătoase și să sporească competitivitatea. Acest lucru s-ar putea baza, printre altele, pe: |
|
4.6.1.1. |
o colaborare mult mai activă a autorităților publice, inclusiv a agențiilor de dezvoltare economică, axată pe asigurarea infrastructurii necesare și a unor politici active de ocupare a forței de muncă orientate către nevoile specifice ale industriilor cu cel mai mare potențial de a crea locuri de muncă de calitate la nivel local, impunând, în schimb, întreprinderilor beneficiare un număr minim de astfel de locuri de muncă; |
|
4.6.1.2. |
direcționarea investițiilor în cercetare și dezvoltare către tehnologii care sporesc productivitatea și sunt favorabile forței de muncă, pentru a crește, prin crearea de sinergii, capacitatea lor de creare de valoare; |
|
4.6.1.3. |
includerea criteriilor de prevenire a riscurilor profesionale și de protecție a sănătății lucrătorilor în elaborarea politicii industriale; |
|
4.6.1.4. |
includerea, în acordurile comerciale internaționale, a unor capitole privind comerțul și dezvoltarea durabilă care să garanteze drepturile lucrătorilor. |
|
4.7. |
CESE propune includerea în programa transversală a ciclului obligatoriu al educației și în cea a formării profesionale a cunoștințelor privind competențele antreprenoriale și drepturile individuale și colective ale lucrătorilor din fiecare țară, pentru a-i înzestra pe viitorii lucrători și angajatori cu cunoștințele necesare în materie. |
|
4.8. |
În lumina rezultatelor sondajelor și a datelor furnizate de Eurofound, EU-OSHA și Eurostat, CESE propune identificarea periodică a celor mai răspândite forme de muncă precară și a contextelor lor de dezvoltare (țări, sectoare etc.), precum și a grupurilor celor mai afectate (lucrători care efectuează sarcini auxiliare, femei, tineri etc.) și monitorizarea evoluției acestora. |
|
4.9. |
CESE propune stimularea cercetării în ce privește calitatea muncii și sănătatea mintală, începând prin a îmbunătăți sistemele de informare și de supraveghere epidemiologică în aceste domenii. |
Bruxelles, 27 aprilie 2023.
Președintele Comitetului Economic și Social European
Oliver RÖPKE
(1) Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă (JO L 183, 29.6.1989, p. 1).
(2) https://www.ilo.org/global/about-the-ilo/newsroom/news/WCMS_856821/lang--en/index.htm
(3) A doua vicepreședintă a guvernului, Ministerul muncii și al economiei sociale: solicitare de elaborare a unui aviz exploratoriu.
(4) ONU, Adunarea Generală, a 17-a sesiune (2015) – Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, rezoluție adoptată de Adunarea Generală la 25 septembrie 2015.
(5) https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/mental-health-at-work
(6) https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-8-2017-0290_RO.html
(7) https://osha.europa.eu/ro/tools-and-resources/eu-osha-thesaurus/term/62001d
(8) https://doi.org/10.1186/s13643-021-01728-z
(9) https://www.eurofound.europa.eu/it/node/91840
(10) EU-OSHA (2013), Priorities for occupational safety and health research in Europe: 2013-2020 (Priorități pentru cercetarea în domeniul sănătății și securității la locul de muncă în Europa: 2013-2020). Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2020. 10.2802/25457.
(11) Niedhammer, I., Bertrais, S., & Witt, K. (2021). Psychosocial work exposures and health outcomes: a meta-review of 72 literature reviews with meta-analysis. (Expunerile psihologice la locul de muncă și rezultatele la nivelul sănătății: o meta-analiză a 72 de analize din literatura de specialitate cu meta-analiză). Scandinavian Journal of Work, Environment & Health, 47(7), 489–508.
(12) Blomqvist, S., Virtanen, M., LaMontagne, A. D., & Magnusson Hanson, L. L. (2022). Perceived job insecurity and risk of suicide and suicide attempts: a study of men and women in the Swedish working population. (Percepția insecurității locului de muncă și riscul de sinucidere și de tentative de sinucidere: un studiu al bărbaților și femeilor în rândul populației active suedeze). Scandinavian Journal of Work, Environment & Health, 48(4), 293–301.
(13) Duchaine, CS et al. (2020). Psychosocial stressors at work and the risk of sickness absence due to a diagnosed mental disorder: a systematic review and meta-analysis. (Factori de stres psihosocial la locul de muncă și riscul de absenteism cauzat de o tulburare psihică diagnosticată: o analiză sistematică și meta-analiză) JAMA psychiatry, 77(8), 842-851.
(14) Niedhammer, Bertrais, Witt (2021), (a se vedea mai sus).
(15) Niedhammer I et al. (2022). Update of the fractions of cardiovascular diseases and mental disorders attributable to psychosocial work factors in Europe (Actualizarea procentului de boli cardiovasculare și boli psihice imputabile factorilor psihosociali de la locul de muncă). International Archives of Occupational and Environmental Health, 95(1), 233-247.
(16) https://oshwiki.osha.europa.eu/en/themes/precarious-work-definitions-workers-affected-and-osh-consequences
(17) Matilla-Santander N et al. (2019). Measuring precarious employment in Europe 8 years into the global crisis. (Măsurarea locurilor de muncă precare din Europa la 8 de ani de la declanșarea crizei mondiale). J Public Health (Oxf), 41(2):259-267.
(18) Eurofound (2021). Working conditions and sustainable work: An analysis using the job quality framework. (Condițiile de muncă și munca durabilă: o analiză realizată pe baza cadrului privind calitatea locurilor de muncă). Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2020.
(19) https://visualisation.osha.europa.eu/esener/ro/survey/datavisualisation/2019
(20) Comunicarea intitulată „Cadrul strategic al UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021-2027. Securitatea și sănătatea în muncă într-o lume a muncii în schimbare”[COM(2021) 323 final].
(21) Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru (JO L 299, 18.11.2003, p. 9).
(22) Directiva (UE) 2019/1158 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului (JO L 188, 12.7.2019, p. 79).
(23) Directiva (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului din 19 octombrie 2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană (JO L 275, 25.10.2022, p. 33).
(24) Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (JO L 204, 26.7.2006, p. 23).
(25) Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (JO L 303, 2.12.2000, p. 16).
(26) Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică (JO L 180, 19.7.2000, p. 22).
(27) Directiva (UE) 2019/1152 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă în Uniunea Europeană (JO L 186, 11.7.2019, p. 105).
(28) Directiva 2009/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 privind instituirea unui comitet european de întreprindere sau a unei proceduri de informare și consultare a lucrătorilor în întreprinderile și grupurile de întreprinderi de dimensiune comunitară (JO L 122, 16.5.2009, p. 28).
(29) Directiva 2003/72/CE a Consiliului din 22 iulie 2003 de completare a statutului societății cooperative europene (JO L 207, 18.8.2003, p. 25).
(30) Directiva 2002/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2002 de stabilire a unui cadru general de informare și consultare a lucrătorilor din Comunitatea Europeană (JO L 80, 23.3.2002, p. 29).
(31) https://www.ilo.org/global/topics/labour-administration-inspection/resources-library/publications/WCMS_844151/lang--en/index.htm, § 4.1.8.
(32) Jain, A. et al (2022), The impact of national legislation on psychosocial risks on organisational action plans, psychosocial working conditions, and employee work-related stress in Europe (Impactul legislației naționale asupra riscurilor psihosociale, asupra planurilor de acțiune organizaționale, asupra condițiilor de muncă psihosociale și asupra stresului la locul de muncă al angajaților în Europa). Social Science & Medicine 302.
(33) https://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/---ed_protect/---protrav/---safework/documents/publication/wcms_856976.pdf
ANEXĂ
Următoarele amendamente, care au întrunit cel puțin o pătrime din voturile exprimate, au fost respinse în timpul dezbaterii [articolul 60 alineatul (2) din Regulamentul de procedură]:
AMENDAMENTUL 1
Depus de:
BLIJLEVENS René
DANISMAN Mira-Maria
MINCHEVA Mariya
PILAWSKI Lech
POTTIER Jean-Michel
VADÁSZ Borbála
SOC/745
Munca precară și sănătatea mintală
Punctul 2.7
Se adaugă un nou punct.
Poziția: după actualul punct 2.6
|
Avizul secțiunii |
Amendament |
||||||||
|
|
În rezoluția sa din 2017 (12) , Parlamentul European înțelege, pe de o parte, prin muncă precară o formă de ocupare a forței de muncă care nu respectă legislația aplicabilă. Cu toate acestea, definiția din această rezoluție se referă, de asemenea, la munca ce „nu asigură mijloace suficiente pentru un nivel de trai decent sau protecție socială adecvată”. În același timp, CESE observă că, potrivit Eurofound, munca precară este un concept care nu are o definiție unanim acceptată în întreaga Europă, în timp ce necesitatea de a aborda acest fenomen complex este recunoscută pe scară largă. Potrivit OMS, la locul de muncă, riscurile pentru sănătatea mintală, denumite și riscuri psihosociale, pot fi legate, printre altele, de sarcinile de muncă sau de programul de lucru, de caracteristicile cadrului profesional sau de lipsa de oportunități de evoluție a carierei. Aceasta indică, de asemenea, că, deși riscurile psihosociale pot fi întâlnite în toate sectoarele, este mai probabil ca unii lucrători să fie expuși la ele decât alții, din cauza naturii muncii lor sau a locului și a modului în care lucrează (13) . De asemenea, acordul autonom privind stresul încheiat de partenerii sociali la nivelul UE prevede că stresul la locul de muncă poate fi cauzat de diferiți factori, cum ar fi conținutul muncii, organizarea muncii, mediul de lucru, comunicarea deficitară etc. (14) . Aceasta înseamnă că, atunci când se evaluează legătura dintre locurile de muncă precare și riscurile pentru sănătatea mintală, trebuie să se țină seama de absența unei definiții unanim acceptate în Europa. În plus, orice evaluare trebuie să ia în considerare elementele prezentate în cele ce urmează.
|
Rezultatul votului:
|
Voturi pentru: |
81 |
|
Voturi împotrivă: |
127 |
|
Abțineri: |
13 |
AMENDAMENTUL 3
Depus de:
BLIJLEVENS René
DANISMAN Mira-Maria
MINCHEVA Mariya
PILAWSKI Lech
POTTIER Jean-Michel
VADÁSZ Borbála
SOC/745
Munca precară și sănătatea mintală
Punctul 4.5.1
Se adaugă un nou punct.
Poziția: după actualul punct 4.5
|
Avizul secțiunii |
Amendament |
|
|
Promovarea sănătății mintale și a bunăstării este în interesul societății în ansamblu. În viața profesională, promovarea sănătății mintale este importantă, deoarece problemele de sănătate mintală pot duce la o productivitate mai scăzută a muncii, la rezultate profesionale mai scăzute și la un nivel mai ridicat de absenteism, iar sănătatea mintală bună este asociată cu o mai bună motivație și productivitate. CESE este de acord cu abordarea Comisiei (29) de a pregăti, în cooperare cu statele membre și cu partenerii sociali, o inițiativă fără caracter legislativ la nivelul UE referitoare la sănătatea mintală la locul de muncă, care să evalueze problemele emergente legate de sănătatea mintală a lucrătorilor. CESE sprijină, de asemenea, obiectivul Comisiei de a include riscurile psihosociale și ergonomice în campania pentru locuri de muncă sănătoase. CESE consideră că ar trebui să se acorde o atenție suplimentară la nivelul UE și la nivel național, precum și la locul de muncă, politicilor și/sau acțiunilor adecvate menite să dezvolte prevenirea primară a riscurilor psihosociale printr-o abordare organizațională și colectivă, după caz. Cu toate acestea, nu este necesar să se propună la nivelul UE o legislație specifică privind prevenirea riscurilor psihosociale. Aspectele menționate la punctele 1.11, 4.5.1, 4.5.4 și 4.5.4.3 din prezentul aviz sunt în contradicție cu aceste considerații sau nu țin suficient seama de ele. |
Rezultatul votului:
|
Voturi pentru: |
91 |
|
Voturi împotrivă: |
127 |
|
Abțineri: |
18 |
AMENDAMENTUL 4
Depus de:
BLIJLEVENS René
DANISMAN Mira-Maria
MINCHEVA Mariya
PILAWSKI Lech
POTTIER Jean-Michel
VADÁSZ Borbála
SOC/745
Munca precară și sănătatea mintală
Punctul 4.6.1
Se adaugă un nou punct.
Poziția: după actualul punct 4.6
|
Avizul secțiunii |
Amendament |
|
|
Având în vedere schimbările profunde ale mediului de desfășurare a activității, UE trebuie să elaboreze de urgență o politică industrială cuprinzătoare și actualizată, bazată pe inovare și excelență. Pentru a crea locuri de muncă și a oferi locuri de muncă de calitate, întreprinderile trebuie să dispună de un mediu de reglementare și de investiții favorabil, care să le permită să își desfășoare activitatea în mod profitabil. Aceasta înseamnă că politica industrială nu poate planifica locurile de muncă. În mod similar, nu este nici sustenabil, nici rezonabil să li se solicite întreprinderilor care beneficiază de infrastructură sau de politici active în domeniul pieței forței de muncă să creeze un număr minim de locuri de muncă. Mai mult, politica industrială coexistă cu cadrele de reglementare aplicabile la nivelul UE și la nivel național în materie de sănătate și de siguranță la locul de muncă, fără a defini însă în sine criteriile pentru prevenirea riscurilor profesionale. În cele din urmă, deși întreprinderile trebuie, de asemenea, să aibă acces la forță de muncă calificată, ele se confruntă, în prezent, cu un deficit de forță de muncă și de competențe. Această situație evidențiază importanța unor sisteme de învățare pe tot parcursul vieții eficace și a unei mai bune anticipări a competențelor necesare pe viitor. Aspectele menționate la punctele 4.6.1.1 și 4.6.1.3 din prezentul aviz sunt în contradicție cu aceste considerații sau nu țin suficient seama de ele. |
Rezultatul votului:
|
Voturi pentru: |
89 |
|
Voturi împotrivă: |
139 |
|
Abțineri: |
9 |
AMENDAMENTUL 5
Depus de:
BLIJLEVENS René
DANISMAN Mira-Maria
MINCHEVA Mariya
PILAWSKI Lech
POTTIER Jean-Michel
VADÁSZ Borbála
SOC/745
Munca precară și sănătatea mintală
Punctul 1.3
Se adaugă un nou punct.
Poziția: după actualul punct 1.2
|
Avizul secțiunii |
Amendament |
||||||||
|
|
De exemplu, acordul autonom privind stresul încheiat de partenerii sociali la nivelul UE prevede că stresul la locul de muncă poate fi cauzat de diferiți factori, cum ar fi conținutul muncii, organizarea muncii, mediul de lucru, comunicarea deficitară etc. (1) . Atunci când se evaluează legătura dintre locurile de muncă precare și riscurile pentru sănătatea mintală, trebuie să se țină seama de absența unei definiții unanim acceptate în Europa a muncii precare. În plus, orice evaluare trebuie să ia în considerare elementele prezentate în cele ce urmează.
|
Rezultatul votului:
|
Voturi pentru: |
83 |
|
Voturi împotrivă: |
139 |
|
Abțineri: |
15 |
AMENDAMENTUL 6
Depus de:
BLIJLEVENS René
DANISMAN Mira-Maria
MINCHEVA Mariya
PILAWSKI Lech
POTTIER Jean-Michel
VADÁSZ Borbála
SOC/745
Munca precară și sănătatea mintală
Punctul 1.4
Se adaugă un nou punct.
Poziția: după actualul punct 1.3 (a se vedea amendamentul 5)
|
Avizul secțiunii |
Amendament |
|
|
CESE este de acord cu abordarea Comisiei (3) de a pregăti, în cooperare cu statele membre și cu partenerii sociali, o inițiativă fără caracter legislativ la nivelul UE referitoare la sănătatea mintală la locul de muncă, care să evalueze problemele emergente legate de sănătatea mintală a lucrătorilor. CESE consideră că ar trebui să se acorde o atenție suplimentară la nivelul UE și la nivel național, precum și la locul de muncă, politicilor și/sau acțiunilor adecvate menite să dezvolte prevenirea primară a riscurilor psihosociale printr-o abordare organizațională și colectivă, după caz. Cu toate acestea, nu este necesar să se propună la nivelul UE o legislație specifică privind prevenirea riscurilor psihosociale. Aspectele menționate la punctele 1.11, 4.5.1, 4.5.4 și 4.5.4.3 din prezentul aviz sunt în contradicție cu aceste considerații sau nu țin suficient seama de ele. |
Rezultatul votului:
|
Voturi pentru: |
91 |
|
Voturi împotrivă: |
141 |
|
Abțineri: |
11 |
(12) Texte adoptate – Condițiile de muncă și locurile de muncă precare – marți, 4 iulie 2017 (europa.eu)
(13) https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/mental-health-at-work
(14) A se vedea https://resourcecentre.etuc.org/agreement/framework-agreement-work-related-stress și https://www.businesseurope.eu/sites/buseur/files/media/imported/2005-00679-EN.pdf
(15) Numerotarea utilizată aici face trimitere la numerotarea punctelor din avizul Secțiunii SOC astfel cum a fost prezentat Adunării Plenare și publicat pe Portalul membrilor în vederea sesiunii plenare a CESE din 26 și 27 aprilie (aceasta ar putea fi modificată în urma eventualei adoptări a prezentelor amendamente sau a oricăror alte amendamente).
(16) a se vedea https://resourcecentre.etuc.org/agreement/framework-agreement-work-related-stress și https://www.businesseurope.eu/sites/buseur/files/media/imported/2005-00679-EN.pdf
(29) COM(2021) 323 final
(1) A se vedea https://resourcecentre.etuc.org/agreement/framework-agreement-work-related-stress și https://www.businesseurope.eu/sites/buseur/files/media/imported/2005-00679-EN.pdf
(2) Numerotarea utilizată aici face trimitere la numerotarea punctelor din avizul Secțiunii SOC astfel cum a fost prezentat Adunării Plenare și publicat pe Portalul membrilor în vederea sesiunii plenare a CESE din 26 și 27 aprilie (aceasta ar putea fi modificată în urma eventualei adoptări a prezentelor amendamente sau a oricăror alte amendamente).
(3) Comunicarea intitulată „Cadrul strategic al UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă 2021-2027 – Siguranța și sănătatea la locul de muncă într-o lume a muncii în schimbare”, COM(2021) 323 final.
|
29.6.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 228/43 |
Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Democrația la locul de muncă”
(aviz exploratoriu la solicitarea Președinției spaniole a Consiliului)
(2023/C 228/06)
|
Raportor: |
domnul Reiner HOFFMANN |
|
Coraportor: |
domnul Krzysztof BALON |
|
Solicitarea Președinției spaniole a Consiliului Uniunii Europene |
Scrisoarea din 27.7.2022 |
|
Temei juridic |
Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene Aviz exploratoriu |
|
Secțiunea competentă |
Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie |
|
Data adoptării în secțiune |
3.4.2023 |
|
Data adoptării în sesiunea plenară |
27.4.2023 |
|
Sesiunea plenară nr. |
578 |
|
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri) |
175/69/13 |
1. Concluzii și recomandări
|
1.1. |
De-a lungul deceniilor, legislația europeană a dezvoltat un sistem solid de participare a lucrătorilor la locul de muncă, bazat pe legislația și practicile statelor membre și pe libertățile fundamentale ale UE. O lume democratică a muncii este o piatră de temelie pentru dezvoltarea în continuare a modelului social european într-un mediu durabil și competitiv. |
|
1.2. |
Crizele recente au arătat că drepturile civile și drepturile lucrătorilor exercitate în mod activ se consolidează reciproc. Coeziunea socială este consolidată, structura democratică a societăților noastre este mai stabilă, iar societatea este mai puțin vulnerabilă la opiniile populiste și autoritare. |
|
1.3. |
Mecanismele și instrumentele juridice care servesc scopului democrației la locul de muncă fac întreprinderile mai reziliente, mai performante economic și, în același timp, mai capabile să asigure locuri de muncă și condiții de muncă decente. Conceptul de democrație la locul de muncă ar trebui să includă toți lucrătorii și toate tipurile de muncă, precum și toate locurile de muncă, indiferent dacă sunt private, publice sau sociale, indiferent de dimensiune, sector sau alte aspecte organizaționale. Ar trebui luate în considerare circumstanțele specifice IMM-urilor. Dovezile empirice arată că vocile lucrătorilor oferă flexibilitatea și marja de manevră la locul de muncă necesare adaptării la schimbările structurale. |
|
1.4. |
O lume a muncii aflată în schimbare rapidă reprezintă, de asemenea, o oportunitate pentru mai multă democrație. Participarea angajaților și dialogul social trebuie să ocupe un loc mai important în conștiința publică și să fie consolidate și la nivel transfrontalier pentru a face posibil acest lucru. Un cadru juridic european fiabil, care să orienteze sistemele naționale de informare, consultare și participare și să le sporească eficiența, susținut de programe de acțiune cu repercusiuni previzibile la nivel național, este esențial în acest sens. |
|
1.5. |
Comitetul Economic și Social European (CESE) salută recenta comunicare a Comisiei Europene privind consolidarea dialogului social ca bază pentru mai multă democrație la locul de muncă, precum și declarația potrivit căreia dialogul social se întemeiază pe o cultură dinamică a încrederii, bazată pe rolul specific al partenerilor sociali, în timp ce dialogul civil, recunoscut ca un proces separat, implică organizațiile societății civile organizate într-o gamă mai largă de subiecte și modelează procese de transformare. Cu toate acestea, ar trebui recunoscut faptul că piața forței de muncă se află în schimbare: mulți lucrători sunt angajați în întreprinderi mici și microîntreprinderi, iar în același timp, în Uniunea Europeană, aproximativ 13,6 milioane (1) de lucrători sunt angajați în entități din economia socială. Toți acești lucrători și angajatorii lor ar trebui să fie pe deplin acoperiți de dialogul social instituțional. |
|
1.6. |
Comitetele europene de întreprindere au contribuit, decenii de-a rândul, în mod pozitiv la obiectivele economice, sociale și de mediu pe termen lung ale întreprinderilor. Pentru a le spori potențialul și eficacitatea, drepturile de participare și resursele acestora trebuie îmbunătățite substanțial: de exemplu, este necesar să se sancționeze în mod eficace orice eludare sau încălcare a drepturilor de participare ale comitetelor europene de întreprindere și să se înlesnească accesul la justiție. În acest context, CESE salută recenta rezoluție a Parlamentului European pentru revizuirea Directivei privind comitetele europene de întreprindere și invită Comisia să ia măsuri legale în timp util. |
|
1.7. |
În completarea democrației la locul de muncă bazată pe lege sau pe dialogul social, vin alte forme de participare democratică a lucrătorilor care sunt mult mai prezente în economia socială, în special în cooperative. |
|
1.8. |
Inovațiile tehnologice au dat naștere unor modele noi de afaceri în economia platformelor, care sunt adesea asociate cu ocuparea precară a forței de muncă, în special în rândul persoanelor aflate la începutul carierei și al lucrătorilor migranți. Accesul la reprezentare colectivă este adesea inexistent, iar dreptul de reprezentare este insuficient exercitat. CESE consideră util obiectivul actualei propuneri de directivă privind lucrul pe platforme de a preveni falsele activități independente, îndeosebi definiția angajatorului și a lucrătorilor și inversarea sarcinii probei. Astfel s-ar întări bazele pentru vocea lucrătorilor inclusiv în economia platformelor, atunci când sunt îndeplinite criteriile adecvate pentru statutul profesional. CESE ia notă de Orientările Comisiei privind aplicarea legislației Uniunii în domeniul concurenței în cazul contractelor colective de muncă privind condițiile de muncă ale persoanelor care desfășoară o activitate independentă fără angajați. CESE încurajează Președinția spaniolă a Consiliului UE să sublinieze acest aspect, în special atunci când adoptă directiva, și, de asemenea, să abordeze eventualul acces al acestor lucrători la protecția colectivă, în conformitate cu Directiva privind salariul minim. |
|
1.9. |
Dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale (IA) aduce cu sine provocări fără precedent pentru standardele democratice în lumea muncii. Gestionarea algoritmică a datelor are un impact enorm asupra organizării muncii, a condițiilor de muncă și a securității datelor. Partenerii sociali europeni sunt de acord că este esențial ca tehnologia digitală să fie introdusă cu consultarea, în timp util, a forței de muncă și a reprezentanților acesteia, în cadrul sistemelor de relații de muncă, în special al dialogului social și al negocierii colective, astfel încât acest proces să fie privit cu încredere. CESE sprijină consolidarea drepturilor angajaților în materie de protecție a datelor într-un mod care să garanteze drepturile colective ale lucrătorilor și ar dori să existe un acces digital adecvat al sindicatelor la întreprinderi și la angajații acestora, în vederea stabilirii și promovării unui dialog social eficient în ce privește aplicațiile de IA la locul de muncă. |
|
1.10. |
O bună guvernanță corporativă presupune respectarea drepturilor omului și a drepturilor lucrătorilor, precum și a obiectivelor de mediu de-a lungul întregului lanț de aprovizionare. Angajatorii trebuie să demonstreze că consideră diligența ca fiind o parte obligatorie a gestionării riscurilor de către consiliul de administrație. Crearea de locuri de muncă de calitate la nivel mondial ar trebui să fie definită ca obiectiv al guvernanței corporative durabile. CESE susține așadar definirea, în cadrul juridic european, a cerinței de guvernanță corporativă durabilă. Lucrătorii și reprezentanții acestora, precum și societatea civilă (organizații de mediu, pentru apărarea drepturilor omului și de protecție a consumatorilor) ar trebui să participe sistematic la acest proces. |
|
1.11. |
CESE regretă însă că participarea lucrătorilor la nivelul consiliilor de administrație ale întreprinderilor nu este recunoscută ca fiind un element esențial al guvernanței corporative durabile. Prin urmare, CESE sprijină eforturile adecvate de stabilire a unui cadru armonizat pentru participarea angajaților în consiliile de administrație, ținând seama de diferențele dintre statele membre, și de a garanta că dreptul european al societăților comerciale nu duce la evitarea sau erodarea participării întreprinderilor în statele membre. |
|
1.12. |
Pentru mai multă democrație trebuie să existe, pe lângă un cadru juridic necesar și corespunzător, și o cooperare bazată pe cunoaștere între toate părțile implicate, cu atât mai mult în contextul provocărilor reprezentate de tranziția verde și tranziția digitală. Organizațiile societății civile (OSC) active la nivel regional sau local în domeniul informării, al educației și al emancipării, precum și organismele științifice și experții din domeniul profesiilor liberale pot sprijini o astfel de cooperare, în acord cu partenerii sociali și cu autoritățile locale, prin măsuri specifice adaptate la condițiile locale. Astfel de activități ar trebui să fie susținute inclusiv prin fonduri structurale europene. |
|
1.13. |
Rolul educativ al participării la locul de muncă ar putea sprijini practica democratică într-un sens politic și societal mai larg. În acest sens, este esențială sensibilizarea și educarea tinerilor cu privire la democrația la locul de muncă chiar înainte de a începe activitatea în muncă. Alături de partenerii sociali, organizațiile societății civile care desfășoară activități educaționale pot juca un rol complementar și ar trebui sprijinite. |
2. Democrația la locul de muncă: relevanța socială în Europa
|
2.1. |
Crizele exogene și provocările transformatoare au devenit o situație permanentă. Este necesar ca instituțiile și statele membre ale UE să elaboreze în mod constant mecanisme de adaptare eficiente, care să combine eficiența economică cu obiectivele sociale și de mediu. |
|
2.2. |
Există numeroase justificări normative și empirice pentru mai multă democrație în lumea muncii (2). Prin urmare, CESE a pledat de mult timp în favoarea aplicării unui concept echilibrat al democrației la locul de muncă și a componentelor-cheie ale acesteia, cum ar fi dialogul social dinamic și un echilibru echitabil între drepturi și responsabilități la locul de muncă, care include, de asemenea, promovarea unei culturi a încrederii și a cooperării între angajatori și lucrători, inclusiv participarea lucrătorilor. Aceste componente ar trebui să fie sprijinite de un cadru juridic și de un dialog social la toate nivelurile, precum și de bune practici ale întreprinderilor. |
|
2.3. |
Democrația la locul de muncă contribuie nu numai la o democrație rezilientă, ci este, de asemenea, esențială pentru competitivitatea economică durabilă și pentru prosperitate. Participarea la locul de muncă contribuie la educarea și formarea cetățenilor în ceea ce privește practicile democratice, valorile și cultura politică. Persoanele care se simt luate în considerare la locul de muncă și care au un cuvânt de spus în procesul decizional, acționează în mod similar și în societate și manifestă mai des o atitudine pozitivă față de democrație. |
|
2.4. |
CESE a subliniat în mod constant că un cadru european solid, precum și buna practică de implicare a lucrătorilor (vocea lucrătorilor) (3) constituie, ca bază a unui dialog de încredere între conducere și lucrători la toate nivelurile (transfrontalier, național, local), elemente fundamentale ale cadrului legislativ al democrației europene și reprezintă un reper important pentru o economie de piață competitivă și socială. Acest cadru ar trebui să se aplice tuturor lucrătorilor și tuturor formelor de muncă la toate locurile de muncă, fie ele private, publice sau sociale, indiferent de dimensiune, sector sau alte aspecte organizaționale. |
|
2.5. |
În ultimele decenii, ca urmare a unui consens politic între guverne, parteneri sociali și societatea civilă, conceptul „vocea lucrătorilor” a fost consacrat în numeroase acte juridice europene (4). În vederea succesului economic și al coeziunii sociale în Europa, este important ca această resursă eficientă să fie pe deplin pusă în aplicare, ca o componentă valoroasă, în toate țările și în toate întreprinderile, consolidată în mai mare măsură și îmbunătățită; în cazul în care există lacune juridice sau de punere în aplicare, ea trebuie consolidată și dezvoltată în continuare, în funcție de schimbările din domeniul muncii. În acest context, CESE încurajează statele membre să evalueze situația actuală la nivel național și să elaboreze inițiative pentru cadre solide de informare și consultare. |
|
2.6. |
Vocea lucrătorilor din țările UE se caracterizează prin mai multe instituții, uneori „echivalente funcționale”, bazate pe diferite sisteme de relații de muncă, cum ar fi informații solide legate de locul de muncă și de întreprindere, drepturi de consultare și negociere, participarea angajaților în consiliile de administrație, acorduri colective la nivel de întreprindere, la nivel sectorial și intersectorial, rezultate cu caracter obligatoriu ale dialogului social, precum și culturi antreprenoriale și capacități de gestionare a schimbărilor. |
|
2.7. |
Prin solicitarea unui aviz exploratoriu al CESE privind democrația la locul de muncă, adresată de viitoarea Președinție spaniolă a Consiliului, se continuă această tendință remarcabilă spre „mai multă democrație la locul de muncă”, tot mai des formulată în ultimul timp de instituțiile UE și de guvernele țărilor din UE ca obiectiv politic pentru „viitorul Europei”. Acest lucru se poate observa în următoarele documente:
|
|
2.8. |
În aceeași ordine de idei, CESE consideră că o voce fiabilă și eficientă a lucrătorilor poate fi o condiție prealabilă esențială pentru o guvernanță corporativă „durabilă” și performantă economic în UE. |
|
2.9. |
CESE are plăcerea de a răspunde întrebărilor adresate de Președinția spaniolă, și anume:
|
|
2.10. |
În plus, CESE prezintă în avizul de față reflecții asupra altor forme de democrație în lumea muncii. |
|
2.11. |
CESE salută Rezoluția privind munca decentă și economia socială și solidară adoptată de OIM la Conferința Internațională a Muncii din iunie 2022, care subliniază rolul fundamental al organizațiilor economiei sociale în „luarea în considerare a contribuției economiei sociale și solidare la munca decentă, la economiile durabile și favorabile incluziunii, la justiția socială, la dezvoltarea durabilă și la îmbunătățirea nivelului de trai pentru toți”, și Rezoluția privind promovarea economiei sociale și solidare pentru dezvoltare durabilă, adoptată de Organizația Națiunilor Unite la 18 aprilie 2023 (9). Aceste rezoluții esențiale demonstrează că organizațiile economiei sociale joacă un rol important în dezvoltarea democrației la locul de muncă, aducând o contribuție importantă la consolidarea democrației și a participării la economie și la piața muncii; acest lucru ar trebui să se reflecte în includerea acestor organizații în dialogul social instituțional și la nivel european. |
3. Poziția CESE privind democrația la locul de muncă
|
3.1. |
CESE consideră că implicarea socială a tuturor părților interesate, în special „vocea lucrătorilor”, unul dintre pilonii de bază în întreprinderi și economie, trebuie să fie recunoscută și promovată drept condiție prealabilă pentru mărirea gradului de responsabilitate socială a întreprinderilor, precum și pentru sporirea durabilității și a competitivității lor în mediul în care își desfășoară activitatea. |
|
3.2. |
CESE a evidențiat, în numeroase avize adoptate cu o largă majoritate, avantajele instrumentelor de participare obligatorie a lucrătorilor la nivel național și european, subliniind că:
|
|
3.3. |
CESE subliniază importanța implicării lucrătorilor în inovarea la locul de muncă. Inițiativele partenerilor sociali de a îmbunătăți productivitatea și bunăstarea lucrătorilor la locul de muncă ar trebui promovate într-un context european mai amplu. CESE salută inițiativele și cercetările Eurofound (17) și ale Rețelei europene de inovare la locul de muncă și propune ca UE să ia măsuri pentru a dezvolta dialogul dintre partenerii sociali și alte părți interesate de la toate nivelurile, în contextul abordărilor participative. |
|
3.4. |
CESE și-a exprimat, de asemenea, convingerea că economiile durabile au nevoie de întreprinderi în care diferitele părți interesate să colaboreze pentru a identifica împreună oportunități de afaceri durabile și pentru fi competitive economic, durabile din punctul de vedere al mediului, precum și pentru a atinge echilibrul social. Prin urmare, CESE solicită un model de guvernanță corporativă care să promoveze crearea de valori pe termen lung ca obligație a directorilor executivi, prin urmărirea intereselor pe termen lung ale întreprinderii și ale părților sale interesate (18). |
|
3.5. |
Dezbaterea privind dezvoltarea în continuare a unui cadru juridic european pentru o guvernanță corporativă durabilă trebuie să utilizeze ca referință rezoluțiile, avizele și rapoartele deja adoptate de CESE și de Parlamentul European, precum și alte surse relevante, cum ar fi acordurile partenerilor sociali. Prin urmare, CESE solicită Comisiei să ia în considerare în programele sale de lucru viitoare un cadru de guvernanță corporativă care să servească drept referință pentru o guvernanță corporativă mai durabilă și mai democratică, care să ofere în mod fundamental o expresie adecvată a vocii lucrătorilor și a reprezentanților lor la toate nivelurile de supraveghere și de administrație a întreprinderilor. |
|
3.6. |
Dezbaterea privind dezvoltarea în continuare a unui cadru juridic european pentru o guvernanță corporativă durabilă trebuie să facă trimitere la rezoluțiile, avizele și rapoartele deja adoptate de CESE și de Parlamentul European, precum și la alte surse relevante, cum ar fi acordurile partenerilor sociali. |
|
3.7. |
Competențele existente, infrastructura științifică, infrastructura industrială și culturile socioeconomice mobilizatoare trebuie să constituie punctul de plecare pentru susținerea la nivel european a participării democratice la o modelare orientată spre viitor a transformării. Astfel, economiile locale pot fi conectate cu succes la piața globală competitivă pentru produse și servicii. |
4. Observații specifice privind dezvoltarea democratică a lumii muncii
4.1. Asigurarea și consolidarea standardelor existente privind participarea lucrătorilor
|
4.1.1. |
Promovarea democrației în lumea muncii nu trebuie să se limiteze la drepturile de participare la nivelul întreprinderii, ci trebui să includă și sistemele sectoriale și intersectoriale de negociere colectivă și de reprezentare, dialogul social la toate nivelurile și dialogul cu societatea civilă. |
|
4.1.2. |
CESE a discutat necesitatea de a evalua cadrul juridic actual al UE și modul în care acesta ar trebui să fie pus în aplicare în mod eficace în legislația națională, inclusiv intenția de a îmbunătăți în consecință dispozițiile deja existente. |
|
4.1.3. |
De exemplu, CESE a dezbătut necesitatea unui cadru armonizat la nivelul UE privind participarea lucrătorilor în organele de conducere în cazurile în care întreprinderile adoptă decizii strategice, cu respectarea diferențelor dintre statele membre și dintre întreprinderi (19).
|
|
4.1.4. |
CESE a discutat, de asemenea, necesitatea de a unifica dispozițiile din legislația UE privind implicarea obligatorie a lucrătorilor pe baza standardelor deja atinse și de a armoniza definițiile informării, consultării și participării (21). |
|
4.1.5. |
Jurisprudența Curții de Justiție a UE a confirmat recent că elementele existente ale implicării angajaților la nivel de întreprindere, cum ar fi în componența consiliului de administrație, trebuie, de asemenea, să fie luate în considerare atunci când întreprinderile sunt transformate într-o formă juridică europeană, cum ar fi o societate europeană (SE) (22). Legislația UE ar trebui să se asigure că acest element este reglementat în mod similar din punct de vedere funcțional în legislația statelor membre ale UE. Astfel s-ar crea o bază de acțiune fiabilă și sigură din punct de vedere juridic pentru toate părțile implicate. |
|
4.1.6. |
CESE a discutat deja aducerea de îmbunătățiri, pentru a se spori eficacitatea activității comitetelor europene de întreprindere (EWC), în special în ceea ce privește dreptul de participare, alocarea resurselor necesare, consolidarea măsurilor de punere în aplicare, clarificarea definițiilor, pentru a se preveni eludarea dispozițiilor, precum și instituirea unor sancțiuni eficace împotriva întreprinderilor care încalcă dispozițiile relevante (23). |
|
4.1.7. |
Aceste solicitări se regăsesc, de asemenea, în recenta rezoluție a Parlamentului European referitoare la Directiva privind comitetele europene de întreprindere, în care Comisia este invitată să formuleze o propunere de revizuire a acestei directive cu scopul de a clarifica obiectivele, definițiile și procedurile sale și de a consolida dreptul reprezentanților lucrătorilor și al sindicatelor la informare și consultare, îndeosebi în timpul proceselor de restructurare (24). CESE consideră utile solicitările Parlamentului privind îmbunătățirea Directivei privind comitetele europene de întreprindere. Comitetul invită Comisia să ia măsuri legale în timp util, concentrându-se pe acelea care promovează punerea efectivă în aplicare a drepturilor europene în practicile întreprinderilor. |
4.2. Cerințe privind participarea lucrătorilor în economia platformelor
|
4.2.1. |
Economia platformelor reprezintă oportunități, provocări și riscuri în ceea ce privește munca, acestea fiind însoțite de precaritate și inegalitate (25), care reprezintă provocări pentru democrația la locul de muncă. Acest lucru este valabil mai ales în ceea ce privește posibilitățile de reprezentare colectivă și protejarea drepturilor colective (26), care până acum erau rezervate salariaților direcți. Lucrătorii din economia platformelor, în mare parte persoane nou-intrate pe piața forței de muncă și lucrători migranți, se confruntă adesea cu provocări mai mari decât alți lucrători în ceea ce privește condițiile de muncă și salariile, dat fiind că sunt îndeplinite criteriile adecvate, este necesar să le fie acordate și lor drepturi în calitate de lucrători și să le fie incluse opiniile ca parte a abordării „vocea lucrătorilor”. |
|
4.2.2. |
CESE consideră util scopul actualului proiect de directivă privind lucrul pe platforme online de a preveni falsa activitate independentă. Astfel s-ar transfera sarcina probei de la lucrători la platforme și ar pune la dispoziția lucrătorilor pe platforme mecanismele de protecție în temeiul dreptului muncii și al dreptului social, inclusiv drepturile de reprezentare și accesul mai ușor la justiție. CESE ia notă de Orientările Comisiei privind aplicarea legislației Uniunii în domeniul concurenței în cazul contractelor colective de muncă privind condițiile de muncă ale persoanelor care desfășoară o activitate independentă fără angajați. |
|
4.2.3. |
CESE reiterează cele afirmate în avizul său anterior, conform căruia în special cooperativele sunt în măsură să garanteze democrația la locul de muncă în contextul platformelor digitale (27). În plus, CESE sprijină poziția Parlamentului European potrivit căreia cooperativele ar putea constitui un instrument important pentru organizarea ascendentă a muncii pe platforme (28). |
|
4.2.4. |
Întrucât tinerii care provin din medii vulnerabile reprezintă 55 % din lucrătorii pe platforme online, este esențial ca aceștia să fie educați cu privire la democrația la locul de muncă chiar înainte de a începe să lucreze, astfel încât să își poată exercita drepturile și să poată lupta împotriva discriminării. Alături de partenerii sociali, organizațiile societății civile care desfășoară activități educative pot juca un rol important și respectivele proiecte ar trebui sprijinite. |
|
4.2.5. |
CESE va urmări în continuare aspectele legate de vocea lucrătorilor în economia platformelor și va acorda atenție situației specifice a lucrătorilor independenți pe platforme și protecției acestora prin negocieri colective. |
4.3. Vocea lucrătorilor și utilizarea inteligenței artificiale (IA) și a protecției datelor în muncă
|
4.3.1. |
Ținând seama de impactul semnificativ pe care inteligența artificială îl poate avea asupra drepturilor fundamentale, a obligației de nediscriminare și a condițiilor de lucru, utilizarea sa ar trebui să aibă o bază solidă de norme ușor de aplicat, care să protejeze lucrătorii de efecte negative. Inteligența artificială ridică provocări noi și în privința standardelor democratice la locul de muncă. Protecția vieții private și asigurarea respectării legislației relevante ar trebui să constituie o prioritate. În plus, este necesar să se asigure monitorizarea, urmărirea și controlul algoritmilor de IA utilizați în muncă. În această privință, este important să se afle cum ar trebui conceput accesul persoanelor în cauză la informații, pentru a se înțelege modul de funcționare și impactul algoritmului asupra organizării muncii și a condițiilor de lucru (29). |
|
4.3.2. |
Partenerii sociali ar trebui să fie implicați în toate fazele de implementare și utilizare a IA. Acordul-cadru al partenerilor sociali europeni privind digitalizarea din iunie 2020 subliniază explicit, printre altele, necesitatea unei bune anticipări și a implicării din timp a lucrătorilor și reprezentanților lor la nivel strategic (30). |
|
4.3.3. |
Volumele mari de date reprezintă un element-cheie al IA. Sistemele de IA trebuie, așadar, să respecte principiile Regulamentului general privind protecția datelor (RGPD). Articolul 88 din RGPD prevede pentru angajatori obligații specifice în ceea ce privește protecția datelor angajaților. CESE consideră că, având în vedere evoluția dinamică și complexitatea crescândă a prelucrării datelor, ar trebui să se examineze în ce măsură se impune îmbunătățirea dispozițiilor existente, pentru a se consolida drepturile necesare. |
|
4.3.4. |
CESE ar dori să existe un acces digital adecvat al sindicatelor la întreprinderi și la angajații acestora, în vederea stabilirii și promovării unui dialog social eficient în ce privește aplicațiile de IA la locul de muncă. Este necesar să se asigure că RGPD nu este folosit în practică în niciun caz ca obstacol în calea exercitării legitime a drepturilor colective ale lucrătorilor. Abuzurile trebuie prevenite prin sancțiuni adecvate (31). |
|
4.3.5. |
Pe lângă avizele deja adoptate, CESE își va aprofunda și mai mult opinia cu privire la impactul IA în lumea muncii și se va concentra asupra vocii lucrătorilor. |
4.4. Participarea la obligația de diligență corporativă de-a lungul întregului lanț de aprovizionare
|
4.4.1. |
Pactul verde european, ca strategie de creștere durabilă a UE, presupune ca nu doar succesul economic, ci și obiectivele sociale și de mediu să constituie obiective esențiale pentru întreprinderi. Prin urmare, normele comune care să garanteze că corporațiile și proprietarii lor aderă la „buna guvernanță corporativă” ar trebui să includă, într-o măsură echilibrată, rolul tuturor părților interesate relevante, inclusiv al vocii lucrătorilor. |
|
4.4.2. |
Respectarea drepturilor omului și ale lucrătorilor, precum și a obiectivelor de mediu de-a lungul lanțului de aprovizionare reprezintă un element important al guvernanței corporative durabile. Asigurarea de „locuri de muncă decente” la nivel mondial trebuie să devină un obiectiv obligatoriu în procesul decizional al întreprinderilor (32). Prin urmare, CESE a recunoscut deja necesitatea unui cadru juridic uniform pentru întreprinderi la nivelul UE (33). Lanțurile de aprovizionare ar trebui să constituie o parte mai importantă în gestionarea riscurilor, inclusiv în contextul respectării drepturilor omului. Prin urmare, este logic ca responsabilitatea pentru acestea să fie stabilită la nivelul consiliului de administrație. |
|
4.4.3. |
CESE observă că nu numai lucrătorii și sindicatele și organele lor de reprezentare, ci și interesele societății civile, cum ar fi cele reprezentate de organizațiile de mediu, pentru apărarea drepturilor omului și de protecție a consumatorilor, pot să joace un rol decisiv în monitorizarea obligațiilor de diligență. CESE salută propunerea de includere a unor mecanisme de evaluare și verificare a respectării obligației de diligență de către întreprinderi. Cu toate acestea, CESE observă cu îngrijorare că mecanismele nu prevăd un dialog social între partenerii sociali. |
|
4.4.4. |
CESE a sugerat deja că trebuie să se acorde un rol important unui cadru juridic obligatoriu privind diligența și responsabilitatea întreprinderilor, în care să se țină seama de vocea lucrătorilor (34). În contextul procesului decizional actual, CESE solicită Comisiei să includă în textul juridic propus dispoziții privind participarea obligatorie și efectivă a lucrătorilor și a părților interesate din societatea civilă în procesul privind diligența, în funcție de preocupările acestora. |
4.5. Reflecții suplimentare asupra democrației în lumea muncii și asupra formelor directe de participare
|
4.5.1. |
Abordarea bazată pe un management participativ este importantă și în sectoare cu formele de reprezentare a lucrătorilor slab dezvoltate, cum ar fi întreprinderile nou-înființate, societățile liber-profesioniștilor și multe dintre IMM-uri. Această abordare joacă deja un rol important în întreprinderile din economia socială, în special în OSC și cooperative cu activitate economică. CESE va susține schimbul de experiențe cu privire la bunele practici din acest domeniu, în special în ceea ce privește relația dintre participarea legală și sindicală a lucrătorilor și formele de participare directă, ca element al managementului participativ. |
|
4.5.2. |
În completarea democrației la locul de muncă bazată pe lege și/sau pe dialogul social, vin alte forme eficiente de participare democratică a lucrătorilor care sunt mult mai prezente în economia socială, în special în cooperative. |
|
4.5.3. |
Pentru a modela schimbările structurale regionale și pentru a crea un pact ecologic și social, trebuie să ne punem întrebarea despre cum pot fi corelate formele de democrație la locul de muncă cu forme de democrație participativă în afara întreprinderii, care să implice organizații ale societății, cum ar fi organizațiile sociale și de mediu în context regional și local. |
|
4.5.4. |
Punerea în aplicare cu succes a diferitelor forme de democrație în lumea muncii depinde, de asemenea, de cooperarea informată a tuturor părților interesate. OSC active la nivel regional sau local în domeniul informării, al educației și al emancipării pot sprijini o astfel de cooperare, în acord cu partenerii sociali, prin măsuri specifice adaptate la condițiile locale. În acest context, în unele state membre, OSC, printre care organizațiile de consumatori și organizațiile pentru drepturile omului, pot juca un rol complementar în capacitarea lucrătorilor și pot stimula angajatorii să își exercite responsabilitatea socială corporativă. Astfel de activități ar trebui să fie sprijinite inclusiv prin fonduri europene. |
Bruxelles, 27 aprilie 2023.
Președintele Comitetului Economic și Social European
Oliver RÖPKE
(1) Comisia prezintă un plan de acțiune pentru stimularea economiei sociale și crearea de locuri de muncă – 9.12.2021
(2) Benchmarking Working Europe 2019 (Analiza comparativă a muncii în Europa în anul 2019), capitolul 4.
(3) Ținând seama de diferitele forme și procese de implicare a lucrătorilor și a reprezentanților acestora prevăzute în dispozițiile juridice ale statelor membre, în prezentul aviz se utilizează termenul generic de „vocea lucrătorilor”, acolo unde este cazul.
(4) Prin implicarea partenerilor sociali, au fost adăugate aproape 40 de directive corpusului legislativ secundar european, care stabilesc un larg cadru juridic privind informarea, consultarea și participarea lucrătorilor; ETUI Facts & Figures.
(5) Angajamentul social de la Porto din 2021.
(6) Raportul Parlamentului European A9-0331/2021.
(7) Rezoluția Parlamentului European P9_TA/2023, 0028.
(8) Propunerea de recomandare a Consiliului privind consolidarea dialogului social în Uniunea Europeană [COM(2023) 38 final, p. 14].
(9) În această rezoluție se „recunoaște contribuția economiei sociale și solidare la munca decentă și la economiile durabile și favorabile incluziunii, la promovarea standardelor internaționale de muncă, inclusiv a drepturilor fundamentale la locul de muncă, la îmbunătățirea nivelului de trai pentru toți și la inovarea socială, inclusiv în domeniul recalificării și al perfecționării profesionale”.
(10) JO C 229, 31.7.2012, p. 77.
(11) JO C 10, 11.1.2021, p. 14.
(12) JO C 159, 10.5.2019, p. 1, punctul 1.1.
(13) Rezoluția CESE privind Anul European al Tineretului, adoptată la 8 decembrie 2021, punctele 2.13 și 2.14, JO C 100, 16.3.2023, p. 1.
(14) JO C 229, 31.7.2012, p. 77, punctul 1.4. și JO C 10, 11.1.2021, p. 14, punctul 5.5.
(15) JO C 286, 16.7.2021, p. 13, punctul 1.6.
(16) JO C 341, 24.8.2021, p. 23, punctul 2.6.
(17) European Company Survey 2019 (Sondajul european în rândul întreprinderilor în 2019).
(18) JO C 229, 31.7.2012, p. 77, punctul 4.1, JO C 341, 24.8.2021, p. 23, punctul 1.11, JO C 10, 11.1.2021, p. 14, punctul 5.1, JO C 106, 31.3.2020, p. 1.
(19) JO C 341, 24.8.2021, p. 23, punctul 1.14 și punctul 3, JO C 10, 11.1.2021, p. 14, JO C 161, 6.6.2013, p. 35, punctele 4.2.2 și 4.4.2.
(20) Raportul Parlamentului European A9-0331/2021.
(21) Directiva 2009/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 privind instituirea unui comitet european de întreprindere sau a unei proceduri de informare și consultare a lucrătorilor în întreprinderile și grupurile de întreprinderi de dimensiune comunitară (JO L 122, 16.5.2009, p. 28) și Directiva 2002/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2002 de stabilire a unui cadru general de informare și consultare a lucrătorilor din Comunitatea Europeană (JO L 80, 23.3.2002, p. 29) ar trebui luate ca etalon de referință; a se vedea JO C 161, 6.6.2013, p. 35, punctele 1.6 și 4.4.2.
(22) Hotărârea Curții de Justiție din 18 octombrie 2022, C-677/20 (SAP), Hotărârea Curții de Justiție din 18 iulie 2017, C-566/15 (TUI).
(23) JO C 10, 11.1.2021, p. 14, punctul 1.10.
(24) Rezoluția Parlamentului European P9_TA(2023)0028.
(25) The platform economy and the disruption of the employment relationship (Economia platformelor și perturbarea raportului de muncă).
(26) JO C 290, 29.7.2022, p. 95.
(27) JO C 152, 6.4.2022, p. 38.
(28) Raportul PE referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrul pe platforme, considerentul 39a (nou).
(29) Labour in the age of AI: why regulation is needed to protect workers (Munca în era inteligenței artificiale: de ce este nevoie de reglementare pentru protejarea lucrătorilor).
(30) European Social Partners Agreement on Digitalisation (Acordul partenerilor sociali europeni privind digitalizarea).
(31) Studiul ECA (2021), Data Protection Law and the Exercise or Collective Labour Rights (Legea privind protecția datelor și exercitarea drepturilor colective în domeniul muncii).
(32) JO C 486, 21.12.2022, p. 149, punctele 1.8 și 1.9.
(33) JO C 486, 21.12.2022, p. 149, punctul 1.11.
(34) JO C 443, 22.11.2022, p. 81, punctul 1.7. și JO C 341, 24.8.2021, p. 23, punctul 3.10.
ANEXĂ
Următoarele amendamente, care au întrunit cel puțin o pătrime din voturile exprimate, au fost respinse în timpul dezbaterii [articolul 74 alineatul (3) din Regulamentul de procedură]:
AMENDAMENTUL 3
SOC/746
Democrația la locul de muncă
Punctul 4.1.3
Se modifică după cum urmează:
|
Avizul secțiunii |
Amendament |
||||||||
|
CESE a dezbătut necesitatea unui cadru armonizat la nivelul UE privind participarea lucrătorilor în organele de conducere în cazurile în care întreprinderile adoptă decizii strategice, cu respectarea diferențelor dintre statele membre și dintre întreprinderi (1).
|
CESE a dezbătut necesitatea unui cadru armonizat la nivelul UE privind participarea lucrătorilor în organele de conducere în cazurile în care întreprinderile adoptă decizii strategice, cu respectarea diferențelor dintre statele membre și dintre întreprinderi (1).
|
Expunere de motive
Întrucât orice formă de participare a lucrătorilor în organele de conducere ale întreprinderilor se bazează pe legislația sau practicile naționale, dreptul european al societăților comerciale nu ar trebui să aibă niciun impact asupra sistemelor de participare. În orice caz, nu este nevoie de un nou regulament la nivelul UE pentru a soluționa eventualele probleme.
Rezultatul votului:
|
Voturi pentru: |
98 |
|
Voturi împotrivă: |
130 |
|
Abțineri: |
20 |
AMENDAMENTUL 4
SOC/746
Democrația la locul de muncă
Punctul 4.1.5
Se elimină punctul.
|
Avizul secțiunii |
Amendament |
|
Jurisprudența Curții de Justiție a UE a confirmat recent că elementele existente ale implicării angajaților la nivel de întreprindere, cum ar fi în componența consiliului de administrație, trebuie, de asemenea, să fie luate în considerare atunci când întreprinderile sunt transformate într-o formă juridică europeană, cum ar fi o societate europeană (SE) (1) . Legislația UE ar trebui să se asigure că acest element este reglementat în mod similar din punct de vedere funcțional în legislația statelor membre ale UE. Astfel s-ar crea o bază de acțiune fiabilă și sigură din punct de vedere juridic pentru toate părțile implicate. |
|
Expunere de motive
Această temă nu a fost abordată în mod corespunzător în cadrul grupului de studiu, deoarece este vorba despre o chestiune juridică extrem de complexă, cu o serie de aspecte specifice fiecărei țări. În acest sens, nu este de competența CESE să desprindă concluzii din hotărârea CJUE.
Rezultatul votului:
|
Voturi pentru: |
100 |
|
Voturi împotrivă: |
136 |
|
Abțineri: |
15 |
AMENDAMENTUL 5
SOC/746
Democrația la locul de muncă
Punctul 4.1.7
Se modifică după cum urmează:
|
Avizul secțiunii |
Amendament |
|
Aceste solicitări se regăsesc, de asemenea, în recenta rezoluție a Parlamentului European referitoare la Directiva privind comitetele europene de întreprindere, în care Comisia este invitată să formuleze o propunere de revizuire a acestei directive cu scopul de a clarifica obiectivele, definițiile și procedurile sale și de a consolida dreptul reprezentanților lucrătorilor și al sindicatelor la informare și consultare, îndeosebi în timpul proceselor de restructurare (1). CESE consideră utile solicitările Parlamentului privind îmbunătățirea Directivei privind comitetele europene de întreprindere. Comitetul invită Comisia să ia măsuri legale în timp util, concentrându-se pe acelea care promovează punerea efectivă în aplicare a drepturilor europene în practicile întreprinderilor. |
Aceste solicitări se regăsesc, de asemenea, în recenta rezoluție a Parlamentului European referitoare la Directiva privind comitetele europene de întreprindere, în care Comisia este invitată să formuleze o propunere de revizuire a acestei directive cu scopul de a clarifica obiectivele, definițiile și procedurile sale și de a consolida dreptul reprezentanților lucrătorilor și al sindicatelor la informare și consultare, îndeosebi în timpul proceselor de restructurare (1). CESE ia notă de solicitările Parlamentului privind îmbunătățirea Directivei privind comitetele europene de întreprindere. Comitetul invită Comisia să ia măsuri în timp util, concentrându-se pe acelea care promovează punerea efectivă în aplicare a drepturilor europene în practicile întreprinderilor. De asemenea, CESE arată că, la 11 aprilie, Comisia a lansat prima etapă a consultării partenerilor sociali europeni cu privire la o posibilă revizuire a Directivei privind comitetele europene de întreprindere, pentru a colecta opiniile partenerilor sociali europeni cu privire la necesitatea și direcția generală a unei posibile acțiuni a UE privind îmbunătățirea Directivei privind comitetele europene de întreprindere. Consultarea va fi deschisă timp de șase săptămâni (2) . |
Expunere de motive
Există în mod clar opinii divergente cu privire la sprijinul în favoarea rezoluției Parlamentului European și la utilitatea acesteia. Prin urmare, și pentru a se ajunge la un compromis, rezoluția PE ar putea fi luată la cunoștință. De asemenea, trebuie arătat că, la 11 aprilie, Comisia a lansat prima etapă a consultării partenerilor sociali europeni cu privire la o posibilă revizuire a Directivei privind comitetele europene de întreprindere, pentru a colecta opiniile partenerilor sociali europeni cu privire la necesitatea și direcția generală a unei posibile acțiuni a UE privind îmbunătățirea Directivei privind comitetele europene de întreprindere. Consultarea va fi deschisă timp de șase săptămâni.
Rezultatul votului:
|
Voturi pentru: |
86 |
|
Voturi împotrivă: |
139 |
|
Abțineri: |
18 |
AMENDAMENTUL 6
SOC/746
Democrația la locul de muncă
Punctul 4.4.4
Se modifică după cum urmează:
|
Avizul secțiunii |
Amendament |
|
CESE a sugerat deja că trebuie să se acorde un rol important unui cadru juridic obligatoriu privind diligența și responsabilitatea întreprinderilor, în care să se țină seama de vocea lucrătorilor (1). În contextul procesului decizional actual, CESE solicită Comisiei să includă în textul juridic propus dispoziții privind participarea obligatorie și efectivă a lucrătorilor și a părților interesate din societatea civilă în procesul privind diligența, în funcție de preocupările acestora. |
CESE a sugerat deja să se acorde un rol important unui cadru juridic obligatoriu privind diligența și responsabilitatea întreprinderilor, în care să se țină seama de vocea lucrătorilor (1). |
Expunere de motive
Amendamentul justifică mai precis scopul avizelor CESE în ceea ce privește diligența necesară a întreprinderilor în materie de durabilitate.
În ceea ce privește faptul că propunerea Comisiei privind diligența necesară se află în circuitul legislativ, reacțiile CESE nu sunt utile. În ceea ce privește conținutul tezei, solicitarea de a include în textul juridic dispoziții privind participarea obligatorie nu poate fi susținută, deoarece ar submina responsabilitățile conducerii și ale proprietarilor întreprinderilor.
Rezultatul votului:
|
Voturi pentru: |
89 |
|
Voturi împotrivă: |
148 |
|
Abțineri: |
11 |
AMENDAMENTUL 1
SOC/746
Democrația la locul de muncă
Punctul 1.6
Se modifică după cum urmează:
|
Avizul secțiunii |
Amendament |
|
Comitetele europene de întreprindere au contribuit, decenii de-a rândul, în mod pozitiv la obiectivele economice, sociale și de mediu pe termen lung ale întreprinderilor. Pentru a le spori potențialul și eficacitatea, drepturile de participare și resursele acestora trebuie îmbunătățite substanțial: de exemplu, este necesar să se sancționeze în mod eficace orice eludare sau încălcare a drepturilor de participare ale comitetelor europene de întreprindere și să se înlesnească accesul la justiție . În acest context, CESE salută recenta rezoluție a Parlamentului European pentru revizuirea Directivei privind comitetele europene de întreprindere și invită Comisia să ia măsuri legale în timp util. |
Comitetele europene de întreprindere au contribuit, decenii de-a rândul, în mod pozitiv la obiectivele economice, sociale și de mediu pe termen lung ale întreprinderilor. Pentru a le spori potențialul și eficacitatea, CESE consideră că este necesară promovarea în continuare a unei aplicări și a unor orientări adecvate, bazate pe instrumente practice, cum ar fi analiza comparativă cu cele mai bune practici . În acest context, CESE ia notă de recenta rezoluție a Parlamentului European pentru revizuirea Directivei privind comitetele europene de întreprindere și invită Comisia să ia măsurile adecvate pentru a promova punerea în aplicare corespunzătoare a directivei în timp util. De asemenea, CESE ia notă că, la 11 aprilie, Comisia a lansat prima etapă a consultării partenerilor sociali europeni cu privire la o posibilă revizuire a Directivei privind comitetele europene de întreprindere, pentru a colecta opiniile partenerilor sociali europeni cu privire la necesitatea și direcția generală a unei posibile acțiuni a UE privind îmbunătățirea Directivei privind comitetele europene de întreprindere. Consultarea va fi deschisă timp de șase săptămâni (1) . |
Expunere de motive
Directiva privind comitetele europene de întreprindere, astfel cum a fost reformată în 2009, este adecvată scopului, și nu este necesar să se inițieze un exercițiu îndelungat și greoi de revizuire juridică. În schimb, în spiritul unei bune cooperări, punerea în aplicare a directivei ar putea fi consolidată prin eforturi comune ale partenerilor sociali, cum ar fi elaborarea unui cod de bune practici. De asemenea, trebuie menționat că, la 11 aprilie, Comisia a lansat prima etapă a consultării partenerilor sociali europeni cu privire la o posibilă revizuire a Directivei privind comitetele europene de întreprindere, pentru a colecta opiniile partenerilor sociali europeni cu privire la necesitatea și direcția generală a unei posibile acțiuni a UE privind îmbunătățirea Directivei privind comitetele europene de întreprindere. Consultarea va fi deschisă timp de șase săptămâni.
Rezultatul votului: legat de amendamentul 5
AMENDAMENTUL 2
SOC/746
Democrația la locul de muncă
Punctul 1.11
Se modifică după cum urmează:
|
Avizul secțiunii |
Amendament |
|
CESE regretă însă că participarea lucrătorilor la nivelul consiliilor de administrație ale întreprinderilor nu este recunoscută ca fiind un element esențial al guvernanței corporative durabile. Prin urmare, CESE sprijină eforturile adecvate de stabilire a unui cadru armonizat pentru participarea angajaților în consiliile de administrație, ținând seama de diferențele dintre statele membre , și de a garanta că dreptul european al societăților comerciale nu duce la evitarea sau erodarea participării întreprinderilor în statele membre . |
CESE regretă însă că participarea lucrătorilor la nivelul consiliilor de administrație ale întreprinderilor nu este recunoscută ca fiind un element esențial al guvernanței corporative durabile. Prin urmare, CESE sprijină eforturile adecvate de sprijinire a participării angajaților în consiliile de administrație, ținând seama de diferențele dintre statele membre. |
Expunere de motive
În timp ce la nivelul UE există un cadru juridic cuprinzător pentru informarea și consultarea lucrătorilor, sistemele de participare a lucrătorilor se bazează pe cadrele juridice naționale și pe tradiții adânc înrădăcinate. Reglementarea la nivelul UE ar submina și ar împiedica evoluțiile naționale, și ar interfera cu sistemele naționale de drept al societăților comerciale. Acesta este un domeniu în care cea mai bună cale de urmat în contextul guvernanței corporative este alta decât reglementarea, de exemplu schimbul de bune practici și alte mijloace de diseminare a informațiilor.
întrucât orice formă de participare a lucrătorilor în organele de conducere ale întreprinderilor se bazează pe legislația sau practicile naționale dreptul european al societăților comerciale nu ar trebui să aibă niciun impact asupra sistemelor de participare. În orice caz, nu este nevoie de un nou regulament la nivelul UE pentru a soluționa eventualele probleme.
Rezultatul votului: legat de amendamentul 3
(1) JO C 341, 24.8.2021, p. 23, punctul 1.14 și punctul 3, JO C 10, 11.1.2021, p. 14, JO C 161, 6.6.2013, p. 35, punctul 4.2.2 și punctul 4.4.2.
(2) Raportul Parlamentului European A9-0331/2021.
(1) JO C 341, 24.8.2021, p. 23, punctul 1.14 și punctul 3, JO C 10, 11.1.2021, p. 14, JO C 161, 6.6.2013, p. 35, punctul 4.2.2 și punctul 4.4.2.
(2) Raportul Parlamentului European A9-0331/2021.
(1) Hotărârea Curții de Justiție din 18 octombrie 2022, C-677/20 (SAP), Hotărârea Curții de Justiție din 18 iulie 2017, C-566/15 (TUI).
(1) Rezoluția Parlamentului European P9_TA(2023)0028.
(1) Rezoluția Parlamentului European P9_TA(2023)0028.
(2) Prima etapă de consultare a partenerilor sociali (europa.eu)
(1) JO C 443, 22.11.2022, p. 81, punctul 1.7 și JO C 341, 24.8.2021, p. 23, punctul 3.10.
(1) JO C 443, 22.11.2022, p. 81, punctul 1.7 și JO C 341, 24.8.2021, p. 23, punctul 3.10.
(1) Prima etapă de consultare a partenerilor sociali (europa.eu)
|
29.6.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 228/58 |
Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Procedura privind dezechilibrele sociale”
(aviz exploratoriu la solicitarea Președinției spaniole)
(2023/C 228/07)
|
Raportoare: |
Justyna Kalina OCHĘDZAN |
|
Solicitarea Președinției spaniole a Consiliului |
Scrisoarea din 27.7.2022 |
|
Temei juridic |
Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene Aviz exploratoriu |
|
Secțiunea competentă |
Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie |
|
Data adoptării în secțiune |
3.4.2023 |
|
Data adoptării în sesiunea plenară |
27.4.2023 |
|
Sesiunea plenară nr. |
578 |
|
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri) |
234/7/5 |
1. Concluzii și recomandări
|
1.1. |
Comitetul Economic și Social European (CESE) consideră că Uniunea Europeană și statele membre ar trebui să se dezvolte într-un mod durabil din punct de vedere economic, social și ecologic, pentru a realiza o convergență ascendentă în aceste trei domenii, cu respectarea deplină a drepturilor omului. Asigurarea unei astfel de dezvoltări simultane ridică o serie de provocări. |
|
1.2. |
CESE observă că, într-un context marcat de multiple crize, precum și de riscul unor crize viitoare, setul de instrumente ale UE în materie de guvernanță socială trebuie regândit, pentru a asigura o convergență socială ascendentă și a reduce inegalitățile. |
|
1.3. |
Numeroasele crize și efectele lor pe termen lung pun în pericol convergența socială ascendentă din UE, în timp ce guvernanța fiscală și macroeconomică și guvernanța în materie de mediu sunt mai dezvoltate și mai bine coordonate între ele decât guvernanța socială. CESE consideră că procedura privind dezechilibrele sociale (PDS) reprezintă o oportunitate de a îmbunătăți coordonarea eforturilor naționale care vizează asigurarea unei convergențe sociale ascendente. Este de așteptat ca ea să ducă totodată la o mai bună utilizare a arhitecturii actuale a guvernanței din UE. |
|
1.4. |
CESE recomandă punerea în aplicare a PDS și dezvoltarea sa în continuare, ca parte a sistemului integrat de coordonare a politicilor UE și ale statelor membre din cadrul semestrului european. Este important ca PDS să completeze procesele și instrumentele de monitorizare existente și să aducă o valoare adăugată clară în ceea ce privește facilitarea convergenței sociale ascendente. |
|
1.5. |
Cea mai bună modalitate de a pune în aplicare PDS într-o astfel de situație este o abordare pas cu pas, care să aibă la bază și, după caz, să fie încorporată în procedurile și sistemele deja existente de monitorizare a rezultatelor sociale pe baza Pilonului european al drepturilor sociale (PEDS) și a planului de acțiune aferent. |
|
1.6. |
CESE propune ca dezechilibrele sociale să fie definite ca situațiile critice identificate de tabloul de bord social, precum și abaterile clare de la traiectoria trasată pentru atingerea obiectivelor stabilite de Planul de acțiune privind PEDS. Calitatea metodologiei de măsurare a rezultatelor sociale ar trebui îmbunătățită, pentru a ține seama pe deplin de principiile PEDS și de tendințele constatate pe o perioadă de mai mulți ani. |
|
1.7. |
CESE recomandă ca PDS să fie integrată în semestrul european, pe parcursul diferitelor sale etape. Comisia și Consiliul ar trebui să utilizeze raportul comun privind ocuparea forței de muncă, rapoartele de țară și bilanțurile aprofundate ad-hoc pentru a identifica și a corecta dezechilibrele sociale. Recomandările specifice fiecărei țări ar trebui să abordeze dezechilibrele sociale descrise în raportul de țară într-un punct separat din preambul și în textul recomandărilor propriu-zise. Recomandările ar trebui să încurajeze statele membre să pună în aplicare reforme specifice care, potrivit analizei Comisiei și evaluărilor efectuate de statele membre, partenerii sociali naționali și societatea civilă, pot contribui cel mai bine la îmbunătățirea situației în domeniile identificate ca fiind critice. Ca răspuns, după consultarea partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile, statul membru în cauză ar trebui să propună inițiativele și reformele care urmează să fie puse în aplicare în vederea îmbunătățirii situațiilor critice identificate. Un astfel de plan ar putea include, de asemenea, o evaluare a coerenței dintre inițiativele incluse și politicile macroeconomice și bugetare urmate de statul membru în cauză, astfel încât să se asigure un echilibru adecvat între dimensiunea economică, cea socială și cea bugetară. |
|
1.8. |
Comisia Europeană și statele membre ar trebui să aibă în vedere creșterea flexibilității normelor existente de alocare a fondurilor (inclusiv, printre altele, a fondurilor ESI și MRR), astfel încât să poată fi adaptate rapid la provocările societale actuale și la situațiile critice identificate în punerea în aplicare a PDS. |
2. Observații generale
|
2.1. |
Prezentul aviz răspunde solicitării adresată CESE de Președinția spaniolă, de elaborare a unui aviz exploratoriu pe tema unei proceduri privind dezechilibrele sociale (PDS). Sarcina CESE este de a răspunde la următoarele întrebări: (i) Care ar fi, în opinia CESE, cel mai bun mod de a elabora o PDS ca mecanism specific de detectare și monitorizare a inegalităților sociale în creștere din Uniunea Europeană?; (ii) Cum ar putea fi integrată cel mai bine PDS în actuala structură instituțională și în dispozitivul semestrului european, reducând sarcina administrativă pe care ar genera-o introducerea sa?; (iii) Cum poate fi corelat Pilonul european al drepturilor sociale cu sistemul de monitorizare care rezultă din crearea PDS?; (iv) Cum poate fi utilizat actualul proces de guvernanță economică pentru a consolida coerența și armonia dintre aspectele macroeconomice și sociale ale semestrului european? |
|
2.2. |
Pentru a realiza o tranziție verde și digitală justă și pentru a aborda consecințele negative ale pandemiei de COVID-19, Uniunea Europeană și statele sale membre ar trebui să acorde o atenție deosebită cauzelor profunde ale inegalităților sociale și să găsească un echilibru între aspectele economice și cele sociale ale unei dezvoltări care să favorizeze incluziunea socială, pe baza principiilor Pilonului european al drepturilor sociale (PEDS) (1). |
|
2.3. |
În cadrul Summitului social de la Porto, din mai 2021, Belgia și Spania au propus extinderea tabloului de bord social revizuit prin adăugarea unui mecanism de alertă, pentru a permite declanșarea de acțiuni ulterioare și lansarea de discuții la nivelul Comisiei și la nivel ministerial, pe baza abordării dezechilibrelor macroeconomice cuprinse în Raportul privind mecanismul de alertă (RMA) (2). |
|
2.4. |
Discuția privind consolidarea dimensiunii sociale a semestrului european prin introducerea unei proceduri privind dezechilibrele sociale (social imbalances procedure) a continuat în cadrul Consiliului EPSCO din octombrie și decembrie 2021, iar președinția franceză a inclus această chestiune în dezbaterile și programul de lucru din primul semestru 2022. Concluziile discuțiilor au fost menționate în cadrul Consiliului EPSCO din iunie 2022. |
|
2.5. |
În contextul punerii în aplicare a PEDS, UE și statele membre au convenit asupra unui Plan de acțiune privind PEDS, cu trei obiective principale și trei obiective secundare. Fiecare stat membru și-a stabilit, de asemenea, propriile ținte în domeniu. În plus, punerea în aplicare a PEDS în statele membre este monitorizată utilizând metodologia tabloului de bord social (3), care cuprinde indicatori principali și secundari. Pe baza monitorizării, se determină poziția fiecărui stat membru în raport cu media în fiecare domeniu acoperit de indicatori. Rezultatele permit identificarea domeniilor specifice ale PEDS în care se impune luarea de măsuri în anumite țări (situații critice din punct de vedere social). |
|
2.6. |
Semestrul european (4) este procesul de coordonare a politicilor UE și a politicilor statelor membre privind instrumentele de realizare a obiectivelor economice, sociale și de mediu. De asemenea, semestrul ia în considerare PEDS, planul de acțiune aferent și monitorizarea rezultatelor sociale. |
3. Către convergența socială în sens ascendent
|
3.1. |
CESE este de părere că, într-un context marcat de multiple crize, de riscul unor viitoare crize, precum și de dezechilibre economice și sociale, setul de instrumente ale UE în materie de guvernanță socială ar trebui regândit pentru a asigura o convergență socială ascendentă și a reduce inegalitățile (5). În 2022, 37 % dintre europeni nu au fost de acord sau au respins categoric afirmația că oamenii primesc în țara lor ceea ce merită, depășind numărul celor care s-au declarat de acord cu această afirmație (35 %) (6). |
|
3.2. |
În opinia CESE, atingerea simultană a obiectivelor economice, sociale și de mediu în cadrul unei convergențe ascendente cuprinzătoare reprezintă o provocare majoră. În ultimii ani au fost elaborate proceduri de guvernanță fiscală și macroeconomică și proceduri de guvernanță de mediu pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, asigurându-se totodată coordonarea lor. Dimensiunea socială a guvernanței UE a rămas în urmă în ceea ce privește dezvoltarea acestor domenii și coordonarea dintre ele. |
|
3.3. |
Dată fiind perioada actuală de criză în ce privește energia, migrația, războiul, clima și pandemia de COVID-19, Europa are nevoie de o coordonare puternică pe plan economic și social, atât la nivelul UE, cât și la cel al statelor membre. Prin urmare, CESE recomandă punerea în aplicare a PDS ca mecanism de monitorizare și coordonare, care ar contribui la îndeplinirea unor obiective sociale și economice îmbunătățite, și, totodată, la convergența socială în întreaga UE. |
|
3.4. |
Comisia Europeană și statele membre ar trebui să aibă în vedere creșterea flexibilității normelor existente de alocare a fondurilor (inclusiv, printre altele, a fondurilor ESI și MRR), astfel încât acestea să poată fi adaptate rapid la provocările societale actuale și la situațiile critice identificate, printre altele, în punerea în aplicare a PDS. Pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina, criza costului vieții, urgența climatică și criza migrației necesită, fără excepție, răspunsuri mai bune la nivel național și, după caz, european, la efectele pe termen lung ale crizelor și ale noilor tipuri de excluziune. Creșterea costului vieții este în prezent cea mai presantă preocupare pentru 93 % dintre europeni, iar sărăcia și excluziunea socială pentru 82 % dintre ei (7). Un alt sondaj Eurobarometru arată că 78 % dintre europeni consideră că totalul cheltuielilor publice pentru principalele politici sociale ar trebui să crească (8). |
4. Răspunsuri la întrebările Președinției spaniole
|
4.1. |
CESE propune ca dezechilibrele sociale să fie definite ca situațiile critice identificate de tabloul de bord social, precum și abaterile clare de la traiectoria trasată pentru atingerea obiectivelor PEDS. Calitatea metodologiei de măsurare a rezultatelor sociale ar trebui îmbunătățită, pentru a ține seama pe deplin de principiile PEDS și de tendințele constatate pe o perioadă de mai mulți ani. În ceea ce privește măsurarea progreselor înregistrate în vederea atingerii obiectivelor Planului de acțiune privind PEDS, ar trebui luați în considerare numai indicatorii fiabili și comparabili. |
|
4.2. |
CESE recomandă punerea în aplicare a PDS și dezvoltarea sa în continuare ca parte a sistemului integrat de coordonare a politicilor UE și ale statelor membre din cadrul semestrului european. Este important ca PDS să completeze procesele și instrumentele de monitorizare existente și să aducă o valoare adăugată clară în ceea ce privește facilitarea convergenței sociale ascendente. În același timp, trebuie evitate sarcinile administrative inutile pentru a asigura un sentiment de asumare și de angajament în statele membre. |
|
4.3. |
PDS este o procedură care vizează îmbunătățirea coordonării dintre UE și statele membre în scopul asigurării unei convergențe sociale ascendente, în conformitate cu principiile PEDS. CESE presupune că acest demers a fost deja parțial pus în aplicare în cadrul Planului de acțiune privind PEDS și al obiectivelor sale pentru 2030, precum și al monitorizării rezultatelor sociale. Cu toate acestea, CESE se teme că realizarea acestor obiective va fi împiedicată de lipsa investițiilor și a reformelor sociale în statele membre identificate de tabloul de bord social ca aflându-se într-o situație socială critică. Aceste situații pun în pericol realizarea obiectivelor Planului de acțiune privind PEDS, precum și a convergenței sociale ascendente și, prin urmare, ar trebui să li se acorde o atenție specială în cadrul PDS. |
|
4.4. |
CESE consideră că PDS ar trebui să beneficieze de aceeași importanță ca PSC sau PDM. Ea poate îmbunătăți în continuare ceea ce s-a realizat deja în domeniul guvernanței sociale prin utilizarea mai eficace a proceselor și a modalităților existente de măsurare a convergenței sociale și, după caz, prin dezvoltarea unora noi. PDM și PDS ar trebui să fie coordonate și să nu se suprapună. |
|
4.5. |
CESE subliniază că Uniunea Europeană și statele membre au competențe diferite în ce privește elaborarea politicilor sociale privind munca, educația, sănătatea și protecția socială, care fac obiectul PEDS. Principalele competențe și responsabilități în acest domeniu revin statelor membre – altfel spus, guvernelor și autorităților locale și regionale – precum și diferitelor părți interesate, și anume sindicatelor, organizațiilor patronale și organizațiilor societății civile. În virtutea acestei repartizări a competențelor între UE și statele membre, Uniunea Europeană lansează numeroase inițiative în aceste domenii, în scopuri de coordonare, reglementare și finanțare în cadrul politicii de coeziune și al priorităților sale sociale. |
|
4.6. |
În opinia CESE, punerea în aplicare a PDS este posibilă în situația juridică actuală din UE. În virtutea acesteia, UE are sarcini societale importante, pe care și le poate îndeplini în principal prin declarații (PEDS și planul de acțiune aferent) și prin recomandări, instrumente financiare (condiționalitatea socială și prioritățile sociale ale politicii de coeziune) și instrumente de coordonare (semestrul european și monitorizarea rezultatelor sociale pe baza PEDS). Această abordare ține seama de competențele specifice de la diferite niveluri, precum și de rolul diferitelor părți interesate, și anume organizațiile patronale, sindicatele și organizațiile societății civile. PDS poate sprijini factorii de decizie în eforturile lor de a asigura convergența socială ascendentă și de a reduce inegalitățile. Ea ar trebui să țină seama de dimensiunile sociale relevante definite în comun de statele membre și de diferitele părți interesate. |
|
4.7. |
Dacă este bine legată de mecanismele existente, cum ar fi semestrul european și, mai ales, tabloul de bord social, PDS poate contribui la consolidarea realizărilor de până acum, și anume Planul de acțiune privind PEDS și monitorizarea rezultatelor sociale pe baza PEDS. |
|
4.8. |
Ținând seama de condițiile de mai sus, CESE consideră că introducerea unor modificări ale principiilor urmate de Comisia Europeană în pregătirea rapoartelor de țară și a recomandărilor specifice pentru statele membre în contextul raportului comun privind ocuparea forței de muncă ar trebui să fie un prim pas în dezvoltarea PDS. |
|
4.9. |
Raportul comun privind ocuparea forței de muncă și rapoartele de țară ar trebui să includă un subcapitol separat privind dezechilibrele sociale care pun în pericol convergența socială ascendentă, abordând domeniile identificate ca fiind critice în cadrul monitorizării tabloului social de bord. Prin urmare, acest demers se va aplica numai acelor state membre în care au fost identificate astfel de domenii. |
|
4.10. |
CESE recomandă ca PDS să fie integrată în semestrul european, pe parcursul diferitelor sale etape. Comisia și Consiliul ar trebui să utilizeze raportul comun privind ocuparea forței de muncă, rapoartele de țară și bilanțurile aprofundate ad-hoc pentru a identifica și a aborda dezechilibrele sociale. |
|
4.11. |
Recomandările specifice fiecărei țări ar trebui să abordeze dezechilibrele sociale descrise în raportul de țară într-un punct separat din preambul și în textul recomandărilor propriu-zise. Recomandările ar trebui să încurajeze statele membre să pună în aplicare reformele specifice care, potrivit analizei Comisiei și evaluărilor efectuate de statele membre, partenerii sociali naționali și societatea civilă, pot contribui cel mai bine la îmbunătățirea situației în domeniile identificate ca fiind critice. Ca răspuns, după consultarea partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile, statul membru în cauză ar trebui să propună inițiativele și reformele care urmează să fie puse în aplicare în vederea îmbunătățirii situațiilor critice identificate. Un astfel de plan referitor la inițiative și la reforme ar putea să includă, de asemenea, o evaluare a coerenței dintre inițiativele incluse și politicile macroeconomice și bugetare urmate de statul membru în cauză, astfel încât să se asigure un echilibru adecvat între dimensiunea economică, cea socială și cea bugetară. |
|
4.12. |
UE ar trebui să pună în aplicare instrumente noi și mai bine finanțate pentru a adresa în mod direct populației statelor membre mesajele referitoare la PDS și la recomandările semestrului, astfel încât să dea dovadă de transparență și să aibă un impact asupra situațiilor din statele membre. |
|
4.13. |
Pentru a preveni riscul de convergență descendentă, țările care fac obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive (PDE) ar trebui să aibă obligația de a adopta un plan de reformă și de investiții în domeniile identificate ca fiind critice. În această situație, statele membre în cauză ar trebui să aibă dreptul de a renegocia planurile de cheltuieli ale altor fonduri, inclusiv, după caz, ale MRR, de comun acord cu Comisia. |
|
4.14. |
Demersul propus mai sus ca prim pas în dezvoltarea PDS este cel care presupune sarcinile suplimentare cele mai reduse pe plan analitic și administrativ, atât din partea UE, cât și a statelor membre. El nu implică rapoarte suplimentare pentru toate statele membre și nici nu adaugă noi proceduri de monitorizare și raportare celor deja existente. |
|
4.15. |
Actualul sistem de monitorizare a rezultatelor sociale elaborat pentru PEDS a fost deja instituit și se bazează pe o metodologie complexă de interpretare a unui set amplu de indicatori. Aceștia corespund principalelor domenii ale PEDS. Progresele înregistrate în atingerea obiectivelor Planului de acțiune privind punerea în aplicare a PEDS sunt, de asemenea, monitorizate. PDS ar trebui să fie încorporată în procesul actual al semestrului european și să utilizeze indicatorii existenți (tabloul de bord social). |
|
4.16. |
În următoarea etapă a punerii în aplicare a PDS, domeniul de aplicare al măsurătorilor și indicatorii ar trebui dezvoltați în conformitate cu definiția dezechilibrelor sociale adoptată în contextul convergenței sociale ascendente. |
|
4.17. |
Viitoarele analize și consultări privind PDS ar trebui să includă răspunsuri privind măsura în care indicatorii de monitorizare a tabloului de bord social corespund tuturor principiilor PEDS și măsura și modul în care domeniile identificate ca fiind critice pot împiedica convergența socială ascendentă. |
|
4.18. |
Situația generală a statelor membre, inclusiv în ceea ce privește dimensiunea economică, influențează, în general, amploarea și dinamica problemelor sociale care îi afectează pe locuitorii lor și, prin urmare, dinamica ascendentă a convergenței sociale. Dacă o bună performanță economică este o condiție prealabilă pentru obținerea unor bune rezultate sociale, mecanismele de coordonare pentru asigurarea celei dintâi (PSC și PDM) vor fi esențiale pentru cele din urmă. Prima etapă propusă de CESE în dezvoltarea PDS ține seama de abordarea de mai sus, care stă la baza guvernanței fiscale și macroeconomice în cadrul UE. |
5. Provocări și priorități legate de dezvoltarea PDS
|
5.1. |
Dezvoltarea în continuare a PDS ca parte a sistemului integrat de coordonare a politicilor UE și ale statelor membre din cadrul semestrului european, dar și al altor instrumente ale UE, ar trebui să facă obiectul unor analize și discuții mai aprofundate în cadrul Comisiei Europene, al Consiliului și în rândul statelor membre, al partenerilor sociali și al organizațiilor societății civile, în vederea punerii sale în aplicare în paralel cu reforma guvernanței fiscale și macroeconomice (9). |
|
5.2. |
Ar trebui analizată mai în detaliu fezabilitatea politică, administrativă și economică a punerii în aplicare și a dezvoltării PDS. În acest context, ar trebui să se evite duplicarea procedurilor, astfel încât birocrația să fie redusă la minimum, iar partenerii sociali și organizațiile societății civile să fie implicați în mod real în acest proces. |
|
5.3. |
CESE a subliniat că rolul EPSCO în cadrul PDS ar trebui consolidat, pentru a asigura o validare politică mai puternică a rezultatelor instrumentului. Participarea EPSCO ar putea fi asigurată prin adoptarea concluziilor Consiliului privind PDS la sfârșitul procesului. |
|
5.4. |
CESE subliniază că, pentru punerea în aplicare a PDS, este esențial să se tragă concluzii practice specifice de pe urma monitorizării rezultatelor sociale și a nivelului de realizare a obiectivelor sociale ale UE în statele membre.
|
Bruxelles, 27 aprilie 2023.
Președintele Comitetului Economic și Social European
Oliver RÖPKE
(1) JO C 286, 16.7.2021, p. 13.
(2) Document neoficial belgo-spaniol în pregătirea Summitului social de la Porto.
(3) Eurostat: https://ec.europa.eu/eurostat/web/european-pillar-of-social-rights/overview
(4) Avizul CESE pe tema „Semestrul european și politica de coeziune – Către o nouă strategie europeană post-2020”
(6) Eurobarometru, 2023, Fairness, Inequality and Inter-Generational Mobility [Echitatea, inegalitatea și mobilitatea intergenerațională].
(7) Ancheta PE din toamna anului 2022.
(8) Eurobarometru, 2023, Fairness, Inequality and Inter-Generational Mobility [Echitatea, inegalitatea și mobilitatea intergenerațională].
(9) Avizul CESE pe tema „Pilonul european al drepturilor sociale” (JO C 125, 21.4.2017, p. 10).
(10) Avizul CESE pe tema „Semestrul european și politica de coeziune – Către o nouă strategie europeană post-2020” (JO C 353, 18.10.2019, p. 39).
|
29.6.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 228/64 |
Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Dezvoltarea competențelor și a aptitudinilor în contextul tranziției verzi și digitale”
(aviz exploratoriu la solicitarea Președinției suedeze)
(2023/C 228/08)
|
Raportoare: |
Maria del Carmen BARRERA CHAMORRO |
|
Coraportoare: |
Justyna Kalina OCHĘDZAN |
|
Solicitare din partea Președinției suedeze a Consiliului |
Scrisoarea din 14.11.2022 |
|
Temei juridic |
Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene Aviz exploratoriu |
|
Secțiunea competentă |
Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie |
|
Data adoptării în secțiune |
3.4.2023 |
|
Adoptat în sesiunea plenară |
27.4.2023 |
|
Sesiunea plenară nr. |
578 |
|
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri) |
149/0/0 |
1. Concluzii și recomandări
|
1.1. |
Comitetul Economic și Social European (CESE) constată o creștere a inegalităților pe piața muncii ca urmare a transformării digitale. Se observă, în special, ca urmare a automatizării locurilor de muncă, o reducere a numărului de locuri de muncă pentru care este nevoie de un nivel mediu de calificare și care sunt remunerate cu salarii medii și o creștere a numărului de locuri de muncă slab calificate, care sunt remunerate cu salarii mici. Se preconizează, de asemenea, ocuparea forței de muncă în locuri de muncă cu calificare înaltă și bine plătite, care vor spori nivelul competențelor (1). CESE observă, de asemenea, că deficitul de forță de muncă și de competențe devine din ce în ce mai marcat într-o gamă largă de sectoare. CESE consideră că accesul efectiv la formare este esențial pentru a ajuta întreprinderile și lucrătorii să facă față acestei provocări, fiind, de asemenea, esențial pentru a contribui la prevenirea inegalităților de pe piața muncii ca urmare a transformării digitale. |
|
1.2. |
CESE recunoaște că trebuie să se evite realizarea tranzițiilor prin concedieri sau prin măsuri drastice pentru piața muncii și îndeamnă Comisia Europeană și statele membre să instituie sisteme care să favorizeze mai curând tranzițiile interne decât pe cele externe, în cadrul cărora întreprinderile să asigure formarea lucrătorilor lor astfel încât să dobândească competențele necesare, evitând concedierea celor care nu au aceste competențe. |
|
1.3. |
Educația este un drept al omului de care beneficiază fiecare persoană pe tot parcursul vieții sale, motiv pentru care, în concordanță cu Pilonul european al drepturilor sociale, CESE îndeamnă statele membre să instituie dreptul la învățarea pe tot parcursul vieții (ținând seama de sistemele naționale de relații de muncă și de practicile educaționale și de formare), care să ofere tuturor cetățenilor oportunități de învățare și de dezvoltare pe plan personal și profesional, și să-l transforme în principalul principiu director pentru elaborarea politicilor în materie de educație și de formare. |
|
1.4. |
CESE solicită ca accesul la o calificare completă, în contextul provocărilor pe care le implică dubla tranziție ecologică și digitală, să fie un drept real al tuturor oamenilor, bazat pe o formare validată și certificată pentru dobândirea de competențe digitale, verzi și în domeniul durabilității mediului. În acest scop, formarea competențelor trebuie să fie legată de un concediu pentru formare profesională plătit, ținând seama de legislația și acordurile naționale. |
|
1.5. |
CESE consideră că inițiativele lansate până în prezent de Comisia Europeană în domeniul competențelor digitale și verzi sunt insuficiente și implică prea puțini parteneri sociali. Din acest motiv, se solicită ca Planul de acțiune al UE pentru educația digitală pentru perioada 2021-2027 să includă strategii eficace de îmbunătățire a formării și de adaptare a competențelor personalului încadrat în muncă și ale șomerilor din toate sectoarele, indiferent de dimensiunea întreprinderilor, și ca aceste strategii să se bazeze pe partenerii sociali. La nivel național, partenerii sociali naționali trebuie să continue punerea în aplicare a Acordului-cadru european privind digitalizarea (2). CESE dorește să sublinieze rolul negocierii colective ca instrument de elaborare și adaptare a programelor de formare. |
|
1.6. |
CESE solicită ca formarea pentru dobândirea de aptitudini și competențe digitale și verzi să fie certificată de autoritățile competente, și nu doar validată de acestea. |
|
1.7. |
CESE îndeamnă Comisia să creeze până în 2030 un indicator anual al numărului de adulți și de angajați (în special în ceea ce privește tinerii) care participă la acțiuni de formare pentru dobândirea de competențe verzi, de sensibilizare față de mediu, de responsabilizare ecologică și de mediu, luând în considerare instrumente simple și adaptate pentru IMM-uri. |
|
1.8. |
CESE solicită să se încurajeze și să se faciliteze ajustarea programelor de învățare existente pentru a include competențele necesare în contextul dublei tranziții, verzi și digitale. |
|
1.9. |
Comitetul consideră că este esențial să se instituie o supraveghere strategică a capacității de anticipare a viitoarelor nevoi de formare pentru piața muncii și pentru societățile statelor membre, pentru a evita decalajele ecologice și digitale și a consolida competitivitatea UE. |
|
1.10. |
CESE constată că există diferențe semnificative în ceea ce privește nivelurile de bază ale competențelor digitale, care afectează în special grupurile dezavantajate și un număr mare de persoane adulte, în special persoanele în vârstă. Decalajul digital este o realitate și, prin urmare, programarea în ceea ce privește competențele digitale trebuie să ia în considerare într-o mai mare măsură formarea persoanelor în vârstă și a altor grupuri dezavantajate, inclusiv prin adaptarea formării la nevoile lor atunci când este necesar, pentru a se garanta că nimeni nu este lăsat în urmă în dubla tranziție verde și digitală. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită includerii femeilor în aceste acțiuni de formare, având în vedere disparitatea de gen în ceea ce privește accesul la formare, pentru ca ele să se poată adapta la tranziția digitală și la tranziția verde. |
|
1.11. |
CESE recunoaște că, pentru realizarea unei tranziții juste, este necesar să se garanteze că toată lumea are acces la formare pentru a-și îmbunătăți competențele digitale de bază legate de sarcinile zilnice, dar și pentru a înțelege aspectele legate de securitatea cibernetică, comunicarea digitală, securitatea datelor, protecția datelor cu caracter personal, precum și de intimitatea pe internet și pericolele pe care le implică dezinformarea. |
2. Observații generale
|
2.1. |
Traversăm o perioadă marcată de schimbări și de tranziție. Crizele succesive se suprapun cu provocări importante pentru întreprinderi, pentru forța de muncă și pentru cetățeni, exemple în acest sens fiind schimbările rapide de pe piața muncii, generate de dubla tranziție digitală și ecologică. În paralel, apar o serie de ocupații noi legate de dubla tranziție digitală și ecologică, locurile de muncă actuale evoluează și sunt create altele noi. Lucrătorii trebuie să dispună de instrumentele necesare pentru a gestiona și a face față acestor schimbări, timp în care întreprinderile să poată rămâne productive și competitive. |
|
2.2. |
Aceste provocări se manifestă la toate nivelurile și în toate etapele vieții profesionale. Astfel, există provocări atât pentru tineri, cât și pentru adulți, atât pentru persoanele cu un nivel scăzut de calificare, cât și pentru cei cu calificare medie și înaltă. Se observă că unele locuri de muncă slab calificate în trecut necesită în prezent o formare digitală, deoarece se schimbă modul în care se poate avea acces la aceste activități profesionale. În plus, femeile sunt afectate în mod deosebit de acest lucru, deoarece decalajul digital dintre femei și bărbați se adâncește în continuare. Se trece de la formele tradiționale de comunicare verbală pentru găsirea unui loc de muncă la ofertele care sunt accesibile doar pe site-urile web sau pe platformele digitale specializate. Prin urmare, formarea pentru dobândirea de competențe digitale de bază trebuie să fie disponibilă pentru întreaga populație. |
|
2.3. |
CESE constată că unul dintre efectele crizei provocate de pandemia de COVID-19 a fost creșterea inegalităților pe piața muncii, în special ca urmare a extinderii telemuncii (3). De exemplu, persoanele care ocupă anumite locuri de muncă, asociate, de regulă, cu un grad scăzut de calificare și salarii mici, nu beneficiază, de obicei, nici de posibilitatea de a opta pentru telemuncă. În schimb, persoanele care ocupă locuri de muncă cu un grad înalt de calificare, în special munca de birou, care beneficiază, în principiu, de salarii mari, au și posibilitatea de a munci de la distanță. De aceea telemunca trebuie să includă posibilitatea de a dezvolta competențe digitale și de mediu, astfel încât să nu adâncească inegalitățile, fiind necesar să se permită și celor care nu pot lucra de la distanță să aibă acces la formarea concepută pentru telemuncă. |
|
2.4. |
CESE remarcă un dezechilibru din ce în ce mai mare pe piața muncii, asociat mai ales așa-numitului „mare decalaj digital”. Acest fenomen a fost semnalat ca reprezentând o reducere a numărului de locuri de muncă pentru care este nevoie de un nivel mediu de calificare și care sunt remunerate cu salarii medii, ca urmare a automatizării locurilor de muncă, precum și o creștere a numărului de locuri de muncă slab calificate și remunerate cu salarii mici, și a locurilor de muncă înalt calificate, remunerate cu salarii mari. CESE subliniază că inegalitățile din ce în ce mai mari pun în pericol menținerea statului nostru social. |
|
2.5. |
CESE observă că Europa se confruntă cu o provocare demografică majoră și cu scăderea populației în vârstă de muncă. Acest lucru contribuie la alimentarea deficitului semnificativ de forță de muncă și de competențe în toate sectoarele economiei și la diferite niveluri de calificare. În consecință, pentru abordarea acestor deficite este nevoie de persoane de la toate nivelurile de calificare. Pentru a remedia aceste deficite, este necesar să se asigure perfecționarea și recalificarea lucrătorilor și să se promoveze, prin politici de sprijin, participarea pe piața muncii a persoanelor inactive și a șomerilor. În acest sens, este necesar, de asemenea, să se ia în considerare perspectiva adoptată de politicile în materie de migrație. |
|
2.6. |
CESE recunoaște că trebuie să se evite realizarea tranzițiilor prin concedieri sau prin măsuri traumatizante pentru piața muncii. Sistemul ar trebui să recompenseze mai curând tranzițiile interne decât pe cele externe, mai precis tranzițiile în care întreprinderile asigură formarea lucrătorilor pentru a dobândi competențele necesare și evită concedierea lucrătorilor care nu dețin astfel de competențe, ceea ce este deosebit de dificil pentru IMM-uri, care au nevoie de sprijinul financiar necesar din partea statelor membre pentru a realiza tranziția. |
|
2.7. |
CESE constată că, odată cu extinderea telemuncii, piața muncii devine mai flexibilă la scară mondială. Acest lucru implică imposibilitatea lucrătorilor europeni de a concura la costuri reduse, întrucât costul scăzut al vieții în alte țări și puterea de cumpărare mai scăzută a monedei acestora în comparație cu cea a monedei europene reduc competitivitatea lucrătorilor noștri. Prin urmare, singura posibilitate va fi aceea de a concura pe baza abilităților și competențelor mai numeroase și mai bune ale lucrătorilor europeni. |
|
2.8. |
Este important ca lucrătorii cu diferite forme de relații contractuale să aibă acces la formare pentru a-și putea menține competențele și capacitatea de inserție profesională în fața acestor noi realități ale pieței forței de muncă. |
|
2.9. |
CESE observă că intervalul de timp scurs de la apariția unei noi competențe și momentul în care aceasta devine foarte solicitată pe piața muncii este din ce în ce mai scurt. Este nevoie, în acest sens, de o mare capacitate de adaptare, de o abordare proactivă și de reducerea necesară a birocrației în ce privește accesul la educație și formare în centrele publice. Comitetul subliniază, de asemenea, importanța actualizării în timp util și în mod eficace a programei de învățământ și de formare, ca răspuns la nevoia de aptitudini noi și emergente și ca parte a unei cooperări necesare mai strânse între guverne, partenerii sociali, furnizorii de educație și de formare și societatea civilă. |
|
2.10. |
CESE observă că, din cauza numărului mare de locuri de muncă de rutină și lipsite de complexitate de pe piețele muncii din Europa, 55 % dintre lucrătorii adulți din UE nu își utilizează pe deplin competențele la locul de muncă, iar 28 % dintre aceștia au calificări de nivel mai înalt față de cel necesar pentru a-și îndeplini atribuțiile. Trebuie remarcat că „irosirea” potențialului capitalului uman se traduce prin pierderi salariale semnificative și reduce bunăstarea lucrătorilor. Rapoartele Cedefop subliniază că dificultățile legate de recrutare sau neconcordanța de competențe pot, printre altele, să reflecte calitatea slabă a locurilor de muncă (4). |
|
2.11. |
Provocarea pe care o reprezintă transformarea digitală a economiei nu ar trebui să se axeze doar pe modalitatea de a crește numărul competențelor digitale de bază pentru toți lucrătorii, ci și pe digitalizarea competențelor existente și posibilitatea de a dobândi abilități digitale mai avansate. Eforturile trebuie să se concentreze asupra transformării competențelor clasice, astfel încât acestea să poată fi utilizate în lumea digitală. Conceptul de competențe digitalizate are caracter transversal și se referă la capacitatea de a integra aspectele digitale alături de alte competențe. Sunt necesare, în acest scop, abilități și cunoștințe suficiente legate de lumea digitală, precum și o formare suficientă pentru dobândirea de competențe profesionale specifice. |
|
2.12. |
Nici transformarea ecologică nu reprezintă o provocare mai mică pentru piața muncii și pentru cerințele în materie de competențe. Toate sectoarele își vor modifica modul de funcționare ca urmare a necesității de a se decarboniza și de a-și adapta modelele de afaceri la nevoile în materie de durabilitate legate de Pactul verde european (5). În acest document se subliniază că strategia industrială trebuie să acorde atenție repercusiunilor asupra forței de muncă, precum și formării, recalificării profesionale și perfecționării competențelor. Aceste repercusiuni trebuie să fie analizate împreună cu partenerii sociali și întotdeauna cu scopul de a anticipa, ca modalitate de a evita efectele nedorite asupra ocupării forței de muncă și asupra economiei. |
|
2.13. |
Tranzițiile digitale și cele din domeniul mediului constituie o „revoluție” cu efecte comparabile cu cele ale revoluției industriale de la începutul secolului XX. Toate profesiile și organizațiile sunt sau vor fi afectate de digitalizare și de măsurile indispensabile care vor trebui luate pentru ca producțiile industriale, artizanale, agricole, comerciale sau de servicii să fie cât mai curate posibil. O atenție deosebită trebuie acordată IMM-urilor și microîntreprinderilor, care trebuie să fie susținute și sprijinite, atât din punctul de vedere al resurselor umane, cât și al celor financiare. |
|
2.14. |
CESE consideră că, pentru a se realiza o tranziție ecologică justă în toate sectoarele industriale afectate, va fi nevoie de formare și educare pentru dobândirea de competențe verzi. Există trei provocări principale:
|
|
2.15. |
Pentru a realiza o tranziție justă și în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale, trebuie să se garanteze accesul egal al tuturor persoanelor la formare de calitate și la învățare pe tot parcursul vieții, în cadrul și în afara locului de muncă, în raport cu tehnologiile digitale și ecologice pentru profesiile actuale și viitoare. În conformitate cu practicile naționale și sectoriale ale statelor membre, trebuie să se acorde un sprijin efectiv lucrătorilor (sub formă de măsuri de conciliere a vieții profesionale cu cea privată, concediu pentru formare profesională etc.) pentru ca aceștia să își îmbunătățească nivelul de pregătire în ceea ce privește aceste competențe, precum și sprijin financiar pentru întreprinderi în acest scop. |
3. Observații specifice
|
3.1. |
Tranziția digitală și ecologică schimbă locurile de muncă existente și creează altele noi. Calitatea locurilor de muncă și condițiile de muncă și salariale echitabile sunt o condiție prealabilă pentru o tranziție justă, care să permită digitalizarea și decarbonizarea pe termen lung, însoțite de creșterea durabilă a economiei, a productivității și a inovării. Valoarea competențelor, ca factor care determină competitivitatea întreprinderilor, este, de asemenea, esențială pentru încadrarea inițiativelor de recalificare și pentru accesul efectiv al lucrătorilor la formare. Singurul mod prin care pot fi atinse aceste obiective îl reprezintă învățarea pe tot parcursul vieții și dobândirea de noi competențe digitale și digitalizate, precum și de competențe verzi. |
|
3.2. |
Dezvoltarea profesională pentru toate vârstele joacă un rol esențial în asigurarea unei duble tranziții digitale și ecologice juste. CESE solicită, în acest sens, ca Planul de acțiune al UE pentru educația digitală pentru perioada 2021-2027 și propunerea de recomandări ale Consiliului privind competențele digitale și formarea digitală să includă strategii eficace de îmbunătățire a formării și de adaptare a competențelor personalului încadrat în muncă și ale șomerilor din toate sectoarele, indiferent de dimensiunea întreprinderilor. Formarea pentru dobândirea de competențe digitale trebuie să fie adaptată la nevoile fiecărei profesii și ale fiecărui sector, respectând întotdeauna principiul concilierii vieții profesionale cu viața de familie. |
|
3.3. |
CESE recunoaște că dobândirea de noi competențe și adaptarea competențelor la noile provocări digitale și ecologice reprezintă o responsabilitate comună a societății în ansamblul său. În acest sens, Comisia Europeană arată că 90 % din activitățile de formare la locul de muncă sunt finanțate de întreprinderi (6). Statele naționale, organizațiile societății civile și întreprinderile trebuie să elaboreze, cu ajutorul asociațiilor lor sectoriale, dar și în mod individual, strategii de stimulare a digitalizării și de răspuns la provocarea ecologică, care să sprijine îmbunătățirea competențelor. Bunele exemple de mecanisme de finanțare și strategii naționale de formare în domeniul contractelor colective de muncă ar trebui analizate în detaliu și împărtășite ca bune practici (7). |
|
3.4. |
CESE salută acordul-cadru european privind digitalizarea semnat între ETUC, Business Europe, SGI Europe și SMEUnited (8), care prevede că „în situația în care un angajator solicită unui lucrător să participe la o activitate de formare profesională care este legată în mod direct de transformarea digitală a întreprinderii, aceasta este plătită de către angajator sau în conformitate cu contractul colectiv sau cu practica națională. Activitatea de formare poate fi organizată în cadrul întreprinderii sau în afara acesteia și se desfășoară la o oră convenită care să fie adecvată atât pentru angajator, cât și pentru lucrător și, dacă este posibil, în timpul programului de lucru. Dacă formarea are loc în afara programului de lucru, ar trebui să se ofere o compensație adecvată”. CESE solicită ca aceste principii să fie luate în considerare în elaborarea Planului de acțiune al UE pentru educația digitală pentru perioada 2021-2027. |
|
3.5. |
CESE recunoaște că, pentru realizarea unei tranziții juste, este necesar să se garanteze că toată lumea are acces la formare pentru a-și îmbunătăți competențele digitale de bază legate de sarcinile zilnice, dar și pentru a înțelege aspectele legate de securitatea cibernetică, comunicarea digitală, securitatea datelor, protecția datelor cu caracter personal, precum și de intimitatea pe internet și pericolele pe care le implică dezinformarea. În acest context, CESE solicită ca formarea pentru dobândirea de aptitudini și competențe digitale să fie recunoscută și certificată de autoritățile competente. |
|
3.6. |
CESE este de acord cu Recomandarea Consiliului privind învățarea pentru durabilitatea mediului (9) în ceea ce privește microcertificatele în domeniul digital, dar observă că acestea trebuie să fie complementare titlurilor și certificărilor complete. În plus, CESE constată că este nevoie de garantarea și certificarea calității microcertificatelor, nu doar de validarea ei, astfel încât acestea să poată juca un rol relevant și în validarea învățării formale și nonformale. |
|
3.7. |
CESE recunoaște că, pentru a asigura o tranziție justă, formarea competențelor trebuie să fie legată de un concediu pentru formare profesională plătit, ținând seama de legislația și acordurile naționale. Acest lucru trebuie să permită participarea lucrătorilor la programe și cursuri de dezvoltare a carierei profesionale în legătură cu noile locuri de muncă verzi și digitale, permițând în același timp concilierea vieții profesionale cu cea de familie. |
|
3.8. |
În ceea ce privește cadrul Comisiei Europene (10) intitulat „Cadru european de competențe pentru a contribui la dezvoltarea și evaluarea cunoștințelor, a competențelor și a atitudinilor privind schimbările climatice și dezvoltarea durabilă”, CESE invită Comisia să stabilească soluții concrete pentru ca persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și lucrătorii să aibă acces efectiv la o formare profesională de calitate și incluzivă, care să îi ajute să dobândească competențele necesare pentru tranziția verde și digitală. În acest sens, se solicită consolidarea eficacității și a calității formării, pentru a garanta o formare de calitate, incluzivă și echitabilă pentru toți. |
|
3.9. |
CESE îndeamnă Comisia să creeze până în 2030 un indicator anual al numărului de adulți și de angajați (în special în ceea ce privește tinerii) care participă la acțiuni de formare pentru dobândirea de competențe verzi, de sensibilizare față de mediu, de dobândire de competențe și de responsabilizare ecologică și de mediu, luând în considerare instrumente simple și adaptate pentru IMM-uri. |
|
3.10. |
Programele actuale de formare trebuie să fie adaptate la noile provocări. Din acest motiv, CESE solicită să se încurajeze și să se faciliteze ajustarea programelor de învățare existente, pentru a include competențele necesare în contextul tranziției verzi, și să se asigure formarea cadrelor didactice în acest domeniu. În cadrul formării profesionale ar trebui să se includă activități de formare în ceea ce privește responsabilitatea față de mediu și conștientizarea aspectelor legate de climă. Evaluarea și certificarea cursurilor de formare sunt esențiale. CESE invită Comisia Europeană să încurajeze statele membre să pună în aplicare măsurile necesare pentru a garanta că persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și lucrătorii au acces la o formare de calitate, evaluată și certificată. |
|
3.11. |
Este necesar să se dispună de informații și de o bună vizibilitate asupra tuturor sectoarelor de activitate. Bunele practici ar putea fi determinate pe baza celor existente deja în Europa și în unele țări ale UE în ceea ce privește informația sau observatoarele locurilor de muncă și calificărilor pentru a evalua nevoile viitoare, pentru a crește gradul de conștientizare și pentru a implica lucrătorii și întreprinderile în construirea în comun a unor scenarii prospective de acțiune și de atragere de noi talente. |
|
3.12. |
CESE consideră că este esențial să se instituie o supraveghere strategică a nevoilor în materie de competențe pentru a anticipa viitoarele nevoi de formare pentru care există cerere pe piața muncii și în societățile statelor membre, pentru a evita decalajele ecologice și digitale și pentru a consolida competitivitatea UE. Partenerii sociali, societatea civilă și serviciile publice de ocupare a forței de muncă trebuie să joace un rol de prim ordin în analizarea și diagnosticarea cererilor. Aceștia trebuie să participe la elaborarea de previziuni privind nevoile în materie de competențe și să cunoască legăturile dintre ofertele de formare și competențele solicitate de întreprinderi, piața muncii și tendințele observate, inclusiv la nivel local și regional. |
4. Aptitudini și competențe digitale și verzi
|
4.1. |
CESE propune includerea dezvoltării durabile în politicile și în programele de învățământ și de formare, precum Spațiul european al educației și Planul de acțiune pentru educația digitală, în conformitate, printre altele, cu ținta 4.7 din cadrul obiectivelor de dezvoltare durabilă. Acest lucru implică includerea educației și a formării pentru dezvoltare durabilă în programele Erasmus+, FSE+ și Orizont Europa, precum și crearea de sinergii între acestea. |
|
4.2. |
CESE subliniază că investițiile în oameni și extinderea accesului acestora la oportunități de învățare pe tot parcursul vieții sunt la fel de importante ca și investițiile în tehnologii digitale, ecologice și durabile. |
|
4.3. |
CESE solicită factorilor de decizie să îmbunătățească sprijinul acordat profesorilor și educatorilor la introducerea tehnologiilor digitale, ecologice și durabile în mediile de învățare, investind în dezvoltarea lor profesională inițială și continuă și în propriile lor aptitudini și competențe digitale și verzi. |
|
4.4. |
CESE solicită să se investească în activități de cercetare longitudinale, interdisciplinare și imparțiale cu privire la diferitele implicații ale tehnologiilor digitale în educație, care să creeze legături între științele educației, pedagogie, psihologie, sociologie, neuroștiințe, inginerie și informatică, pentru a continua explorarea modului în care se dezvoltă mintea copiilor în lumea digitală. |
|
4.5. |
CESE solicită o abordare integrată a strategiilor digitale, care să promoveze dezvoltarea competențelor de bază ca piatră de temelie a coeziunii sociale. |
|
4.6. |
CESE salută Anul european al competențelor și atrage atenția asupra abordării dezvoltării competențelor digitale și ecologice dintr-o perspectivă mai largă. Cu toate acestea, este esențial să se reducă decalajele în ceea ce privește competențele digitale de bază, având în vedere că doar 54 % dintre europeni au astfel de competențe, deși obiectivele deceniului digital al Europei prevăd ca 80 % dintre europeni să dețină cel puțin competențe digitale de bază până în 2030. CESE recunoaște că trebuie sprijinită dezvoltarea competențelor pentru a răspunde nevoilor legate de implementarea noilor tehnologii, cum ar fi analiza volumelor mari de date, inteligența artificială și securitatea cibernetică. |
|
4.7. |
CESE consideră că dezvoltarea cetățeniei digitale constituie o condiție prealabilă pentru a asigura participarea activă a tuturor elevilor în societate. În cadrul dublei tranziții, ar trebui să se acorde o atenție deosebită disparității de gen în ceea ce privește accesul femeilor la formare. Nu este admisibil ca majoritatea populației să fie lăsată în urmă din cauza lipsei unei abordări de gen. În acest scop, Cadrul european de competențe digitale (DigComp 2.0) ar trebui promovat mai bine pentru a se asigura adoptarea sa de către diferiții furnizori de învățare și diferitele părți interesate din domeniul educației și al formării pentru a promova setul mai larg de competențe necesare pentru a deveni cetățean digital. |
|
4.8. |
CESE observă că decalajele în ceea ce privește accesul la resursele digitale și la dezvoltarea competențelor digitale sunt legate de mediul socioeconomic. Decalajele regionale și socioeconomice trebuie eliminate prin garantarea unui sprijin specific pentru grupurile cele mai dezavantajate și prin acordarea unei atenții deosebite zonelor rurale. |
|
4.9. |
CESE solicită să se încurajeze stabilirea unor principii legate de interoperabilitate și de protocoalele deschise în cadrul instrumentelor digitale obișnuite, pentru a promova un spațiu de învățare online mai democratic și instrumente digitale care să ofere alternative în raport cu cele consacrate și tradiționale, permițând astfel crearea în comun de activități de învățare și de conținuturi. |
|
4.10. |
Dezvoltarea competențelor digitale ar trebui să fie monitorizată prin intermediul semestrului european și al Mecanismului de redresare și reziliență pentru a se garanta că orice finanțare utilizată pentru a elimina decalajele în infrastructura digitală este sprijinită prin politici de învățare adecvate pentru a stimula competențele digitale. |
|
4.11. |
CESE recunoaște dificultățile cu care se confruntă organizațiile societății civile și IMM-urile în procesul de adaptare la tranziția digitală, având în vedere insuficiența resurselor alocate digitalizării sau formarea inadecvată în acest scop. Trebuie să se faciliteze mai multe oportunități de finanțare, acțiuni de învățare reciprocă și schimbul de resurse digitale în cadrul sectorului, ținând seama de modul în care organizațiile societății civile acționează ca facilitatori sau ca furnizori de educație și formare pentru toți. În plus, trebuie să se promoveze accesul la software liber pentru a asigura caracterul gratuit al acestuia, crearea comună de spații online într-un mod democratic și promovarea unor resurse digitale alternative care să deschidă spațiul online pentru toți. |
Bruxelles, 27 aprilie 2023.
Președintele Comitetului Economic și Social European
Oliver RÖPKE
(1) https://www.cedefop.europa.eu/en/news/more-employment-higher-skills-demand
(2) https://www.businesseurope.eu/sites/buseur/files/media/reports_and_studies/2020-06-22_agreement_on_digitalisation_-_with_signatures.pdf
(3) https://www.businessinsider.com/service-industry-work-from-home-remote-madrid-london-paris-berlin-2021-2?r=US&IR=T
(4) https://www.cedefop.europa.eu/files/3092_en.pdf
(5) Rezoluția Parlamentului European din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic european.
(6) Adult Learning Statistical Report (Raport statistic privind învățarea în rândul adulților), https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=en&pubId=8337&furtherPubs=yes
(7) De exemplu, finanțarea Scuola Edile în sectorul construcțiilor din Italia prin contractul colectiv de muncă al sectorului sau Fondi Interprofessionali, fonduri specifice pentru finanțarea activităților de formare pentru IMM-uri, convenite de partenerii sociali în contractele colective de muncă.
(8) http://erc-online.eu/wp-content/uploads/2020/07/Final-22-06-20-with-signatures_Agreement-on-Digitalisation-2020.pdf
(9) https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9242-2022-INIT/en/pdf
(10) https://joint-research-centre.ec.europa.eu/greencomp-european-sustainability-competence-framework_en
|
29.6.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 228/71 |
Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Cardul european pentru dizabilitate”
(aviz exploratoriu la solicitarea Comisiei Europene)
(2023/C 228/09)
|
Raportor: |
Ioannis VARDAKASTANIS |
|
Sesizare |
Aviz exploratoriu la solicitarea Comisiei Europene, 20.1.2023. |
|
Temei juridic |
Articolul 11 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene Aviz exploratoriu |
|
Secțiunea competentă |
Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie |
|
Data adoptării în secțiune |
3.4.2023 |
|
Adoptat în sesiunea plenară |
27.4.2023 |
|
Sesiunea plenară nr. |
578 |
|
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri) |
135/02/03 |
1. Concluzii și recomandări
|
1.1. |
Comitetul Economic și Social European (CESE) salută inițiativa emblematică a Comisiei Europene de instituire a unui card european pentru dizabilitate, care le va asigura persoanelor cu dizabilități posibilitatea de a-și exercita dreptul de liberă circulație și de ședere în întreaga UE, facilitând recunoașterea reciprocă a statutului de persoană cu dizabilități a deținătorilor acestui card. Cardul european pentru dizabilitate a fost solicitat de mult și reprezintă o prioritate importantă a mișcării de protejare a persoanelor cu dizabilități, având în vedere limitările actuale ale drepturilor la libertatea de circulație pe care le presupune nerecunoașterea dizabilității. |
|
1.2. |
CESE subliniază că nerecunoașterea reciprocă a dizabilității afectează disponibilitatea unor măsuri de sprijin pentru persoanele cu dizabilități, ceea ce presupune o negare directă a exercitării drepturilor acestora de a călători și/sau de a se muta în alte state membre ale UE. |
|
1.3. |
CESE înțelege că îmbunătățirea acestei libertăți de circulație, prin recunoașterea reciprocă a dizabilităților ar consolida construirea unei identități europene comune și ar duce la o mai mare coerență pentru persoanele cu dizabilități, sensibilizând furnizorii de servicii cu privire la lipsa accesibilității și îmbunătățind pe termen lung posibilitățile de acces. Totodată, aceasta va fi și în beneficiul lor, mărind numărul de vizitatori. |
|
1.4. |
Cardul european pentru dizabilitate va consolida, de asemenea, colaborarea dintre diferite autorități naționale și agenții guvernamentale pentru a îmbunătăți conștientizarea aspectelor legate de dizabilitate, oferind anumitor persoane cu dizabilități invizibile un instrument pentru facilitarea accesului la avantaje și la servicii fără ca ele să fie nevoite să își explice aceste dizabilități. De asemenea, el va facilita furnizarea serviciilor în cazul persoanelor cu dizabilități din statele membre care nu au un card național pentru dizabilitate, furnizându-le un document pe care îl pot folosi și la nivel național ca dovadă a dizabilității. |
|
1.5. |
CESE subliniază importanța ca, în completarea cardului european pentru dizabilitate, să se adopte măsuri, atât la nivel european, cât și la nivel național, menite să îmbunătățească accesibilitatea generală a mediilor construite, a transporturilor, a serviciilor și a bunurilor, în conformitate cu Directivele (UE) 2019/882 (1) și (UE) 2016/2102 (2) ale Parlamentului European și ale Consiliului, cu regulamentele privind accesibilitatea transporturilor (3) și cu standardele de accesibilitate aferente. |
|
1.6. |
CESE salută propunerea de către Comisie a unei inițiative legislative privind cardul european pentru dizabilitate și îi solicită să propună un regulament, deoarece este un instrument mai adecvat, care asigură rapiditatea aplicării și evită discrepanțele în punerea în aplicare la nivel național. |
|
1.7. |
CESE subliniază că este important ca în cardul european pentru dizabilitate să se includă posibilitatea de a accesa toate formele de servicii, beneficii și reduceri deja acordate la nivel național, acceptate de toate serviciile care oferă condiții preferențiale sau adaptări persoanelor cu dizabilități, indiferent dacă sunt oferite de entități publice sau private. |
|
1.8. |
CESE recomandă ca cardul european pentru dizabilitate să ofere posibilitatea de a acorda acces la beneficii legate de politici sociale publice și/sau la sistemele naționale de securitate socială, cu titlu temporar, atunci când o persoană cu dizabilitate s-a mutat într-un stat membru pentru a studia sau a lucra, cel puțin pe parcursul procesului de reevaluare și certificare a dizabilității. |
|
1.9. |
Deși recunoașterea dizabilității prin cardul european pentru dizabilitate nu presupune omogenizarea metodelor de evaluare a dizabilității între statele membre, ea obligă statele membre să îmbunătățească sistemele actuale, în special pe baza unei abordări medicale care să urmeze mai mult modelele ce respectă CRPD. |
|
1.10. |
CESE consideră că acest card trebuie să aibă format fizic și capacități digitale, să fie complet accesibil și să aibă dimensiunea standard a unui document de identitate, cuprinzând informații despre asistența personală și/sau despre persoana însoțitoare a titularului cardului. |
|
1.11. |
CESE sugerează că legislația privind cardul european pentru dizabilitate trebuie să includă un site web complet accesibil la nivelul UE, cu o versiune ușor de citit și disponibilă în limbajul prin semne, disponibil în toate limbile UE, oferind informații practice pentru fiecare țară. De asemenea, trebuie prevăzute campanii de sensibilizare la nivel național și la nivelul UE în toate limbile, pentru publicul larg, potențialii utilizatori ai cardurilor și furnizorii de servicii. |
|
1.12. |
CESE sprijină propunerea de dezvoltare a noii legislații pentru cardul european pentru parcare, împreună cu propunerea referitoare la cardul european pentru dizabilitate. Cu toate acestea, invită Comisia să țină cont că cele două carduri trebuie să rămână separate fizic în toate situațiile. |
|
1.13. |
CESE subliniază că este important ca instituțiile UE să mențină o colaborare strânsă cu persoanele cu dizabilități și cu organizațiile reprezentative ale persoanelor cu dizabilități de la toate nivelurile, UE, național, regional și local, în ceea ce privește elaborarea, executarea și evaluarea ulterioară a cardului european pentru dizabilitate. |
|
1.14. |
CESE înțelege că cardul european pentru dizabilitate este în deplină conformitate cu Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) (4) și protejează informațiile cu caracter personal ale utilizatorului. Acesta invită Comisia să garanteze un nivel ridicat de protecție a acestor date, precum și măsuri de securitate și de combatere a contrafacerii, prin legislația propusă pentru proiectarea și utilizarea cardului european pentru dizabilitate. |
2. Observații generale
|
2.1. |
CESE observă că statutul de cetățean european, astfel cum se prevede la articolul 20 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, implică dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre (5). În cazul persoanelor cu dizabilități, acest drept este protejat prin Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD), ratificată de Uniunea Europeană și de cele 27 de state membre, care stabilește la articolul 18 libertatea de circulație, libertatea de alegere a reședinței și a cetățeniei, în condiții de egalitate cu celelalte persoane. Înțelegând dizabilitatea ca o serie de deficiențe care, în interacțiune cu diferite bariere, pot împiedica participarea deplină și efectivă la viața socială în condiții de egalitate cu celelalte persoane (6), este responsabilitatea societății în ansamblu, în special prin politici publice naționale și europene, să protejeze și să permită efectiv realizarea acestui drept. |
|
2.2. |
În acest cadru, furnizarea de sprijin, asistență, măsuri de accesibilitate, servicii specifice, locuințe rezonabile, acțiuni pozitive și alte forme de beneficii pentru persoanele cu dizabilități sunt instrumentele prin care se garantează că aceste persoane își pot exercita drepturile în condiții de egalitate și prin care sunt depășite barierele. Prin urmare, nerecunoașterea dizabilității, care împiedică disponibilitatea acestor măsuri de sprijin, implică un refuz direct ca cele 87 de milioane de persoane cu dizabilități care trăiesc în UE să-și exercite drepturile de a călători și/sau de a se muta în alte țări ale UE. |
|
2.3. |
CESE salută propunerea, de către Comisie, a unei inițiative legislative privind cardul european pentru dizabilitate și recomandă cu fermitate ca acest card să fie instituit printr-un regulament, aplicabil în toate statele membre într-un mod rapid, eficient și omogen. Un regulament este un instrument mai adecvat pentru a asigura rapiditatea aplicării și pentru a evita discrepanțele în ceea ce privește punerea în aplicare la nivel național. Actul legislativ ales nu poate avea caracter de recomandare, întrucât nu ar permite aplicabilitatea universală și omogenă a cardului. În cazul unei directive, ar exista un risc ridicat de prelungire nedeterminată a termenului necesar pentru transpunerea acesteia, putând exista situații în care cardurile europene pentru dizabilitate vor fi în vigoare în anumite state membre, pe când alte țări din UE nu vor avea legislația necesară pentru a le valorifica beneficiile. Pe de altă parte, un regulament ar intra imediat în vigoare în toate statele membre. |
|
2.4. |
Cardul european pentru dizabilitate, care facilitează eliminarea obstacolelor din calea liberei circulații a persoanelor cu dizabilități în UE, ar funcționa și ar avea așadar caracteristicile unui pașaport european pentru dizabilitate, permițând identificarea tuturor serviciilor și beneficiilor cuvenite și, în consecință, accesul la ele. |
|
2.5. |
CESE consideră că proiectul-pilot lansat în perioada 2016-2019 în opt state membre a demonstrat fezabilitatea cardului și oportunitățile pe care le oferă utilizatorilor, modul în care permite o mobilitate mai ușoară acordând acces la condiții benefice pentru servicii deja disponibile pentru persoanele cu dizabilități din statul membru gazdă. |
|
2.6. |
Evaluarea proiectului-pilot (7) elaborat în 2021 a detaliat această eficacitate. De exemplu, utilizarea cardului a îmbunătățit participarea persoanelor cu dizabilități la activități culturale și de divertisment, a crescut mobilitatea transfrontalieră și mulți utilizatori și-au îmbunătățit experiențele turistice în străinătate. |
|
2.7. |
Cu toate acestea, evaluarea a indicat și că utilizatorii au solicitat un nivel mai mare de ambiție și acoperirea mai multor sectoare, inclusiv a sectorului transporturilor, unde acoperirea era limitată. De asemenea, au fost considerate foarte utile campaniile de sensibilizare, astfel încât potențialii utilizatori să înțeleagă mai bine noile posibilități, iar furnizorii de servicii să poată recunoaște cardul și reducerile și serviciile asociate. |
|
2.8. |
Raportul de evaluare exprimă în mod clar oportunitățile, dar și solicitările din partea persoanelor cu dizabilități și potențialele lacune pe care le-ar putea evidenția cardul european pentru dizabilitate dacă sectoarele acoperite sunt limitate. Așadar, CESE evidențiază importanța acordării accesului la toate formele de servicii, beneficii și reduceri deja acordate la nivel național pentru utilizatorii cardului european pentru dizabilitate, acceptate de toate serviciile care oferă condiții preferențiale sau adaptări pentru persoanele cu dizabilități, indiferent dacă sunt furnizate de entități publice sau private. Comitetul consideră că actul legislativ nu ar trebui să stabilească o listă limitată de sectoare, ci să se aplice tuturor serviciilor de pe piața internă a UE, întrucât crearea unei liste ar presupune numeroase excepții, menținând cele mai multe dintre obstacolele sale actuale și limitându-i eficacitatea. |
|
2.9. |
CESE înțelege că, în ceea ce privește acoperirea beneficiilor asociate politicilor sociale publice și/sau sistemelor naționale de securitate socială, precum sprijinul economic direct, furnizarea de asistență personală, sprijinul pentru elevi și studenți sau beneficiile legate de muncă pentru întreprinderile care angajează lucrători cu dizabilități, cardul european pentru dizabilitate ar trebui să ofere posibilitatea de a furniza aceste servicii cu titlu temporar, atunci când o persoană cu dizabilitate s-a mutat într-un stat membru pentru a studia sau a lucra, cel puțin pe parcursul procesului de reevaluare și certificare a dizabilității. Aceasta va însemna că persoanele cu dizabilități care se mută în alt stat membru pentru un loc de muncă sau pentru a studia (de exemplu, programul Erasmus+) vor avea posibilitatea de a accesa orice sprijin necesar pentru a lucra sau a studia în condiții de egalitate. |
|
2.10. |
CESE subliniază că cardul european pentru dizabilitate este în deplină conformitate cu Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) și protejează informațiile cu caracter personal ale utilizatorului, având în vedere că, pentru a avea acces la servicii și avantaje, utilizatorul acestui document nu este obligat să dea informații cu privire la datele cu caracter personal, în special cele referitoare la evaluarea dizabilității și starea de sănătate. |
|
2.11. |
Propunerea privind cardul european pentru dizabilitate ar trebui să includă lansarea unui sistem de asigurare a respectării legii și de monitorizare, care să garanteze punerea sa în aplicare fără probleme și eficace, împreună cu o structură care să canalizeze și să gestioneze plângerile și cererile utilizatorilor. |
|
2.12. |
CESE înțelege că recunoașterea dizabilității prin cardul european pentru dizabilitate nu presupune omogenizarea modelelor de evaluare a dizabilităților între statele membre. Cu toate acestea, obligă statele membre să-și îmbunătățească sistemele actuale, bazate în principal pe o abordare medicală, trecând la modele care respectă Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD). Potrivit cercetării recente a Parlamentului European „Evaluarea dizabilităților, recunoașterea reciprocă și cardul european pentru dizabilitate”, există un consens semnificativ cu privire la nevoia de a îmbunătăți adoptarea de principii comune și o armonizare sporită a evaluărilor dizabilității, a definițiilor dizabilității și a recunoașterii reciproce. De asemenea, observă că sistemele de evaluare existente s-au axat mai mult pe caracteristicile individuale decât pe cele de mediu, bazându-se în mare măsură pe cunoștințe medicale sau pe testarea modului de funcționare a persoanelor în afara contextului, în loc să adopte o abordare mai globală, care ia în considerare situațiile reale de viață ale acestor persoane (8). |
3. Observații specifice
|
3.1. |
CESE consideră că, în ceea ce privește formatul, cardul trebuie să aibă format fizic, cu capacități digitale – de exemplu, un cod QR și/sau un cip care să asigure corelarea cu datele din evaluarea dizabilității ar reprezenta o îmbunătățire. Acest card fizic trebuie să fie complet accesibil, cu descriere în alfabetul Braille și dimensiune standardizată, de document de identitate. |
|
3.2. |
Proiectul privind cardul european pentru dizabilitate trebuie să includă un site web la nivelul UE care să ofere detalii practice pentru fiecare țară, cum ar fi instituția care eliberează cardul și modul în care acesta funcționează. Atât site-ul web al UE, cât și site-urile web naționale și procesul complet de obținere a cardului, ar trebui să fie disponibil, în fiecare limbă și accesibile la cel mai înalt nivel de conformitate (AAA) cu Orientările privind accesibilitatea conținutului web (9), într-un format ușor de citit și disponibil în limbajul prin semne. |
|
3.3. |
De asemenea, cardul european pentru dizabilitate ar trebui să includă și informații despre asistența personală și/sau persoanele însoțitoare ale titularului cardului, pentru a le include în domeniul de aplicare al beneficiilor și sprijinului, oricând este cazul. Aceste informații pot fi exprimate printr-un simbol concret sau o mențiune pe cardul fizic. |
|
3.4. |
CESE consideră că utilizarea cardului european pentru dizabilitate trebuie să fie voluntară, fiind codificat în lege că fiecare persoană cu o dizabilitate poate decide de una singură dacă dorește să solicite cardul și în niciun caz nu ar trebui să fie obligatorie deținerea unui astfel de card pentru a demonstra o dizabilitate. |
|
3.5. |
CESE îndeamnă Comisia să asigure un instrument de finanțare pentru a institui cardul european pentru dizabilitate în toate statele membre ale UE, inclusiv pentru a crea site-ul la nivelul UE. Ulterior, trebuie asigurată continuarea finanțării pentru tipărirea și emiterea cardului, personal, comunicare și întreținerea site-ului și a instrumentelor asociate, precum eventualele aplicații mobile. Acest lucru s-ar putea realiza prin continuarea instrumentului de finanțare al UE și/sau prin fluxuri naționale de finanțare. |
|
3.6. |
Comunicarea și sensibilizarea cu privire la cardul european pentru dizabilitate sunt esențiale pentru a garanta că ajunge la toți beneficiarii potențiali și la furnizorii de servicii. Lansarea cardului ar trebui să fie însoțită de campanii de sensibilizare la nivelul UE și la nivel național pentru publicul larg, astfel încât potențialii utilizatori ai cardului să îl poată solicita, iar furnizorii de servicii să se alăture schemei, astfel încât aceasta să-și poată atinge pe deplin potențialul, să fie disponibil în toate limbile UE, ușor de citit și disponibil în limbajul prin semne, pentru a asigura un acces universal. Trebuie depuse eforturi deosebite pentru a ajunge la persoanele cu dizabilități care pot întâmpina dificultăți mai mari în ceea ce privește accesul la informații despre existența, beneficiile și procedurile legate de obținerea cardului, cum ar fi persoanele cu dizabilități psihosociale sau intelectuale și cele care dispun de un sistem de sprijin limitat, cum este cazul refugiaților cu dizabilități. Pentru a ajunge mai bine la refugiații ucraineni cu dizabilități, ar trebui să existe și o comunicare în limba ucraineană. Această campanie trebuie susținută prin activități regulate de comunicare, pentru a-i informa pe titularii de carduri și publicul larg cu privire la noile adăugiri la sistemul de carduri și cu privire la beneficiile cardului în general, pentru a asigura o vizibilitate sporită a acestui proiect al UE. |
|
3.7. |
CESE evidențiază că este important ca instituțiile UE să mențină o colaborare strânsă cu persoanele cu dizabilități și cu organizațiile care le reprezintă la nivelul UE, dar și la nivel național, regional și local. Proiectul ar trebui realizat cu implicarea deplină a persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor care le reprezintă. Acest lucru ar trebui să se întâmple atât la nivel de politici, pentru a dezvolta cardul, cât și la nivel executiv, pentru a-l pune în aplicare, a-l distribui și pentru a comunica în legătură cu acesta. Comisia ar trebui să organizeze discuții anuale privind provocările, progresele și bunele practici de la nivelul statelor membre, cu implicarea persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor persoanelor cu dizabilități, pentru a îmbunătăți domeniul de aplicare și utilizarea cardului de-a lungul timpului. |
|
3.8. |
Punerea în aplicare a cardului european pentru dizabilitate ar trebui să includă un proces de colectare a datelor pentru informații anonimizate despre beneficiari, defalcate în funcție de gen și de vârstă. |
4. Cardul de parcare al UE
|
4.1. |
CESE înțelege că este important să se actualizeze legislația de armonizare a caracteristicilor și funcționării cardului de parcare al UE. Diferitele formate ale cardului puse în aplicare la nivel național, regional sau chiar local implică în continuare obstacole și disfuncții pentru utilizatori. Cu toate acestea, utilizarea cardului este extrem de importantă pentru numeroase persoane cu dizabilități, în special fiindcă acesta este singura soluție care permite accesul la zone urbane restricționate, întrucât, deseori, transportul în comun nu este o opțiune viabilă din cauza lipsei accesibilității. |
|
4.2. |
CESE este de părere că formatul, caracteristicile și procedura de emitere a cardului de parcare al UE ar trebui armonizate într-o formă obligatorie pentru statele membre și comunicată în mod clar utilizatorilor cardului. Ar trebui consolidate controalele privind utilizarea frauduloasă a cardului și utilizarea ilegală a spațiilor de parcare rezervate persoanelor cu dizabilități și ar trebui puse în aplicare măsuri mai stricte de securitate și de combatere a contrafacerilor și amenzi mai mari și mai eficace împotriva utilizării abuzive și a falsificării. Campania de sensibilizare ar trebui, de asemenea, să vizeze populația cu privire la combaterea utilizării ilegale a spațiilor de parcare rezervate. |
|
4.3. |
Legislația privind cardul de parcare al UE ar trebui să armonizeze și normele privind eligibilitatea și procedura de emitere, într-o formă obligatorie pentru statele membre și comunicată în mod clar utilizatorilor cardului. Totodată, aceasta poate facilita schimbul de bune practici între autoritățile naționale prin crearea unui grup de lucru al Comisiei pe această temă, permițând dezvoltarea de idei la nivelul UE. |
|
4.4. |
Dezvoltarea noii legislații pentru cardul de parcare al UE și propunerea pentru un card european pentru dizabilitate trebuie să ia în considerare că ambele carduri trebuie să rămână separate fizic în toate cazurile. Nu toate persoanele cu dizabilități care ar putea deține carduri pentru dizabilitate conduc un vehicul și, din rațiuni practice, cardul de parcare trebuie să rămână în vehiculul parcat, în timp ce cardul european pentru dizabilitate ar trebui să fie păstrat de utilizator asupra sa. |
Bruxelles, 27 aprilie 2023.
Președintele Comitetului Economic și Social European
Oliver RÖPKE
(1) Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor (JO L 151, 7.6.2019, p. 70).
(2) Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2016 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public (JO L 327, 2.12 2016, p. 1).
(3) JO L 204, 26.7.2006, p. 1; JO L 46, 17.2.2004, p. 1; JO L 334, 17.12.2010, p. 1; JO L 123, 17.5.2003, p. 18; JO L 315, 3.12.2007, p. 14; JO L 356, 12.12.2014, p. 110; JO L 55, 28.2.2011, p. 1; JO L 42, 13.2.2002, p. 1.
(4) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
(5) JO C 115, 9.5.2008, p. 47 articolul 20 alineatul (2) litera (a).
(6) ONU. (2006). Convenția privind drepturile persoanelor cu handicap. Seria de tratate, 2515, 3.
(7) Comisia Europeană. 2021. Studiu de evaluare a punerii în aplicare a acțiunii-pilot pentru cardul european de dizabilitate și beneficiile asociate. Raport final https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=ro&pubId=8407&furtherPubs=yes
(8) Parlamentul European, Evaluarea dizabilităților, recunoașterea reciprocă și cardul european pentru dizabilitate. Progrese și oportunități. Departamentul de politică pentru drepturile cetățenilor și afaceri constituționale, Direcția Generală Politici Interne, PE 739.397, noiembrie 2022.
(9) Orientări privind accesibilitatea conținutului web (WCAG) 2.0 http://www.w3.org/TR/WCAG20/
|
29.6.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 228/76 |
Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Inițiativă privind lumile virtuale, cum ar fi metaversul”
(aviz exploratoriu la solicitarea Comisiei Europene)
(2023/C 228/10)
|
Raportor: |
domnul Martin BÖHME |
|
Coraportor: |
domnul Hervé JEANNIN |
|
Sesizare |
20.1.2023 |
|
Temei juridic |
Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene |
|
|
Aviz exploratoriu |
|
Secțiunea competentă |
Comisia consultativă pentru mutații industriale (CCMI) |
|
Data adoptării în secțiune |
19.4.2023 |
|
Adoptat în sesiunea plenară |
27.4.2023 |
|
Sesiunea plenară nr. |
578 |
|
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri) |
153/1/2 |
1. Concluzii și recomandări
|
1.1. |
Comitetul Economic și Social European (CESE) este convins că metaversul și dezvoltarea lumilor virtuale vor avea un impact drastic asupra modului în care conviețuim. Metaversul este un univers digital foarte interconectat (spațiu virtual) care utilizează internetul, avataruri și agenți software și generează conexiuni între ei pentru a crea o nouă lume fizică și virtuală. Acest fenomen are implicații pentru mediul de afaceri, pentru condițiile de muncă și pentru dezvoltarea societății civile. Schimbările amintite vor genera atât oportunități, cât și riscuri, pe care societatea va trebui să le abordeze. Trebuie însă să se progreseze în direcția acceptării utilizării acestor noi tehnologii, care asigură o siguranță sporită pentru toate tipurile de lucrători. |
|
1.2. |
Din perspectiva CESE, este important să se garanteze că următoarea generație de internet este deschisă și conectată. Metaversul este construit pe baza unor lumi virtuale interconectate, care sunt create utilizând diverse tehnologii, cum ar fi software-ul de modelare 3D, Web 3.0, realitatea augmentată/virtuală/extinsă, inteligența artificială/învățarea automată și calculul distribuit. Organizațiile pot să prevadă modul în care aceste tehnologii le pot îmbunătăți modelele de afaceri, însă trebuie să răspundă la întrebări esențiale, de exemplu cum să evalueze tendințele de piață, să obțină capacități, să măsoare nivelul de angajament și să adapteze întreprinderile astfel încât să rămână competitive. Oportunitățile și provocările sunt detaliate la punctele 3.2 și 3.3, iar câteva exemple specifice din industrie sunt prezentate la punctul 3.10. Este necesar să se analizeze în permanență dacă legislația în vigoare este suficientă pentru a reglementa lumile virtuale. CESE reiterează poziția recentă a Parlamentului European și subliniază importanța stabilirii corecte a statutului profesional al persoanelor implicate în lumile virtuale și a asigurării faptului că ele sunt considerate fie angajați, fie lucrători independenți, în funcție de condițiile lor reale de muncă. |
|
1.3. |
Dezvoltarea metaversului necesită o analiză atentă din partea legiuitorului pentru a asigura un mediu sigur. Este nevoie de o colaborare constantă între părțile interesate, pentru a garanta că metaversul aduce beneficii societății. Cu toate acestea, și lumile virtuale precum metaversul comportă riscuri, mai ales pentru copii și pentru grupurile vulnerabile. Operatorii platformelor trebuie să instituie mecanisme de control stricte, pentru filtrarea și eliminarea conținutului nociv, precum și garanții pentru prevenirea hărțuirii și a abuzurilor. |
|
1.4. |
Metaversul poate avea, de asemenea, un impact asupra condițiilor de muncă și asupra sănătății și siguranței. Este important să se asigure punerea în aplicare a unor măsuri adecvate pentru a pune la dispoziție suficiente informații pe aceste teme, inclusiv prin dialog social și negociere colectivă, pentru a garanta siguranța lucrătorilor și pentru a oferi acces la formare în vederea îmbunătățirii competențelor și aptitudinilor. UE trebuie să garanteze că legislația existentă care se aplică în lumea reală este respectată și în lumea virtuală și că, acolo unde este necesar, se iau măsuri adecvate pentru a răspunde nevoilor specifice de reglementare a metaversului. |
|
1.5. |
În prezent, din punctul de vedere al CESE, utilizarea metaversului în industrie se axează pe optimizarea operațiunilor, colectarea de date și îmbunătățirea performanțelor. Gemenii digitali s-au dovedit a fi un instrument valoros pentru întreprinderi în vederea atingerii acestor obiective. Metaversul trebuie să ofere soluții la probleme nerezolvate sau să permită fabricarea produselor la costuri mai mici și într-un timp mai scurt, să îmbunătățească calitatea, să reducă riscurile și să crească eficiența. |
|
1.6. |
Metaversul ar putea avea un impact pozitiv asupra mediului și a schimbărilor climatice, permițând extinderea telemuncii la un nou nivel, reducând necesitatea călătoriilor fizice și emisiile de dioxid de carbon. În plus, metaversul poate fi utilizat pentru a simula și a testa practici sustenabile, cum ar fi sistemele de energie din surse regenerabile și orașele inteligente, înainte de a le implementa în lumea fizică. Cu toate acestea, trebuie luate în considerare, de asemenea, consumul de energie și amprenta de carbon a tehnologiei care alimentează metaversul. Extinderea lumilor virtuale va crește și mai mult cererea de energie la nivel mondial. Acest lucru va accentua nevoia de a genera energie verde. |
|
1.7. |
CESE consideră că este necesar să se abordeze încă de pe acum problemele legate de impozitarea activităților desfășurate în metavers. Problemele fiscale din acest domeniu sunt complicate, deoarece este posibil ca modelele tradiționale de impozitare să nu fie adecvate și să fie necesare noi abordări pentru a colecta impozitele în mod echitabil și eficace. |
2. Observații generale
|
2.1. |
Următoarea generație a internetului va fi deschisă și interconectată, jucând rolul unui facilitator digital pentru comerț și societate. Tehnologiile asociate metaversului – realitatea augmentată (AR), realitatea virtuală (VR), realitatea extinsă (XR) și gemenii digitali – sunt capabile să accelereze implicarea, socializarea, colaborarea și experiențele, oferind utilizatorilor noi modalități imersive de a accesa produse și servicii. |
|
2.2. |
Organizațiile au posibilitatea de a prevedea modul în care viitoarea generație a internetului le va îmbunătăți produsele și serviciile. Acest lucru include luarea în considerare a impactului metaversului asupra comerțului, a modului în care AR poate îmbunătăți formarea, a utilizării eficace a modelării 3D și a gemenilor digitali și a aplicațiilor posibile ale VR în sectorul divertismentului. Cu toate acestea, apariția unor noi lumi virtuale, cum ar fi metaversul, ridică, de asemenea, mai multe întrebări cruciale pentru organizații, care se cer abordate de urgență. Pentru a rămâne competitive, aceste organizații trebuie, în primul rând, să creeze oportunități adecvate și să evalueze piața, nevoile clienților și tendințele. În al doilea rând, pentru a obține capacități, ele au nevoie de procese eficace, inclusiv de parteneriate și de externalizare. În al treilea rând, măsurarea impactului angajamentului și al experienței este esențială pentru îmbunătățirea continuă a performanței și creșterea satisfacției clienților. În fine, pentru a rămâne competitive, organizațiile trebuie să își adapteze modelele de afaceri la noile tehnologii, piețe și așteptări ale clienților. |
|
2.3. |
Este necesar să se analizeze modul în care se va asigura echilibrul dintre lumea virtuală și cea fizică pentru a garanta construirea responsabilă a metaversului. Este esențial să se garanteze că metaversul este un mediu sigur pentru consumatori și că se aliniază îndeaproape la viziunea „deschisă” a următoarei iterații a internetului. Consumatorii trebuie să fie pregătiți pentru a-l utiliza și să beneficieze de formare; pentru copii și adolescenți, acest proces ar trebui asigurat, de preferință, deja la școală. În plus, este esențial să se analizeze dacă tehnologia poate avansa suficient de rapid pentru a construi metaversul imaginat de noi. Aceste aspecte necesită un dialog și o colaborare continue între părțile interesate, inclusiv industria, factorii de decizie, partenerii sociali și rețelele societății civile, pentru a se garanta că dezvoltarea metaversului aduce beneficii societății în ansamblu. |
|
2.4. |
CESE atrage atenția asupra posibilelor riscuri, în special pentru copii și pentru grupurile vulnerabile, cum ar fi persoanele cu handicap și minoritățile. Deoarece metaversul aparține lumii virtuale, infractorii își pot păstra mai ușor anonimatul și pot răspândi mesaje răuvoitoare și dăunătoare către alți utilizatori, fără a fi pedepsiți. Acest lucru poate duce la hărțuire cibernetică. Metaversul poate avea un conținut potențial dăunător sau inadecvat, care nu este potrivit pentru copii. Este important ca operatorii platformelor să instituie mecanisme de control stricte pentru a filtra și a elimina astfel de conținuturi. De asemenea, ar putea fi problematic faptul că utilizarea intensivă a metaversului ar putea induce un stil de viață inactiv. UE are misiunea și responsabilitatea politică de a defini și a monitoriza condițiile de siguranță juridică pentru lumile virtuale. |
|
2.5. |
CESE subliniază că lumile virtuale pot avea un impact asupra condițiilor de muncă și asupra sănătății și securității. Este necesar să se analizeze în permanență dacă legislația în vigoare este suficientă pentru a reglementa lumile virtuale. CESE reiterează poziția recentă a Parlamentului European și subliniază importanța stabilirii corecte a statutului profesional al persoanelor implicate în lumile virtuale și a asigurării faptului că ele sunt considerate fie angajați, fie lucrători independenți, în funcție de condițiile lor reale de muncă (1). Este important să se asigure punerea în aplicare a unor măsuri adecvate pentru a garanta siguranța lucrătorilor și aplicarea acelorași standarde ca în lumea reală. Prin urmare, dialogul social și negocierile colective sunt esențiale pentru a asigura aceste măsuri. De asemenea, este important ca lucrătorii să fie formați și informați în mod corespunzător pentru a se garanta că pot lucra în siguranță și în mod eficace în lumile virtuale. Învățarea pe tot parcursul vieții este mai mult decât necesară. Examinarea competențelor pe parcursul întregii cariere a unei persoane este esențială pentru a răspunde nevoilor de formare (perfecționare și recalificare). Și în acest caz, dialogul social are sarcina de a oferi o abordare colectivă pentru a permite fiecărui lucrător să aibă acces la o astfel de examinare a competențelor și la formarea necesară pentru a îmbunătăți competențele și aptitudinile și pentru a contribui la consolidarea autonomiei europene în domeniul lumilor virtuale. |
|
2.6. |
CESE consideră că lumile virtuale, cum ar fi metaversul, vor avea un impact asupra mediului și a consumului de resurse. Pe de o parte, lumile virtuale pot consuma o cantitate semnificativă de energie, în special atunci când sunt găzduite pe servere de înaltă performanță. Acest lucru poate duce la o cerere crescută de energie electrică și, prin urmare, la o amprentă de carbon mai mare. Pe de altă parte, însă, lumile virtuale pot fi utilizate ca substitut pentru experiențe și interacțiuni reale. Acest lucru poate avea un impact pozitiv asupra consumului de resurse, în special dacă oamenii călătoresc mai puțin și folosesc mai puține produse fizice. CESE consideră că este nevoie de cerințe reglementare pentru a se garanta că operatorii lumilor virtuale iau măsuri pentru reducerea consumului de energie și de resurse. Printre acestea se numără utilizarea de energie din surse regenerabile, cum ar fi energia solară sau eoliană, optimizarea serverelor și a componentelor hardware pentru a reduce consumul de energie și promovarea reciclării și reutilizării componentelor hardware și a echipamentelor. |
|
2.7. |
CESE consideră că valorile europene și o filosofie centrată pe om trebuie să inspire normele și guvernanța lumilor virtuale. Din acest motiv, Europa ar trebui să își asume o poziție dominantă în dezvoltarea metaversului. Autoritatea de reglementare a UE este cea care are sarcina de a acționa, în măsura posibilităților, pentru a găsi un bun echilibru la nivel internațional în ceea ce privește interoperabilitatea standardelor, care trebuie să fie stabilite în cooperare cu toate părțile interesate relevante, inclusiv cu partenerii sociali. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită dimensiunii sociale și, în special, tinerilor, în ceea ce privește efectele secundare ale metaversului. Trebuie, de asemenea, să evităm dezechilibrele și inegalitățile geografice generate de diferențele în materie de infrastructură digitală din Europa. |
|
2.8. |
Impozitarea întreprinderilor din metavers este o provocare complexă, deoarece conceptele tradiționale de granițe geografice și locații fizice nu mai sunt suficiente. Stabilirea venitului impozabil, evaluarea activelor digitale și delimitarea liniilor de activitate necesită realinierea bazei de impozitare. Este, de asemenea, esențială crearea unor mecanisme de reglementare adecvate pentru a asigura practici fiscale echitabile. |
3. Observații specifice
3.1. Elementele constitutive ale metaversului
|
3.1.1. |
Din punct de vedere tehnic, metaversul se bazează pe o sumă de lumi virtuale interconectate, în care fiecare lume poate reprezenta un mediu distinct sau o experiență distinctă. Pentru a permite interacțiunea și comunicarea între utilizatori în interiorul metaversului, sunt utilizate diverse protocoale și standarde, cum ar fi Protocolul deschis de interoperabilitate a metaversului (OMI), care permite o interacțiune fără întreruperi între diferite lumi virtuale. Printre alte componente tehnice se numără protocoalele de conectare în rețea, sistemele de identitate a utilizatorilor și algoritmii de inteligență artificială. Ansamblul tehnologic al metaversului are patru componente de bază: 1. conținut și experiențe; 2. platforme (cum ar fi motoarele pentru jocuri); 3. infrastructură și hardware (inclusiv dispozitive și rețele); și 4. facilitatori (cum ar fi mecanismele de plată și securitatea). Aceste componente sunt organizate în 10 straturi, furnizând elementele esențiale pe care se bazează toate experiențele metaversului. |
|
3.1.2. |
Nu în ultimul rând, metaversul implică, de asemenea, componente economice și comerciale, cum ar fi monedele virtuale, piețele și sistemele de cumpărare și vânzare de bunuri și servicii virtuale. Aceste componente sunt concepute pentru a facilita comerțul și schimbul de valori în cadrul metaversului și se pot baza pe blockchain și pe alte tehnologii descentralizate pentru a asigura transparența și securitatea. |
3.2. Oportunități
|
3.2.1. |
Din punctul de vedere al CESE, merită remarcat faptul că viitorul metaversului este alcătuit din mai multe dimensiuni, precum metaversul consumatorilor, al întreprinderilor și al industriei: (i) Metaversul consumatorilor servește drept spațiu recreativ în care indivizii se pot angaja în jocuri de realitate virtuală și în interacțiuni sociale; (ii) Metaversul întreprinderilor oferă o platformă de proiectare în comun cu clienții; (iii) Metaversul industrial acționează ca un portal pentru fabricarea de produse. |
|
3.2.2. |
Metaversul industrial prezintă un potențial semnificativ pentru întreprinderile europene care doresc să își optimizeze operațiunile, să colecteze date și să își îmbunătățească performanța. Utilizarea gemenilor digitali în sectorul industrial s-a dovedit a fi un instrument valoros pentru ca întreprinderile să își optimizeze operațiunile, să colecteze date și să îmbunătățească performanța, de exemplu prin proiectarea fără prototipuri fizice. |
|
3.2.3. |
Pentru persoanele fizice, fluiditatea tranzițiilor între experiențele și interacțiunile fizice și îmbunătățirea virtuală și multimodală a acestora deschide o gamă nesfârșită de posibilități. Metaversul este o pârghie excelentă pentru recrutare, integrare, formare fără riscuri și furnizarea de medii de lucru la distanță colaborative și imersive, care să atragă viitoarele talente de care are nevoie industria pentru a se dezvolta. |
3.3. Provocări
|
3.3.1. |
Evaluarea CESE cu privire la situația actuală este că acceptarea utilizării acestor noi tehnologii trebuie încă să avanseze. Creșterea necesară a nivelului de maturitate impus de combinarea a numeroase tehnologii și de evoluția infrastructurilor, a capacității de calcul și a rețelelor de comunicații sunt, de asemenea, condiții prealabile pentru introducerea la scară largă a acestui nou internet pentru consumatori și cetățeni. |
|
3.3.2. |
Metaversul ridică provocări urgente care vizează atât firmele, cât și pe angajații acestora, dezvoltatorii independenți și creatorii de conținut, guvernele și consumatorii. În cea mai mare parte, forța de muncă va trebui recalificată pentru a beneficia de beneficiile metaversului în loc să intre în concurență cu acesta, iar orașele și țările trebuie să devină centre de dezvoltare a acestuia și să intre în cursa mondială pentru a atrage talente și investiții și, de asemenea, pentru a reține lucrătorii pe termen lung. Dialogul social și negocierile colective au sarcina de a oferi toate oportunitățile necesare pentru lucrătorii implicați în medii de lucru în schimbare. |
|
3.3.3. |
CESE subliniază că, la nivel societal, diverse părți interesate vor trebui să definească o foaie de parcurs către o experiență etică, sigură și incluzivă în ceea ce privește metaversul. De asemenea, pot fi necesare orientări cu privire la aspecte precum securitatea, etica și conformitatea cu reglementările, sănătatea și siguranța fizică, sustenabilitatea, echitatea și corectitudinea. Cerințele privind protecția datelor și punerea în aplicare a Regulamentului general privind protecția datelor în metavers reprezintă, de asemenea, o mare provocare. Trebuie să se analizeze în ce măsură cerințele existente sunt încă suficiente. |
|
3.3.4. |
Considerațiile privind alocarea spațiului virtual în metavers sunt extrem de importante, deoarece determină cine are acces la anumite zone și conținuturi și cine nu are acces la acestea. Marii operatori de platforme precum Facebook, Google și Microsoft vor juca un rol important în modelarea metaversului, deoarece sunt deja foarte prezenți în lumea virtuală și dispun de resursele necesare pentru a furniza infrastructura. Este important ca aceste întreprinderi să respecte norme transparente și echitabile de acces la spațiul virtual pentru a crea o lume virtuală deschisă și diversă. În plus, trebuie să li se ofere și actorilor mai mici de pe piață oportunități de a participa la crearea de valoare prin intermediul spațiului virtual. |
|
3.3.5. |
Utilizatorii raportează manifestări din ce în ce mai agresive și reprobabile, printre care hărțuirea utilizatorilor, sexualizarea interacțiunilor dintre avataruri, exploatarea datelor și jocurile de noroc ilegale, cazuri de agresiune, prezența unui conținut grafic sexual, rasist, a amenințărilor cu violența și a racolării minorilor în scopuri sexuale (CCDH, 2022). În plus, dependența de realitatea simulată și problemele legate de confidențialitate și de sănătatea mintală apar, de asemenea, ca preocupări esențiale în rândul utilizatorilor din întreaga lume (Statista, 2020). |
|
3.4. |
Talente: construirea de metaversuri pentru întreprinderi necesită un tip special de competențe. De asemenea, este posibil să avem nevoie de noi roluri, cum ar fi dezvoltatorii de componente, furnizorii de infrastructură, dezvoltatorii de servicii și gazdele virtuale. Europa trebuie să depună eforturi pentru a redeveni o comunitate de primire pentru cercetători și ingineri și pentru a-i forma pe succesorii acestora. Perfecționarea și recalificarea forței de muncă existente, în colaborare cu universitățile și alte instituții de învățământ, trebuie să devină o prioritate. |
|
3.5. |
Instrumente: în dezvoltarea metaversului, există o nevoie critică de instrumente care să poată crea conținut pentru lumi multidimensionale și să integreze programarea în obiecte. Aceste instrumente vor fi esențiale în crearea și distribuirea de conținut și servicii în metavers. În plus, aceste instrumente vor trebui să fie accesibile unei game largi de creatori și utilizatori, de la pasionați până la proiectanți profesioniști. |
|
3.6. |
Ecosisteme și modele: ar putea fi nevoie de piețe și platforme noi pentru obținerea de obiecte live, cum sunt NFT sau întregi metaversuri. Aceste obiecte pot fi oferite ca produse sau ca servicii, dar prețurile, regimul de proprietate și modelele de afaceri nu au fost încă stabilite. Pentru a asigura coerența, vor trebui instituite standarde care să ghideze procesul. |
|
3.7. |
CESE subliniază că este esențial să se ia în considerare noi mecanisme de partajare și de acordare de licențe, care să permită crearea și distribuirea de conținuturi și servicii, asigurând, în același timp, protecția proprietății intelectuale și industriale și protecția vieții private și a securității utilizatorilor. Proiectarea metaversului trebuie să respecte mărcile comerciale, drepturile de autor și alte licențe și forme de proprietate intelectuală și industrială. |
|
3.8. |
Din punct de vedere tehnologic și societal, una dintre principalele provocări în implementarea metaversului la scară largă este standardizarea. Trebuie stabilite numeroase protocoale, standarde și norme privind securitatea cibernetică, stocarea și protecția datelor cu caracter personal, protecția persoanelor și combaterea urmăririi cibernetice, a criminalității informatice și a dezinformării. Uniunea Europeană trebuie să joace un rol important pentru a nu permite stabilirea acestor protocoale, standarde și reguli în alte zone geografice. Prin urmare, Uniunea Europeană trebuie să participe la consorțiile internaționale însărcinate cu dezvoltarea acestora. |
|
3.9. |
Industria jocurilor a fost în prima linie în ceea ce privește organizarea de comunități online. Acesta este și locul în care multe persoane, în special copii și tineri, intră pentru prima dată în contact cu lumile virtuale. Prin urmare, CESE pledează pentru ca această industrie, în special, să fie responsabilizată și implicată în elaborarea standardelor de protecție a consumatorilor. |
3.10. Exemple actuale de utilizare a lumilor virtuale în industrie
|
3.10.1. |
CESE amintește calculele făcute de producătorul de automobile Renault, care a anunțat în noiembrie 2022 că metaversul său industrial va permite realizarea unor economii de 780 milioane EUR în diferite etape ale ciclului de producție. Până în 2025, ar putea fi realizate economii suplimentare de 320 de milioane EUR, precum și economii de inventar de 260 de milioane EUR, o reducere cu 60 % a termenelor de livrare a vehiculelor și o reducere cu 50 % a amprentei de carbon a uzinelor sale de producție. |
|
3.10.2. |
În domeniul sănătății, Pfizer utilizează soluții de formare în realitatea virtuală pentru a îmbunătăți respectarea protocoalelor studiilor clinice intervenționale. Cursanții sunt instruiți printr-o experiență realistă, imersivă, într-un laborator virtual în care pot interacționa și experimenta în siguranță, în condiții apropiate de cele din viața reală. Pfizer utilizează deja tehnologii similare pentru a-și instrui operatorii de teren în centrele de producție. Respectarea protocoalelor și a reglementărilor stricte ale industriei, atât în cercetare, cât și în producție, este îmbunătățită semnificativ de angajații care au urmat aceste sesiuni de formare imersivă. Pe lângă acest exemplu, metaversul poate aduce schimbări profunde în ceea ce privește accesul la asistență medicală și calitatea asistenței, contribuind la depășirea deficitelor în materie de îngrijire, în special în zonele rurale și îndepărtate. |
|
3.10.3. |
În ceea ce privește sectorul aeronautic și spațial, Airbus și Boeing utilizează deja conceptul de geamăn digital, care stă la baza metaversului industrial, ca platformă viitoare pentru a crea o replică 3D a noilor lor aeronave și sisteme de producție, în sprijinul activităților de inginerie și de simulare. |
|
3.10.4. |
În sectorul financiar, mai multe bănci și companii de asigurări își îmbunătățesc experiența și interacțiunea cu clienții cu ajutorul unor soluții imersive și bazate pe metavers. AXA, de exemplu, a achiziționat un teren virtual pe o platformă Web 3.0 pentru a interacționa cu noi grupuri de clienți și pentru a construi o agenție virtuală pe termen lung. Allianz utilizează realitatea augmentată pentru a crește gradul de conștientizare în rândul clienților. |
|
3.10.5. |
CESE observă că industria consumatorilor, a produselor, a comerțului cu amănuntul și a distribuției este, probabil, cea în care s-au observat cele mai recente inițiative privind metaversul și Web 3.0. Exemplele de utilizare sunt extrem de variate, de la magazine virtuale 3D și cumpărături sociale imersive până la avataruri, branding și marketing, noi angajamente comunitare și noi programe de fidelizare bazate pe NFT și tehnologii Web 3.0. |
Bruxelles, 27 aprilie 2023.
Președintele Comitetului Economic și Social European
Oliver RÖPKE
(1) https://www.europarl.europa.eu/news/en/press-room/20221212IPR64513/digital-workers-better-working-conditions-and-protection-of-rights
|
29.6.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 228/81 |
Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Tranziția către un sistem de transport durabil pe termen lung”
(aviz exploratoriu la solicitarea Președinției suedeze)
(2023/C 228/11)
|
Raportor: |
Stefan BACK |
|
Coraportor: |
Mateusz SZYMAŃSKI |
|
Sesizare |
Președinția suedeză a Consiliului, 14.11.2022 |
|
Temei juridic |
Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene Aviz exploratoriu |
|
Decizia Adunării Plenare |
14.12.2022 |
|
Secțiunea competentă |
Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională |
|
Data adoptării în secțiune |
12.4.2023 |
|
Adoptat în sesiunea plenară |
27.4.2023 |
|
Sesiunea plenară nr. |
578 |
|
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri) |
159/0/1 |
1. Concluzii și recomandări
|
1.1. |
Tranziția către un sistem de transport sustenabil pe termen lung trebuie să se desfășoare astfel încât atât cetățenii, cât și întreprinderile – inclusiv industria și sectorul transporturilor – să își asume obiectivul de reducere cu 90 % a emisiilor din sectorul transporturilor până în 2050 și modalitățile și mijloacele de a-l atinge. |
|
1.2. |
Pentru a atinge acest obiectiv, tranziția trebuie pusă în aplicare astfel încât cetățenii și întreprinderile să o considere acceptabilă din punct de vedere financiar, social și practic și, prin urmare, să fie dispuși și pregătiți să o sprijine în mod activ. Dacă nu se întâmplă acest lucru, există un risc semnificativ de eșec, dar și, în cel mai rău caz, de perturbări sociale. |
|
1.3. |
Din punctul nostru de vedere, pentru ca tranziția să reușească, trebuie îndeplinite următoarele condiții:
|
|
1.4. |
Deși pare să existe un consens general cu privire la obiectivul pentru 2050, modalitățile și mijloacele prevăzute până în prezent pentru a-l atinge nu par să fie împărtășite în aceeași măsură. Acest lucru se întâmplă, de exemplu, în cazul transportului cu vehicule grele, în cazul căruia posibilitățile de electrificare sunt foarte limitate, iar disponibilitatea combustibililor alternativi este insuficientă. |
|
1.5. |
Utilizarea energiei din surse regenerabile în domeniul transporturilor ar trebui să țină cont de diferitele tipuri de energie din surse regenerabile și de diferite surse ale acestora, pentru a asigura independența față de anumiți furnizori și de anumite țări. De asemenea, trebuie luate în considerare dependențele legate de materii prime și componente folosite la producerea mașinilor electrice. |
|
1.6. |
Dezvoltarea multimodalității este esențială pentru a valorifica la maximum fiecare mod de transport, inclusiv noile moduri de transport cu emisii zero. Digitalizarea, optimizarea capacității și coordonarea vor contribui la funcționarea modurilor de transport ca sistem coerent. |
|
1.7. |
Infrastructura de transport și în special infrastructura pentru distribuția combustibililor alternativi, investițiile și eficiența utilizării infrastructurii reprezintă cerințe prealabile pentru schimbările din domeniul transporturilor, inclusiv în ceea ce privește accesibilitatea transporturilor, utilizarea de combustibili curați, integrarea modurilor de transport, punerea în aplicare a inovațiilor și noile moduri de transport. Comitetul Economic și Social European (CESE) subliniază problema coerenței dintre calendarul de instalare a infrastructurii pentru combustibili alternativi și hidrogen și termenele stabilite pentru implementarea rețelei TEN-T și faptul că legislația UE nu prevede nimic cu privire la zonele rurale care nu sunt acoperite de TEN-T. |
|
1.8. |
Pentru ca diferitele țări să își dezvolte transporturile în mod sustenabil, trebuie luate în considerare caracteristicile și preferințele specifice ale acestora. |
|
1.9. |
Dezvoltarea durabilă a transporturilor, astfel cum este prevăzută în documentele UE, poate fi pusă în pericol de factori externi, însă trebuie încurajate modificările dorite, pentru a garanta că rezultatele pot fi atinse într-o manieră acceptabilă. |
|
1.10. |
Transporturile sustenabile din punct de vedere social trebuie să fie accesibile, incluzive și la un preț convenabil, pentru a evita problema sărăciei în materie de mobilitate. CESE consideră că transportul în comun joacă un rol esențial în procesul de transformare. Caracterul său incluziv permite atingerea în același timp a obiectivelor sociale și de mediu. |
|
1.11. |
Transformarea nu va reuși fără participarea angajaților, care este în prezent insuficientă în acest sector. Prin urmare, este important ca sectorul transporturilor să devină cunoscut pentru locuri de muncă de înaltă calitate, ceea ce ar face ca munca în acest sector să devină mai atractivă. Dialogul social și negocierea colectivă sunt esențiale în acest sens. |
|
1.12. |
CESE subliniază importanța unor consultări pe scară largă cu toți cei vizați și importanța sensibilizării în toate etapele tranziției. |
2. Contextul
|
2.1. |
Președinția suedeză a solicitat un aviz exploratoriu privind tranziția către un sistem de transport durabil pe termen lung. |
Avizul ar trebui privit în contextul obiectivelor ambițioase ale Pactului verde – reducerea cu 90 % a emisiilor de CO2 generate de transporturi până în 2050 și cu 55 % până în 2030 – care încep să fie puse în aplicare prin pachetul „Pregătiți pentru 55”. Încheierea acestui proces va duce și îmbunătățirea siguranței.
|
2.2. |
Astfel cum s-a convenit, trebuie realizată o reducere cu 55 % a emisiilor de CO2 pentru autoturisme și cu 50 % pentru furgonete până în 2030 și o reducere cu 100 % pentru autoturismele și furgonetele noi în 2035. Comisia urmează să propună autorizarea vehiculelor cu zero emisii de CO2 după 2035 și să evalueze efectul social și economic al acordului în 2026.
Alte propuneri importante relevante pentru componenta legată de transporturi a pachetului „Pregătiți pentru 55”, în cazul cărora s-a ajuns la acorduri la nivelul trilogului, se referă la comercializarea certificatelor de emisii, sistem care include transportul rutier, aviația și transportul maritim, o propunere de revizuire a directivei privind combustibilii regenerabili și un regulament privind infrastructura de distribuție a combustibililor regenerabili (RICA). |
|
2.3. |
În decembrie 2021, a fost prezentată o propunere de revizuire a regulamentului, cu orientări pentru rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), menită să asigure o punere în aplicare mai rapidă și mai eficientă a rețelei și să promoveze sustenabilitatea, o comunicare referitoare la mobilitatea urbană și o propunere referitoare la comunicarea în domeniul IT. În cadrul Consiliului de miniștri ai transporturilor, în decembrie 2022, s-a convenit o abordare comună privind propunerea de TEN-T. |
|
2.4. |
Programul de lucru al Comisiei pentru 2023 include un pachet de înverzire pentru transportul de mărfuri, dar și revizuiri ale Directivei privind greutatea și dimensiunile vehiculelor grele și ale Directivei privind transporturile combinate. |
|
2.5. |
În martie 2023, Comisia a prezentat o comunicare privind o bancă europeană a hidrogenului, axată pe finanțare. |
|
2.6. |
Pentru 2023 sunt planificate o comunicare privind un spațiu european comun al datelor pentru mobilitate. |
|
2.7. |
Acordurile la care s-a ajuns în cadrul trilogurilor actuale în ceea ce privește pachetul „Pregătiți pentru 55” ar putea avea un efect decisiv asupra posibilităților de a atinge obiectivele Pactului verde prevăzute pentru 2050. Acest lucru este valabil și în cazul propunerilor pentru 2023 menționate anterior, destinul acestora fiind în mâinile colegiuitorilor. Găsirea unei modalități eficiente de a gestiona perioada de tranziție în ceea ce privește dezvoltarea tehnică și sistemică și aspectele sociale este deosebit de importantă pentru succes. |
3. Observații generale
|
3.1. |
Transporturile vizează o gamă vastă de aspecte, numeroase dintre acestea fiind caracteristice unui anume mod de transport. Elementele esențiale pentru punerea în aplicare și, după caz, accelerarea tranziției transporturilor sunt, în principiu: reducerea emisiilor, dezvoltarea de surse regenerabile de energie, digitalizarea, îmbunătățirea eficienței și mijloacele alternative de transport în cadrul mobilității urbane. Aceste elemente și disponibilitatea unei infrastructuri adecvate pentru combustibili par să fie comune tuturor modurilor de transport și atât transportului de mărfuri, cât și celui de călători. Este important să fie aloca resurse adecvate – private sau publice – pentru cercetarea și dezvoltarea de vehicule cu emisii zero și scăzute, combustibili regenerabili și soluții digitale pentru transporturi. |
|
3.2. |
Este important ca toată legislația relevantă să fie, pe cât posibil, coerentă cu obiectivele tranziției verzi și să promoveze reducerea emisiilor, însă într-un mod care să nu afecteze interesele sociale ale lucrătorilor. |
|
3.3. |
Este important să se acorde atenția cuvenită consecințelor sociale importante ale transformării sectorului transporturilor, atât pentru forța de muncă, cât și pentru utilizatori, și să se garanteze că sunt evitate efectele negative asupra lucrătorilor, asigurând totodată disponibilitatea și accesibilitatea transporturilor pentru utilizatori, precum și lanțuri logistice eficiente și la prețuri rezonabile. Soluțiile adecvate la aceste aspecte sunt importante pentru acceptarea tranziției de către forța de muncă, publicul larg și întreprinderi. |
|
3.4. |
Având în vedere nivelul foarte ridicat al ambițiilor și ținând cont de faptul că se preconizează că va crește cererea de transporturi și că, până în 2050, aceasta se va dubla față de nivelul de astăzi, o gestionare bună și credibilă a tranziției devine esențială, întrucât, totodată, este important ca măsurile de punere în aplicare să fie fezabile și să fie recunoscute ca fiind fezabile, iar pe piață să fie transmise semnalele corecte. |
|
3.5. |
De asemenea, credibilitatea va fi esențială pentru ca persoanele să fie pregătite să își modifice obiceiurile și stilul de viață într-un mod care să promoveze tranziția, prin măsuri precum disponibilitatea de a investi în vehicule cu sisteme noi de propulsie, preferința pentru co-voiajare, utilizarea sporită a transportului în comun, utilizarea sporită a mijloacelor de mobilitate activă, precum ciclismul sau mersul pe jos, mai ales în orașe, disponibilitatea societăților de transport de marfă de a face schimb de informații pentru a îmbunătăți posibilitățile de utilizare eficientă a resurselor prin partajarea capacităților. |
|
3.6. |
Sensibilizarea este importantă, la fel ca urmărirea acestor activități pentru a le asigura impactul. Organizațiile societății civile și părțile interesate relevante sunt importante în acest sens. |
|
3.7. |
Urbanizarea și dezvoltarea comerțului electronic vor presupune modificarea nevoilor și a modelelor de transport, după cum se reflectă, de exemplu, în propunerea privind TEN-T menționată anterior și în comunicarea privind mobilitatea urbană. Zonele urbane oferă un context adecvat pentru promovarea modurilor de mobilitate activă și verde și a soluțiilor de transport verde de mărfuri. |
|
3.8. |
Într-o Uniune Europeană formată din 27 de state membre în care elemente precum natura, demografia, densitatea populației, condițiile de viață generale și nivelul costurilor pentru întreprinderi variază semnificativ, s-ar putea să fie nevoie, din rațiuni practice și de fezabilitate, să acceptăm că nu există soluții universale și că probabil va fi necesar să fim flexibili și să acceptăm diferite soluții, în măsura în care acestea nu perturbă, la nivel concret, funcționarea pieței interne. Exemple în acest sens ar putea fi dimensiunea totală a combinațiilor de vehicule sau măsura în care se pot folosi produsele forestiere în producția de biocombustibili și procentul de biocombustibili din energia totală din surse regenerabile pentru oferta de transport. |
|
3.9. |
Neutralitatea tehnologică ar trebui să fie un principiu general atunci când se concep și se pun în aplicare soluții la nivelul UE și la nivel național, pentru a permite luarea în considerare a particularităților naționale. |
|
3.10. |
În ultimii ani, Europa a fost expusă la situații de criză care au afectat funcționarea sistemului de transport, precum pandemia de COVID-19, care a afectat transportul de călători și a reprezentat o provocare pentru funcționarea legăturilor de transport de marfă. Războiul din Ucraina și sancțiunile impuse din cauza acestuia au avut efecte semnificative asupra disponibilității și prețurilor energiei, inclusiv în ceea ce privește combustibilii pentru transport. Nu se poate exclude faptul că problemele legate de energie și de prețul acesteia pot influența posibilitățile de dezvoltare a combustibililor regenerabili, creând totodată circumstanțe care promovează, de exemplu, dezvoltarea transportului în comun. |
|
3.11. |
Aceasta subliniază că este important să se evite dependența de un singur furnizor al unei surse de energie. |
Cerințe în ceea ce privește CO2 – combustibili regenerabili/alte mijloace de propulsie – disponibilitate și opțiuni
|
3.12. |
Comisia Europeană se concentrează pe energia electrică produsă din surse regenerabile și pe hidrogenul verde drept principale surse de energie. Recentul acord referitor la Directiva privind energia din surse regenerabile stabilește o cotă minimă la nivel mondial de 42,5 % energie din surse regenerabile în 2030, cu o cotă de 29 % pentru transporturi, inclusiv un obiectiv secundar combinat de 5,5 % biocombustibili avansați/combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică produși din surse regenerabile, cu o cerință minimă de 1 % de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică. Această întrebare aduce în discuție modificările la regulamentul privind utilizarea terenurilor și a silviculturii (LULUCF), care limitează posibilitatea de a utiliza produsele forestiere pentru producția de biocombustibili și de a utiliza deșeurile de biomasă din agricultură și din industria alimentară pentru a produce combustibili. Este o parte importantă a unei soluții globale pentru aprovizionarea cu energie, la fel ca și posibilitățile de energie geotermală și noii combustibili de aviație. |
|
3.13. |
Viitoarea propunere privind limitările în ceea ce privește emisiile de CO2 în cazul vehiculelor grele aduce în discuție problema eventualelor limitări ale propulsiei electrice, în special în cazul transporturilor pe distanțe mari, precum și problema adecvării ofertei de combustibili alternativi pentru astfel de vehicule și costul total al deținerii acestora. În acest context, industria auto a ridicat problema unei opțiuni alternative pentru dezvoltarea de combustibili fosili cu un conținut scăzut de carbon/emisii scăzute, ca o modalitate de a reduce emisiile, fără a fi nevoie de reînnoirea parcurilor auto sau de o infrastructură dedicată. O strategie combinată, bazată pe ambii piloni, ar putea constitui o modalitate optimă de a atinge obiectivul. Aceasta ar fi axată pe dezvoltarea rapidă a combustibililor cu emisii scăzute și cu emisii zero, inclusiv a diferitelor tipuri de hidrogen, și pe posibilitățile inerente de reducere a emisiilor în acele segmente de transport în care electrificarea nu constituie, în prezent, o opțiune. |
|
3.14. |
CESE recomandă, de asemenea, o metodă mai cuprinzătoare de evaluare a emisiilor de CO2 ale vehiculelor, și anume înlocuirea metodei actuale „tank to wheel” (de la rezervor la roată) cu o metodă de tipul „well to wheel” (de la puț la roată), care oferă o bază mai solidă pentru evaluarea emisiilor de CO2. |
|
3.15. |
O problemă esențială este disponibilitatea infrastructurii pentru sursele regenerabile de energie și distribuția hidrogenului, care este esențială pentru utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor, inclusiv cu capacitatea necesară pentru vehiculele grele. Acordul tripartit privind RICA stabilește, printre altele, obiective de implementare pentru autoturisme, furgonete și vehicule grele pentru rețeaua TEN-T centrală și globală, începând din 2025, pentru hidrogen în 2030. Acoperirea pentru vehiculele grele trebuie să fie finalizată în 2030. Acest lucru poate crea o problemă de coerență, întrucât rețeaua centrală TEN-T va fi finalizată până în 2040, iar rețeaua globală până în 2050. Disponibilitatea în zonele rurale care nu sunt acoperite de TEN-T poate constitui, de asemenea, o problemă. În orice caz, întârzierile frecvente în punerea în aplicare a proiectelor de infrastructură evidențiază necesitatea de a garanta că investițiile reprezintă o prioritate și că se asigură o monitorizare eficientă. |
Eficiența ca mijloc de tranziție
|
3.16. |
Eficiența îmbunătățește sustenabilitatea transporturilor și poate fi realizată prin ameliorarea capacității de încărcare, prin îmbunătățiri ale infrastructurii care măresc viteza de transport sau prin îmbunătățiri ale infrastructurii terminalelor care măresc viteza de încărcare/descărcare sau de schimbare a modului. Noile tehnologii și noile modalități de utilizare a mijloacelor de transport, precum co-voiajarea, pot reduce, în special, volumul de trafic urban. Posibilitățile de a utiliza facilități care îmbunătățesc eficiența nu ar trebui condiționate, de exemplu, de calitățile de mediu ale unui vehicul, întrucât aceasta ar limita domeniul de aplicare al sustenabilității îmbunătățite relevante. |
|
3.17. |
Aceasta înseamnă, de exemplu, că capacitatea de încărcare îmbunătățită ce rezultă din acceptarea unor vehicule și/sau combinații de vehicule mai mari și mai grele nu ar trebui condiționată de calitățile de mediu ale unui vehicul, precum emisiile zero, și nu ar trebui corelată cu o utilizare specifică. |
|
3.18. |
Totuși, este la fel de important ca autovehiculele, avioanele sau navele cu emisii scăzute și cu emisii zero să beneficieze de condiții de concurență echitabile, asigurând, pe cât posibil, că dispozițiile tehnice garantează că acestea au aceeași capacitate de încărcare ca alte autovehicule, nave și avioane. Stimularea utilizării de combustibili nefosili impune obiective ambițioase, pentru a oferi securitate investitorilor. |
|
3.19. |
Digitalizarea este un alt mijloc important de îmbunătățire a eficienței. Schimbul de informații între întreprinderi ar putea contribui la îmbunătățirea eficienței și ar putea facilita integrarea mijloacelor de transport, coordonarea operațiunilor și, astfel, o sustenabilitate îmbunătățită. |
Multimodalitate și tranziție
|
3.20. |
Un element esențial al Pactului verde este îmbunătățirea sustenabilității tuturor modurilor de transport, fiecare dintre acestea putând fi considerat ca parte dintr-un sistem. Prin urmare, obiectivul ar trebui să fie promovarea unei multimodalități eficiente și fără sincope, fiecare mod putând să atingă performanțe optime și, în cele din urmă, o sustenabilitate generală îmbunătățită. Digitalizarea, optimizarea capacității și coordonarea vor contribui la funcționarea modurilor de transport ca sistem coerent. Accesul la rețele ar trebui să fie egal pentru toate modurile, iar multimodalitatea ar trebui facilitată. Fiecare mod de transport ar trebui tratat egal și ar trebui să beneficieze de modernizare pentru a îmbunătăți eficiența și a contribui la decarbonizare și la un sector al transporturilor mai sustenabil și mai rezilient. |
O abordare generală
|
3.21. |
Pentru a îmbunătăți sustenabilitatea, abordarea principală ar trebui să constea în utilizarea optimă a unor soluții disponibile și funcționale. Desigur, trebuie dedicate resurse pentru dezvoltarea de soluții noi și inovatoare, într-o manieră neutră din punct de vedere tehnologic. Este la fel de important să nu se îngreuneze utilizarea opțiunilor deja disponibile. Tranziția transporturilor trebuie să fie credibilă și realistă și să producă rezultate măsurabile. |
|
3.22. |
Prin urmare, soluțiile la care se lucrează ar trebui să fie credibile și acceptabile din punct de vedere social. Aceasta înseamnă că trebuie elaborate planuri concrete și coordonate, care să fie supuse unui dialog social între părțile vizate cu privire la modalitatea de a permite forței de muncă să se adapteze la noile cerințe în materie de competențe și să evite șomajul tranzitoriu. |
|
3.23. |
Este important ca soluțiile să fie credibile din punct de vedere financiar. Aceasta înseamnă că, de exemplu, costul utilizării unor combustibili cu emisii scăzute sau zero trebuie să fie suportabil din punct de vedere financiar pentru consumatori și să permită operațiuni la un nivel de profit acceptabil pentru operatorii comerciali. Sprijinul financiar direct este un tip de soluție care ar trebui evitată. O soluție mai bună constă în acordarea de facilități fiscale pentru consumatorii sau întreprinderile care investesc în soluții sustenabile. |
|
3.24. |
Rolul sistemului de achiziții publice este evidențiat ca un mijloc de promovare a obiectivelor sustenabile atunci când sunt realizate investiții publice. Ar trebui promovată opțiunea de a introduce respectarea dreptului muncii drept o cerință specifică. Cofinanțarea din partea UE pentru transporturi ar trebui aliniată la politicile și planificările naționale, fiind compatibilă cu cadrul UE. |
|
3.25. |
Siguranța și securitatea sunt esențiale pentru orice sistem de transport durabil. Sunt aspecte care îi afectează pe toți utilizatorii de transport și pe toți furnizorii de servicii. Prin urmare, standardele trebuie îmbunătățite în mod constant în toate modurile de transport. |
Participare și consultare
|
3.26. |
Este important ca o tranziție verde de succes să obțină consens prin dialog social și printr-o consultare amplă cu toate părțile interesate și cu publicul larg. Această abordare va contribui la definirea problemelor, la găsirea de soluții acceptabile pentru toți cei implicați și la crearea de încredere în măsurile planificate, precum și la asigurarea sprijinului general pentru acestea. Ea trebuie considerată o condiție indispensabilă pentru a reuși în negocierea procesului complex de transformare a sectorului transporturilor și de îmbunătățire a transparenței procedurilor legislative și a calității legislației. |
|
3.27. |
CESE subliniază nevoia de a păstra societatea civilă organizată implicată îndeaproape în inițiative de promovare a transportului sustenabil și sugerează dezvoltarea în continuare a cooperării timpurii cu toate părțile interesate. |
4. Observații specifice
Aspecte sociale – accesibilitatea transporturilor
|
4.1. |
Transporturile sustenabile din punct de vedere social trebuie să fie accesibile, incluzive, sigure și la un preț convenabil, pentru a evita sărăcia în materie de mobilitate. Ele trebuie să răspundă nevoilor specifice ale diferitelor grupuri, de exemplu ale femeilor. Accesibilitatea presupune, printre altele, planificare teritorială adecvată, inclusiv în ceea ce privește interfața dintre aglomerări și zonele adiacente și ținând cont în mod adecvat de soluții dedicate pentru persoanele în vârstă și pentru cele cu mobilitate redusă (căi rulante, funiculare etc.). Ar trebui îmbunătățită oferta de transporturi ecologice pentru turismul urban. CESE subliniază nevoia de a promova și a dezvolta planurile de mobilitate urbană sustenabilă. |
|
4.2. |
CESE solicită să se acorde o atenție specială femeilor care utilizează aceste forme de transport, astfel încât transporturile să contribuie la egalitatea de gen, punându-se accentul, printre altele, pe siguranța transportului public. |
|
4.3. |
Ar trebui sprijinit transportul partajat și activ, în special în orașe, inclusiv prin promovarea unor moduri verzi care folosesc sisteme de transport inteligente, a conceptului de „mobilitate ca serviciu” și prin îmbunătățirea siguranței rutiere. Trebuie luate în considerare aspecte legate de calitatea vieții, precum nevoia de a reduce poluarea fonică. |
|
4.4. |
CESE consideră că transportul în comun joacă un rol esențial în procesul de transformare. Caracterul său incluziv permite atingerea în același timp a obiectivelor sociale și de mediu. El poate fi completat cu soluții de micromobilitate. |
|
4.5. |
Prețul transportului în comun trebuie să fie accesibil și echitabil și să nu conducă la reducerea legăturilor disponibile sau a angajaților, ținând cont de toate părțile interesate. Fiind un serviciu public, transportul în comun nu trebuie să se bazeze exclusiv pe profitabilitate și nu trebuie să ducă la excluziune în domeniul transporturilor. De aici necesitatea justificată din punct de vedere social de a păstra și conexiunile care nu aduc profit, pentru a menține coeziunea socială, de exemplu, instaurând obligații de serviciu public. Ar putea fi necesar, așadar, să se recurgă la moduri de propulsie bazate pe motoare cu ardere internă pentru a menține un nivel de serviciu adecvat. |
Aspecte sociale – forța de muncă
|
4.6. |
O mare problemă a sectorului transporturilor o reprezintă penuria de resurse umane, care poate prezenta o problemă pentru dezvoltarea sectorului, inclusiv pentru tranziția verde planificată. În acest context, se atrage atenția asupra importanței asigurării unor condiții de muncă satisfăcătoare și a asigurării unor condiții echitabile de remunerare și de muncă în cadrul sectorului, inclusiv pentru lucrătorii pe platforme. Deși relațiile de muncă rămân o competență națională, există totuși un motiv pentru a atrage atenția asupra posibilităților de negociere colectivă pentru a ajunge la acorduri cu privire la condiții de muncă atractive în sectorul transporturilor, inclusiv în ceea ce privește salariile și securitatea și sănătatea în muncă la nivel național și transnațional. |
|
4.7. |
Noile tehnologii pot oferi noi oportunități în acest sens. Importanța formării și a învățării pe tot parcursul vieții este evidențiată, în special ca modalitate de a permite forței de muncă să rămână la curent cu noile cerințe în materie de competențe datorate tranziției verzi, inclusiv digitalizării sectorului. |
|
4.8. |
Măsuri precum cele prevăzute la punctele 4.3 și 4.5 de mai sus vor oferi sectorului o imagine atractivă și vor atrage tineri și femei în sectorul transporturilor. |
Bruxelles, 27 aprilie 2023.
Președintele Comitetului Economic și Social European
Oliver RÖPKE
III Acte pregătitoare
Comitetul Economic şi Social European
A 578-a sesiune plenară a CESE – reînnoirea mandatului, 26.4.2023-27.4.2023
|
29.6.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 228/87 |
Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Propunere de recomandare a Consiliului privind consolidarea dialogului social în Uniunea Europeană”
[COM(2023) 38 final – 2023/0012 (NLE)]
și privind „Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Consolidarea dialogului social în Uniunea Europeană prin valorificarea întregului său potențial de gestionare a tranzițiilor echitabile”
[COM(2023) 40 final]
(2023/C 228/12)
|
Raportor: |
Pekka RISTELÄ |
|
Coraportoare: |
Mariya MINCHEVA |
|
Sesizare |
Comisia Europeană, 8.3.2023 |
|
Temei juridic |
Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene |
|
Secțiunea competentă |
Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie |
|
Data adoptării în secțiune |
3.4.2023 |
|
Adoptat în sesiunea plenară |
27.4.2023 |
|
Sesiunea plenară nr. |
578 |
|
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri) |
179/52/17 |
1. Concluzii și recomandări
|
1.1. |
Comitetul Economic și Social European (CESE) salută Comunicarea Comisiei privind consolidarea dialogului social în Uniunea Europeană („comunicarea”) și propunerea Comisiei de recomandare privind consolidarea dialogului social în Uniunea Europeană („recomandarea”). |
|
1.2. |
Dialogul social, la nivel național și european, joacă un rol esențial în definirea unor politici economice, sociale și de ocupare a forței de muncă care promovează convergența în sens ascendent a condițiilor de viață și de muncă în toate statele membre. CESE este în deplin acord cu opinia potrivit căreia dialogul social poate fi un instrument benefic pentru a stimula reziliența economică și socială, competitivitatea și creșterea durabilă și favorabilă incluziunii. |
|
1.3. |
Cu toate acestea, rezultatele pozitive ale dialogului social nu ar trebui considerate de la sine înțelese, întrucât dialogul social nu poate fi considerat ca un simplu instrument care poate fi pus în aplicare. Comisia ar trebui să analizeze modelele naționale, regionale și sectoriale de succes și să exploreze motivul pentru care acestea au avut succes. |
|
1.4. |
CESE împărtășește poziția exprimată în comunicare, că trebuie depuse mai multe eforturi, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, pentru a sprijini acoperirea negocierilor colective. În acest sens, deși recomandarea enumeră acești factori importanți pentru a îmbunătăți acoperirea, ea nu include un punct extrem de relevant din comunicare, și anume importanța contractelor colective sectoriale. |
|
1.5. |
CESE își exprimă satisfacția că recomandarea vizează îmbunătățirea dialogului social tripartit, atât la nivel european, cât și la nivel național, remarcând totodată că, în unele state membre, dimensiunea tripartită a dialogului social este mai mult formală decât de substanță. CESE consideră că instituirea unui cadru comun eficient, care să fie pus în aplicare la nivel național pentru implicarea partenerilor sociali, ar putea contribui la asigurarea unor consultări eficiente și de calitate cu partenerii sociali naționali. Statele membre ar trebui să aibă și obligația de a anexa la planurile naționale de reformă și investiții rezultatele consultărilor cu partenerii sociali. Dacă nu se înregistrează nicio implicare semnificativă, Comisia ar trebui să ia măsuri. |
|
1.6. |
CESE este preocupat de situația neclară în ceea ce privește punerea în aplicare a acordurilor partenerilor sociali prin intermediul directivelor Consiliului. Fără claritate, transparență și previzibilitate, marja largă de apreciere a Comisiei Europene în acest domeniu poate avea drept consecință nedorită descurajarea partenerilor sociali de la a negocia aceste tipuri de acorduri. CESE își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a discuta această chestiune cu partenerii sociali. |
|
1.7. |
Astfel cum se menționează în recomandare, rolul specific al organizațiilor partenerilor sociali ar trebui să fie pe deplin recunoscut și respectat în cadrul structurilor și proceselor de dialog social, recunoscând în același timp că dialogul civil, care implică un set mai larg de părți interesate într-o serie largă de teme, este un proces separat. Această distincție ar trebui făcută și cu privire la sprijinul pentru consolidarea capacităților în cazul partenerilor sociali și al societății civile în sens larg. |
2. Observații generale
|
2.1. |
CESE salută Comunicarea Comisiei privind consolidarea dialogului social în Uniunea Europeană („comunicarea”) și propunerea Comisiei de recomandare privind consolidarea dialogului social în Uniunea Europeană („recomandarea”). |
|
2.2. |
După cum s-a menționat în avizul CESE, SOC/644 (1), dialogul social, la nivel național și european, joacă un rol esențial în definirea unor politici economice, sociale și de ocupare a forței de muncă care promovează convergența în sens ascendent a condițiilor de viață și de muncă din toate statele membre, precum și în răspunsul la provocările cu care se confruntă Europa în mediul muncii. |
|
2.3. |
După cum s-a recunoscut în comunicare, partenerii sociali dispun de cunoștințe și experiențe neegalate în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și situația socială „de pe teren”. Contribuția lor poate asigura un echilibru adecvat între interesele lucrătorilor și cele ale angajatorilor și poate îmbunătăți acceptabilitatea și eficacitatea politicilor și a legislației. De asemenea, Comisia subliniază, pe bună dreptate, că partenerii sociali au un rol unic în comparație cu alte părți interesate. |
|
2.4. |
Astfel cum se menționează în recomandare, rolul specific al organizațiilor partenerilor sociali ar trebui să fie pe deplin recunoscut și respectat în cadrul structurilor și proceselor de dialog social, recunoscând în același timp că dialogul civil, care implică un set mai larg de părți interesate într-o serie largă de teme, este un proces separat. |
|
2.5. |
CESE a subliniat anterior (2) că una dintre principalele funcții ale dialogului social, în principal al negocierilor colective, este de a contribui la configurarea mediului de afaceri și la gestionarea schimbărilor din viața profesională, asigurând informații, anticipare, participare și facilitare pentru a construi încrederea reciprocă dintre partenerii sociali, la toate nivelurile. |
|
2.6. |
CESE este în deplin acord cu opinia potrivit căreia dialogul social poate fi un instrument benefic pentru a stimula reziliența economică și socială, competitivitatea și creșterea durabilă și favorabilă incluziunii. Cu toate acestea, rezultatele pozitive ale dialogului social nu ar trebui considerate de la sine înțelese, întrucât dialogul social nu poate fi considerat ca un simplu instrument care poate fi pus în aplicare. Comisia ar trebui să analizeze modelele naționale, regionale și sectoriale de succes și să exploreze motivul pentru care acestea au avut succes. Schimbul de cunoștințe și evaluarea inter pares între statele membre ar putea contribui, de asemenea, la îmbunătățirea situației în țările în care dialogul social este slab. |
|
2.7. |
Pentru a oferi în continuare sprijin partenerilor sociali în ceea ce privește implicarea în dialogul social, îmbunătățirea acoperirii negocierii colective și punerea în aplicare a acordurilor de dialog social, fie de la nivelul UE, fie de la nivel național, este important ca partenerii sociali din țările în care dialogul social este în prezent mai slab să aibă acces la un sprijin suplimentar pentru consolidarea capacităților. Acest lucru se referă în special la Fondul social european (FSE)+, în cazul căruia ar fi important să se facă distincția între sprijinul pentru consolidarea capacităților pentru partenerii sociali și societatea pentru civilă în sens larg. Această distincție ar trebui introdusă în Regulamentul FSE+ și în Regulamentul privind dispozițiile comune pentru următoarea perioadă financiară. În același timp, ar trebui găsite soluții financiare ameliorate pentru organizațiile societății civile. |
|
2.8. |
După cum a recunoscut Comisia Europeană, dialogul social s-a aflat în avangarda elaborării și a punerii în aplicare a politicilor de limitare a impactului pandemiei în lumea muncii. Partenerii sociali joacă, de asemenea, un rol important în abordarea efectelor profunde ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei prin facilitarea integrării pe piața muncii a persoanelor strămutate din Ucraina, precum și a altor refugiați și migranți. De asemenea, partenerii sociali au rolul esențial de a găsi soluții durabile pentru a ajusta salarii și contracte colective de muncă ca răspuns la criza costului vieții și la nivelurile ridicate ale inflației. |
|
2.9. |
CESE a recunoscut (3) că un dialog social eficient trebuie să includă:
CESE apreciază că toate aceste elemente sunt incluse în prezenta inițiativă a Comisiei. |
|
2.10. |
În același timp, există încă exemple în întreaga UE în care dialogul social este slab și se desfășoară într-un mediu negativ. Uneori, cadrul juridic nu oferă marjă de negociere partenerilor sociali. Acest lucru slăbește pozițiile partenerilor sociali, dar le reduce și capacitatea de a se angaja în negocieri colective și de a atrage noi membri. Criteriile obiective deschise, transparente și prestabilite pentru determinarea reprezentativității organizațiilor partenerilor sociali, stabilite de comun acord cu acestea și evitând sarcinile administrative excesive, sunt esențiale pentru statele membre care nu dispun încă de tradiții îndelungate în acest domeniu. În același timp, există o mare varietate de practici naționale existente, inclusiv recunoașterea reciprocă între organizațiile partenerilor sociali, care trebuie respectate. |
|
2.11. |
CESE este de acord cu opinia exprimată în comunicare conform căreia trebuie depuse mai multe eforturi, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, pentru a sprijini acoperirea negocierilor colective (4) și salută, în acest sens, trimiterile din recomandare la diferite mijloace de realizare a acestui obiectiv: eliminarea barierelor instituționale sau juridice din calea dialogului social și a negocierilor colective care vizează noi forme de muncă sau forme de muncă atipică, asigurarea faptului că părțile la negocieri au libertatea de a decide cu privire la chestiunile care urmează să fie negociate și că orice posibilitate de derogare de la contractele colective de muncă este convenită între partenerii sociali și limitată din punctul de vedere al condițiilor în care se poate aplica și asigurarea și punerea în aplicare a unui sistem de asigurare a respectării contractelor colective de muncă. |
|
2.12. |
Deși recomandarea enumeră acești factori importanți pentru îmbunătățirea nivelului de acoperire al negocierilor colective, ea nu conține un punct extrem de relevant din comunicare, și anume importanța contractelor colective sectoriale. După cum se menționează în comunicare, nivelul de acoperire al negocierilor colective este ridicat (peste 50 %) numai în țările cu cel puțin o formă de negociere sectorială. Aceste dovezi sunt recunoscute și în recenta Directivă privind salariile minime adecvate [Directiva (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului (5)], conform căreia statele membre promovează consolidarea și sporirea capacității partenerilor sociali de a se angaja în negocieri colective pentru stabilirea salariilor, în special la nivel sectorial sau intersectorial. |
|
2.13. |
În același timp, este important să se păstreze caracterul voluntar al negocierilor colective și să se creeze un mediu adecvat pentru ca procesul să devină atractiv și reciproc avantajos, acesta trebuind să fie cât mai incluziv cu putință. De asemenea, ar trebui să existe sisteme eficiente de soluționare a litigiilor. În statele membre ar trebui elaborate mecanisme de monitorizare a acoperirii contractelor colective de muncă, cu implicarea partenerilor sociali. |
|
2.14. |
CESE salută faptul că recomandarea vizează îmbunătățirea dialogului social tripartit, atât la nivel european, cât și la nivel național, referindu-se, printre altele, la importanța alocării unui timp suficient pentru consultări pe tot parcursul procesului de elaborare a politicilor, a asigurării unor cadre instituționale adecvate și a asigurării accesului la informațiile relevante necesare pentru a participa la dialogul social. |
|
2.15. |
În unele state membre, dimensiunea tripartită a dialogului social este mai mult formală decât de substanță. Printr-o punere în aplicare și o monitorizare adecvate, recomandarea poate fi un important pas în direcția îmbunătățirii acestei situații. Promovarea dialogului tripartit la nivel european ar fi deosebit de importantă în ceea ce privește aspectele legate de ocuparea forței de muncă și de protecția socială, de exemplu prin luarea în considerare în mod corespunzător a creării unor comitete consultative tripartite privind aceste chestiuni. |
|
2.16. |
În avizele sale anterioare, CESE a recomandat, de exemplu, implicarea corespunzătoare a partenerilor sociali în elaborarea și punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare, precum și o mai bună cooperare între partenerii sociali și Comisia Europeană în vederea asigurării unei utilizări coerente a resurselor europene (6). De asemenea, ar trebui asigurată o mai bună implicare a altor organizații ale societății civile. |
|
2.17. |
CESE este de acord cu Comisia în ceea ce privește importanța acordurilor de dialog social european, acestea fiind unul dintre cele mai importante rezultate ale dialogului social al UE. De asemenea, CESE ia notă de solicitarea Comisiei adresată partenerilor sociali europeni de a negocia și încheia mai multe acorduri de parteneriat social, subliniind totodată că partenerii sociali înșiși vor decide dacă vor începe negocierile și, în caz afirmativ, ce chestiuni ar fi oportun să fie discutate. Acesta este un aspect fundamental al autonomiei lor. |
|
2.18. |
În același timp, CESE este preocupat de situația neclară referitoare la punerea în aplicare a acordurilor partenerilor sociali prin intermediul directivelor Consiliului. Fără un proces mai clar, puterea amplă de apreciere a Comisiei Europene în această privință, permisă de hotărârile recente ale Curții de Justiție a UE (7), ar putea avea drept consecință nedorită descurajarea partenerilor sociali de a negocia aceste tipuri de acorduri. |
|
2.19. |
Din acest motiv, CESE își reiterează apelul adresat Comisiei de a discuta această chestiune cu partenerii sociali, respectând autonomia acestora și urmând procedura prevăzută la articolul 155 din TFUE. De asemenea, CESE își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a furniza criterii clare și transparente privind punerea în aplicare a acordurilor de parteneriat social sectoriale (8). |
3. Observații specifice
3.1. Observații specifice privind comunicarea
|
3.1.1. |
În comunicare, Comisia propune sprijin și consultanță juridică din partea serviciilor Comisiei pentru partenerii sociali aflați în negocieri, în special cu privire la aspecte care ar putea avea un impact negativ asupra punerii în aplicare a unui acord prin intermediul dreptului UE. În mod esențial, partenerii sociali trebuie să convină de comun acord dacă o astfel de consiliere și un astfel de sprijin sunt necesare în contextul negocierilor lor. |
|
3.1.2. |
Comisia face trimitere, de asemenea, la practica, confirmată prin hotărârea Curții în cauza C-928/19 P, de a evalua, printre altele, oportunitatea punerii în aplicare a acordului de parteneriat social sectorial prin intermediul dreptului Uniuni. Comisia observă că poate fi efectuată o evaluare a impactului în acest context. Comisia se angajează să informeze partenerii sociali respectivi în termen de trei luni cu privire la considerațiile sale preliminare, inclusiv, eventual, dacă va exista sau nu o evaluare a impactului. |
|
3.1.3. |
Deși CESE recunoaște valoarea sprijinului și a consilierii oferite de Comisie, precum și angajamentul de a respecta anumite termene pentru efectuarea evaluărilor sale, aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a oferi procesului claritatea, transparența și previzibilitatea de care au nevoie partenerii de negociere. |
|
3.1.4. |
CESE subliniază importanța unui cadru adecvat de sprijin pentru dialogul social sectorial și ia act de scrisoarea deschisă din partea partenerilor sociali sectoriali europeni (9). Preocupările organizațiilor sectoriale cu privire la finanțarea și organizarea comitetelor sectoriale de dialog social merită o atenție deosebită. |
|
3.1.5. |
În ceea ce privește promovarea dialogului social tripartit european, CESE salută anunțul Comisiei că va atribui rolul de coordonator al dialogului social în cadrul fiecărui serviciu al Comisiei. Existența acestor coordonatori în cadrul direcțiilor generale și ale serviciilor relevante ale Comisiei are potențialul de a sensibiliza publicul și de a îmbunătăți calitatea dialogului social, ajutând astfel Comisia să realizeze beneficiile pe care le poate aduce un dialog tripartit funcțional în procesul de elaborare a politicilor europene. |
|
3.1.6. |
În contextul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice și de ocupare a forței de muncă, CESE salută recunoașterea de către Comisie a rolului important jucat de partenerii sociali, atunci când sunt implicați în mod semnificativ și prompt la nivelul UE și la nivel național, pentru a garanta că reformele și investițiile sunt concepute și puse în aplicare în mod eficace. Cu toate acestea, deși se organizează în mod regulat dialoguri structurate cu partenerii sociali la nivelul UE în momente-cheie ale ciclului semestrului european, la nivel național administrațiile au ignorat prea des implicarea lor, iar eficacitatea lor depinde în mare măsură de buna voință a administrațiilor, mai degrabă decât de practici sau norme consacrate. |
|
3.1.7. |
CESE este de acord că promovarea dialogului social și a negocierii colective este, de asemenea, importantă în contextul negocierilor de extindere în curs și salută sprijinul Comisiei pentru proiectele care vizează îmbunătățirea dialogului social în țările candidate sau potențial candidate. Același lucru este valabil și pentru politica europeană de vecinătate și pentru parteneriatele „Global Gateway” ale UE, în cadrul cărora UE se angajează, în mod corect, să respecte standarde înalte în materie de drepturi ale omului, de drepturi sociale și de drepturi ale lucrătorilor. |
3.2. Observații specifice privind recomandarea
|
3.2.1. |
CESE își exprimă satisfacția că recomandarea respectă rolul și autonomia sindicatelor și a organizațiilor patronale în negocierile colective. CESE consideră că este important să se clarifice că noțiunea de organizații ale lucrătorilor, astfel cum este menționată la considerentul (12), este interpretată în conformitate cu jurisprudența organismelor de supraveghere ale OIM (în special Convențiile nr. 98 și nr. 154) și să se elimine sintagma „în general” din considerentul (12). În plus, în considerentul (13) ar fi relevantă o trimitere la Convenția nr. 98 a OIM, în plus față de cea la Convenția nr. 135. |
|
3.2.2. |
CESE salută apelul adresat statelor membre de a se asigura că partenerii sociali sunt implicați în mod sistematic, semnificativ și prompt în conceperea și punerea în aplicare a politicilor, în special a celor referitoare la semestrul european și la Mecanismul de redresare și reziliență (MRR). CESE consideră că instituirea unui cadru comun eficient, care să fie pus în aplicare la nivel național pentru implicarea partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile, ar putea contribui la asigurarea unor consultări eficiente și de calitate. |
|
3.2.3. |
În ceea ce privește semestrul european, statele membre ar trebui să aibă obligația de a anexa la planurile naționale de reformă și de investiții rezultatul consultărilor cu partenerii sociali și poziția/contribuția lor. Acest lucru este valabil și pentru FSE+ și pentru alte fonduri de coeziune, după caz, cu respectarea deplină a principiului parteneriatului. În toate cazurile, este esențial ca partenerii sociali să fie implicați efectiv și ca acest exercițiu să nu se reducă la simpla bifare a unui criteriu. În plus, în lipsa unei implicări semnificative sau în cazul subminării dialogului social la nivel național, Comisia ar trebui să ia măsuri, de exemplu, proiectele de planuri/acorduri de parteneriat ar putea fi suspendate în așteptarea aprobării. |
|
3.2.4. |
Considerentele recomandării recunosc faptul că directivele UE privind achizițiile publice (10) impun statelor membre să respecte dreptul de organizare și negociere colectivă. CESE consideră că această chestiune, care este strâns legată de obiectivul de creștere a nivelului de acoperire al negocierilor colective, ar trebui inclusă în recomandările efective adresate statelor membre. |
|
3.2.5. |
Recomandarea ia act de faptul că trebuie consolidată capacitatea partenerilor sociali naționali din unele state membre, în vederea punerii în aplicare a acordurilor autonome ale partenerilor sociali ai UE la nivel național. CESE consideră că un sprijin mai puternic în acest sens (inclusiv prin intermediul FSE+) ar fi util pentru a promova rezultatele dialogului social european la nivel național și pentru a îmbunătăți procesul de punere în aplicare pe teren. |
|
3.2.6. |
CESE salută atenția deosebită acordată finanțării disponibile la nivel național și la nivelul UE pentru sprijinirea partenerilor sociali. FSE+ este un instrument valoros pentru a spori capacitatea partenerilor sociali (inclusiv a celor ce reprezintă IMM-uri și microîntreprinderi) de a se angaja în dialoguri sociale tripartite și bipartite, dar și pentru a sprijini acțiunile comune întreprinse de aceștia pentru a anticipa, a schimba și a aborda consecințele sociale și asupra ocupării forței de muncă ale provocărilor generate de diferitele evoluții socioeconomice, cum ar fi tranziția digitală și tranziția verde, pentru a oferi doar un exemplu. Acest lucru ar trebui subliniat în mod clar ca parte a unei abordări specifice a sprijinului pentru consolidarea capacităților pentru partenerii sociali în cadrul FSE+. |
|
3.2.7. |
Întrucât dialogul civil care implică un set mai larg de părți interesate este recunoscut, pe bună dreptate, ca un proces separat de către Comisie, sprijinul acordat în temeiul FSE+ ar trebui să urmeze aceeași abordare. Liniile bugetare dedicate partenerilor sociali și OSC ar trebui separate pentru a evidenția mai bine rolurile specifice și pentru a urmări mai bine rezultatele. În plus, este necesar un set clar de criterii pentru testele privind ajutoarele de stat (aprobate de Comisie), întrucât acest lucru pare a fi o problemă în unele state membre. Aceste criterii ar trebui aplicate atunci când autoritățile naționale evaluează compatibilitatea activităților din cadrul proiectelor partenerilor sociali cu normele privind ajutoarele de stat. Conceperea lor ar trebui să reflecte rolul special al partenerilor sociali, pentru a facilita mai buna lor implicare și contribuția lor efectivă la dialogul social la diferite niveluri (internațional, european, național, regional, sectorial). Ar trebui elaborate norme similare pentru organizațiile societății civile. |
|
3.2.8. |
CESE consideră că este important ca recomandarea să conțină dispoziții clare și eficace de monitorizare. Statelor membre li se recomandă să prezinte, în termen de 18 luni de la publicarea recomandării, o listă de măsuri pentru punerea sa în aplicare, elaborată în consultare cu partenerii sociali. La rândul său, Comisia intenționează să elaboreze o serie de indicatori conveniți de comun acord pentru a monitoriza punerea în aplicare împreună cu Comitetul pentru ocuparea forței de muncă și cu partenerii sociali relevanți. Partenerii sociali ar trebui să joace un rol important în elaborarea acestor indicatori. |
|
3.2.9. |
CESE salută declarația din recomandare potrivit căreia monitorizarea ar trebui să le permită partenerilor sociali, printre altele, să identifice situațiile în care au fost excluși sau implicați în mod necorespunzător în consultările de la nivel național privind politica Uniunii și politica națională. CESE consideră că ar fi, de asemenea, important să se definească un proces care să urmeze identificării acestor lacune și care să vizeze îmbunătățirea situației. |
Bruxelles, 27 aprilie 2023.
Președintele Comitetului Economic și Social European
Oliver RÖPKE
(1) Avizul CESE pe tema Dialogul social ca pilon important al sustenabilității economice și al rezilienței economiilor (JO C 10, 11.1.2021, p. 14).
(2) Avizul CESE pe tema Dialogul social pentru inovare în economia digitală (JO C 159, 10.5.2019, p. 1).
(3) Avizul CESE pe tema Dialogul social ca pilon important al sustenabilității economice și al rezilienței economiilor (JO C 10, 11.1.2021, p. 14).
(4) Avizul CESE pe tema Dialogul social ca pilon important al sustenabilității economice și al rezilienței economiilor (JO C 10, 11.1.2021, p. 14).
(5) Directiva (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului din 19 octombrie 2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană (JO L 275, 25.10.2022, p. 33).
(6) Avizul CESE pe tema Dialogul social ca pilon important al sustenabilității economice și al rezilienței economiilor (JO C 10, 11.1.2021, p. 14) și Avizul CESE pe tema Orientări pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (JO C 517, 22.12.2021, p. 97).
(7) Hotărârea Tribunalului din 24 octombrie 2019, T-310/18, și Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 2 septembrie 2021, C-928/19 P.
(8) Avizul CESE pe tema Dialogul social ca pilon important al sustenabilității economice și al rezilienței economiilor (JO C 10, 11.1.2021, p. 14).
(9) Open letter from the European Sectoral Social Partners – EuroCommerce (Scrisoare deschisă a partenerilor sociali europeni de la nivel sectorial).
(10) Directiva 2014/24/UE, a se vedea JO L 94, 28.3.2014, p. 65, Directiva 2014/25/UE, a se vedea JO L 94, 28.3.2014, p. 243 și Directiva 2014/23/UE, a se vedea JO L 94, 28.3.2014, p. 1.
ANEXĂ
Următoarele amendamente, care au întrunit cel puțin o pătrime din voturile exprimate, au fost respinse în timpul dezbaterii [articolul 74 alineatul (3) din Regulamentul de procedură]:
AMENDAMENTUL 1
SOC/764
Consolidarea dialogului social
Punctul 2.3
Se modifică după cum urmează:
|
Avizul secțiunii |
Amendament |
|
După cum s-a recunoscut în comunicare, partenerii sociali dispun de cunoștințe și experiențe neegalate în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și situația socială „de pe teren”. Contribuția lor poate asigura un echilibru adecvat între interesele lucrătorilor și cele ale angajatorilor și poate îmbunătăți acceptabilitatea și eficacitatea politicilor și a legislației. De asemenea, Comisia subliniază, pe bună dreptate, că partenerii sociali au un rol unic în comparație cu alte părți interesate. |
După cum s-a recunoscut în comunicare, contribuția partenerilor sociali poate asigura un echilibru adecvat între interesele lucrătorilor și cele ale angajatorilor și poate îmbunătăți acceptabilitatea și eficacitatea politicilor și a legislației. De asemenea, Comisia subliniază, pe bună dreptate, că partenerii sociali au un rol unic în comparație cu alte părți interesate . Cu toate acestea, CESE subliniază valoarea cooperării și a schimbului de opinii între participanții la dialogurile sociale și civile. De asemenea, multe organizații ale societății civile dispun de o experiență unică și de cunoștințe specifice dobândite pe teren. Aceste cunoștințe pot fi utilizate și în afara dialogului civil. Merită subliniate practicile din unele state membre, în care reprezentanții anumitor organizații ale societății civile sunt invitați la reuniuni organizate în cadrul dialogului social, de partenerii sociali care doresc să îi asculte și să-și utilizeze cunoștințele, expertiza și experiențele. |
Expunere de motive
În multe domenii ale situației sociale, cunoștințele organizațiilor societății civile dobândite „pe teren” sunt mult mai extinse – cum ar fi, de exemplu, combaterea sărăciei, sprijinirea persoanelor cu handicap sau a altor grupuri vulnerabile de cetățeni, integrarea migranților, drepturile minorităților etnice și ajutorul acordat copiilor expuși riscului de excluziune socială. Această realitate ar trebui să se reflecte în avizul exploratoriu pentru a evita impresia că numai partenerii sociali sunt informați cu privire la situația socială de „pe teren”. Expertiza menționată mai sus este cunoscută, recunoscută și înțeleasă de partenerii sociali din unele state membre, care invită reprezentanți ai unor organizații specifice ale societății civile să se întâlnească cu actorii din structurile de dialog tripartit, pentru a-și aprofunda cunoștințele și a-și îmbogăți experiența.
Rezultatul votului:
|
Voturi pentru: |
83 |
|
Voturi împotrivă: |
153 |
|
Abțineri: |
9 |
AMENDAMENTUL 2
SOC/764
Consolidarea dialogului social
Punctul 2.4
Se modifică după cum urmează:
|
Avizul secțiunii |
Amendament |
|
Astfel cum se menționează în recomandare, rolul specific al organizațiilor partenerilor sociali ar trebui să fie pe deplin recunoscut și respectat în cadrul structurilor și proceselor de dialog social, recunoscând în același timp că dialogul civil, care implică un set mai larg de părți interesate într-o serie largă de teme, este un proces separat. |
Astfel cum se menționează în recomandare, rolul specific al organizațiilor partenerilor sociali ar trebui să fie pe deplin recunoscut și respectat în cadrul structurilor și proceselor de dialog social, recunoscând în același timp că dialogul civil, care implică un set mai larg de părți interesate într-o serie largă de teme, este un proces separat. CESE subliniază necesitatea cooperării și a schimbului de opinii între participanții la dialogul social și civil, întrucât reprezentanții principali ai intereselor multor grupuri sociale nu sunt parteneri sociali, ci alte organizații ale societății civile. Prin urmare, este necesar să se evite situațiile în care se încheie acorduri între partenerii sociali fără a ține seama de punctele de vedere și argumentele altor organizații ale societății civile, care reprezintă și au un impact semnificativ asupra vieții cetățenilor europeni. |
Expunere de motive
Scopul acestui amendament este de a sublinia că interesele altor grupuri, care nu sunt „acoperite” semnificativ de noțiunea de parteneri sociali și – în cea mai mare parte – sunt reprezentate de alte organizații ale societății civile, trebuie luate în considerare la realizarea dialogului social.
Rezultatul votului:
|
Voturi pentru: |
79 |
|
Voturi împotrivă: |
157 |
|
Abțineri: |
7 |
AMENDAMENTUL 3
SOC/764
Consolidarea dialogului social
Punctul 3.1.5
Se modifică după cum urmează:
|
Avizul secțiunii |
Amendament |
|
În ceea ce privește promovarea dialogului social tripartit european, CESE salută anunțul Comisiei că va atribui rolul de coordonator al dialogului social în cadrul fiecărui serviciu al Comisiei. Existența acestor coordonatori în cadrul direcțiilor generale și ale serviciilor relevante ale Comisiei are potențialul de a sensibiliza publicul și de a îmbunătăți calitatea dialogului social, ajutând astfel Comisia să realizeze beneficiile pe care le poate aduce un dialog tripartit funcțional în procesul de elaborare a politicilor europene. |
În ceea ce privește promovarea dialogului social tripartit european, CESE salută anunțul Comisiei că va atribui rolul de coordonator al dialogului social în cadrul fiecărui serviciu al Comisiei. Existența acestor coordonatori în cadrul direcțiilor generale și ale serviciilor relevante ale Comisiei are potențialul de a sensibiliza publicul și de a îmbunătăți calitatea dialogului social, ajutând astfel Comisia să realizeze beneficiile pe care le poate aduce un dialog tripartit funcțional în procesul de elaborare a politicilor europene. În același timp, CESE subliniază că ar trebui să se introducă coordonatori similari în fiecare direcție generală a CE, pentru a promova dialogul civil european. Comisia ar trebui să consolideze ambele dialoguri în același timp, fără a prefera pe niciunul dintre ele. |
Expunere de motive
Comisia Europeană propune în prezent instituirea unui coordonator specific pentru dialogul social în fiecare direcție generală și în alte servicii ale Comisiei. Este vorba de resurse umane foarte importante dedicate consolidării dialogului social, deoarece doar direcțiile generale sunt în număr de 30, existând și multe alte servicii. Instituirea unui coordonator special pentru dialogul social în unele direcții generale cel puțin generează îndoieli, având în vedere că este vorba de domenii de activitate dominate de alte organizații ale societății civile decât partenerii sociali. Printre exemple se numără mediul, clima, agricultura și dezvoltarea rurală, educația, tineretul, sportul și cultura, justiția și consumatorii. Desfășurarea de acțiuni simultane de sprijinire a dialogului civil este necesară. Nu există niciun motiv pentru care Comisia Europeană să se ocupe în mod specific doar de un tip de dialog, alocând consolidării sale resurse umane semnificative, care în total pot depăși 50 de persoane.
Rezultatul votului:
|
Voturi pentru: |
78 |
|
Voturi împotrivă: |
156 |
|
Abțineri: |
7 |
AMENDAMENTUL 4
SOC/764
Consolidarea dialogului social
Punctul 1.7
Se modifică după cum urmează:
|
Avizul secțiunii |
Amendament |
|
Astfel cum se menționează în recomandare, rolul specific al organizațiilor partenerilor sociali ar trebui să fie pe deplin recunoscut și respectat în cadrul structurilor și proceselor de dialog social, recunoscând în același timp că dialogul civil, care implică un set mai larg de părți interesate într-o serie largă de teme, este un proces separat. Această distincție ar trebui făcută și cu privire la sprijinul pentru consolidarea capacităților în cazul partenerilor sociali și al societății civile în sens larg. |
Astfel cum se menționează în recomandare, rolul specific al organizațiilor partenerilor sociali ar trebui să fie pe deplin recunoscut și respectat în cadrul structurilor și proceselor de dialog social, recunoscând în același timp că dialogul civil, care implică un set mai larg de părți interesate într-o serie largă de teme, este un proces separat. Această distincție ar trebui făcută și cu privire la sprijinul pentru consolidarea capacităților în cazul partenerilor sociali și al societății civile în sens larg. În același timp, CESE subliniază valoarea cooperării și a schimbului de opinii între participanții la dialogurile sociale și civile. De asemenea, multe organizații ale societății civile dispun de o experiență unică și de cunoștințe specifice dobândite pe teren. Aceste cunoștințe pot fi utilizate și în afara dialogului civil. |
Expunere de motive
Amendamentul urmărește să oglindească ideile principale ale textului.
Rezultatul votului:
|
Voturi pentru: |
83 |
|
Voturi împotrivă: |
153 |
|
Abțineri: |
9 |
|
29.6.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 228/97 |
Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind colectarea și transferul de informații prealabile referitoare la pasageri (API) în vederea îmbunătățirii și facilitării controalelor la frontierele externe, de modificare a Regulamentului (UE) 2019/817 și a Regulamentului (UE) 2018/1726 și de abrogare a Directivei 2004/82/CE a Consiliului”
[COM(2022) 729 final]
și privind „Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind colectarea și transferul de informații prealabile referitoare la pasageri în scopul prevenirii, depistării, investigării și urmăririi penale a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/818”
[COM(2022) 731 final]
(2023/C 228/13)
|
Raportor: |
Tymoteusz Adam ZYCH |
|
Sesizare |
Comisia Europeană, 8.2.2023 |
|
Temei juridic |
Articolul 77 alineatul (2) literele (b) și (d) și articolul 79 alineatul (2) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) |
|
Secțiunea competentă |
Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie |
|
Data adoptării în secțiune |
3.4.2023 |
|
Data adoptării în sesiunea plenară |
27.4.2023 |
|
Sesiunea plenară nr. |
578 |
|
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri) |
137/0/0 |
1. Concluzii și recomandări
|
1.1. |
Comitetul Economic și Social European (CESE) salută propunerile Comisiei Europene privind informațiile prealabile referitoare la pasageri (1), având în vedere necesitatea colectării și transferului eficace de date API și din registrul cu numele pasagerilor (PNR) în scopul gestionării frontierelor și al combaterii imigrației ilegale, precum și din motive de securitate, inclusiv din motive de prevenire și combatere a terorismului și a infracțiunilor grave. |
|
1.2. |
CESE este convins că, atât timp cât datele API și PNR rămân obiectul directivelor actuale [Directiva privind API (2) și Directiva privind PNR (3)], vor exista diferențe nedorite în ceea ce privește punerea lor în aplicare la nivel național. |
|
1.3. |
Pentru a armoniza punerea în aplicare a acestor directive, precum și pentru a spori eficiența colectării și transferului de date API și PNR, regulamentele sunt necesare pentru că elimină diferențele care rezultă din practicile diverse ale statelor membre, sporesc securitatea juridică, măresc fluxul de pasageri și reduc dificultățile administrative cu care se confruntă transportatorii aerieni. |
|
1.4. |
CESE subliniază importanța Cartei drepturilor fundamentale (Carta) în procesul de aplicare a regulamentelor propuse. Drepturile grupurilor vulnerabile, în special cele ale persoanelor cu handicap, ar trebui luate în considerare cu atenție. |
|
1.5. |
Un argument important în favoarea adoptării propunerilor este că directivele actuale privind API și PNR fac obiectul unor critici din cauza nerespectării standardelor actuale privind protecția datelor. |
|
1.6. |
CESE recunoaște necesitatea de a acoperi costurile generate de eu-LISA în ceea ce privește proiectarea, dezvoltarea, găzduirea și gestionarea tehnică a routerului, care urmează să fie suportate din bugetul general al UE, precum și costurile suportate de statele membre în legătură cu conectarea și integrarea lor cu routerul. |
|
1.7. |
Cu toate acestea, CESE observă că regulamentele propuse introduc modificări juridice însemnate, pe lângă modificările tehnice de amploare ale sistemului care funcționează în prezent. Ca atare, noile cadre API și PNR necesită o monitorizare continuă și aprofundată, efectuată nu numai la nivelul statelor membre, ci și la nivelul Comisiei, al transportatorilor aerieni și al autorităților competente, precum și de către eu-LISA, în special în contextul datelor cu caracter personal. Din acest motiv, CESE subliniază necesitatea stringentă de a organiza o campanie de informare cu privire la noua legislație și de formare a transportatorilor aerieni. Sunt propuse inclusiv audituri mai frecvente și luarea în considerare a unor proceduri suplimentare de monitorizare a funcționării noului sistem de colectare și transmitere a datelor API și PNR. |
|
1.8. |
CESE este conștient că domeniul de aplicare al propunerilor nu-i acoperă pe toți pasagerii care traversează frontierele externe ale UE. Cu toate acestea, având în vedere principiul proporționalității și specificitatea transportului aerian, limitarea propunerilor la transportul aerian pare justificată în această etapă. Atunci când regulamentele fac obiectul unei evaluări a impactului ex-post, se sugerează Comisiei să evalueze necesitatea de a extinde domeniul de aplicare la alte moduri de transport, în special la cel maritim. |
|
1.9. |
În plus, CESE înțelege preocupările legate de aplicarea practică a dispozițiilor prevăzute în propuneri. Aceasta sugerează clarificarea suplimentară a normelor privind sancțiunile impuse operatorilor privați din transportul aerian. Dat fiind că, în practică, este imposibil să se asigure exactitatea deplină a datelor API, se sugerează să se ia în considerare un „prag de toleranță” la nivelul UE pentru erorile de colectare și transfer al datelor și să se precizeze că sancțiunile sunt impuse doar transportatorilor necooperanți sau numai dacă nu se atinge nivelul minim acceptabil de calitate pentru datele API (astfel cum este definit la nivelul UE). |
2. Introducere
|
2.1. |
Prezentul aviz se concentrează în principal pe propunerea de regulament privind colectarea și transferul API pentru gestionarea frontierelor (4) și examinează pe scurt a doua propunere de regulament privind colectarea și transferul API în contextul infracțiunilor grave și al infracțiunilor de terorism (5), la punctul 7 de mai jos, care se aplică datelor PNR ca urmare a modificărilor planificate ale datelor API. |
|
2.2. |
Regulamentele propuse se aplică numai transportului aerian, excluzând alte mijloace de transport, cum ar fi transportul maritim sau terestru. Propunerile se vor aplica atât zborurilor charter, cât și zborurilor de afaceri. |
|
2.3. |
Regulamentele propuse vor abroga actuala Directivă API. Odată adoptate, acestea vor deveni parte a acquis-ului Schengen. |
3. Observații generale
|
3.1. |
CESE recunoaște că, în urma creșterii popularității transportului aerian, sistemele existente de servicii de transport de pasageri nu sunt suficient de eficace și necesită îmbunătățiri, în special pentru a fluidiza traficul de pasageri. În 2019, Organizația Aviației Civile Internaționale a raportat că numărul pasagerilor care călătoreau cu servicii aeriene regulate era de 4,5 miliarde și că peste jumătate de miliard de pasageri intrau sau ieșeau din UE în fiecare an. Această situație nu a fost schimbată nici de pandemia de COVID-19, nici de invazia Rusiei în Ucraina, fiind astfel necesar să se caute soluții inovatoare pentru a accelera și a îmbunătăți procesul de control la frontiere. În ciuda prăbușirii traficului aerian în perioada 2020-2021, din cauza pandemiei, transportul aerian este în curs de redresare. |
|
3.2. |
Pe de altă parte, CESE este conștient că – indiferent de eficiența controalelor și de rapiditatea procesului de deservire a pasagerilor aerieni – sunt necesare instrumente eficiente pentru a contracara fenomenul imigrației ilegale, precum și pentru a securiza frontierele UE. |
|
3.3. |
În opinia CESE, utilizarea sistemelor automate de colectare a datelor poate avea avantaje semnificative, cum ar fi creșterea eficienței, dezvoltarea tehnologică, îmbunătățirea calității și accelerarea procesului de obținere a datelor. |
|
3.4. |
La fel ca în cazul fiecărei tehnologii inovatoare, automatizarea colectării și transferului de date implică și riscuri și provocări politice complexe în domenii precum securitatea, siguranța și monitorizarea, aspectele socioeconomice, etica și confidențialitatea, fiabilitatea etc. |
|
3.5. |
Datele API constau într-un set de informații de identificare personală a pasagerilor, conținute în documentele lor de călătorie, combinate cu informațiile privind zborul colectate la înregistrare și care sunt ulterior transferate autorităților de frontieră din țara de destinație. Informațiile API includ datele biografice ale pasagerilor, ideal scanate din banda de citire optică a documentelor lor de călătorie, precum și unele informații legate de zborul lor. |
|
3.6. |
Sistemul de colectare și transfer al datelor API se bazează pe transmiterea datelor API către autoritățile competente înainte de sosirea aeronavei, astfel încât aceste autorități să poată efectua în prealabil verificări cu privire la pasageri, în conformitate cu legislația aplicabilă, din perspectiva profilurilor de risc, în listele de supraveghere și în bazele de date. |
|
3.7. |
CESE este conștient că prezenta directivă impune transportatorilor aerieni obligația de a transfera, la cerere, datele API către autoritățile de frontieră din țara de destinație înainte de decolarea zborului; cu toate acestea, directiva nu impune statelor membre obligația de a solicita date API de la transportatorii aerieni. Prin urmare, autoritățile statelor membre acționează inconsecvent: unele dintre ele solicită date API, iar altele, nu. Potrivit expunerii de motive, se estimează că datele API sunt colectate pentru 65 % dintre zborurile care sosesc și, prin urmare, în practică, este ușor să se evite controalele și verificările. În plus, așa cum se menționează în evaluarea efectuată de Comisie a Directivei API (6), chiar și în cazul în care statele membre solicită date API, autoritățile lor naționale nu utilizează întotdeauna datele în mod consecvent. |
|
3.8. |
CESE este conștient de punctele slabe ale sistemului actual instituit în temeiul directivei. După cum a arătat evaluarea, lipsa standardizării și a armonizării conduce la o diminuare a beneficiilor prelucrării datelor API, creând o sarcină pentru părțile interesate și generând un anumit nivel de incertitudine juridică. |
|
3.9. |
De asemenea, CESE consideră că utilizarea sistemelor automate de colectare a datelor reprezintă o potențială amenințare pentru angajații din industria aviatică. Prin urmare, CESE consideră că este necesar să se organizeze cursuri de formare pentru acești angajați, care ar putea contribui la soluționarea eventualelor probleme generate de punerea în aplicare a regulamentelor propuse. |
|
3.10. |
Cu toate acestea, CESE observă că propunerea de Regulament privind gestionarea frontierelor nu ar trebui să aibă un impact negativ asupra nivelului de ocupare a forței de muncă și asupra situației angajaților, ci doar să ducă la creșterea eficienței și fiabilității metodelor de colectare și transfer de date, care sunt deja puse în aplicare prin intermediul unor proceduri automatizate. |
4. Necesitatea ca noul Regulament API să consolideze și să faciliteze controalele la frontieră
|
4.1. |
Experiențele legate de aplicarea și evaluarea directivei aplicabile în prezent au evidențiat numeroase deficiențe ale sistemului actual, inclusiv ineficiența, creșterea costurilor și dificultăți formale și administrative pentru transportatori. În plus, unele dispoziții ale directivei sunt neclare, generează îndoieli în ceea ce privește interpretarea și discrepanțe în ceea ce privește aplicarea lor în statele membre, precum și neconcordanțe cu alte dispoziții ale dreptului UE. |
|
4.2. |
Principalele deficiențe ale prezentei directive ar trebui subliniate:
|
|
4.3. |
Un argument important în favoarea adoptării regulamentului propus este și că actuala directivă este criticată din cauza nerespectării standardelor actuale privind protecția datelor. În primul rând, directiva ridică următoarele îndoieli:
|
|
4.4. |
Pentru a elimina deficiențele identificate, regulamentul propus prevede crearea unui router API central, pentru a consolida verificările în prealabil la frontierele externe relevante cu date API complete și care prezintă un nivel de calitate ridicat și pentru a facilita fluidizarea fluxului de călători. |
5. Domeniul și nivelul de aplicare a regulamentului
|
5.1. |
Având în vedere constatările de mai sus, CESE consideră că introducerea unui sistem uniform la nivelul UE pentru toate statele membre va permite, printre altele, dezvoltarea „abordării de tip ghișeu unic”, respectiv centralizarea procesului de colectare a tuturor datelor provenite de la transportatori și transferarea ulterioară a acestora la autoritățile competente. Un sistem unificat ar permite o îmbunătățire a calității datelor obținute, precum și automatizarea întregului proces, reducându-se astfel costurile atât pentru entitățile publice și pentru transportatori, cât și pentru călători. |
|
5.2. |
Regulamentul propus este menit să unifice și să simplifice procedura de colectare și de transferare a datelor API, care este benefică nu numai din punctul de vedere al autorităților din membre, ci, mai presus de toate, din punctul de vedere al industriei transporturilor aeriene, deși îi va obliga pe operatori să colecteze și să transfere date API pentru toate zborurile care sosesc în UE. Cu toate acestea, regulamentul propus va asigura securitate juridică și previzibilitate și, prin urmare, și o conformitate sporită a transportatorilor aerieni. |
|
5.3. |
CESE consideră că, pentru a garanta ceea ce a urmărit Directiva API, obiectivele directivei sunt mai bine îndeplinite printr-o propunere de regulament. Este puțin probabil ca beneficiile care decurg din implementarea sistemelor pentru API de către țările care le-au pus în aplicare să fi fost obținute fără intervenție din partea UE. Pe scurt, ideea care stă la baza regulamentului propus este convingerea că lipsa de armonizare în punerea în aplicare a directivei reprezintă un obstacol în calea eficacității și coerenței acesteia. |
|
5.4. |
CESE observă, de asemenea, necesitatea de a modifica directiva ca urmare a trecerii timpului de la intrarea sa în vigoare, în special din perspectiva dezvoltării tehnologiilor informației după 2004. Potrivit regulamentului propus, noul sistem va fi pe deplin compatibil cu soluțiile utilizate deja, precum Sistemul de Informații Schengen (SIS), Sistemul de informații privind vizele (VIS), sistemul Eurodac, Sistemul de intrare/ieșire (EES), Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și sistemul centralizat de identificare a statelor membre care dețin informații privind condamnările resortisanților țărilor terțe și ale persoanelor apatride (sistemul ECRIS-TCN). |
6. Eficiența soluțiilor propuse
|
6.1. |
CESE sprijină adoptarea unor soluții care vor asigura controale eficace la frontierele externe și o abordare coerentă în întregul spațiu Schengen, inclusiv în ceea ce privește posibilitatea de realizare a unor verificări prealabile ale călătorilor cu ajutorul datelor API. |
|
6.2. |
Cu toate acestea, indiferent de sprijinul general pentru regulamentul propus, CESE este îngrijorat de riscurile de abuz legate de centralizarea procesului de colectare și de transferare a datelor API, inclusiv, în special, a datelor cu caracter personal. Aceste temeri sunt justificate și de faptul că routerul prin care vor fi transmise datele se află încă în etapa de planificare – sarcinile de proiectare, construcție, dezvoltare, gestionare și întreținere tehnică au fost delegate agenției eu-LISA. |
|
6.3. |
CESE recunoaște că adoptarea regulamentului propus va avea un impact asupra bugetului și asupra nevoilor de personal ale eu-LISA și ale autorităților de frontieră competente ale statelor membre. Se estimează că costurile suplimentare vor include 45 de milioane EUR (33 de milioane EUR în actualul CFM) pentru înființarea routerului, 9 milioane EUR pe an începând cu 2029 pentru gestionarea tehnică a acestuia și aproximativ 27 de milioane EUR pentru statele membre – iar acest lucru va fi suportat de la bugetul UE. |
|
6.4. |
CESE apreciază detalierea precisă și cuprinzătoare a datelor incluse în datele API [definite la articolul 4 alineatele (2) și (3) din propunere] pentru îmbunătățirea și facilitarea controalelor la frontierele externe. |
|
6.5. |
CESE subliniază că regulamentul propus îi permite Comisiei să clarifice în detaliu numeroase probleme, în special probleme tehnice, prin intermediul unor acte delegate emise ulterior. Prin urmare, evaluarea finală a regulamentelor propuse depinde de dispozițiile detaliate emise în viitor, precum și de calitatea soluțiilor tehnice adoptate. |
|
6.6. |
În consecință, CESE este obligat să sublinieze preocupările legate de securitatea și protecția datelor. Din punctul de vedere al CESE, protecția eficace a datelor trebuie analizată în special în contextul protecției drepturilor fundamentale și, mai ales, a dreptului la viață privată și a dreptului la protecția datelor cu caracter personal, care include dreptul la informare cu privire la achiziția, stocarea și prelucrarea datelor personale. Prin urmare, CESE susține pe deplin noua obligație privind efectuarea unor audituri periodice cu privire la protecția datelor cu caracter personal. De asemenea, CESE sugerează să se analizeze dacă autoritățile naționale competente pentru protecția datelor ar trebui să se asigure că prelucrarea datelor API care sunt considerate date cu caracter personal este auditată mai frecvent de o dată la patru ani. |
|
6.7. |
Pentru a asigura cea mai bună performanță a routerului, este necesar să se asigure cooperarea între eu-LISA, statele membre și transportatorii aerieni. Prin urmare, obligația eu-LISA de a oferi formare celor interesați de utilizarea tehnică a routerului este un pas pozitiv în acest sens. |
|
6.8. |
CESE, ghidat de principiul proporționalității și de preocuparea pentru protecția maximă a datelor cu caracter personal, sprijină excluderea datelor precum naționalitatea, genul și data nașterii din obligația statistică. |
7. Importanța Regulamentului privind PNR (al doilea regulament propus)
|
7.1. |
CESE consideră că al doilea regulament propus este o modificare necesară și consecventă a sistemului de colectare și transmitere a datelor PNR în legătură cu reformarea datelor API. |
|
7.2. |
Prin urmare, unificarea sistemului prin adoptarea ambelor regulamente la nivelul UE și crearea unui router gestionat de eu-LISA vor spori, de asemenea, nivelul de securitate printr-un proces mai eficace de identificare a călătorilor care prezintă risc ridicat și vor confirma tiparul de călătorie al persoanelor care fac obiectul suspiciunilor. |
8. Costul regulamentelor
|
8.1. |
CESE conchide că adoptarea propunerilor de regulament va genera costuri la nivelul bugetului UE, cheltuieli pentru statele membre, precum și nevoi de investiții din partea industriei transporturilor aeriene (estimate la aproximativ 75 de milioane EUR, potrivit evaluării impactului), dar că, în schimb, beneficiile vor depăși costurile, deoarece costurile vor fi compensate de abordarea raționalizată și centralizată pentru transmiterea informațiilor către autoritățile naționale competente. |
|
8.2. |
Propunerile de regulament reduc cheltuielile de funcționare, precum și sancțiunile impuse de obicei din cauza datelor de călătorie care lipsesc sau sunt deficitare. În plus, intrarea în vigoare a regulamentelor va îmbunătăți supravegherea la punctele de trecere a frontierei și activitatea serviciilor din aeroporturi și a autorităților naționale de frontieră și va contribui, de asemenea, la îmbunătățirea securității și la combaterea imigrației ilegale. Ținând seama de toate cele de mai sus, CESE consideră că regulamentele propuse sunt justificate din perspectiva analizei cost-beneficiu pozitive, astfel cum se menționează în evaluarea impactului realizată de Comisie. |
9. Observații specifice
|
9.1. |
Comitetul subliniază importanța Cartei în procesul de aplicare a regulamentului propus, acordând atenție deosebită grupurilor vulnerabile, inclusiv persoanelor cu handicap. În acest sens, ar trebui să se țină seama de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și de contextul cauzelor pendinte actuale. |
|
9.2. |
Jurisprudența CJUE este deosebit de importantă pentru noile norme privind colectarea și transferul datelor PNR în cadrul instituțional propus, în special hotărârea în Cauza C-817/19. CESE propune, de asemenea, ca terminologia ambelor propuneri să țină seama în mod cuprinzător de jurisprudența consacrată a CJUE. |
|
9.3. |
După cum s-a menționat la punctul 1.6 de mai sus, CESE consideră că domeniul de aplicare este justificat în această etapă. Cu toate acestea, atunci când regulamentele fac obiectul unei evaluări a impactului ex-post, se sugerează Comisiei să evalueze necesitatea de a extinde domeniul de aplicare la alte moduri de transport, în special la cel maritim. În cadrul acestei evaluări, ar trebui luați în considerare factori precum specificul fiecărui mod de transport, sarcina administrativă impusă transportatorilor, eficacitatea și eficiența regulamentului în ceea ce privește securizarea frontierelor UE. |
|
9.4. |
După cum s-a menționat la punctul 1.7 de mai sus, CESE propune clarificări suplimentare cu privire la sancțiunile impuse operatorilor privați din sectorul aerian, la luarea în considerare a unui „prag de toleranță” la nivelul UE pentru erorile de colectare și transfer de date și la impunerea de sancțiuni numai în anumite condiții. |
|
9.5. |
CESE subliniază că intrarea în vigoare a regulamentelor propuse ar trebui să fie însoțită de o amplă campanie de informare, care ar putea contribui la comunicarea obiectivelor lor către public și ar reduce probabilitatea apariției unor circumstanțe neprevăzute în momentul punerii în aplicare a noilor dispoziții. |
Bruxelles, 27 aprilie 2023.
Președintele Comitetului Economic și Social European
Oliver RÖPKE
(1) Există două propuneri: (a) o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind colectarea și transferul de informații prealabile referitoare la pasageri (API) în vederea îmbunătățirii și facilitării controalelor la frontierele externe, de modificare a Regulamentului (UE) 2019/817 și a Regulamentului (UE) 2018/1726 și de abrogare a Directivei 2004/82/CE a Consiliului; și (b) o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind colectarea și transferul de informații prealabile referitoare la pasageri în scopul prevenirii, depistării, investigării și urmăririi penale a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/818.
(2) Directiva 2004/82/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind obligația operatorilor de transport de a comunica datele privind pasagerii (JO L 261, 6.8.2004, p. 24).
(3) Directiva (UE) 2016/681 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor (PNR) pentru prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave (JO L 119, 4.5.2016, p. 132).
(4) COM(2022) 729 final.
(5) COM(2022) 731 final.
(6) Comisia Europeană, Document de lucru al serviciilor Comisiei, Evaluarea Directivei 2004/82/CE a Consiliului privind obligația operatorilor de transport de a comunica datele privind pasagerii (Directiva API), Bruxelles, 8.9.2020, SWD(2020) 174 final.
|
29.6.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 228/103 |
Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind omologarea de tip a autovehiculelor și a motoarelor, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective, în ceea ce privește emisiile și durabilitatea bateriilor (Euro 7) și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 și (CE) nr. 595/2009”
[COM(2022) 586 final – 2022/0365(COD)]
(2023/C 228/14)
|
Raportor: |
Bruno CHOIX |
|
Coraportor: |
Guido NELISSEN |
|
Sesizare |
Parlamentul European, 15.12.2022 Consiliul Uniunii Europene, 21.12.2022 |
|
Temeiul juridic |
Articolele 114 și 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene |
|
Secțiunea competentă |
Comisia consultativă pentru mutații industriale |
|
Data adoptării în secțiune |
27.3.2023 |
|
Adoptat în sesiunea plenară |
27.4.2023 |
|
Sesiunea plenară nr. |
578 |
|
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri) |
140/1/3 |
1. Concluzii și recomandări
|
1.1. |
Industria autovehiculelor realizează în prezent cea mai mare transformare din istoria sa, și anume decarbonizarea și digitalizarea transportului rutier. Această nouă paradigmă va avea un impact profund asupra structurii industriei și asupra numărului și calității locurilor de muncă. Având în vedere amploarea tranziției, Comitetul Economic și Social European (CESE) solicită adoptarea unei politici industriale cuprinzătoare care să integreze cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile: economică, de mediu și socială. Dimensiunea ocupării forței de muncă trebuie abordată prin eforturi sporite privind formarea profesională, perfecționarea/recalificarea forței de muncă, programele regionale/locale de reconversie economică și reclasificarea profesională. Acestea trebuie sprijinite printr-un dialog social bine stabilit și prin ambiția de a asigura menținerea/crearea de locuri de muncă decente în acest sector. |
|
1.2. |
CESE sprijină introducerea standardelor de emisie Euro 7 ca element important pentru realizarea obiectivelor UE în materie de calitate a aerului înconjurător. În același timp, acest lucru va permite, de asemenea, UE să își mențină poziția de lider industrial în domeniul tehnologiilor auto nepoluante. |
|
1.3. |
Comitetul salută numeroasele îmbunătățiri aduse propunerii de regulament: prevenirea manipulării, utilizarea tehnologiilor digitale, reducerea complexității, integrarea vehiculelor electrice și a altor emisii decât cele de eșapament. |
|
1.4. |
Din mai multe motive, CESE solicită adoptarea unei abordări „realiste” și „eficiente din punctul de vedere al costurilor” la stabilirea noilor standarde de emisie: |
|
1.4.1. |
respectarea principiului proporționalității: întrucât este probabil ca motoarele cu ardere internă să devină o tehnologie depășită începând cu 2035, bugetele necesare pentru a se conforma noilor standarde nu vor mai fi disponibile pentru a investi direct în grupuri motopropulsoare curate; |
|
1.4.2. |
Mobilitatea individuală bazată pe autovehicule trebuie să rămână accesibilă din punct de vedere financiar pentru a evita „sărăcia în materie de mobilitate” (opțiunile alternative de transport nu sunt disponibile suficient în afara aglomerărilor urbane); |
|
1.4.3. |
Există riscul ca un cost prea ridicat al standardelor de emisie Euro 7 să fie contraproductiv, deoarece consumatorii vor amâna înlocuirea autovehiculului lor și vor continua să folosească vehiculul de care dispun, mai poluant, limitând astfel potențialele beneficii pentru sănătate ale standardelor de emisie Euro 7. |
|
1.5. |
Prin urmare, este important ca toate elementele noului regulament să se bazeze pe o analiză științifică a raportului costuri-beneficii. În acest sens, este imperativ ca toate părțile interesate să aibă aceeași înțelegere a modului în care sunt calculate costurile noilor standarde. |
|
1.6. |
CESE consideră că oferirea de stimulente consumatorilor ar accelera reînnoirea parcului auto și ar aduce beneficii semnificative pentru sănătate, deoarece înlocuirea vehiculelor Euro 1/I până la 5/V cu vehicule Euro 6/VI ar duce la o reducere cu 80 % a emisiilor de NOx. |
|
1.7. |
Comitetul solicită un proces de adoptare rapidă a regulamentului și o perioadă minimă de doi ani pentru autoturisme/vehicule comerciale și de trei ani pentru autobuzele și vehiculele grele de marfă pentru a garanta viabilitatea tehnică și economică a regulamentului propus. |
2. Contextul propunerii
|
2.1. |
Sectorul autovehiculelor reprezintă aproximativ 10 % din valoarea adăugată generată de industrie în UE și asigură locuri de muncă pentru 13 milioane de europeni, ceea ce reprezintă aproape 7 % din populația activă a UE. |
|
2.2. |
Industria autovehiculelor înregistrează o creștere continuă de peste un secol, însă, începând din 2018, se confruntă cu o recesiune și o criză a modelului său economic. Persistența situațiilor de criză a condus la o revizuire negativă a perspectivelor de redresare a producției mondiale de automobile, în special în Europa. |
|
2.3. |
În același timp, operatorii din industria autovehiculelor trebuie să integreze cele mai mari transformări pe care le-a cunoscut produsul automobilistic de la momentul inventării sale: electrificarea grupului motopropulsor și digitalizarea vehiculului. |
|
2.4. |
Confruntată cu această tranziție structurală, industria autovehiculelor trece astfel printr-o fază investițională intensă care îi afectează modelul economic, finanțată prin reducerea investițiilor în tehnologiile istorice (printre care motoarele cu combustie) și prin reducerea costurilor de producție. |
|
2.5. |
Totodată, introducerea electronicii de putere și a dimensiunii digitale deschide calea pentru noi concurenți și redefinește acest sector, fragilizând poziția producătorilor tradiționali de echipamente. Această tranziție reprezintă un factor important în evoluția ocupării forței de muncă. |
|
2.6. |
Din perspectivă cantitativă, ocuparea forței de muncă în acest sector industrial este în scădere, în concordanță cu reducerea capacității și cu simplificarea noilor sisteme de tracțiune. Din perspectivă calitativă, ocuparea forței de muncă evoluează puternic: necesitățile în materie de electrificare și digitalizare impun consolidarea cunoștințelor în noi domenii de competență în industria automobilelor. |
|
2.7. |
Această dinamică a ocupării forței de muncă se regăsește și în sectorul serviciilor auto: noile sisteme de tracțiune reduc nevoia de întreținere și implică o schimbare a competențelor. |
|
2.8. |
În acest context, propunerea Comisiei Europene privind noile standarde de emisie Euro 7 pentru autoturisme, vehicule comerciale, camioane și autobuze a fost publicată la 10 noiembrie 2022, după întârzieri repetate. |
|
2.9. |
Propunerea privind noile standarde de emisie Euro 7 face parte dintr-un set mult mai amplu de politici ale UE de combatere a poluării atmosferice generate de transporturi. Reglementările europene privind calitatea aerului înconjurător, inspecțiile tehnice periodice, emisiile de CO2, calitatea combustibililor, infrastructura pentru combustibili alternativi, vehiculele nepoluante și eurovinieta reflectă necesitatea de a reduce contribuția semnificativă a transporturilor la poluarea aerului. Acestea se completează reciproc pentru a atinge ambiția în materie de climă și de nepoluare a Pactului verde european și pentru a contribui la tranziția către o mobilitate durabilă. |
|
2.10. |
Noile standarde Euro 7 vor fi probabil ultimele aplicabile pentru automobilele prevăzute cu motoare cu combustie, deoarece, în cadrul programului „Pregătiți pentru 55” din 2021, s-a decis accelerarea decarbonizării sectorului autovehiculelor, fapt care a condus la un acord între Parlamentul European și Consiliu (la 27 octombrie 2022) prin care se prevedea reducerea emisiilor de CO2 ale autoturismelor cu 55 % până în 2030 și interzicerea vânzării de autoturisme noi prevăzute cu motoare cu combustie (inclusiv hibride) începând din 2035. |
3. Conținutul propunerii
Principalele modificări propuse de regulament sunt următoarele:
|
— |
autoturismelor și camioanelor, atât pe motorină, cât și pe benzină, li se vor aplica valori-limită de emisie mai stricte (deși limitele de NOx pentru autoturisme rămân la același nivel); |
|
— |
condițiile de testare pentru măsurarea emisiilor generate în condiții reale de conducere vor fi extinse, iar factorii de conformitate vor fi eliminați; |
|
— |
se va pune un accent mai mare pe călătoriile mai scurte: distanța pentru care se calculează bugetul de emisii în timpul pornirii la rece se va reduce de la 16 km la 10 km; |
|
— |
emisiile – altele decât cele de gaze de eșapament – de particule degajate la frânare și de microplastice provenite de la pneuri vor fi măsurate și reglementate; |
|
— |
cerințele în materie de durabilitate vor deveni mai stricte: 200 000 km sau 10 ani pentru autoturismele/vehiculele utilitare și 875 000 km fără limită de durată pentru camioane/autobuze; |
|
— |
va fi introdus un control continuu al emisiilor prin intermediul monitorizării la bord: senzorii vor măsura emisiile reale pe întreaga durată de viață a unui vehicul; |
|
— |
longevitatea bateriilor va fi evaluată prin verificarea evoluției capacității lor pe măsură ce kilometrajul crește; |
|
— |
existența unor norme mai stricte va garanta că vehiculele nu fac obiectul unor intervenții neautorizate; |
|
— |
se vor stabili valori limită de emisie pentru anumiți poluanți nereglementați anterior (amoniac pentru autoturisme, formaldehidă pentru camioane). Pentru prima dată, vor fi stabilite limite pentru emisiile evaporative în momentul alimentării cu combustibil. |
4. Observații generale
|
4.1. |
Deși în 2019 decesele premature atribuite expunerii la poluanți atmosferici au scăzut cu 33 % în UE-27 comparativ cu 2005, sunt în continuare necesare limite mai ambițioase. În acest sens, transportul rutier reprezintă 37 % din totalul emisiilor de NOx și se estimează că, în fiecare an, particulele fine în suspensie și oxizii de azot din traficul rutier sunt responsabile pentru peste 70 000 de decese premature în UE-27. |
|
4.2. |
Comisia a optat pentru o abordare „realistă” în stabilirea noilor norme. Autoturismele cu motoare cu ardere internă vor rămâne accesibile, chiar dacă este probabil ca înăsprirea standardelor aplicabile autovehiculelor cu motoare diesel să accelereze scăderea ofertei de acest tip de vehicule. Totodată, ar trebui să se țină seama de faptul că noile standarde privind emisiile de CO2 vor avea, de asemenea, un impact asupra prețului de achiziție al vehiculelor. |
|
4.3. |
Deși mai puțin ambițios decât se preconizase cu privire la stabilirea valorilor emisiilor, standardul Euro 7 constituie o revizuire majoră care abordează o serie de deficiențe ale standardului Euro 6, cum ar fi riscul de manipulare, complexitatea normelor, îmbătrânirea vehiculelor și emisiile generate în condiții reale de conducere. De asemenea, acesta adoptă o abordare mult mai amplă prin integrarea vehiculelor electrice și a emisiilor, altele decât cele provenite din gaze de eșapament. |
|
4.4. |
Presiunea normativă exercitată de standardele de emisie Euro succesive a stimulat inovarea în ceea ce privește proiectarea sistemelor de control al emisiilor și a grupurilor motopropulsoare și a contribuit la poziția de lider industrial a Uniunii. Din acest motiv, este important ca standardele UE să-și mențină avansul față de standardele în curs de elaborare de pe piețele-cheie. Ocuparea unei poziții de avangardă cu privire la integrarea tehnologiilor digitale și curate constituie un atu important pentru accesul pe piețele internaționale. În acest sens, ar trebui avute în vedere, de asemenea, standarde mai ambițioase, cum ar fi cerințele de sustenabilitate ale SUA (240 000 km sau 15 ani). |
|
4.5. |
CESE consideră că oferirea de stimulente consumatorilor ar putea accelera reînnoirea parcului auto, ceea ce ar avea un impact evident asupra calității aerului și a reducerii emisiilor. Înlocuirea parcului auto vechi cu cele mai recente vehicule conforme cu standardul Euro 6, combinată cu electrificarea în curs, ar conduce la o reducere semnificativă (cu 80 %) a emisiilor de NOx generate de transportul rutier până în 2035. |
|
4.6. |
CESE solicită o analiză solidă și științifică a raportului costuri-beneficii pentru fiecare dintre noile elemente care urmează să fie reglementate, pentru a clarifica în ce măsură aceste cerințe, luate separat, ar putea contribui la reduceri ale emisiilor eficiente din punctul de vedere al costurilor. În acest sens, este important ca toate părțile interesate să aibă aceeași înțelegere a analizei costurilor suplimentare legate de punerea în aplicare a standardului Euro 7. |
|
4.7. |
CESE este convins că mobilitatea individuală bazată pe autovehicule trebuie să rămână accesibilă și abordabilă pentru toți, în special pentru persoanele care nu au acces la mijloace de transport public de calitate (sau la alte soluții de transport). Prin urmare, Comitetul solicită industriei autovehiculelor să mențină în continuare o ofertă de vehicule din categoria de bază, accesibile tuturor. Având în vedere că prețurile autovehiculelor cresc mult mai repede decât puterea de cumpărare și că serviciile de mobilitate partajată nu reprezintă încă o alternativă valabilă, Comitetul este convins că a sosit momentul să se țină seama în mod serios de problema „sărăciei în materie de mobilitate”. |
|
4.8. |
În general, CESE consideră că ar trebui găsit un echilibru între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile. Investițiile atât în tranziția către vehiculele electrice, cât și în reproiectarea motorului cu combustie ar putea crea dezavantaje concurențiale pentru industria europeană a autovehiculelor în raport cu producătorii care produc numai vehicule electrice sau cu producătorii străini de automobile care nu sunt supuși acelorași obligații. În plus, trebuie să se evite ca prețurile prea ridicate pentru autoturismele conforme cu standardul Euro 7 să ducă la amânarea de către consumatori a înlocuirii autoturismelor lor mai poluante. Acest lucru ar reduce în mod semnificativ potențialele beneficii ale standardului Euro 7, provocând în același timp restructurări industriale ca urmare a prăbușirii vânzărilor. |
|
4.9. |
Având în vedere amploarea transformării, CESE solicită o politică industrială coerentă, capabilă să facă față triplei provocări cu care se confruntă industria autovehiculelor:
|
5. Observații specifice
|
5.1. |
În proiectul său, Comisia prevede două date de aplicare: iulie 2025 pentru vehiculele ușoare și iulie 2027 pentru vehiculele grele. În ambele cazuri, data corespunde datei la care statele membre vor trebui să refuze înmatricularea vehiculelor care nu respectă Regulamentul Euro 7.
Alegerea acestor date ridică semne de întrebare, în special în ceea ce privește vehiculele ușoare. |
|
5.1.1. |
Propunerea ca termenul să fie iulie 2025 pare nerealistă. Într-adevăr, producătorii vor trebui să își modifice producția cu câteva luni înainte de acest termen limită pentru a evita fabricarea de stocuri de vehicule Euro 6 care nu vor mai putea fi înmatriculate și, de obicei, omologarea întregului parc auto durează mai mult de un an. Prin urmare, omologările ar trebui să demareze la începutul anului 2024, adică imediat după adoptarea Regulamentului Euro 7 și, eventual, înainte de publicarea legislației de punere în aplicare a acestuia.
Propunerea ca termenul să fie iulie 2027 pentru vehiculele grele poate părea mai adecvată, dar trebuie avut în vedere timpul necesar pentru a dezvolta soluții tehnice inovatoare, cum ar fi catalizatorul încălzit electric, care vor fi necesare pentru atingerea limitelor de emisii propuse. Prin urmare, CESE consideră că, pentru a asigura viabilitatea tehnică și economică a regulamentului propus, este necesară o adoptare rapidă a regulamentului și o perioadă minimă (după adoptarea acestuia) de doi ani pentru autoturisme/vehiculele utilitare și de trei ani pentru autobuze și vehicule grele de marfă. |
|
5.2. |
În ceea ce privește vehiculele ușoare, proiectul de regulament prevede ca diferitele limite de emisii pentru vehiculele comerciale în funcție de masa acestora să fie înlocuite cu un singur set de valori care să acopere toate vehiculele utilitare, cu condiția ca raportul putere/masă să rămână sub 35 kW/t. Acest efort de simplificare este lăudabil, însă este probabil să aibă un impact semnificativ asupra activității sectorului vehiculelor utilitare ușoare, îndeosebi în cazul vehiculelor transformate, cu atât mai mult cu cât datele de aplicare pentru vehiculele utilitare ușoare și grele nu coincid. În acest context, CESE solicită derogări și flexibilitate în ceea ce privește aplicarea, de exemplu, în cazul transformării unui vehicul utilitar ușor din categoria N1 (masă mai mică de 3 500 kg) într-un microbuz din categoria M2 (masă mai mică de 5 000 kg). |
|
5.3. |
Ca parte a ambiției digitale a Pactului verde, Comisia propune introducerea în vehiculele utilitare ușoare și grele a unui dispozitiv inovator de monitorizare la bord numit OBM („On Board Monitoring”), conceput pentru a înregistra continuu nivelul emisiilor poluante de la bordul vehiculului, pentru:
|
|
5.4. |
În ceea ce privește vehiculele ușoare, valorile limită propuse de Comisie pot părea lipsite de ambiție, deoarece corespund, în principiu, armonizării în raport cu cea mai scăzută valoare prevăzută de Regulamentul Euro 6 pentru motoarele pe benzină și motorină. Cu toate acestea, este important de remarcat că:
|
|
5.5. |
Având în vedere că microplasticele provenite din pneuri reprezintă una dintre cele mai importante surse de poluare a oceanelor și că nu a fost încă stabilită nicio limită din cauza lipsei unei proceduri la nivelul ONU, este urgent ca o astfel de procedură să fie elaborată cât mai curând posibil. |
|
5.6. |
CCMI se întreabă dacă este necesar să se introducă standarde privind emisiile de amoniac pentru autoturisme. Întrucât sectorul transporturilor este responsabil pentru mai puțin de 1 % din emisiile de amoniac din Europa, costul acestei măsuri nu pare să fie proporțional cu beneficiile. De asemenea, CCMI ridică semne de întrebare cu privire la oportunitatea de a impune vehiculelor un sistem de limitare a emisiilor evaporative în momentul alimentării cu combustibil, având în vedere că Europa a pus deja în aplicare un dispozitiv de recuperare la nivelul pompei de distribuție a combustibilului. |
|
5.7. |
În ceea ce privește vehiculele grele, valorile limită propuse de Comisie reprezintă o schimbare radicală în raport cu valorile din Regulamentul Euro 6, prevăzându-se obiective de reducere de, respectiv, - 80 % pentru NOx și numărul de particule și de până la - 95 % pentru CO. Pe de altă parte, ca urmare a impactului lor asupra efectului de seră, Comisia propune reglementarea individuală a pragurilor de CH4 (metan) și de N2O (protoxid de azot) la un nivel deosebit de scăzut pentru acesta din urmă. Desigur, aceste schimbări vor necesita investiții semnificative de care va trebui să se țină seama în viitoarele discuții privind traiectoria emisiilor de CO2 ale vehiculelor grele (1). |
Bruxelles, 27 aprilie 2023.
Președintele Comitetului Economic și Social European
Oliver RÖPKE
(1) COM(2023) 88 final.
|
29.6.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 228/108 |
Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2011/36/UE privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia”
[COM(2022) 732 final – 2022/0426(COD)]
și privind „Raport al Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Raport privind progresele înregistrate cu privire la combaterea traficului de persoane (Al patrulea raport)”
[COM(2022) 736 final]
(2023/C 228/15)
|
Raportor: |
José Antonio MORENO DÍAZ |
|
Coraportor: |
Pietro Vittorio BARBIERI |
|
Sesizare |
Comisia Europeană, 8.2.2023 |
|
Temei juridic |
Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene |
|
Secțiunea competentă |
Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie |
|
Data adoptării în secțiune |
3.4.2023 |
|
Data adoptării în sesiunea plenară |
27.4.2023 |
|
Sesiunea plenară nr. |
578 |
|
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri) |
125/01/01 |
1. Concluzii și recomandări
|
1.1. |
Traficul de ființe umane este o infracțiune revoltătoare și o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale persoanelor. Strategia Uniunii Europene în materie de securitate adoptată în 2020 semnalează rolul criminalității organizate în traficul de persoane și suferința umană pe care o implică. |
|
1.2. |
În 2011 a fost adoptată Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (1) privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia. În 2021, Comisia Europeană a adoptat Strategia UE privind combaterea traficului de persoane 2021-2025 și a indicat că punerea în aplicare a directivei ar trebui evaluată, pentru a o îmbunătăți. |
|
1.3. |
Comitetul Economic și Social European (CESE) salută cel de-al patrulea raport privind progresele înregistrate cu privire la combaterea traficului de persoane, care evidențiază evoluția fenomenului, precum și propunerea de modificare a Directivei privind combaterea traficului de persoane. Directiva urmărește să prevină și să lupte împotriva traficului de persoane și să protejeze victimele. În acest scop, ea este structurată prin trei cadre de acțiune: (i) incriminarea, investigarea și urmărirea penală a traficului de persoane, inclusiv definirea infracțiunilor, a pedepselor și a sancțiunilor; (ii) asistență, sprijin și protecție pentru victimele traficului de persoane; și (iii) prevenirea traficului de ființe umane. |
|
1.4. |
CESE salută extinderea definiției diferitelor forme de exploatare. CESE este de acord că aceste infracțiuni ar trebui înțelese ca o listă neexhaustivă, deoarece, din păcate, formele de exploatare capătă noi fațete în fiecare zi; consideră că statele membre ar trebui să înțeleagă problema traficului de persoane din această perspectivă, având o imagine de ansamblu cuprinzătoare a aspectelor legate de exploatare. |
|
1.5. |
CESE consideră că perspectiva de gen în conținutul și punerea în aplicare a directivei ar trebui consolidată, având în vedere că marea majoritate a victimelor sunt femei și fete. În mod similar, ar trebui să se acorde atenție situațiilor de vulnerabilitate care pot favoriza recrutarea și exploatarea de către rețelele infracționale și de către alții. În plus, este necesar să se acorde mai multă atenție altor grupuri vulnerabile, inclusiv refugiaților, solicitanților de azil și persoanelor fără acte de identitate sau care au un statut de rezident precar. |
|
1.6. |
CESE salută trimiterea explicită la dimensiunea online a infracțiunilor de trafic de persoane. Utilizarea noilor tehnologii a încurajat infracțiunile de trafic de persoane, facilitând și permițând un acces mai larg la victime și exploatarea acestora și îngreunând monitorizarea câștigurilor de pe urma acestor infracțiuni. |
|
1.7. |
CESE sprijină dezvoltarea de către Comisie a unui sistem de sancționare mai bun. Întrucât evaluarea a arătat că majoritatea statelor membre nu au dezvoltat pe deplin măsurile de sancționare opționale, noul sistem obligatoriu, care face distincția între infracțiunile obișnuite și cele agravate, consolidează lupta împotriva infracțiunilor de trafic de persoane. |
|
1.8. |
CESE salută, de asemenea, faptul că persoanele juridice pot fi penalizate prin sancțiuni care le pot exclude de la ajutor sau sprijin public, închiderea temporară sau permanentă a localurilor sau interdicția temporară sau permanentă de a exercita activități comerciale. CESE consideră că utilizarea conștientă a serviciilor provenite din exploatare ar putea fi legată de Directiva privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor, astfel încât și întreprinderile care beneficiază de diferite forme de exploatare să poată fi trase la răspundere. |
|
1.9. |
CESE consideră că directiva ar trebui să acorde o mai mare atenție victimelor traficului de persoane, și ar dori să reamintească obligația statelor membre de a le acorda asistență, de a le proteja și de a asigura, pe cât posibil, incluziunea lor socială. În afară de a reaminti necesitatea de a nu pedepsi victimele traficului de persoane, directiva ar trebui să consolideze mecanismele și instrumentele de asistență și sprijinire a victimelor, în special în cazul grupurilor vulnerabile. |
|
1.10. |
CESE solicită Comisiei să includă în propunerea sa de directivă necesitatea de a respecta Directiva 2004/81/CE a Consiliului (2) din 2004 privind permisul de ședere eliberat resortisanților țărilor terțe care sunt victime ale traficului de persoane sau care au făcut obiectul unei facilitări a imigrației ilegale și care cooperează cu autoritățile competente. |
|
1.11. |
CESE reiterează importanța eforturilor de prevenire a traficului de persoane, subliniind necesitatea de a reduce cererea pentru toate formele de exploatare. Așa cum se remarca în raport, cererea de forță de muncă ieftină sau de prostituție continuă să crească, chiar dacă acestea sunt adesea legate de existența unor infracțiuni de trafic de persoane. |
|
1.12. |
CESE este de acord cu necesitatea de a îmbunătăți colectarea datelor, dar și de a îmbunătăți instrumentele pentru o mai bună identificare a acestor infracțiuni. Așa cum se evidenția în raport, este evident că există un număr semnificativ de cazuri neraportate, situație care trebuie, de asemenea, corectată și abordată în mod coordonat și prin colaborare între statele membre, precum și cu instituțiile europene. |
|
1.13. |
CESE consideră că ar trebui să se valorifice ocazia oferită de prezentarea acestei propuneri de directivă pentru a sensibiliza și a comunica mai bine cu privire la necesitatea de a consolida lupta împotriva traficului de persoane. Încălcarea drepturilor care decurg din diferite tipuri de exploatare necesită un răspuns cuprinzător și multidimensional, în care rolul cetățenilor în lupta împotriva impunității și a normalizării acestor forme de abuz este esențial. |
|
1.14. |
CESE reamintește că printre factorii care influențează traficul de persoane se numără: „feminizarea sărăciei”, accesul diferit la studii și resurse pentru bărbați și femei, inegalitățile medicale și în materie de sănătate, răspândirea violenței bazate pe gen la nivel mondial și, mai general, disparitatea socială dintre bărbați și femei. |
|
1.15. |
Este important și necesar ca statele membre să dezvolte noi mecanisme naționale de sesizare, care să implice organizațiile societății civile în identificarea victimelor și în furnizarea de servicii de sprijin. Ar putea fi instituit un instrument suplimentar pentru fiecare stat membru: un organism independent de monitorizare și asigurare, care să includă un raportor național însărcinat cu monitorizarea eficacității măsurilor puse în aplicare de statele membre în lupta împotriva traficului de persoane, desfășurarea de activități de cercetare și colaborarea cu părțile interesate din sectorul public și privat care se ocupă de acest fenomen la diferite niveluri. |
2. Observații generale
|
2.1. |
Traficul de persoane a fost definit la nivel internațional de ONU în 2000, și anume:
|
|
2.2. |
Traficul de ființe umane este o infracțiune revoltătoare și o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale persoanelor. Strategia Uniunii Europene în materie de securitate adoptată în 2020 semnalează rolul criminalității organizate în traficul de persoane și suferința umană pe care o implică. |
|
2.3. |
În 2011 a fost adoptată Directiva 2011/36/UE privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia (Directiva privind combaterea traficului de persoane). Adoptarea acestei directive a reprezentat un pas important în armonizarea normelor între statele membre. În 2021, Comisia a adoptat Strategia UE privind combaterea traficului de persoane 2021-2025 și a indicat că punerea în aplicare a directivei ar trebui evaluată, pentru a îmbunătăți punerea sa în aplicare. |
|
2.4. |
Evaluarea efectuată de Comisie acoperă perioada de transpunere a directivei (aprilie 2013-martie 2022) și a utilizat date colectate la nivel european și informații calitative rezultate în urma discuțiilor cu experți și entități specializate. |
|
2.5. |
Evaluarea internă a Comisiei a evidențiat dificultățile de identificare corectă a numărului real de victime, întrucât cifra de 55 314 persoane identificate în perioada 2013-2022 este considerată o subestimare. Exploatarea sexuală continuă să fie cea mai răspândită formă de exploatare a traficului de persoane – reprezentând 55,7 % din cazurile raportate în 2021 –, căpătând o importanță tot mai mare exploatarea prin muncă, în special în sectoare precum agricultura, construcțiile și serviciile de îngrijire. Copiii victime reprezintă 21 % din total, în timp ce femeile și fetele reprezintă 75 % din victimele traficului de persoane. |
|
2.6. |
Evaluarea și raportul observă că nivelul urmăririlor penale și al condamnărilor este foarte scăzut, ceea ce poate contribui la o cultură a impunității în rândul traficanților. Platformele de comunicare socială au deschis noi oportunități pentru rețelele infracționale care operează în UE, majoritatea fiind implicate în traficul de persoane. Războiul din Ucraina poate duce, de asemenea, la o creștere a introducerii ilegale de persoane și a traficului de persoane. Traficul de ființe umane rămâne o infracțiune cu risc scăzut și cu profituri mari. |
|
2.7. |
Deși directiva a servit la stabilirea unui cadru comun al legislației privind combaterea traficului de persoane, aceasta a evidențiat, de asemenea, cât este de dificil să se avanseze în lupta împotriva anumitor forme de exploatare care nu sunt acoperite de definiția traficului de persoane și de infracțiunile transfrontaliere. Directiva identifică, de asemenea, domeniile în care sunt necesare îmbunătățiri în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a traficanților, precum și necesitatea de a îmbunătăți capacitățile polițienești și judiciare pentru a efectua anchete financiare legate de trafic. |
|
2.8. |
Deși directiva se axează și pe protecția împotriva traficului de persoane, evaluarea a arătat că se pot aduce îmbunătățiri, printre altele, în ceea ce privește aspecte precum aplicarea principiilor neurmăririi penale și neincriminării victimelor; protecția victimelor în cadrul anchetelor sau al procedurilor judiciare și furnizarea de asistență adaptată la caracteristicile și nevoile victimelor, în special ale copiilor și grupurilor vulnerabile. Colectarea și prelucrarea deficitară a datelor sunt, de asemenea, identificate ca fiind o problemă. |
|
2.9. |
Evaluarea recunoaște importanța directivei ca punct de cotitură în lupta împotriva traficului de persoane în UE. În același timp, subliniază necesitatea înregistrării de progrese în dezvoltarea de instrumente pentru a îmbunătăți monitorizarea, prevenirea, urmărirea penală și aducerea în fața justiției a traficului de persoane și a traficanților, precum și pentru a îmbunătăți asistența acordată victimelor. |
|
2.10. |
În acest context, propunerea prezentată de Comisie este o propunere de modificare a Directivei 2011/36/UE privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia. Propunerea urmărește să ofere o serie de măsuri pentru a îmbunătăți prevenirea și combaterea traficului de persoane în UE, precum și pentru a îmbunătăți protecția victimelor. |
3. Directiva privind combaterea traficului de persoane
|
3.1. |
Directiva privind combaterea traficului de persoane urmărește să prevină și să combată traficul de persoane și să protejeze victimele. În acest scop, ea este structurată prin trei cadre de acțiune: (i) incriminarea, investigarea și urmărirea penală a traficului de persoane, inclusiv definirea infracțiunilor, a pedepselor și a sancțiunilor; (ii) asistență, sprijin și protecție pentru victimele traficului de persoane; și (iii) prevenirea traficului de ființe umane. |
|
3.2. |
CESE salută propunerea de modificare a acestei directive, deoarece este de acord cu necesitatea unor progrese și îmbunătățiri suplimentare în lupta împotriva traficului de persoane și în protecția victimelor. CESE este de acord că infracțiunea de trafic de persoane a devenit o amenințare din ce în ce mai mare, într-un context mai dificil decât cel din 2011. |
|
3.3. |
CESE salută extinderea definiției diferitelor forme de exploatare și faptul că raportul face referire la aceste diverse forme. Chiar dacă exploatarea sexuală continuă să fie cea mai răspândită formă de trafic de persoane, urmată de exploatarea prin muncă, există alte forme de exploatare care sunt incluse în directivă (exploatare în scopul cerșitului, al desfășurării de activități infracționale sau al traficului de organe), dintre care unele au crescut la rândul lor în ultimii ani. În mod similar, au apărut și alte formule care nu erau incluse în directivă, dar care ar putea, de asemenea, să fie considerate forme de trafic, cum ar fi căsătoriile forțate, maternitatea de substituție sau adopțiile ilegale. În opinia CESE, ar fi binevenită includerea unei trimiteri la „condiții de muncă extrem de abuzive”, astfel cum se reflectă în Directiva UE privind sancțiunile la adresa angajatorilor. CESE consideră că sunt necesare mai multe orientări din partea Comisiei cu privire la definițiile tuturor formelor posibile, pentru a asigura o aplicare mai uniformă de către statele membre. |
|
3.4. |
CESE este de acord că aceste infracțiuni ar trebui înțelese ca o listă neexhaustivă, deoarece, din păcate, formele de exploatare capătă noi fațete în fiecare zi; consideră că statele membre ar trebui să înțeleagă problema traficului de persoane din această perspectivă, având o imagine de ansamblu cuprinzătoare a aspectelor legate de exploatare. |
|
3.5. |
CESE consideră că perspectiva de gen în conținutul și punerea în aplicare a directivei ar trebui consolidată, având în vedere că marea majoritate a victimelor sunt femei și fete. În mod similar, ar trebui să se acorde atenție grupurilor vulnerabile specifice, inclusiv refugiaților, solicitanților de azil și persoanelor fără acte de identitate sau care au un statut de rezident precar, precum și situațiilor de vulnerabilitate care pot facilita recrutarea și exploatarea de către rețelele infracționale. Subliniază că printre factorii care influențează traficul de persoane se numără: „feminizarea sărăciei”, accesul diferit la studii și resurse pentru bărbați și femei, inegalitățile medicale și în materie de sănătate, răspândirea violenței bazate pe gen la nivel mondial și, mai general, disparitatea socială dintre bărbați și femei. |
|
3.6. |
CESE salută trimiterea explicită la dimensiunea online a infracțiunilor de trafic de persoane. Utilizarea noilor tehnologii a încurajat infracțiunile de trafic de persoane, facilitând și permițând un acces mai larg la victime și exploatarea acestora și îngreunând monitorizarea câștigurilor de pe urma acestor infracțiuni. Platformele de comunicare socială au facilitat recrutarea și exploatarea victimelor, și au integrat noi abuzuri în situațiile de exploatare, cum ar fi distribuirea de imagini, materiale video etc. |
|
3.7. |
CESE sprijină dezvoltarea de către Comisie a unui sistem de sancționare mai bun. Întrucât evaluarea a arătat că majoritatea statelor membre nu au dezvoltat pe deplin măsurile de sancționare opționale, noul sistem obligatoriu, care face distincția între infracțiunile obișnuite și cele agravate, consolidează lupta împotriva infracțiunilor de trafic de persoane. |
|
3.8. |
CESE salută, de asemenea, faptul că persoanele juridice pot fi penalizate prin sancțiuni care le pot exclude de la ajutor sau sprijin public, închiderea temporară sau permanentă a localurilor sau interdicția temporară sau permanentă de a exercita activități comerciale. CESE consideră că utilizarea conștientă a serviciilor provenite din exploatare ar putea fi legată de Directiva privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor, astfel încât și întreprinderile care beneficiază de diferite forme de exploatare să poată fi trase la răspundere. Experiențele cu cazurile de exploatare prin muncă pot constitui o referință. |
|
3.9. |
CESE consideră ca fiind un progres modificarea propusă, care incriminează utilizarea serviciilor sau a activităților care își au originea în exploatare, știind că persoana care furnizează serviciul sau activitatea este victima unei infracțiuni de trafic de persoane, și anume utilizarea în cunoștință de cauză (knowing use) a serviciilor de exploatare; în plus, aceasta poate fi însoțită de măsuri mai stricte din partea statelor membre. CESE consideră că este important să se ofere mai mult sprijin statelor membre pentru a putea pune în aplicare acest aspect, să se evalueze impactul acestui punct atât asupra prevenirii, cât și asupra urmăririi penale a traficului de persoane în raportul privind transpunerea care urmează să fie prezentat de Comisie Parlamentului și Consiliului, pentru a se asigura că acesta nu a avut efecte negative asupra victimelor sau grupurilor vulnerabile și că reprezintă un progres în ceea ce privește „cultura impunității” față de aceste infracțiuni. |
|
3.10. |
CESE consideră că este oportun ca Comisia să adapteze cadrul de reglementare și de sancționare la mediul online. În acest sens, este deosebit de pozitiv faptul că directiva include înghețarea și confiscarea activelor, în conformitate cu cadrele de reglementare stabilite de Uniunea Europeană în această privință. Activele recuperate de la autorii infracțiunilor ar trebui să devină disponibile pentru despăgubirea victimelor, iar victimele ar trebui să aibă prioritate pe ordinea de prioritate a creditorilor. |
|
3.11. |
CESE salută faptul că Comisia subliniază necesitatea de a îmbunătăți cooperarea în materie de trafic de persoane între diferite state membre. Cooperarea transfrontalieră este esențială și poate fi îmbunătățită prin schimbul de informații sau prin acțiuni comune, precum și prin formarea personalului profesionist care se ocupă de victimele transfrontaliere, în special a autorităților de aplicare a legii. |
|
3.12. |
Este important și necesar ca statele membre să dezvolte noi mecanisme naționale de sesizare, care să implice organizațiile societății civile în identificarea victimelor și în furnizarea de servicii de sprijin. CESE consideră că Comisia ar trebui să sprijine statele membre în crearea sau consolidarea acestor instrumente, care pot fi coordonate la nivel european pentru a îmbunătăți îngrijirea și protecția victimelor traficului de persoane. Ar fi necesare progrese în crearea unui instrument european de sesizare, pentru a îmbunătăți armonizarea în ceea ce privește îngrijirea și asistența acordată victimelor și dezvoltarea sistemelor de sprijin pentru victime. Ar putea fi instituit un instrument suplimentar pentru fiecare stat membru: un organism independent de monitorizare și asigurare, care să includă un raportor național însărcinat cu monitorizarea eficacității măsurilor puse în aplicare de statele membre în lupta împotriva traficului de persoane, desfășurarea de activități de cercetare și colaborarea cu părțile interesate din sectorul public și privat care se ocupă de acest fenomen la diferite niveluri. |
|
3.13. |
CESE consideră că directiva ar trebui să acorde o mai mare atenție victimelor traficului de persoane, și ar dori să reamintească obligația statelor membre de a le acorda asistență, de a le proteja și de a asigura, pe cât posibil, incluziunea lor socială. În afară de a reaminti necesitatea de a nu pedepsi victimele traficului de persoane, directiva ar trebui să consolideze mecanismele și instrumentele de asistență și sprijinire a victimelor, în special în cazul grupurilor vulnerabile, cum ar fi minorii, minoritățile, refugiații sau migranții fără acte de identitate. De asemenea, ar trebui să exploreze și să consolideze în continuare instrumentele de despăgubire și de prevenire a victimelor, inclusiv mecanisme sigure de depunere a plângerilor și denunțurilor, precum și fonduri de despăgubire. |
|
3.14. |
Integrarea în țara de destinație se realizează prin punerea la dispoziția victimelor traficului de persoane a unor proiecte personalizate de asistență, informare, formare și responsabilizare, prin: primirea în structuri protejate specifice; eliberarea obligatorie a unui permis de ședere, ca o condiție sine qua non pentru ieșirea din trafic; asistență medicală, informare și prevenție în materie de sănătate; sprijin psihologic și mediere culturală; informații și consiliere socială și juridică; cursuri de limbă și de alfabetizare; evaluarea aptitudinilor și competențelor; orientare și formare profesională; integrarea pe piața forței de muncă. |
|
3.15. |
Directiva nu abordează modificarea legislației în ceea ce privește protecția drepturilor victimelor și nici asistența și sprijinul pentru persoanele care au făcut obiectul traficului, domenii în care există încă multe posibilități de îmbunătățire. CESE reamintește că Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului (3) de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității abordează, printre altele, nevoile specifice ale anumitor categorii de victime ale traficului de persoane, abuzul sexual, exploatarea sexuală și pornografia infantilă. |
|
3.16. |
CESE solicită Comisiei să includă în propunerea sa de modificare a directivei necesitatea de a respecta Directiva 2004/81/CE. |
|
3.17. |
Cooperarea victimei ar trebui înțeleasă ca dorința de a se alătura unui proiect individual de integrare socială și de ieșire din exploatare. Un permis de ședere nu poate fi acordat numai celor care decid să coopereze cu justiția, întrucât alternativa la traficul de persoane, și anume accesul la servicii teritoriale care generează capacitare și responsabilizare, trece, în mod inevitabil, prin emiterea unui permis de ședere. |
|
3.18. |
Victimele sunt reticente la a depune mărturie împotriva traficanților lor. Ele trăiesc adesea într-o stare de șantaj permanent, iar mărturiile lor le obligă să își riște viața și pe cea a familiilor lor. În această privință, trebuie amintit că consimțământul unei victime a traficului de persoane la exploatare este lipsit de relevanță [articolul 3 litera (b) din Protocolul Națiunilor Unite privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane – 2000]. |
|
3.19. |
De asemenea, CESE solicită Comisiei să depună eforturi pentru punerea în aplicare a recomandărilor cuprinse în publicația sa intitulată Drepturile de care beneficiază victimele traficului de persoane în UE (4), astfel încât statele membre să acorde întotdeauna permise de ședere victimelor traficului de persoane în următoarele cazuri:
Totodată, CESE invită statele membre să utilizeze mai mult posibilitatea de a oferi permise de ședere victimelor din motive umanitare sau personale, chiar și atunci când condițiile de mai sus nu sunt îndeplinite. |
|
3.20. |
CESE reiterează importanța eforturilor de prevenire a traficului de persoane, subliniind necesitatea de a reduce cererea pentru toate formele de exploatare. Cererea de forță de muncă ieftină sau de prostituție continuă să crească, chiar dacă acestea sunt adesea legate de existența unor infracțiuni de trafic de persoane. |
|
3.21. |
CESE consideră că ar trebui consolidate numeroasele activități menite să îmbunătățească informarea și sensibilizarea cu privire la aceste aspecte, inclusiv prin explorarea unor noi instrumente de comunicare, formare, programe educaționale și campanii de sensibilizare pentru a consolida lupta împotriva traficului în toate statele membre. |
|
3.22. |
CESE este de acord cu necesitatea de a îmbunătăți colectarea datelor, dar și calitatea instrumentelor pentru o mai bună identificare a acestor infracțiuni. Este evident că există un număr semnificativ de cazuri neraportate, situație care trebuie, de asemenea, corectată și abordată în mod coordonat și prin colaborare între statele membre, precum și cu instituțiile europene. Propunerea de raport statistic anual privind traficul poate contribui la obținerea unor date mai bune, la îmbunătățirea acțiunilor și, de asemenea, la o mai mare sensibilizare a publicului cu privire la aceste infracțiuni. |
|
3.23. |
În mod similar, CESE salută recunoașterea de către Comisie a necesității de a prezenta Parlamentului și Consiliului European un raport anual privind activitatea statelor membre în ceea ce privește acțiunile de combatere a traficului de persoane, în care să se evidențieze punerea în aplicare a acțiunilor și impactul acestora. |
|
3.24. |
CESE consideră că ar trebui să se valorifice ocazia oferită de prezentarea acestei propuneri de modificare a directivei pentru a sensibiliza și a comunica mai bine cu privire la necesitatea de a consolida lupta împotriva traficului de persoane. Încălcarea drepturilor care decurg din diferite tipuri de exploatare necesită un răspuns cuprinzător și multidimensional, în care rolul cetățenilor în lupta împotriva impunității și a normalizării acestor abuzuri este esențial. |
Bruxelles, 27 aprilie 2023.
Președintele Comitetului Economic și Social European
Oliver RÖPKE
(1) Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia, precum și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/629/JAI a Consiliului (JO L 101, 15.4.2011, p. 1).
(2) Directiva 2004/81/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind permisul de ședere eliberat resortisanților țărilor terțe care sunt victime ale traficului de persoane sau care au făcut obiectul unei facilitări a imigrației ilegale și care cooperează cu autoritățile competente (JO L 261, 6.8.2004, p. 19).
(3) Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului (JO L 315, 14.11.2012, p. 57).
(4) Drepturile de care beneficiază victimele traficului de persoane în UE.
|
29.6.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 228/114 |
Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1020 și a Directivei (UE) 2019/904 și de abrogare a Directivei 94/62/CE”
[COM(2022) 677 final – 2022/0396 (COD)]
(2023/C 228/16)
|
Raportor: |
István KOMORÓCZKI |
|
Coraportor: |
Panagiotis GKOFAS |
|
Sesizare |
Parlamentul European, 13.3.2023 Consiliu, 8.3.2023 |
|
Temei juridic |
Articolele 114 și 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene |
|
Secțiunea competentă |
Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului |
|
Data adoptării în secțiune |
13.4.2023 |
|
Data adoptării în sesiunea plenară |
27.4.2023 |
|
Sesiunea plenară nr. |
578 |
|
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri) |
153/0/1 |
1. Concluzii și recomandări
|
1.1. |
Cantitatea de deșeuri generate de ambalaje continuă să crească la nivel mondial și sunt extrem de dăunătoare pentru sănătatea, viețile, economiile și planeta noastră, atunci când nu sunt gestionate în mod corespunzător. Prin urmare, Comitetul Economic și Social European (CESE) salută această inițiativă și invită Comisia Europeană să abordeze în mod coordonat aspectele legate de ambalaje, deșeurile de ambalaje și politicile în materie de ambalaje și să armonizeze normele în întreaga UE. |
|
1.2. |
Sunt necesare măsuri de politică bazate pe dovezi pentru a asigura cele mai bune rezultate pentru mediu. Provocările legate de schimbările climatice oferă Europei oportunitatea de a construi o bază industrială durabilă și orientată către viitor. CESE recomandă ca toate viitoarele inițiative politice ar trebui să se bazeze pe dovezi științifice și pe o înțelegere solidă a impactului lor real asupra mediului. Este util din punct de vedere strategic să se sprijine utilizarea metodologiei de evaluare a ciclului de viață (ECV), ca instrument de evaluare a impactului produselor asupra mediului pe întreaga durată a ciclului lor de viață. |
|
1.3. |
CESE sprijină eforturile continue de reducere a deșeurilor de ambalaje, deoarece acestea au un impact extrem de negativ asupra mediului. În același timp, regretă că propunerea nu include o analiză aprofundată a impactului preconizat asupra mediului, a sănătății umane și a operatorilor economici. Ambalajele joacă un rol esențial în asigurarea siguranței, sănătății și calității alimentelor. Din această perspectivă, noul regulament ar trebui să abordeze protecția mediului, precum și siguranța consumatorilor. |
|
1.4. |
CESE subliniază că reutilizarea și reumplerea sunt de departe cele mai bune opțiuni din punctul de vedere al schimbărilor climatice și al mediului. Datorită distanțelor lungi de transport în comparație cu colectarea și reciclarea la nivel local, logistica tot mai amplă va avea un efect negativ. Curățarea sticlelor returnabile sau a articolelor de masă reutilizabile crește consumul de energie, emisiile și consumul de apă. CESE regretă din nou lipsa unei evaluări adecvate a impactului în acest caz. |
|
1.5. |
Impactul economic va depinde în mod clar de formularea exactă a actelor delegate avute în vedere, care urmează să fie adoptate numai în decurs de cinci ani de la adoptarea regulamentului. Simplul fapt că parametrii concreți ai normelor vor fi cunoscuți numai după adoptarea regulamentului propus creează incertitudini economice enorme și un risc grav pentru ciclul de investiții și inovare. |
|
1.6. |
Comitetul solicită tuturor părților interesate relevante, cum ar fi partenerii de dialog social, operatorii economici, lucrătorii, consumatorii, organizațiile de protecție a consumatorilor, organizațiile de mediu și Platforma europeană a părților interesate privind economia circulară, să se implice în punerea în aplicare a noului regulament. Transpunerea regulamentului actualizat în legislațiile naționale nu ar trebui să impună sarcini administrative sau operaționale inutile asupra IMM-urilor. În acest sens, este important să se asigure că termenele de punere în aplicare și de intrare în vigoare sunt adecvate. CESE subliniază că regulamentul înlocuiește rolul reciclării stabilit de pachetul privind economia circulară cu articolul 26, care se aplică direct tuturor operatorilor economici, indiferent dacă este sau nu eficient din punctul de vedere al mediului, combinat cu o restricție impusă utilizării ambalajelor, indiferent dacă va conduce sau nu la un pericol pentru sănătate sau la deteriorarea mediului. |
|
1.7. |
În ce privește criteriile de „reciclare la scară largă”, CESE propune creșterea procentului propus de deșeuri de ambalaje reciclate la scară largă (ambalaje colectate, sortate și reciclate în statele membre) de la 75 % la 90 % din populația UE, acoperind, în același timp, cel puțin două treimi din statele membre ale UE până în 2030. Comitetul sprijină, de asemenea, punerea în aplicare a claselor de performanță în materie de reciclare și eliminarea treptată, până în 2030, a ambalajelor de categoria E cu cele mai slabe performanțe. |
|
1.8. |
CESE recomandă ca obiectivele obligatorii privind conținutul reciclat să fie luate în considerare și aplicate numai pentru anumite materiale de ambalare, în cazul în care acest lucru ar putea duce la o utilizare sporită a materialelor reciclate (de exemplu, a materialelor plastice). În cazul ambalajelor din oțel, obiectivele obligatorii privind conținutul reciclat ar aduce prejudicii și ar putea conduce la o perturbare a pieței deșeurilor de oțel. În plus, criteriile privind posibilitățile de reciclare a ambalajelor ar trebui să includă cerințele de proiectare pentru reciclare, colectare separată, sortare eficace și capacitatea materialului de a fi reciclat de mai multe ori. În plus, orice obiective propuse de reducere a deșeurilor stabilite în regulament ar trebui stabilite pentru fiecare material (obiective specifice materialelor), ținând seama de particularitățile acestora și de ratele de reciclare. |
|
1.9. |
De asemenea, CESE pune sub semnul întrebării eficacitatea unui obiectiv forfetar de 15 %, deoarece acesta are un impact discriminatoriu asupra consumatorilor din țările cu o producție relativ scăzută de deșeuri de ambalaje pe cap de locuitor. Cifrele statistice arată că producția de deșeuri de ambalaje în țările cu un consum mai mare este de până la trei ori mai mare decât în țările cu un consum scăzut, însă se preconizează că toate țările, fără distincție, vor reduce cantitatea de ambalaje per consumator cu 15 %. În schimb, obiectivul ar trebui calculat pe baza numărului de locuitori, a activității economice, a producției industriale și a veniturilor locuitorilor. |
|
1.10. |
CESE solicită aplicarea și asigurarea respectării sistemelor de protecție și de sprijin (educație publică, sesiuni de formare, negociere colectivă, scheme de compensare, transfer către alte industrii) pentru lucrătorii angajați în industriile aflate în tranziție și care vor fi afectate în curând de punerea în aplicare a regulamentului revizuit. |
|
1.11. |
CESE încurajează statele membre să lanseze strategii pentru a dezvolta sectorul și atelierele de reparații, oferind stimulente pentru investițiile în echipamente de reparații, reducând prețul pieselor de schimb și creând sinergii între sectoare. |
|
1.12. |
Producția de ambalaje este o industrie care se dezvoltă rapid și care implică multe locuri de muncă. Din aceste motive, este necesar să se efectueze în mod regulat evaluări ale impactului și o monitorizare atentă a noilor regulamente în statele membre, atât la nivelul administrației centrale, cât și la nivelul celei locale, întrucât acestea sunt esențiale pentru examinarea impactului asupra viabilității economice, a locurilor de muncă și a durabilității mediului. |
|
1.13. |
Comisia Europeană este invitată să adopte un cadru diferențiat și personalizat pentru evaluarea, monitorizarea și compararea strategiilor de ambalare pentru diverse produse. Pentru a reduce cantitatea de deșeuri de ambalaje, nevoia reală de ambalaje ar trebui evaluată periodic și ar trebui revizuite soluțiile optimizate. În ceea ce privește buna funcționare a sistemelor naționale de returnare a garanției, va fi important să se găsească modalități prin care noile coduri de bare din UE și cele naționale existente să poată fi utilizate în continuare și să funcționeze în paralel. |
|
1.14. |
Consumatorii ar trebui implicați și stimulați să reutilizeze, să returneze sau să recicleze materialele de ambalare într-o manieră optimă, prin mecanisme de compensare pozitivă și negativă. Consumatorii vor juca un rol important în sistemul de returnare a garanției, în ceea ce privește reutilizarea și reumplerea, iar CESE solicită campanii de sensibilizare și educare care să le permită consumatorilor să își vadă și să își înțeleagă mai bine rolul. |
|
1.15. |
CESE solicită Consiliului și Parlamentului European să colaboreze îndeaproape cu autoritățile locale și regionale și cu operatorii economici pentru a găsi cele mai bune modalități de punere în practică a sistemului de etichetare. |
|
1.16. |
Calitatea și cantitatea de deșeuri determină potențialul de reciclare al acestora. CESE solicită statelor membre să evalueze implicațiile economice și de mediu ale activităților de gestionare a deșeurilor, necesare în timpul fazei de planificare. |
|
1.17. |
În ceea ce privește principiile legislative, regulamentul combină o normă care afectează în mod direct operatorii economici individuali cu o directivă care abordează obiectivele-cadru pentru statele membre. Prin urmare, acesta ar trebui împărțit în două acte legislative. Prima parte, o directivă care stabilește obiectivele pentru statele membre în ceea ce privește gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje. A doua parte, un regulament privind cerințele de bază pentru ambalare și cerințele privind posibilitățile de reciclare și etichetare a acestora. |
|
1.18. |
În ceea ce privește reducerea cantității de deșeuri, CESE recomandă ca revizuirea legislației privind ambalajele și deșeurile de ambalaje să fie însoțită de o revizuire a Directivei privind depozitele de deșeuri [Directiva 1999/31/CE a Consiliului (1)], pentru a reduce cantitatea de deșeuri depozitate. |
2. Cadru și context
Necesitatea de a lua în considerare în permanență impactul ambalajelor asupra mediului
|
2.1. |
La nivel global, cele mai multe ambalaje sunt de unică folosință și sunt aruncate sau reciclate, nu refolosite. Autoritățile de mediu ale marilor națiuni industrializate estimează că aproximativ jumătate din totalul deșeurilor municipale solide includ în prezent alimente și materiale folosite pentru ambalarea alimentelor (2). |
|
2.2. |
Din cauza risipei unor resurse valoroase și a poluării provocate de acest sistem de consum și de eliminare, sănătatea noastră, mediul, sustenabilitatea și clima mondială sunt într-un mare pericol. |
|
2.3. |
Prin urmare, este esențial ca Comisia Europeană să monitorizeze periodic deșeurile de ambalaje, precum și colectarea, gestionarea și reutilizarea acestora, împreună cu toate părțile interesate relevante. |
|
2.4. |
Se preconizează că industriile aflate în tranziție, precum și angajații și micii proprietari din unele sectoare analizate, se vor confrunta cu dificultăți grave și cu pierderi de venituri sau de locuri de muncă din cauza unei scăderi a cifrei de afaceri totale cauzate de efectul de substituție. Sistemele de protecție socială și inițiativele de recalificare ar putea reduce acest impact. |
|
2.5. |
În mod similar, unele regiuni care se bazează pe anumite tehnologii de ambalare și pe producția industrială ar putea suferi pierderi de locuri de muncă și migrarea atât în rândul lucrătorilor cu înaltă specializare, cât și în rândul celor mai puțin specializați pe termen scurt. Politicile adaptate la nivel local sunt esențiale pentru a evita exodul creierelor și deșertificarea zonelor rurale și industriale. |
|
2.6. |
Este esențial să se monitorizeze impactul punerii în aplicare a legislației prin intermediul unui mecanism permanent de evaluare pentru a revizui baza de date a fiecărei țări, pentru a face schimb de bune practici și pentru a propune revizuiri ale parametrilor. Trebuie să se țină seama de potențialele îmbunătățiri ale capacității tehnologice a industriilor de a reutiliza și recicla materiale specifice (de exemplu, materialele plastice biodegradabile), cu un accent special pe sănătatea publică și pe impactul pe termen lung asupra mediului. |
Instrumentele sprijinite de Comisia Europeană pentru gestionarea aspectelor legate de ambalaje și de materialele de ambalare
|
2.7. |
Proiectul de regulament al Comisiei detaliază rolurile esențiale pe care le joacă digitalizarea și sustenabilitatea în reducerea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje. Este esențial ca acestea să fie aliniate, dat fiind că ele sunt critice pentru atingerea obiectivelor Pactului verde și pentru îmbunătățirea rezilienței, a prosperității viitoare și a sustenabilității Europei. |
Resursele naturale și energetice pentru ambalaje – preocupări și soluții
|
2.8. |
Ambalajele alimentare moderne – un utilizator important al materialelor de ambalare – oferă un mijloc de a face astfel încât produsele alimentare să fie fiabile și igienice, cu o durată lungă de conservare și sigure. Cu toate acestea, majoritatea ambalajelor alimentare încă sunt de unică folosință și nu pot fi reciclate integral dacă nu sunt separate în mod corespunzător de alte particule de materiale și colectate, fiindcă fie sunt murdare de mâncare, fie sunt prea mici sau au mai multe straturi. |
|
2.9. |
Fiecare tip de ambalaj necesită numeroase resurse, inclusiv energie, apă, substanțe chimice, petrol, minerale, lemn și materiale textile. În plus, producția sa generează frecvent ape uzate și nămoluri cu substanțe chimice nocive și emisii atmosferice de gaze cu efect de seră, metale și particule grele. |
|
2.10. |
Diverse materiale artificiale și sintetice, inclusiv ceramica, sticla, metalul, hârtia, cartonul, ceara, lemnul și, tot mai mult, materialele plastice, sunt utilizate pentru a crea ambalaje alimentare moderne. Majoritatea acestor ambalaje sunt fabricate din sticlă, plastic rigid, hârtie și carton. Chiar dacă unele materiale plastice mai recente sunt create din porumb și din alte materiale vegetale, majoritatea sunt fabricate în continuare din petrol și conțin aditivi precum polimerii. |
|
2.11. |
Este esențial ca, în propunere, Comisia Europeană să stabilească un conținut minim obligatoriu de materiale de origine biologică de cel puțin 60 % pentru ambalajele compostabile. Cartonul este adesea căptușit cu materiale plastice ce nu sunt vizibile și multe forme diferite de ambalaj sunt imprimate cu cerneluri. |
|
2.12. |
Utilizarea crescută a diferitelor tipuri de ambalaje, împreună cu gradul scăzut de reutilizare și de reciclare, ar putea îngreuna crearea unei economii circulare cu emisii scăzute de dioxid de carbon în UE. |
|
2.13. |
CESE consideră că ambalajele compostabile care pot intra în contact cu alimentele reprezintă soluția cea mai potrivită și joacă un rol esențial în asigurarea faptului că mai multe deșeuri sunt biodegradabile. De asemenea, acest lucru ar reduce cantitatea de materiale plastice nebiodegradabile, care altfel contaminează compostul. |
3. Ambalajele din plastic
|
3.1. |
ONU a caracterizat poluarea oceanelor cu plastic ca fiind „o calamitate planetară”, în principal din cauza cantității de ambalaje alimentare fabricate din plastic care ajung în râuri (3). Acest lucru generează îngrijorări pentru toate speciile acvatice. |
|
3.2. |
Statele membre vor trebui să ia în considerare o nouă abordare în ceea ce privește materialele plastice, pe baza economiei circulare. Ele pot promova dezvoltarea opțiunilor de ambalaje circulare, optând pentru materiale polimerice specifice, pentru a asigura un nivel mai bun al posibilităților de reciclare. Atunci când reciclarea materialelor plastice nu este o opțiune, ele ar trebui utilizate pentru producția de biocombustibili. |
4. Materialele permanente, datele privind reciclarea și problemele legate de obiectivele de reumplere a sticlelor pentru băuturi alcoolice
|
4.1. |
Diferitele materiale pentru ambalarea alimentelor au diferite caracteristici și proprietăți, ceea ce le afectează potențialul de reciclare. Materialele precum aluminiul, sticla și oțelul sunt considerate „materiale permanente”, întrucât acestea prezintă o degradare minimă pe parcursul duratei de exploatare și pot fi reciclate la nesfârșit, fără a-și pierde calitatea sau proprietățile materiale inerente. |
|
4.2. |
Interesul pentru materialele permanente a crescut semnificativ, în paralel cu viziunea privind economia circulară. Aceste materiale trebuie recunoscute în mod adecvat în legislația viitoare, iar viitoarele politici trebuie să sprijine în mod eficient reciclarea lor. |
|
4.3. |
Ambalajele din fibre și cele bazate pe alte materiale naturale pot sprijini o creștere decuplată de utilizarea resurselor. Ele sunt realizate din materii prime regenerabile, fiind totodată durabile, atractive, reciclabile și biodegradabile. Studii recente au indicat că ambalajele pe bază de fibre pot fi reciclate de peste 25 de ori, demonstrând că sunt o componentă esențială a economiei circulare. |
|
4.4. |
Rata de reciclare a ambalajelor de sticlă în UE în 2020 a ajuns în medie la 76 % (4), existând posibilități de îmbunătățire a schemelor de colectare și a sortării în unele state membre. În 2017, ratele au fost de 95 % în Suedia, 88,4 % în Germania, 78 % în Italia și 61 % în Franța (5). |
|
4.5. |
Propunerea stabilește obiective obligatorii pentru reutilizarea și reumplerea sticlelor de băuturi alcoolice. Totuși, operatorii economici importanți sunt ferm convinși că aceste obiective pot prezenta provocări semnificative atât în ceea ce privește aprovizionarea, cât și riscurile pentru sănătate, având în vedere că sticlele sunt utilizate în mod normal de consumatori și în alte scopuri practice. Această reutilizare obligatorie ar putea cauza probleme, parțial din cauza unor posibile infecții cauzate, printre altele, de dezvoltarea agenților patogeni și a bacteriilor. |
5. Poluarea apei și a solului cauzată de ambalajele alimentare
|
5.1. |
Atunci când ambalajele sunt eliminate în depozitele de deșeuri, în special dacă sunt compuse din ambalaje de materiale plastice, substanțele chimice din materialele de ambalare, cum ar fi cerneala și culorile folosite pentru etichetare, se pot scurge în apele subterane și în sol, cauzând totodată o contaminare la un nivel inacceptabil a solului și a mediului. |
|
5.2. |
Deșeurile de plastic, în special, sunt transportate frecvent în regiunile cele mai îndepărtate ale planetei, punând în pericol viața oamenilor, a păsărilor și a mediului marin. Poluarea cu materiale plastice din oceane s-a resimțit atât de rău, încât șeful afacerilor oceanice al ONU a numit-o criză planetară. |
|
5.3. |
Contaminarea oceanelor este doar unul dintre efectele negative ale plasticului asupra ecosistemului. Potrivit unui studiu, o treime din toate materialele plastice sunt aruncate și ajung în apă sau în sol. Alte studii indică faptul că poluarea cu microplastice din solurile din întreaga lume este de 4 până la 23 de ori mai mare decât cantitatea de microplastice din oceanele noastre. |
|
5.4. |
Microplasticele din sol pot afecta negativ comportamentul animalelor care trăiesc în sol, cum ar fi râmele, pot răspândi boli și pot produce alte efecte nocive. Microplastice au fost găsite și la nou-născuți. În plus, materialele plastice degradante absorb substanțe nocive, cum ar fi pesticidele ca diclor-difenil-tricloretanul (DDT), odată ce se află în soluri și în ape. |
6. Poluarea aerului și a oceanelor cauzată de ambalajele alimentare
|
6.1. |
Deșeurile de ambalaje alimentare care nu pot fi transformate în compost sau reciclate sunt adesea eliminate în depozitele de deșeuri, dar emit emisii atmosferice, inclusiv gaze cu efect de seră. Depozitele de deșeuri eliberează metan, amoniac și hidrogen sulfurat. În schimb, incineratoarele eliberează mercur, plumb, clorură de hidrogen, dioxizi de sulf, oxizi de azot, particule în suspensie și dioxine, care sunt compușii cei mai periculoși. |
|
6.2. |
Majoritatea paharelor și a capacelor de cafea, a capsulelor de cafea, a recipientelor din stirospumă, a sticlelor și a dopurilor din plastic, a foliilor din plastic, a suporturilor de tip six-pack și a pungilor de plastic pentru cumpărături sunt concepute pentru unică folosință. Dacă nu sunt reciclate, ele se adună în apele curgătoare, iar animalele le pot confunda cu hrană sau se pot agăța în ele. |
|
6.3. |
Toate materialele plastice care plutesc pe oceane sunt extrem de dăunătoare pentru animale. Ocean Conservancy (6) afirmă că: „Plasticul a fost găsit în cazul a 59 % din păsările marine, cum ar fi albatroșii și pelicanii, la 100 % din speciile de broaște țestoase marine și la peste 25 % din peștii eșantionați de pe piețele de fructe de mare”. |
|
6.4. |
În timp ce miliardele de kilograme de plastic sunt compuse din mii de miliarde de particule, rotindu-se în jurul oceanelor, transportate de curenți, doar o proporție de aproximativ 5 % din această cantitate este vizibilă la suprafață; restul plutește sub nivelul de suprafață sau se depune pe fundul oceanelor. |
|
6.5. |
CESE consideră că este esențial să se promoveze reciclarea organică a deșeurilor alimentare și a deșeurilor de ambalaje alimentare compostabile, având în vedere, de asemenea, că, începând cu 31 decembrie 2023, colectarea separată pentru reciclarea organică a deșeurilor alimentare va fi obligatorie. Dejecțiile animaliere, cum ar fi gunoiul de grajd și tulbureala, oferă posibilitatea de a genera îngrășăminte organice, biogaz sau biometan. |
7. Observații generale
|
7.1. |
CESE sprijină ambiția Comisiei Europene de a revizui cerințele privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, pentru a limita cantitatea, dimensiunea și greutatea ambalajelor de pe piața unică a UE, pentru a preveni producerea de deșeuri de ambalaje inutile, pentru a sprijini reciclarea de înaltă calitate și pentru a crește posibilitatea de reciclare și reutilizarea ambalajelor. |
|
7.2. |
Orice revizuire a legislației privind ambalajele și deșeurile de ambalaje ar trebui să fie pe deplin aliniată la obiectivele generale ale Pactului verde european – neutralitatea climatică, utilizarea durabilă a resurselor naturale și protecția mediului – și ar trebui să fie în concordanță cu legislația conexă, cum ar fi Planul de acțiune pentru economia circulară, Directiva-cadru privind deșeurile, Directiva privind materialele plastice de unică folosință, Directiva privind proiectarea ecologică, precum și cu legislația UE privind materialele care intră în contact cu alimentele. |
|
7.3. |
CESE subliniază necesitatea unor criterii stricte privind reciclarea ambalajelor. Ambalajele ar trebui să fie considerate reciclabile în cazul în care ambalajul poate fi reciclat de mai multe ori într-un circuit permanent de materiale și nu doar în cazul în care sunt îndeplinite criteriile de proiectare, iar materialele sunt colectate separat și sortate fără contaminare. |
|
7.4. |
CESE consideră că criteriile procentuale pentru ambalajele care urmează să fie reciclate la scară largă ar trebui completate de o cerință cantitativă care să acopere un număr suficient de state membre ale UE. |
|
7.5. |
Comitetul sprijină punerea în aplicare a „claselor de performanță în ceea ce privește posibilitatea de reciclare”, stabilite pe baza criteriilor de „proiectare în vederea reciclării” pentru categoriile de ambalaje. CESE salută armonizarea tuturor materialelor și speră ca eliminarea treptată a ambalajelor să beneficieze de gradul E de performanță până în 2030. |
|
7.6. |
În 2020, rata medie de reciclare la nivelul UE a atins 85,5 % pentru ambalajele din oțel, 74 % pentru ambalajele din sticlă și 82 % pentru ambalajele din hârtie. Circuitele pentru aceste materiale sunt relativ eficace. Adoptarea unui obiectiv privind conținutul reciclat pentru ambalajele din oțel, de exemplu, ar putea conduce la destabilizarea și fragmentarea pieței materiilor prime secundare/deșeurilor secundare și ar avea un impact negativ asupra mediului. Obiectivele obligatorii privind conținutul reciclat ar trebui să fie aplicabile numai pentru anumite grupuri de ambalaje și materiale, în cazul cărora adoptarea ar putea duce la îmbunătățiri ale pieței și la o utilizare sporită a materialelor reciclate (de exemplu, a materialelor plastice). |
|
7.7. |
CESE subliniază că cotele de piață ale diferitelor materiale de ambalare din volumul total al deșeurilor de ambalaje din statele membre trebuie luate în considerare la evaluarea potențialului de reducere a deșeurilor. Ar trebui stabilite obiective de reducere pentru fiecare dintre materialele de ambalare (plastic, hârtie, metale feroase, aluminiu etc.), având în vedere evoluția ratelor de reciclare de-a lungul timpului, pentru a asigura condiții de concurență echitabile și pentru a preveni înlocuirea nedorită a materialelor de ambalare cu cele cu un grad scăzut de reciclare. |
|
7.8. |
Statele membre ale UE trebuie stimulate în mod eficace să sprijine noi investiții în infrastructură și tehnologii de reciclare, precum și în cercetare și dezvoltare. |
|
7.9. |
CESE consideră că revizuirea Directivei privind ambalajele și deșeurile de ambalaje trebuie, de asemenea, să fie însoțită de o revizuire a Directivei privind depozitele de deșeuri (99/31/CE), pentru a sprijini întreruperea eliminării deșeurilor de ambalaje în depozitele de deșeuri. Reducerea cantității de deșeuri care ajung în depozitele de deșeuri ar fi în conformitate cu angajamentul UE de a recicla și de a reduce deșeurile. |
|
7.10. |
Regulamentul revizuit respectă și aplică principiul neutralității materialelor, adică permite alegerea unui material de ambalare pe baza adecvării sale pentru o anumită utilizare, a caracteristicilor sale tehnice și structurale și a profilului său general de mediu. |
8. Observații specifice
|
8.1. |
Pe lângă legislația propusă, inclusiv în ceea ce privește etichetarea, comunicarea, colectarea, sortarea și elementele legate de potențialul de reutilizare, CESE este de părere că statele membre ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a introduce restricții în ceea ce privește producția de materiale de ambalare, și instrumente fiscale suplimentare, pentru a respecta termenele din Pactul verde. |
|
8.2. |
CESE propune ca UE și statele membre să sprijine prin toate mijloacele disponibile posibilitatea de reciclare și reutilizare a ambalajelor, fie prin oferirea de stimulente pentru utilizarea de alternative de materiale reciclabile sau regenerabile, fie prin descurajarea materialelor de ambalare cu caracteristici scăzute de reciclare. |
|
8.3. |
Operatorii economici implicați în acest sector important și care au responsabilități majore față de angajați și de locurile de muncă ar trebui să primească sprijin financiar din partea statelor membre în procesul de tranziție. |
|
8.4. |
Ar trebui instituite politici naționale și internaționale clare, pentru a identifica producătorii de deșeuri ale căror deșeuri sunt transportate către alte state membre. |
|
8.5. |
Statele membre ar trebui să încurajeze părțile interesate să dezvolte noi idei pentru ambalare și o etichetare corespunzătoare, pentru a îndeplini obiectivele Pactului verde și a evita orice fraudă asociată produselor europene originale. |
|
8.6. |
Rolul municipalităților în ceea ce privește colectarea și gestionarea deșeurilor ar trebui definit în mod clar, pentru a evita existența unor proceduri și infrastructuri multiple și diferite pentru gestionarea deșeurilor. |
Bruxelles, 27 aprilie 2023.
Președintele Comitetului Economic și Social European
Oliver RÖPKE
(1) Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri (JO L 182, 16.7.1999, p. 1).
(2) https://foodprint.org/issues/the-environmental-impact-of-food-packaging
(3) https://www.newscientist.com/article/mg25333710-100-pollution-is-the-forgotten-global-crisis-and-we-need-to-tackle-it-now
(4) https://www.statista.com/statistics/1258851/glass-recycling-rate-in-europe
(5) https://feve.org/glass_recycling_stats_2018
(6) https://oceanconservancy.org/about
|
29.6.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 228/121 |
Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor”
[COM(2022) 748 final – 2022/0432 (COD)]
(2023/C 228/17)
|
Raportor: |
John COMER |
|
Sesizare |
Parlamentul European, 13.2.2023 Consiliu, 10.2.2023 |
|
Temei juridic |
Articolele 114 și 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene |
|
Secțiunea competentă |
Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului |
|
Data adoptării în secțiune |
13.4.2023 |
|
Adoptat în sesiunea plenară |
27.4.2023 |
|
Sesiunea plenară nr. |
578 |
|
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri) |
145/0/0 |
1. Concluzii și recomandări
Comitetul Economic și social European (CESE):
|
1.1. |
subliniază că, deși este posibil ca UE să propună actualizarea Sistemului global armonizat al substanțelor chimice al ONU (UN GHS), în conformitate cu Regulamentul CLP revizuit, nu există nicio garanție că propunerea UE va fi acceptată de toate părțile. O divergență temporară ar putea deveni o problemă pe termen lung. Se pare că ar fi practic imposibil să se pună în aplicare noile propuneri privind vânzările online originare din afara UE, cu excepția cazului în care sunt acceptate de UN GHS. |
|
1.2. |
consideră că este esențial ca Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) să dispună de suficiente resurse, expertiză și personal pentru a pune în aplicare regulamentul revizuit. Mai ales adăugarea de noi clase de pericol va impune ECHA și statelor membre să-și sporească resursele pentru a face față în mod specific volumului de muncă crescut. |
|
1.3. |
regretă că nu există nicio dispoziție specifică care să-l avertizeze pe consumator când ingredientele chimice dintr-un produs de marcă sunt modificate, dar denumirea comercială rămâne aceeași. Consumatorii care utilizează o marcă cunoscută nu o vor verifica decât dacă ea conține o alertă specială pe etichetă. Producătorii de detergenți de uz casnic schimbă frecvent ingredientele, schimbând – de exemplu – enzimele și solvenții. Consumatorul ar trebui să fie avertizat despre astfel de modificări în cazul în care denumirea comercială rămâne aceeași. |
|
1.4. |
în opinia sa, cadrul Comisiei pentru monitorizarea punerii în aplicare a Regulamentului CLP revizuit trebuie să evalueze cu atenție impactul asupra lanțurilor valorice esențiale care implică substanțe chimice, astfel încât ele să nu fie afectate negativ. Consiliul European al Industriei Chimice (CEFIC) consideră că nu mai puțin de 12 000 de substanțe ar putea fi afectate de modificările propuse la CLP și AGR (abordarea generică a gestionării riscurilor). În consecință, este posibil ca multe produse pe care contează consumatorii și profesioniștii să nu mai fie disponibile pe piață. |
|
1.5. |
solicită să se acorde atenție deosebită bunăstării celor care lucrează în industria chimică. Trebuie să se acorde întotdeauna prioritate sănătății și siguranței. Lucrătorii din industria chimică trebuie să beneficieze de o formare intensivă, astfel încât să înțeleagă pe deplin substanțele chimice cu care intră în contact în activitatea lor. Toate echipamentele trebuie întreținute în mod corespunzător. Datele din Sistemul de raportare a accidentelor majore (EMARS) arată că, în medie, în cele 12 000 de unități industriale cu grad ridicat de risc înregistrate în UE, se produc în medie anual peste 30 de accidente industriale. |
|
1.6. |
subliniază că abordarea precaută este importantă în protejarea sănătății și a mediului prin utilizarea datelor existente din substanțele chimice înrudite din punct de vedere structural, permițând luarea unei decizii preventive înainte de a exista dovezi științifice complete despre riscuri. |
|
1.7. |
constată că raportul Biroului European pentru Mediu (European Environmental Bureau – EEB) (din iulie 2022) despre legislația privind substanțele chimice a identificat trei blocaje principale în procesul de reglementare în domeniul substanțelor chimice:
|
2. Propunerea Comisiei
|
2.1. |
Comisia propune revizuirea Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (1) privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor (Regulamentul CLP). |
Obiectivul Regulamentului CLP este de a stabili un nivel ridicat de protecție a sănătății și a mediului. De asemenea, el permite libera circulație a substanțelor chimice, a amestecurilor și a articolelor. Regulamentul CLP impune producătorilor și importatorilor de substanțe chimice și amestecuri și utilizatorilor din aval să eticheteze și să ambaleze substanțele periculoase înainte de a le introduce pe piață. Regulamentul CLP stabilește norme obligatorii din punct de vedere juridic pentru identificarea și clasificarea pericolelor. Prezentul regulament stabilește norme comune pentru etichetare pentru a informa corespunzător consumatorii și lucrătorii cu privire la utilizarea produselor periculoase.
|
2.2. |
Comisia afirmă că UE a reușit să realizeze o piață unică eficientă pentru substanțele chimice. |
Potrivit Comisiei, este necesară revizuirea Regulamentului CLP, din cauza unor deficiențe și lacune juridice din actualul Regulament CLP. Propunerile includ introducerea de noi clase de pericol pentru perturbatorii endocrini și alte substanțe chimice periculoase (pe baza unui act delegat), norme specifice pentru substanțele chimice reîncărcabile, o mai bună comunicare, inclusiv online, printr-o etichetare mai clară și mai lizibilă, posibilitatea Comisiei de a elabora propuneri de clasificare și îmbunătățirea și accelerarea proceselor.
|
2.3. |
UE s-a angajat să respecte Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD). Comisia consideră că această revizuire a Regulamentului CLP va contribui la mai multe ODD, inclusiv la unele menite să asigure o stare bună de sănătate și bunăstare, modele de consum și de producție durabile, precum și apă curată și salubritate. Pentru Comisie, revizuirea este și un rezultat important al Strategiei pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice (o parte a Pactului verde). |
|
2.4. |
Comisia afirmă că este necesar să se identifice și să se clasifice mai bine substanțele chimice periculoase, din cauza riscului pe care îl prezintă pentru sănătatea umană și pentru mediu. Trebuie abordate ineficiențele și lacunele în comunicarea pericolelor prezentate de substanțele chimice. Există un număr mare de clasificări eronate sau caduce ale substanțelor în inventarul Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA). Există multe motive în acest sens, inclusiv neajunsuri în revizuirea și actualizarea clasificărilor și a modificărilor aduse clasificării armonizate a substanțelor componente. Și pregătirea unor „fișe cu date de securitate” (FDS) inexacte poate fi o problemă. Informațiile dintr-o FDS pot avea efecte foarte grave ulterior, mai ales dacă sunt inexacte. În plus, anumite substanțe care fuseseră definite ca nepericuloase pot fi definite, în lumina unor cercetări recente, ca fiind periculoase. De exemplu, acidul boric era clasificat înainte ca nepericulos. Ulterior, această substanță a fost clasificată ca fiind foarte periculoasă (toxică pentru reproducere). În consecință, a fost necesar să fie întocmite noi FDS. |
|
2.5. |
Ca parte a pachetului de revizuire a Regulamentului CLP, Comisia propune un act delegat astfel încât substanțele și amestecurile cu proprietăți care perturbă sistemul endocrin (ED), persistente, bioacumulative și toxice (PBT), foarte persistente și foarte bioacumulative (vPvB), persistente, mobile și toxice (PMT) sau foarte persistente și foarte mobile (vPvM) să fie clasificate în noi clase de pericol. |
|
2.6. |
Revizuirea propune ca Comisia să poată iniția și finanța dosare de clasificare mai armonizate. |
|
2.7. |
Se propune îmbunătățirea metodei prin care întreprinderile clasifică substanțele, inclusiv obligația de a furniza motive pentru clasificări notificate divergente în inventarul ECHA și un termen-limită pentru actualizarea notificărilor într-o etapă timpurie. |
|
2.8. |
Transparența și previzibilitatea propunerilor pe care diverșii actori intenționează să le prezinte ECHA vor fi îmbunătățite, întrucât ei vor fi obligați să comunice ECHA aceste intenții. |
|
2.9. |
Revizuirea propune îmbunătățirea comunicării despre pericolele substanțelor chimice:
|
|
2.10. |
Propunerea de revizuire abordează și lacunele și ambiguitățile juridice care se aplică vânzărilor online și notificărilor centrelor de informare toxicologică. |
|
2.11. |
Pentru vânzările online va trebui ca furnizorul să se asigure că o substanță sau un amestec introdus pe piața UE îndeplinește cerințele Regulamentului CLP, inclusiv vânzările online din afara UE. |
|
2.12. |
Dispoziția privind notificarea centrelor de informare toxicologică va fi clarificată. Toți actorii relevanți vor trebui să se asigure că notifică centrele de informare toxicologică din întreaga UE. |
|
2.13. |
De asemenea, se propune, o modificare importantă în domeniul publicității. Va exista obligația de a garanta că materialele publicitare pentru substanțele și amestecurile periculoase conțin toate informațiile care sunt de cea mai mare importanță în termeni de siguranță și protecția mediului. Clasa de pericol, frazele de pericol și pictogramele ar trebui incluse în reclamă. |
|
2.14. |
Principalele acțiuni enumerate în Strategia privind substanțele chimice pe care dorește Comisia să le abordeze în prezenta propunere includ identificarea obligatorie din punct de vedere juridic a pericolelor pe care le prezintă perturbatorii endocrini (pe baza definiției OMS), în funcție de criteriile deja elaborate pentru pesticide și biocide și aplicarea acestora în întreaga legislație. Noile clase și criterii de pericol sunt menite să abordeze complet toxicitatea pentru mediu, persistența, mobilitatea și bioacumularea. |
3. Observații generale
|
3.1. |
CESE salută propunerea de revizuire specifică a Regulamentului CLP, menită să asigure funcționarea eficace și eficientă a acestui regulament. |
|
3.2. |
CESE salută propunerea de act delegat de stabilire a unor noi clase de pericol pentru perturbatorii endocrini și pentru substanțele și produsele care nu se descompun în mediu și se pot acumula în organismele vii sau riscă să intre în sistemul hidrologic, inclusiv în apa potabilă. |
|
3.3. |
O deficiență majoră a actualului Regulament CLP este că multe substanțe chimice vândute online în UE nu îndeplinesc cerințele legale ale CLP. Acest lucru prezintă un risc pentru sănătatea umană și pentru mediu. CESE salută propunerea care încearcă să abordeze această chestiune. |
|
3.4. |
Nu este clar cum va fi pusă în aplicare modificarea propusă a normelor privind publicitatea. Vor fi pasibili de sancțiuni entitatea care publică un anunț ce încalcă regulile și vânzătorul produsului care a plasat publicitatea? |
|
3.5. |
Într-un document neoficial publicat în mai 2022, EEB afirmă că „întreprinderile transmit de obicei date incomplete sau eronate cu privire la efectele periculoase ale substanțelor lor chimice, dar obțin în continuare acces pe piață (fără a respecta regula «fără date, nu este pe piață»). În consecință, calitatea slabă a dosarelor de înregistrare de către industrie […] afectează puternic reglementarea”. |
|
3.6. |
Într-o scrisoare comună adresată Comisiei la 27 februarie 2023, EEB și diverse ONG-uri afirmau că „reformele sistemelor de reglementare REACH și CLP sunt o oportunitate esențială de a aborda lacunele actuale incontestabile în materie de date și nevoia de a accelera acțiunile de reglementare privind substanțele chimice dăunătoare. Prin această scrisoare am dori să ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la aceste lacune în materie de date, care împiedică identificarea și gestionarea eficace a riscurilor substanțelor chimice și prezintă cele mai multe motive de îngrijorare”. |
|
3.7. |
Operațiile de revizuire a regulamentelor REACH și CLP sunt complementare. De exemplu, noile cerințe în materie de informații în temeiul Regulamentului REACH revizuit vor furniza informații cu privire la proprietățile intrinseci ale substanțelor care permit clasificarea lor în noile clase de pericol din regulamentul CLP revizuit. |
|
3.8. |
Pentru a nu încălca dreptul concurenței, ECHA a recomandat întreprinderilor să facă schimb de informații cu prudență, ceea ce înseamnă limitarea schimbului de informații la ceea ce este strict necesar pentru a evita duplicarea costisitoare a testelor. |
4. Observații specifice
|
4.1. |
La 11 iulie 2022, Biroul European pentru Mediu (EEB) a publicat un raport referitor la legislația privind substanțele chimice, identificând trei blocaje principale în procesul de reglementare în domeniul substanțelor chimice:
|
|
4.2. |
EEB a sugerat că ar trebui să existe termene obligatorii pentru decizii, noi sancțiuni pentru organizațiile care nu furnizează toate datele necesare și că ar trebui utilizată o abordare precaută în reglementarea produselor chimice. |
|
4.3. |
Revizuirea a stabilit termene pentru actualizarea etichetelor după o modificare a clasificării și propune ca termenul de șase luni să se aplice și atunci când un nou pericol se adaugă unuia existent. Dacă există divergențe între clasificările mai recente și cele caduce, notificatorii ar trebui să fie obligați să-și actualizeze notificările în termen de șase luni de la modificarea clasificării. |
|
4.4. |
În raportul său din iunie 2022, ECHA afirmă că „[…] pericolele trebuie să fie confirmate înainte ca acțiunile de gestionare a riscurilor să poată începe și, adesea, sunt necesare mai multe date” și că, prin urmare, „companiile trebuie să-și actualizeze în mod proactiv înregistrările cu informații actualizate […]”. |
|
4.5. |
Actualizarea informațiilor este esențială pentru succesul acestui proces și, ca atare, toți actorii trebuie să adere la acest proces în interesul sănătății umane și al mediului. Sancțiunile ar trebui să se aplice în cazul în care există dovezi clare de întârziere nejustificată sau dacă sunt transmise date inadecvate. |
|
4.6. |
ECHA va trebui să-și extindă efectivele de personal pentru a pune în aplicare în mod eficient această nouă propunere de regulament. În plus, multe state membre nu dispun de resurse suficiente, ceea ce le limitează capacitatea de a depune dosare. |
|
4.7. |
Punerea în aplicare a CLP este o competență a autorităților naționale, inclusiv pentru a verifica dacă substanța a fost înregistrată sau preînregistrată și pentru a verifica exactitatea fișelor cu date de securitate (FDS). ECHA nu are responsabilități în materie de asigurare a respectării legislației. Cu toate acestea, ECHA găzduiește un forum pentru schimbul de informații între statele membre cu privire la asigurarea respectării legislației. |
|
4.8. |
În prezent, Comisia întocmește un cadru de monitorizare a funcționării regulamentului revizuit. Este extrem de important ca impactul asupra lanțurilor valorice bazate pe substanțe chimice și impactul global asupra pieței unice a substanțelor chimice să facă parte din procesul de monitorizare. |
|
4.9. |
Noile dispoziții pentru vânzările online impun existența unui furnizor stabilit în UE pentru a garanta că substanța chimică îndeplinește cerințele regulamentului. Acest aspect este valabil și pentru vânzările online din țări terțe în UE. Prezenta propunere urmărește să împiedice situațiile în care consumatorii devin de jure și de facto importatori din afara UE. Nu există nicio propunere clară despre cum ar putea fi implementat acest aspect cu succes. Într-adevăr, ar părea practic imposibil un astfel de acord să fie implementat până când Regulamentul CLP revizuit nu este aliniat la Sistemul global armonizat de clasificare și etichetare a substanțelor chimice al ONU. |
|
4.10. |
Producătorii care modifică ingredientele unui produs de marcă, fără însă a modifica denumirea comercială, ar trebui să fie obligați să atenționeze special pe etichetă, astfel încât consumatorul să fie informat despre modificările chimice ale produsului. |
|
4.11. |
Consiliul European al Industriei Chimice (2) consideră că modificările aduse CLP vor avea un impact asupra tuturor lanțurilor valorice și că o analiză atentă a Comisiei este crucială pentru a identifica dacă și în ce mod lanțurile valorice strategice și esențiale pot fi afectate negativ de reforma CLP. |
|
4.12. |
Întrucât principiul precauției arată că ar trebui luate măsuri pentru a reduce riscul prezentat de substanțele chimice în raport cu riscurile incerte, dar suspectate de a provoca daune, ar trebui luate măsuri înainte de a exista o dovadă științifică completă a riscului. |
|
4.13. |
Siguranța persoanelor care lucrează în industria chimică este de o importanță crucială. Este nevoie de evaluarea frecventă a siguranței la locul de muncă, garantându-se – în același timp – că toate protocoalele privind sănătatea și siguranța sunt implementate pe deplin și în mod corespunzător. |
|
4.14. |
Manipularea inadecvată a substanțelor chimice și omiterea unor evaluări adecvate ale riscurilor sunt probleme grave care trebuie evidențiate la locul de muncă. Lucrătorii din industria chimică trebuie să beneficieze de o formare intensivă, astfel încât să înțeleagă pe deplin substanțele chimice cu care intră în contact în timpul activității lor. Este esențial ca toate echipamentele din uzinele chimice să fie întreținute adecvat, astfel încât lucrătorii să fie protejați împotriva vătămărilor corporale sau a deceselor cauzate de echipamente defectuoase. În conformitate cu datele din Sistemul de raportare a accidentelor majore (EMARS), în cele 12 000 de unități industriale cu grad ridicat de risc înregistrate în UE au loc, în medie, anual peste 30 de accidente industriale. Nu sunt incluse aici date despre accidentele în instalații periculoase care nu intră sub incidența Directivei Seveso. Conductele și transporturile sunt, de asemenea, excluse. |
Bruxelles, 27 aprilie 2023.
Președintele Comitetului Economic și Social European
Oliver RÖPKE
(1) Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, 31.12.2008, p. 1).
(2) www.cefic.org
|
29.6.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 228/126 |
Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Către un sector european al algelor puternic și sustenabil”
[COM(2022) 592 final]
(2023/C 228/18)
|
Raportor: |
Zsolt KÜKEDI |
|
Sesizare |
Comisia Europeană, 8.2.2023 |
|
Temei juridic |
Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene |
|
Decizia Adunării Plenare |
27.4.2023 |
|
Temei juridic |
Articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul de procedură |
|
Secțiunea competentă |
Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului |
|
Data adoptării în secțiune |
13.4.2023 |
|
Data adoptării în sesiunea plenară |
27.4.2023 |
|
Sesiunea plenară nr. |
578 |
|
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri) |
147/0/1 |
1. Concluzii și recomandări
|
1.1. |
Comitetul Economic și Social European (CESE) salută Comunicarea Comisiei privind crearea unui sector al algelor puternic și sustenabil în UE. Algele pot contribui în multe moduri la atenuarea efectelor schimbărilor climatice, la dezvoltarea unui sistem alimentar durabil și la alimentarea durabilă cu energie a populației în creștere rapidă a lumii. |
|
1.2. |
Părerile privind algele în rândul populației europene sunt împărțite. Proliferarea algelor este considerată un motiv de îngrijorare, în special în zonele învecinate cu apele poluate. În același timp, algele sunt considerate o posibilă soluție la problemele multor țări, parțial datorită inovării europene. CESE subliniază că, în contextul creării unui sector al algelor, este necesar să se sporească încrederea în produse și să se acorde mai multă atenție asigurării siguranței acestora. |
|
1.3. |
CESE observă că în comunicare nu se subliniază suficient posibilitatea creării unei surse de alimente în condiții de apă dulce. În plus, algele pot fi o sursă de hrană nu numai în condiții de apă dulce, ci se pot extinde și la apa dulce eutrofizată, la apele uzate provenite din băile termale și la alte ape uzate, unde pot servi unor scopuri de mediu sau energetice. Această resursă vastă, dar insuficient exploatată, ar trebui utilizată pentru a contribui la dezvoltarea Europei, în special a zonelor rurale ale UE. |
|
1.4. |
Macroalgele din apele de coastă pot genera venituri suplimentare pentru întreprinderile de pescuit. Extracția acestora reduce eutrofizarea și poate genera produse și servicii ecosistemice valoroase, inclusiv prin furnizarea de noi habitate pentru anumite specii. Sectorul macroalgelor de apă dulce abia începe să se lanseze și ar trebui luat în considerare în viitoarele documente de politică. |
|
1.5. |
În UE, cultivarea continuă a microalgelor este posibilă numai într-un reactor închis, ceea ce implică o nevoie enormă de capital. Cu toate acestea, este foarte productivă și fiabilă, cu o calitate previzibilă. Cultivarea microalgelor este posibilă și în apele dulci și în lacurile din sudul Europei. |
|
1.6. |
Pentru unele state membre care nu au o linie maritimă de coastă (de exemplu, Ungaria, Cehia și Slovacia), producția de microalge este singura opțiune disponibilă. În același timp, unele dintre aceste țări au un nivel ridicat de cunoștințe științifice și tehnologice care ar trebui utilizate la crearea unui sector european al algelor. |
|
1.7. |
Macroalgele și microalgele, care oferă o gamă largă de posibilități și au caracteristici, impacturi și nevoi de reglementare diferite, nu ar trebui tratate în același mod. CESE înțelege că în comunicare există un echilibru rezonabil între macroalge și microalge, dar recomandă să se analizeze modul în care partea referitoare la apă dulce a sectorului algelor ar putea aduce beneficii anumitor state membre (cele care au o coastă maritimă). CESE recomandă o abordare mai echilibrată și mai integrată a sectoarelor conexe, făcând o distincție clară între competențele UE și cele ale statelor membre și, dacă este necesar, protejând piața internă de produsele ieftine din import. |
|
1.8. |
Spre deosebire de disponibilitatea și prețul energiei (atât în ceea ce privește producția, cât și importul), îngrășămintele și ingredientele furajere, creșterea cantității de deșeuri organice și reducerea suprafeței terenurilor arabile, aprovizionarea cu alimente în UE nu reprezintă încă o problemă. Tehnologiile care pot aborda aceste probleme urgente în general, inclusiv producția și exploatarea algelor, merită un sprijin larg. |
|
1.9. |
CESE observă că comunicarea consideră că există un potențial economic enorm pentru alge, dar, teoretic, cultivarea acestora prezintă un potențial și mai mare și, prin urmare, este capabilă să răspundă cererii tot mai mari. Cu toate acestea, fondurile europene pot fi utilizate numai pentru soluții economice viabile și sustenabile, astfel încât CESE solicită Comisiei să acorde o atenție deosebită eficienței economice a producției de alge, precum și dimensiunilor sociale și de mediu. |
|
1.10. |
Așa cum a propus CESE, în procesul de creare a industriei algelor, trebuie promovate cunoștințele și sensibilizarea cu privire la această nouă industrie, din motive de acceptare socială și de piață și, prin urmare, solicită Comisiei Europene să acorde o atenție deosebită acestei măsuri propuse prin sondaje reprezentative, planuri de acțiune specifice fiecărei țări și implicarea și chiar crearea de organizații sectoriale. |
|
1.11. |
CESE recomandă Comisiei Europene, statelor membre implicate și industriei algelor să ia în considerare următoarele propuneri în ceea ce privește crearea unui sector al algelor:
|
|
1.12. |
CESE solicită instituțiilor UE să înceapă să acorde prioritate chestiunii apei și să elaboreze un pact albastru pentru Europa, care să mențină, să utilizeze mai bine și să abordeze în mod adecvat aspectele legate de resursele de apă. În acest context, crearea unui sector al algelor în UE reprezintă un pas important. |
2. Observații generale
|
2.1. |
La 15 noiembrie 2022, Comisia Europeană a publicat propunerea sa pe tema „Către un sector european al algelor puternic și sustenabil” (1). Comunicarea propune dezvoltarea unor modalități noi și sustenabile de hrănire și aprovizionare cu energie durabilă a populației în creștere rapidă a lumii. Comunicarea subliniază că, pentru a asigura securitatea aprovizionării cu materii prime și energie, trebuie să utilizăm potențialul algelor ca resursă regenerabilă în Europa. |
|
2.2. |
Comunicarea Comisiei Europene este logică și face parte dintr-o serie de documente relevante emise până în prezent, care au recunoscut potențialul economic semnificativ și beneficiile ecologice și sociale semnificative ale cultivării pe scară largă a microalgelor și macroalgelor în UE. Aceasta stabilește 23 de acțiuni menite să îmbunătățească cadrul de guvernanță și legislația; să creeze un mediu de afaceri mai favorabil algelor; să crească gradul de sensibilizare a publicului și de acceptare de către consumatori a algelor și a produselor pe bază de alge; să elimine lacunele în materie de cunoștințe, cercetare și tehnologie. |
|
2.3. |
Politicile europene – Pactul verde european (2), Strategia „De la fermă la consumator” (3) – au subliniat potențialul algelor (marine) de crescătorie și al altor fructe de mare ca sursă de proteine cu emisii scăzute de dioxid de carbon utilizate în alimente și furaje. Comunicarea „Orientări strategice pentru o acvacultură mai sustenabilă și mai competitivă în UE pentru perioada 2021-2030” (4) subliniază necesitatea de a promova cultivarea algelor – atât macroalge (alge marine), cât și microalge – pentru a contribui la realizarea mai multor obiective ale Pactului verde european. În Comunicarea sa privind ciclurile durabile ale carbonului (5), Comisia Europeană recunoaște potențialul algelor pentru economia carbonului albastru. Comunicarea privind o economie albastră durabilă (6) se referă, de asemenea, la potențialul algelor de a asigura un sistem alimentar durabil și securitatea alimentară mondială. |
|
2.4. |
Algele reprezintă nu numai o sursă de materie primă ecologică (verde), ci exploatarea lor sistemică este în conformitate cu principiul economiei albastre de reducere la minimum a deșeurilor, fiind astfel, în același timp, un produs „albastru” și „verde”. |
|
2.5. |
Cultivarea algelor aduce valoare adăugată aproape tuturor elementelor Pactului verde european:
Creșterea producției de alge oferă următoarele opțiuni concrete (7):
|
|
2.6. |
În Comunicarea sa, Comisia Europeană menționează că „analizează potențialul algelor în UE și stabilește o abordare coerentă, inclusiv acțiuni specifice, pentru a sprijini extinderea cultivării și producției regenerative de alge în întreaga UE și pentru a dezvolta piețele pentru aplicațiile alimentare și nealimentare ale algelor și a le deschide publicului larg”. |
|
2.7. |
Cultivarea și producția regenerative de alge înseamnă nu numai transformarea energiei solare și a nutrienților în biomasă vegetală și sprijinirea refacerii ecosistemelor, ci „cultivarea algelor marine poate oferi bunuri și servicii ecosistemice valoroase, inclusiv furnizarea de noi habitate pentru pești și pentru speciile nevertebrate mobile”. |
|
2.8. |
Deși mările și oceanele reprezintă o resursă uriașă, dar insuficient utilizată, „în prezent [ele reprezintă] sursa a cel mult 2 % din hrana umană, în pofida faptului că peste 70 % din suprafața Pământului este acoperită de oceane și mări”. Cu toate acestea, beneficiile utilizării resurselor acvatice nu se limitează la mări și oceane, ci includ și apele dulci eutrofizate (râuri, lacuri sau rezervoare artificiale, canale de irigare etc.), apele reziduale provenite din băile termale și alte ape reziduale. |
|
2.9. |
Ca urmare a războiului ruso-ucrainean, problema legată de disponibilitatea îngrășămintelor, a componentelor furajere și a energiei ar putea fi redusă în mod eficace și durabil cu ajutorul algelor (8). |
|
2.10. |
Cererea de alge are un potențial uriaș de creștere (9): în timp ce cererea de alge în Europa a fost de aproximativ 270 000 de tone în 2019, aceasta ar putea crește la 8 milioane de tone până în 2030, cu o valoare de 9 miliarde EUR. Această creștere ar putea crea aproximativ 85 000 de locuri de muncă, ar putea duce la eliminarea a mii de tone de fosfor și azot din mările europene în fiecare an, ar reduce emisiile de CO2 cu până la 5,4 milioane de tone pe an și ar reduce presiunea asupra utilizării terenurilor. CESE observă că potențialul teoretic al cultivării de alge este mai ridicat decât cererea actuală și, prin urmare, este capabil să țină pasul cu cererea din ce în ce mai mare. |
3. Observații specifice
|
3.1. |
Percepția algelor în rândul europenilor și al întreprinderilor este, în general, negativă; acestea sunt asociate cu imaginea algelor marine pe plaje sau proliferarea algelor în apele dulci. Totuși, algele sunt organisme vii unice, în baza structurii lor fizice și a modului lor de viață. |
|
3.2. |
De fapt, termenul „alge” desemnează un grup de aproximativ 72 500 de specii (10) de organisme acvatice fotosintetice. 20 % dintre specii sunt macroalge mari, multicelulare, care se găsesc, de regulă, în mări, iar restul sunt microalge care pot fi cultivate eficient în mod artificial, a căror utilizare este polivalentă, dar a căror producție este mai costisitoare. Inițiativa prevede un echilibru rezonabil între macroalge și microalge, întrucât 36 milioane de tone de macroalge și 0,05 milioane de tone de microalge sunt produse în prezent la nivel mondial. |
|
3.3. |
Comunicarea deschide o fereastră ambițioasă, dar realistă pentru sectorul european al algelor. Analiza sectorului algelor și a oportunităților și limitărilor sale este în mare măsură exactă, programul este coerent, iar măsurile par, în general, specifice și relevante pentru dezvoltarea sectorului european al algelor în viitorul apropiat. Cu toate acestea, anumite elemente necesită o serie de clarificări și explicații. În ce privește punerea în aplicare, trebuie să existe o coerență cu alte sectoare, cum ar fi, sectorul agroalimentar tradițional, sectorul fructelor de mare (pescuit și animale de acvacultură). |
|
3.4. |
În prezent, producția de alge este foarte diferită de alte sectoare de producție agricolă. Cu toate acestea, este important ca algele să nu fie considerate un sector de producție complet separat, ci să fie integrate în lanțurile valorice existente în sectorul agroalimentar, al hranei pentru animale și al materiilor prime industriale și energetice. CESE subliniază necesitatea de a reglementa producția de alge și alte activități conexe într-un sistem comun, în special în ce privește următoarele aspecte:
|
|
3.5. |
Întrucât acesta este un sector nou subdezvoltat, ar trebui să se acorde o atenție deosebită stimulării dezvoltării și ar trebui lansat un proces de standardizare. Această inițiativă ar putea include elaborarea unei strategii integrate în domeniul fructelor de mare și al altor alimente din mediul marin, care să includă activități precum pescuitul, recoltarea de organisme sălbatice, de animale de acvacultură și să aibă în vedere, pe lângă sectorul alimentar, chestiunea biocombustibililor pe bază de alge. Cultivarea algelor marine poate fi, de asemenea, o alternativă pentru pescarii care se confruntă cu o producție redusă de alte materii prime și cu costuri tot mai mari și care ar putea fi nevoiți să își reorienteze activitățile tradiționale. Această abordare integrată nu este reflectată suficient în prezenta comunicare. |
|
3.6. |
O serie de măsuri au prevăzut axarea în principal pe algocultura în larg. Acest lucru este de înțeles având în vedere ratele actuale de producție a macroalgelor și microalgelor și situația actuală a producției subdezvoltate de microalge în Europa, dar obiectivul de dezvoltare ar trebui să acopere întreaga varietate de alge. Algele marine pot fi cultivate în țări cu linii de coastă și insule, de obicei în condiții naturale, în funcție de specie și de utilizare. Pe de altă parte, cultivarea microalgelor pe uscat în general este, de asemenea, foarte importantă, în special pentru producția de proteine și lipide, și nu ar trebui uitată. Printre acestea se numără algele de apă dulce (micro și macro) și aplicațiile de cultivare în apele uzate, care reprezintă o sursă promițătoare de biomasă pentru utilizarea ca materie primă organică și pentru diversificarea structurii economice a zonelor izolate și depopulate, contribuind la viziunea pe termen lung pentru zonele rurale ale UE (11). |
|
3.7. |
Unul dintre principalele obstacole cunoscute în sectorul de producție, în special în ceea ce privește macroalgele, atât pe mare, cât și pe uscat, este fragmentarea legislației și diferențele mari între statele membre și chiar între regiunile din același stat sau chiar absența totală a acestora pentru alge, deoarece modelele de autorizare sunt concepute, în general, pentru animalele acvatice (pești, crustacee etc.). Adesea, algele nu sunt incluse în formularele utilizate pentru procedura de autorizare, astfel încât nu se poate solicita nici măcar o autorizație pentru cultivarea algelor. CESE recomandă elaborarea unei imagini complete la nivel paneuropean a tuturor procedurilor legislative și administrative pentru fiecare etapă a cultivării algelor și pentru fiecare domeniu de aplicare (alimente, furaje, biocombustibili, produse cosmetice, farmaceutice etc.), care să fie utilizată ca exemplu pentru ca statele membre să dezvolte cele mai bune practici administrative și să creeze condiții de concurență echitabile pentru comerțul în interiorul și în afara UE. |
|
3.8. |
Încurajarea includerii speciilor sau grupurilor de alge în catalogul alimentar al UE este esențială pentru dezvoltarea unui sector alimentar cu adevărat european al algelor. Multe dintre speciile recunoscute în prezent provin din afara Europei (în special din Asia), ceea ce creează obstacole în special pentru întreprinderile mai mici și pentru investitorii care doresc să cultive specii europene strâns înrudite sau similare. În acest scop, părțile din catalogul alimentar privind algele ar trebui revizuite și ar trebui încurajată includerea de noi specii/genuri. |
|
3.9. |
Întrucât există un nivel ridicat de aversiune socială față de alge, deși nefondată, cauzată de lipsa de cunoștințe, ar trebui înlesnite cunoștințele și conștientizarea cu privire la noua industrie, precum și la integrarea și aplicarea sa sistemică, la toate nivelurile administrative, iar acest lucru ar trebui să se reflecte în măsurile propuse. Posibile etape:
|
|
3.10. |
Întrucât sectorul algelor este un sector nou pentru Europa, există lacune semnificative în ceea ce privește cunoștințele profesionale, tehnologia și inovarea. Lacunele în materie de cunoștințe au fost în mare parte identificate, dar trebuie abordate printr-un program ambițios de finanțare a cercetării pe termen scurt și mediu. Pentru a acoperi aceste lacune, atât cercetarea fundamentală (strategică), cât și cercetarea aplicată sunt esențiale la toate nivelurile producției de alge:
|
|
3.11. |
Întrucât calitatea fiabilă (compoziția speciilor) și randamentele ridicate de alge în Europa pot fi obținute numai în sisteme închise sau semiînchise, iar acestea necesită material de înmulțire curat, a cărui producție nu este profitabilă în sistemele industriale, este necesar să se stabilească un număr suficient de bănci de material de înmulțire pentru alge, să se finanțeze funcționarea acestora și să se asigure că materiile prime sunt disponibile la un preț rezonabil pentru producătorii de alge și pentru proiectele de C&D. |
|
3.12. |
Sectorul algelor are un potențial semnificativ de a crea locuri de muncă care ar trebui să fie bine plătite și cu condiții de muncă decente. Sectorul algelor ar trebui să beneficieze în special de competențele necesare pentru a crea Pactul albastru european; investițiile în formare sunt importante. Barierele la intrarea în sectorul algelor nu ar trebui să împiedice IMM-urile să aibă acces la acest sector de activitate. CESE salută crearea unor lanțuri de produse din alge marine care evită practicile neloiale. |
|
3.13. |
Creșterea efectivă a sectorului algelor poate fi realizată numai prin îmbunătățirea mediului de afaceri. Trebuie să analizăm cu atenție aspectele economice ale producției și ale aplicațiilor potențiale, precum și modul în care acestea pot fi îmbunătățite. De exemplu, măsura nr. 7 se referă la încurajarea înlocuirii hranei pe bază de pește cu hrană pe bază de alge (în acvacultură). În hrana pentru pești, aproape toate ingredientele pe bază de pește pot fi înlocuite cu ușurință cu ingrediente pe bază de alge (proteine, acizi grași etc.), dar producția acestora din urmă este mult mai scumpă față de cea a produselor pe bază de pește sau soia cu caracteristici similare. Pentru crescătorii de pește, pentru care hrana este unul dintre principalele costuri de producție, iar marjele de profit sunt în general restrânse, hrana pe bază de alge pur și simplu nu este fezabilă din punct de vedere economic. Prin urmare, ar trebui planificate măsuri de reducere a costurilor de producție a ingredientelor pe bază de alge, evitându-se, în același timp, o monitorizare și o standardizare mai stricte pentru alge decât pentru alte produse agricole. Toți producătorii de alimente (și ingrediente alimentare) ar trebui să fie tratați în mod egal pentru a asigura condiții de concurență echitabile pe piață. În cazul în care ingredientele pe bază de alge se dovedesc a fi mai sustenabile, utilizarea lor poate fi corelată cu certificarea ecologică (etichetarea ecologică), care îi poate încuraja pe consumatori să accepte un preț mai mare pentru un produs mai sustenabil. |
Bruxelles, 27 aprilie 2023.
Președintele Comitetului Economic și Social European
Oliver RÖPKE
(1) Către un sector european al algelor puternic și sustenabil, COM(2022) 592 final, 15 noiembrie 2022.
(2) Pactul verde european, COM(2019) 640 final, 11 decembrie 2019.
(3) O Strategie „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic, COM(2020) 381 final, 20 mai 2020.
(4) Orientări strategice pentru o acvacultură mai sustenabilă și mai competitivă în UE pentru perioada 2021-2030, COM(2021) 236 final, 12 mai 2021.
(5) Cicluri durabile ale carbonului, COM(2021) 800 final, 15 decembrie 2021.
(6) Transformarea economiei albastre a UE pentru un viitor durabil, COM(2021) 240 final, 17 mai 2021.
(7) Referință și alte opțiuni: Babich et al., Algae: Study of Edible and Biologically Active Fractions, Their Properties and Applications, Plants 2022, 11(6), 780; https://doi.org/10.3390/plants11060780, respectiv Poonam Sharma, Nivedita Sharma (2017) Industrial and Biotechnological Applications of Algae: A Review, Journal of Advances in Plant Biology – 1(1):01-25. DOI 10.14302/issn.2638-4469.japb-17-1534, https://openaccesspub.org/article/530/japb-17-1534.pdf
(8) Concluziile Consiliului European din 23 și 24 iunie 2022.
(9) Estimări ale studiului Coaliției Seaweed for Europe (Alge marine pentru Europa): Hidden champion of the ocean – Seaweed as a growth engine for a sustainable European future (Campionul ascuns al oceanului: algele marine ca motor de creștere pentru un viitor european durabil).
(10) Michael D. Guiry estimează în studiul său How many species of algae are there? (Cât de multe specii de alge există?) că numărul de specii de alge ajunge până la 1 milion, însă baza de date online privind taxonomia prezintă cifra de 72 500 AlgaeBase. A se vedea Guiry (2012), https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27011267/, DOI: 10.1111/j.1529-8817.2012.01222.x.
(11) COM(2021) 345, „O viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE – Către zone rurale mai puternice, conectate, reziliente și prospere până în 2040” și JO C 290, 29.7.2022, p. 137.
|
29.6.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 228/132 |
Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Cadrul de politică al EU privind materialele plastice de origine biologică, biodegradabile și compostabile”
[COM(2022) 682 final]
(2023/C 228/19)
|
Raportor: |
András EDELÉNYI |
|
Coraportor: |
Alessandro MOSTACCIO |
|
Sesizare |
Comisia Europeană, 8.2.2023 |
|
Temei juridic |
Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene |
|
Secțiunea competentă |
Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului |
|
Data adoptării în secțiune |
13.4.2023 |
|
Adoptat în sesiunea plenară |
27.4.2023 |
|
Sesiunea plenară nr. |
578 |
|
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri) |
134/0/4 |
1. Concluzii și recomandări
Comitetul Economic și Social European (CESE):
|
1.1. |
salută comunicarea privind cadrul de politică al EU privind materialele plastice de origine biologică, biodegradabile și compostabile, care sosește la momentul potrivit. Acest sector deschide opțiuni promițătoare pentru apropierea de obiectivele de sustenabilitate și circularitate. Dacă sunt reglementate în mod corespunzător, materialele plastice de origine biologică pot fi un instrument de dezvoltare „verde” (scăderea consumului de combustibili fosili, reducerea poluării cu materiale plastice, creșterea colectării separate a deșeurilor); |
|
1.2. |
subliniază faptul că, din fericire, Europa este pionier în domeniul dezvoltării materialelor plastice de origine biologică și a materialelor plastice biodegradabile și că, în perioada 2007-2020, a finanțat peste 130 de proiecte de cercetare, valoarea lor totală fiind de ordinul a 1 miliard EUR (1). UE este al doilea cel mai mare producător de materiale plastice de origine biologică din lume și ar trebui să își consolideze poziția la nivel mondial, concentrându-se asupra produselor cu cea mai mare valoare adăugată, și anume produsele care sunt de origine biologică, biodegradabile și compostabile (producția asiatică se limitează în principal la produse compostabile, dar neregenerabile); |
|
1.3. |
consideră că vom putea ridica ștacheta concurenței globale obținând beneficii maxime pentru mediu dacă noul cadru de reglementare va fi în măsură să selecteze aplicațiile industriale cu cea mai mare valoare adăugată pentru mediu și dacă toate produsele noi care sunt introduse pe piață sunt însoțite de o comunicare clară și veridică cu consumatorii; |
|
1.4. |
încurajează Comisia să tragă concluzii pe baza unei analize comparative a beneficiilor materialelor plastice de origine biologică, biodegradabile și compostabile față de cele ale materialelor plastice pe bază de combustibili fosili. Este posibil ca unele recomandări comparative excesiv de prudente să nu ofere orientări suficiente pentru cercetare, inovare și lansarea unor activități de investiții. Acest lucru poate frâna progresul și submina avantajul concurențial al UE; |
|
1.5. |
recomandă o revizuire sistematică a tuturor măsurilor care au un impact direct și indirect asupra mediului legislativ și normativ din domeniu, în conformitate cu cele mai recente descoperiri științifice. Acest demers ar putea reduce confuzia și proteja utilizatorii; |
|
1.6. |
solicită să se aplice un sistem de priorități ierarhice în cascadă la evaluarea materialelor, a produselor și a proceselor, inclusiv a aspectelor legate de circularitate. Acest lucru este relevant pentru materiile prime, biomasă și lanțurile alimentare, precum și pentru cascadele de reciclare. Punerea în aplicare a Directivei privind energia din surse regenerabile (RED III) va stabili în plus ordinea priorităților, în conformitate cu care reutilizarea sau reciclarea materialelor (materiale regenerabile) are prioritate față de reutilizarea în scopuri energetice (energie din surse regenerabile); |
|
1.7. |
își exprimă convingerea că Analiza ciclului de viață (ACV) este un instrument excelent pentru evaluarea anumitor aspecte legate de durabilitatea produselor, contribuind astfel la ghidarea activităților de cercetare, de inovare și de investiții planificate sau în curs. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare considerabile pentru a reduce deficiențele inerente metodelor utilizate în prezent, în vederea reducerii incertitudinilor care decurg din neglijarea bonusului pentru carbonul biogenic (2) și a impactului asupra capitalului natural; |
|
1.8. |
consideră că majoritatea actualelor modele de contabilitate și de stabilire a prețurilor nu reușesc să internalizeze și să recunoască impactul componentelor suplimentare care sunt reintroduse în ciclul produsului în ce privește cheltuielile și câștigurile rezultate. O schemă realistă de răspundere extinsă a producătorilor (REP) bazată pe ACV și adaptată la nevoile specifice poate redirecționa și corecta actualul dezavantaj competitiv al produselor din biopolimer; |
|
1.9. |
sugerează că mai multe domenii de intervenție bine țintite, care ar trebui să figureze printre competențele unei Uniuni Europene privite ca „vector de valoare adăugată” (3), pot contribui la identificarea și eliminarea blocajelor care frânează progresele rapide necesare. Acest lucru este deosebit de important în ce privește datele, monitorizarea și discuțiile, precum și sprijinirea cercetării și inovării; |
|
1.10. |
recomandă Comisiei să continue revizuirile ciclice ale progreselor importante din ecosistemul biopolimerilor. Metodele și instrumentele de consultare publică integrate reprezintă o bună modalitate de a implica toate părțile interesate, în primul rând prin asigurarea implicării societății civile organizate prin intermediul diverselor asociații reprezentative; |
|
1.11. |
încurajează statele membre să introducă procente obligatorii de conținut de materiale plastice de origine biologică, atât pentru materialele plastice de origine biologică, cât și pentru materialele plastice compostabile. Se propune să se introducă standarde și norme definitive în ce privește materialele de afișare (promovare, branding etc.). Metoda cu carbon radioactiv C-14 permite determinarea conținutului de carbon biogenic certificat. Metoda bilanțului masic poate fi acceptată pentru exprimarea conținutului de biomasă al unui nivel de reciclare mai complex, multiplu sau intermediar, dar consumatorii trebuie informați în această privință; |
|
1.12. |
ia act de Regulamentul privind interzicerea materialelor plastice de unică folosință, dar propune o precizare a definițiilor domeniului său de aplicare și a formulării sale, deoarece consideră că regulamentul nu ar trebui să excludă un număr de produse și aplicații din plastic care sunt în mod inerent de unică folosință și nu pot fi returnate, altfel spus care nu pot fi reutilizate sau reciclate mecanic. În aceste cazuri, trebuie favorizată utilizarea materialelor plastice de origine biologică și/sau a BDCP; |
|
1.13. |
subliniază că reciclarea mecanică (în buclă scurtă) este adesea benefică datorită simplității sale relative, dar prezintă deficiențe: printre acestea se numără scăderea calității produselor reciclate prin amestec, limitele grosimii, randamentele și necesarul de energie. O comparație complexă din perspectiva durabilității ar putea ajunge la concluzia că este mai bine să se utilizeze polimeri de origine biologică sau filiere de reciclare de alte tipuri (adică organice și/sau chimice). Cea mai potrivită opțiune în acest caz poate fi utilizarea materialelor plastice care sunt atât de origine biologică, cât și compostabile. Trebuie încă dezvoltate tehnicile de separare pentru foliile subțiri; |
|
1.14. |
consideră că materialele plastice biodegradabile certificate în conformitate cu standardele UE oferă oportunități de atenuare a poluării cu materiale plastice, prin reducerea acumulării de deșeuri microplastice și nanoplastice și, prin urmare, a efectelor nocive ale materialelor nebiodegradabile. Momentan, doar câteva aplicații – deși foarte importante – sunt disponibile pentru biodegradarea controlată în anumite medii deschise, naturale. Sunt necesare mai multe eforturi pentru a elabora metode sistemice care să combine atât proprietățile materialelor, cât și condițiile, pentru a valorifica opțiunile de biodegradare în sol și în alte medii deschise specifice; |
|
1.15. |
are convingerea că compostarea industrială și utilizarea materialelor plastice compostabile reprezintă o excelentă modalitate de a îmbunătăți colectarea și utilizarea deșeurilor alimentare. Pe lângă returnarea carbonului în sol, aceste tehnici permit ca deșeurile alimentare și ambalajele (sau alte utilizări compostabile) să fie eliminate și reciclate împreună. Statele membre ar trebui încurajate și sprijinite să pună în aplicare colectarea separată obligatorie a deșeurilor organice începând cu 2024. Materialele plastice compostabile, cum ar fi pungile și alte utilizări alimentare, precum și infrastructura, organizarea și campaniile de sensibilizare ar trebui să fie pregătite pentru această etapă; |
|
1.16. |
solicită ca gama de utilizări pe care o oferă materialele plastice compostabile să nu se limiteze la cele enumerate în propunerea Comisiei privind ambalajele și deșeurile de ambalaje. Experiența și bunele practici arată că materialele plastice compostabile pot juca un rol benefic într-o serie de domenii, în special în ceea ce privește contactul cu alimentele, circuitele închise și foliile subțiri; |
2. Contextul avizului, glosar și situația actuală în acest sector
2.1. Definiții ale materialelor plastice regenerabile:
|
— |
„Bioplastic” este un termen colectiv generic care nu ar trebui utilizat nici la comercializarea materialelor plastice, nici pentru aplicațiile acestora, deoarece poate fi folosit în mod eronat și/sau poate induce în eroare sau poate genera asociații negative. În prezentul document, el se referă la „materiale plastice de origine biologică, biodegradabile și compostabile”. |
|
— |
Materiale plastice de origine biologică (materiale plastice pe bază de plante, BBP): materiale plastice fabricate din materii prime regenerabile, nefosile (4). BBP-urile pot fi biodegradabile sau nu. BBP-urile de substituție (drop-in BBPs) sunt identice din punct de vedere chimic cu materialele analoage pe bază de combustibili fosili. Materialele plastice „cu atribute de bioplastice” pot fi definite ca materiale plastice în compoziția cărora intră elemente de origine biologică. |
|
— |
Materiale plastice biodegradabile (BDP): materialele plastice care, la sfârșitul duratei lor de viață funcțională, sunt supuse descompunerii cu ajutorul microorganismelor, producând astfel apă, biomasă, săruri minerale și dioxid de carbon (CO2) (sau metan în cazul digestiei anaerobe). Acestea pot fi fabricate atât din materii prime de origine biologică, cât și din materii prime fosile. |
|
— |
Materiale plastice compostabile (CP): o subcategorie de materiale plastice biodegradabile (pentru care acronimul comun este BDCP) al căror proces de biodegradare are loc în condiții controlate, utilizând microorganisme pentru a produce reziduuri organice stabilizate, apă și CO2 în prezența oxigenului sau a metanului în absența oxigenului (ambele gaze rezultate putând fi captate). Compostarea standardizată și strict controlată are loc în instalații de compostare (instalații de reciclare organică) în conformitate cu normele EN 13432 (5) asigură și utilizarea aditivilor ecologici. Compostarea la domiciliu nu este supusă unor condiții atât de stricte și, prin urmare, nu poate furniza un produs final predeterminat. |
|
— |
Combinația cea mai avantajoasă este, în mod firesc, un material plastic care este atât de origine biologică, cât și biodegradabil, inclusiv compostabil, precum acidul polilactic (PLA), utilizat pe scară largă. |
2.2. Sectorul materialelor plastice
Producția de materiale plastice și de bioplastice la nivel mondial
Date pentru perioada 2021-2022 – Producția globală de materiale plastice și de bioplastice (6)
|
Anul |
Materiale plastice fosile [Mt] |
Bioplastice [Mt] |
BP [%] |
BBP [Mt; (%)] |
BDCP [Mt; (%)] |
|
2021 |
367 |
1,80 |
0,49 |
0,74 ; (41,2 ) |
1,05 ; (58,7 ) |
|
2022 (*1) |
390 |
2,22 |
0,57 |
1,07 ; (48,2 ) |
1,14 ; (51,3 ) |
|
Pe baza: European Bioplastics, Facts and Figures (Date și cifre), https://www.european-bioplastics.org/market. |
|||||
Bioplasticele reprezintă în prezent aproximativ 1 % din producția totală de materiale plastice la nivel mondial.
Cu toate acestea, se preconizează că, până în 2027, producția de bioplastice va crește de la 1,8 la 6,2 milioane de tone.
2.2.1.
Asia (în special China) este principalul centru de producție pentru bioplastice (41,4 % în 2022), urmată de UE (26,5 %) și SUA (18,9 %).
Până în 2027, cota Asiei ar urma să crească la 63 %, în timp ce, în lipsa măsurilor de sprijin, cota UE ar urma să scadă în mod semnificativ.
2.2.2.
În UE, cererea de bioplastice a crescut de la 210 000 de tone în 2019 la aproximativ 320 000 de tone în 2021 (7). Rata anuală de creștere a fost de peste 23 %. În comparație cu producția mondială de bioplastice, cererea europeană este de aproximativ 18 %. Europa joacă un rol de lider în ceea ce privește balanța comerțului exterior și inovarea tehnică.
Creșterea gradului de sensibilizare a consumatorilor cu privire la distincția dintre materialele plastice pe bază de combustibili fosili și utilizarea optimă a bioplasticelor este de o importanță crucială.
2.3. Provocările privind mediul în cazul materialelor plastice
2.3.1.
Lanțul valoric al materialelor plastice contribuie într-o măsură limitată la emisiile de gaze cu efect de seră (GES) față de alte lanțuri valorice, cum ar fi energia, substanțele chimice și alte materiale. Emisiile totale de GES cauzate de lanțul valoric al materialelor plastice în UE în 2018 sunt estimate la 208 milioane de tone de dioxid de carbon echivalent (CO2 echivalent). În cea mai mare parte (63 %), ele sunt cauzate de producerea polimerilor din plastic. Transformarea acestor polimeri în produse reprezintă 22 % din emisii, iar tratarea deșeurilor de plastic la sfârșitul ciclului de viață adaugă încă 15 %, în principal din cauza incinerării (8).
2.3.2.
Pe lângă impactul materialelor plastice asupra climei, rata de reciclare a acestora este în continuare prea scăzută. Acest lucru afectează atât mediul, cât și capitalul natural al lumii (amprenta ecologică), utilizând stocul finit de resurse naturale și afectând ecosistemele lumii, cum ar fi solul, terenurile, aerul, apa, organismele vii și, în cele din urmă, sănătatea și bunăstarea oamenilor. O problemă specifică o reprezintă acumularea de particule de microplastic în apa dulce și în apa de mare.
2.3.3.
Lanțul valoric al materialelor bioplastice are potențialul de a reduce emisiile de CO2, grație dioxidului de carbon de origine biologică sau sechestrat, cu condiția ca acesta să fie utilizat pe scară mai largă sau ca deșeurile de BBP să fie reciclate în loc să fie incinerate. Producerea de materiale plastice din biomasă și/sau asigurarea faptului că produsele din plastic se pot biodegrada în anumite medii prezintă o serie de avantaje față de materialele plastice convenționale, dar acest lucru trebuie recunoscut și luat în considerare. Rezultatul în materie de emisii anuale totale de GES ale unui scenariu prezentat în raportul ETC/WMGE 2021/3 al Eionet, în care toate materialele plastice pe bază de combustibili fosili ar fi înlocuite în UE cu materiale de origine biologică, a fost de 146 milioane de tone de CO2 echivalent pentru materialele plastice de origine biologică, cu 30 % mai puțin decât cele 208 milioane de tone de emisii de CO2 echivalent generate de lanțul valoric al materialelor pe bază de combustibili fosili (9).
3. Observații generale
|
3.1. |
Caracteristicile comune ale materialelor plastice de origine biologică rezidă în faptul că acestea au un mare potențial de a îmbunătăți și de a menține un ciclu durabil și echilibrat al carbonului. În consecință, ele contribuie la un impact net egal cu zero asupra climei și a capitalului natural. Cu toate acestea, cele două grupuri principale ar trebui tratate separat. Materialele plastice de origine biologică (BBP), obținute din plante, permit trecerea de la o economie bazată pe combustibili fosili la o economie a materialelor plastice bazată pe biomasă. Materialele plastice biodegradabile și compostabile (BDCP) oferă, în schimb, beneficii unice pentru gestionarea produselor la sfârșitul ciclului de viață și pentru realizarea obiectivelor Pactului verde (de exemplu, reducerea risipei de alimente, producția și consumul durabile). |
Este rezonabil să se utilizeze materiale plastice care sunt atât de origine biologică, cât și compostabile, pentru a reduce soldul net al GES prin deducerea cantității de CO2 sechestrate din mediu.
|
3.2. |
Comunicarea Comisiei Europene oferă o analiză aprofundată și cuprinzătoare a sectorului materialelor plastice de origine biologică, biodegradabile și compostabile, trecând în revistă datele disponibile. Concluziile și recomandările sunt excesiv de prudente cu privire la anumite aspecte și riscă să descurajeze inovarea și investițiile în anumite domenii-cheie. Analiza ar trebui să fie comparativă, comparând materialele plastice de origine biologică, biodegradabile și compostabile cu versiunea actuală bazată pe combustibili fosili, deși, în orice caz, substituirea 1:1 a materialelor plastice cu bioplastice nu este un scenariu viabil. |
|
3.3. |
Percepția generală la nivelul societății și acceptarea materialelor și a produselor durabile, precum și a utilizării acestora sunt destul de ridicate, de obicei între 80-90 % în sondajele de opinie. 25 % dintre consumatorii intervievați au răspuns că ar fi dispuși să plătească un preț cu 20 % mai mare decât cel al produselor echivalente fabricate din materiale plastice pe bază de combustibili fosili, iar 4 % ar plăti cu 50 % mai mult pentru produsele durabile din biopolimer. |
|
3.4. |
Elaborarea și punerea în aplicare a unui cadru strategic realist necesită:
|
|
3.5. |
Un sistem de priorități ierarhice în cascadă, care să includă reducerea materialelor plastice la sursă și în amonte, trebuie să prevaleze la nivelul întregului cadru. Aceasta trebuie să acopere lanțul valoric și să respecte principiile conservării, reutilizării, reciclării și recuperării pentru a menține componentele în buclă. În măsura posibilului, întregul stoc, debit și ciclu de carbon trebuie să fie controlate, inclusiv carbonul concentrat în materiile prime (cărbune, petrol, gaze), carbonul care a fost produs, tratat, capturat sub formă de CO2, colectat ca deșeu și reciclat, precum și cel care a fost dispersat, de exemplu, în produsele utilizate, în sol și în aer. Opțiunile de reciclare includ reciclarea în buclă scurtă (mecanică) optimizată din punctul de vedere al sustenabilității, reciclarea în buclă medie (fizică/chimică și/sau chimică) și reciclarea în buclă completă (biochimică), în funcție de modul în care diferitele substanțe pot fi reintroduse în buclă. |
|
3.6. |
Cerințele de mai sus reprezintă un spectru nou și larg de provocări pentru ingineria proiectării ecologice. Pe lângă sarcinile tradiționale de funcționalitate, fezabilitate și estetică, inginerii din domeniul proiectării ecologice trebuie să ia acum în considerare aprovizionarea cu materii prime, durabilitatea, previziunile legate de sfârșitul ciclului de viață, circularitatea și durabilitatea optimizată. |
|
3.7. |
Aprovizionarea durabilă cu materii prime merită o atenție deosebită: cota de 1 % de materiale plastice de origine biologică de pe piața materialelor plastice ocupă 0,02 % din terenul arabil. O înlocuire teoretică, dar nerealistă, în proporție de 100 %, a materialelor plastice pe bază de combustibili fosili cu materiale plastice de origine biologică ar necesita 4-5 % din terenul arabil. Culturile (zahărul, amidonul, uleiurile) reprezintă în prezent până la două treimi din sursele de materii prime, iar culturile necomestibile (lemnul, uleiul de ricin) reprezintă cea de-a treia treime. În pofida utilizării scăzute a terenurilor, obiectivul va fi de a reduce cascadele alimentare și de biomasă, adică de a reorienta sursele de aprovizionare dinspre culturi/alimente către subproduse (de exemplu, paie, deșeuri forestiere) și deșeuri reciclabile (deșeuri organice lignocelulozice, de carbohidrogen și de carbohidrați) înainte de valorificarea energetică. Același lucru este valabil și pentru noile inițiative privind materiile prime, cum ar fi deșeurile de alge. |
|
3.8. |
Tehnologiile de producție sunt, în cea mai mare parte, consacrate, iar tehnologiile pentru materialele plastice pe bază de combustibili fosili pot fi aplicate în procesul de transformare. Pentru lanțul circular, trebuie adăugate însă etape suplimentare la ambele capete ale procesului liniar: producția de materii prime și biorafinarea, precum și colectarea și tratarea deșeurilor, urmate de reciclare sau recuperare. Acestea corespund unor fluxuri de materiale mai dispersate. Atunci când este necesar și fezabil, ar trebui să se utilizeze procese centralizate de captare a CO2 . |
|
3.9. |
Cercetarea și ingineria materialelor ar trebui să se concentreze pe extinderea spectrului de utilizări ale noilor biopolimeri sau amestecuri cu combinații noi de proprietăți fizice, chimice, funcționale și de degradabilitate, atât în ceea ce privește proprietățile materialelor, cât și condițiile. |
|
3.10. |
Aspectele legate de forța de muncă nu au fost încă analizate în profunzime. Estimările preconizează un număr suplimentar de 175 000-215 000 de locuri de muncă până în 2030 (nota de subsol 16). Noile tehnologii necesită noi competențe, în special în ceea ce privește prelucrarea materiilor prime, reciclarea și ingineria proiectării ecologice. Aceste cerințe vor trebui abordate prin planuri de dezvoltare și de investiții, împreună cu programe de formare, educație, recalificare și perfecționare. Satisfacția și prestigiul la locul de muncă sunt în creștere, dar trebuie acordată o atenție egală creării unor condiții de muncă decente. |
|
3.11. |
Majoritatea actualelor modele de contabilitate și de stabilire a prețurilor utilizează abordarea tradițională sau liniară de tip cradle-to-gate . În această comparație, biopolimerii sunt dezavantajați din cauza costurilor ridicate ale materialelor, a accesului mai fragmentat la materii prime, a producției de serie mai reduse cantitativ și a curbei de învățare. Într-o paradigmă de tip cradle-to-cradle, care internalizează costurile recirculării durabile, acest lucru s-ar putea schimba complet. Aplicarea adecvată a unor metode modulare de răspundere extinsă a producătorilor (REP) ar putea compensa decalajul. |
|
3.12. |
Sunt utilizate metode și calcule de analiză a ciclului de viață (ACV) pentru a evalua amprenta de mediu a bunurilor și materialelor uzate. S-au depus eforturi considerabile pentru a defini și a cuantifica acest impact, exprimat ca emisii nete de GES în echivalent CO2. Va fi nevoie de o experiență mai îndelungată, precum și de activități suplimentare de cercetare și modelare a datelor pentru a dezvolta metodele actuale privind amprenta de mediu a produselor (PEF), întrucât cele existente nu sunt suficiente în ceea ce privește stabilirea bonusului de carbon biogenic și cuantificarea impactului schimbării utilizării terenurilor, precum și a impactului dificil de estimat asupra capitalului natural. O ACV realistă și acceptată este o condiție prealabilă pentru un sistem de răspundere extinsă a producătorilor credibil și modular. Examinarea și previziunile bazate pe ACV ar reduce riscurile prin orientarea timpurie a deciziilor în materie de cercetare și inovare și de investiții. |
|
3.13. |
Practicile și legislația statelor membre variază considerabil. Prin urmare, pentru a fi „vector de valoare adăugată” (10), UE ar trebui să se concentreze pe sprijinirea unor domenii precum colectarea datelor și transparența, identificarea și diseminarea bunelor practici, monitorizarea progresului științific, economic, financiar și social, identificând blocajele și contribuind la eliminarea sau rezolvarea lor cu scopul de a menține competitivitatea UE în acest sector. |
4. Observații specifice
4.1. Introducere
|
4.1.1. |
Într-o serie de cazuri, reciclarea mecanică nu este fezabilă, întrucât ambalajul este contaminat cu alimente sau nu este posibil și/sau convenabil să se recicleze mecanic ambalajele mici și/sau subțiri. În aceste cazuri, materialele plastice compostabile reprezintă o soluție bună, întrucât permit ca deșeurile alimentare și ambalajele să fie eliminate și reciclate împreună. |
4.2. Materialele plastice de origine biologică
|
4.2.1. |
Cadrul de politică ar trebui să prevadă un conținut minim obligatoriu de origine biologică și reciclat pentru materialele plastice de origine biologică, începând cu propunerea Comisiei Europene privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (30.11.2022). Acest conținut ar putea să înlocuiască sau să completeze conținutul minim reciclat. Siguranța alimentară necesită utilizarea de materiale virgine sau reciclate chimic în articolele care intră în contact cu produsele alimentare (tacâmuri, pahare, tăvi, folii de împachetat); numai sticlele și tăvile PET pot fi reciclate mecanic și reprelucrate în materiale plastice pentru a intra în contact direct cu alimentele. |
|
4.2.2. |
Există deja sisteme de certificare pentru conținutul de origine biologică, cum ar fi sistemul OK privind materialele de origine biologică al TUV Austria (11) și sistemul privind materialele de origine biologică DIN CERTCO (12). Există, de asemenea, standarde europene și internaționale specifice (13), inclusiv abordări bazate pe bilanțul masic certificat de terți. În plus, unele state membre au stabilit niveluri obligatorii atât pentru conținutul reciclat, cât și pentru conținutul de origine biologică. Pentru certificare, conținutul de carbon biogenic ar trebui definit utilizând metodologia radiochimică C-14. Cu toate acestea, dacă sunt reciclate de mai multe ori, metoda conținutului de masă ar putea fi și ea acceptabilă în cazul produselor neomogene și al plasticelor care conțin materiale de origine biologică. |
|
4.2.3. |
Anumite metode ale lanțului de custodie permit utilizarea de materii prime de origine biologică în produse intermediare sau în produse în cazul cărora complexitatea lanțurilor valorice sau nivelul de scară nu permite încă segregarea (14). |
|
4.2.4. |
Cadrul de politică se referă la „metoda ACV privind materialele plastice” (15) a Centrului Comun de Cercetare, care se bazează pe metoda UE privind amprenta de mediu a produselor (PEF) ca fiind cea mai armonizată metodă disponibilă. Cu toate acestea, metodologia PEF este insuficientă în ceea ce privește contabilizarea corespunzătoare a carbonului biogenic (fiind chiar în contradicție cu unele standarde general acceptate (16), care țin seama de absorbția inițială a carbonului biogenic în produse de origine biologică și în materialele plastice) și schimbarea utilizării terenurilor. |
4.3. Materialele plastice biodegradabile și compostabile
Proprietățile referitoare la biodegradabilitate și compostabilitate nu sunt aspecte negative, care ar antrena creșterea volumului de gunoaie aruncate pe domeniul public. Nu există dovezi, studii sau demonstrații care să confirme ipoteza că biodegradabilitatea poate influența în mod negativ aruncarea de gunoaie pe domeniul public. Această chestiune poate fi abordată printr-un sistem de etichetare, astfel cum se procedează deja în Italia. Niciun material nu trebuie aruncat pe domeniul public: toate materialele trebuie colectate, sortate și reciclate.
4.3.1.
Biodegradabilitatea materialelor plastice în mediul deschis nu este un instrument de gestionare a deșeurilor. Dimpotrivă, în conformitate cu Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului (17) și cu standardul EN 13432, materialele plastice compostabile trebuie supuse reciclării organice cu deșeuri alimentare sau cu gunoi de grajd și dejecții lichide în instalațiile de compostare pentru a produce un compost organic care să poată fi utilizat ca îngrășământ organic pentru tratarea și îmbunătățirea solului. Scopul este de a utiliza aceste materiale în cazurile în care există beneficii dovedite în materie de durabilitate, cum este cazul utilizărilor alimentare. O astfel de utilizare a materialelor plastice compostabile poate contribui atât la creșterea nivelurilor de colectare a deșeurilor organice, cât și la reducerea contaminării deșeurilor organice cauzate de materialele plastice tradiționale.
|
4.3.1.1. |
Ar trebui efectuate cercetări suplimentare intensive cu privire la materialele optimizate sistemic și la condițiile de biodegradare controlată în medii specifice deschise, naturale. Un bun exemplu este reprezentat de ipsosurile care se degradează în apă sau straturile de acoperire din polimeri degradabili în sol ale îngrășămintelor cu eliberare lentă sau controlată. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe eforturi pentru a dezvolta degradarea, întrucât acestea ar avea efecte importante în ceea ce privește prevenirea și atenuarea poluării cu microplastice și nanoplastice prin acumulare. |
|
4.3.1.2. |
Astfel cum recunoaște comunicarea Comisiei Europene, materialele plastice biodegradabile joacă un rol important în sectorul agricol. În acest sector, materialele plastice biodegradabile reprezintă o alternativă benefică, întrucât se biodegradează în sol fără a genera microplastice. De asemenea, se evită eroziunea solului care s-ar produce în caz contrar, atunci când se utilizează folii tradiționale pentru mulcire din plastic foarte subțire (< 25 μm). |
4.3.2.
|
4.3.2.1. |
CESE subliniază rolul esențial al materialelor plastice compostabile în majoritatea ambalajelor specifice care intră în contact cu alimentele și în formatele care nu sunt destinate ambalării, în conformitate cu cele câteva formate menționate de Comisie (autocolante pentru fructe și legume, pliculețele de ceai și padurile de cafea pentru filtru, precum și pungi de transport din plastic foarte subțire), dar fără a se limita la acestea. Prin urmare, alte ambalaje compostabile importante și alte formate care nu sunt destinate ambalării, cum ar fi tacâmurile, paharele, tăvile și foliile de împachetare (inclusiv în cazul evenimentelor, utilizărilor și zonelor în buclă închisă) ar trebui promovate, și nu interzise, de articolul 22 coroborat cu anexa V la propunerea privind ambalajele și deșeurile de ambalaje. Aceasta nu este în acord cu faptul că, începând cu 31 decembrie 2023, biodeșeurile trebuie colectate sau reciclate separat în toate țările UE (18); materialele plastice compostabile joacă un rol esențial în atingerea unei cote mai ridicate a captării biodeșeurilor și în reducerea contaminării compostului cu plastice nebiodegradabile.
Ținând seama de faptul că unele materiale plastice compostabile și materiale plastice de origine biologică se află deja pe piață, opțiunea cea mai potrivită pare să fie aceea de a solicita un conținut minim de origine biologică pentru materialele plastice compostabile, în conformitate cu unele legislații naționale (de exemplu în Italia și Franța). |
|
4.3.2.2. |
Revizuirea Directivei privind îngrășămintele a arătat un dezechilibru clar între modelele europene de fertilizare: utilizarea excesivă, în medie, a nutrienților sintetici de azot, fosfor și potasiu poate duce la eutrofizarea apelor, în timp ce lipsa îngrășămintelor organice, cum ar fi gunoiul de grajd, compostul din deșeuri, nămolul etc., poate duce la o scădere a conținutului de carbon din sol. |
|
4.3.2.3. |
Comunicarea Comisiei Europene consideră că problema contaminării încrucișate reprezintă un argument pentru limitarea utilizării materialelor plastice compostabile. Cu toate acestea, contaminarea încrucișată implică nu numai materiale plastice compostabile, ci și alte materiale (exemple fiind prezența metalelor în fluxurile de plastic și a materialelor plastice necompostabile în biodeșeuri). Există, de asemenea, o contaminare încrucișată a fluxurilor de plastic, întrucât diferiții polimeri ar trebui să fie separați înainte de a intra în cea mai mare parte a proceselor de reciclare, pentru a evita scăderea calității produselor reciclate. În practică, contaminarea încrucișată a fluxurilor de plastic cu bioplastice nu este dovedită: datele colectate în Italia arată că prezența materialelor plastice compostabile în fluxurile de plastic este de sub 1 %. Acest lucru se datorează faptului că unele produse pot fi fabricate numai din materiale plastice compostabile (pungi, tacâmuri, farfurii din plastic de unică folosință) și existenței unui sistem clar de etichetare atât pentru materialele plastice compostabile, cât și pentru cele tradiționale, ceea ce permite consumatorilor să facă distincția între acestea și să le elimine prin sistemul de reciclare adecvat (pentru biodeșeuri în cazul materialelor plastice compostabile și, respectiv, pentru plastic în cazul materialelor plastice necompostabile). Prin urmare, nu există nicio contaminare încrucișată și nicio confuzie în rândul consumatorilor în țările care au instituit sisteme adecvate de gestionare a deșeurilor pentru materialele plastice compostabile (19). Aceste țări și cadrele lor legislative, sistemele de gestionare a deșeurilor și sistemele de etichetare aferente ar putea reprezenta o bună practică pentru bioplastice.
Standardul EN 13432 poate fi actualizat, dar comunicarea Comisiei Europene nu recunoaște că instalațiile de compostare care respectă cele mai bune practici și tehnologii disponibile pentru procese, în special timpii de compostare adecvați, sunt capabile să trateze pe deplin și să biodegradeze materialele plastice și deșeurile alimentare compostabile, astfel cum se arată în interviurile realizate de Biorepack la nivelul instalațiilor de compostare (20). Nici bioplasticele, nici standardul EN 13432 nu sunt responsabile dacă unele instalații de compostare, în special în statele membre ale UE cu sisteme mai puțin eficiente de gestionare a deșeurilor alimentare, nu respectă procesele și calendarul adecvat de compostare. Aceste instalații de compostare trebuie pur și simplu modernizate. |
Bruxelles, 27 aprilie 2023.
Președintele Comitetului Economic și Social European
Oliver RÖPKE
(1) Întreprinderea comună pentru bioeconomia circulară în Europa.
(2) Absorbția (sechestrarea) carbonului biogenic din mediu ar trebui dedusă din emisiile de dioxid de carbon în calculul amprentei de mediu, respectiv „creditată” în impactul asupra climei.
(3) Domeniile în care UE, prin acțiune comună, poate crea valoare adăugată în raport cu fiecare stat membru acționând separat, fără coordonare și resurse comune.
(4) Familia materialelor plastice de origine biologică poate include și materiale plastice „cu atribute de bioplastice”, care pot fi definite ca materiale plastice în compoziția cărora intră elemente de origine biologică (conținutul de origine biologică poate fi determinat prin repartizarea materiilor prime).
(5) JO L 190, 12.7.2001, p. 21.
(*1) Bilanț preliminar.
(6) Sursa: World plastics production [Producția de materiale plastice la nivel mondial] 2020, Plastics Europe 2021. European Bioplastics, Facts and Figures [Date și cifre] (https://www.european-bioplastics.org/market).
(7) Plastic Consult, Bioplastics in Europe, Market update, [Bioplasticele în Europa: situația actuală a pieței], 23.9.2022.
(8) Raportul Eionet – ETC/WMGE 2021/3.
(9) Raportul Eionet – ETC/WMGE 2021/3.
(10) Acest concept, în antiteză cu cel referitor la „costul non-Europei”, se referă la beneficiile acțiunilor întreprinse mai curând în sinergie decât pe cont propriu.
(11) https://www.tuv-at.be/green-marks
(12) https://www.dincertco.de
(13) CEN/TS 16640; ASTM D6866.
(14) În procesele industriale complexe și lungi care utilizează materii prime multiple, o segregare fizică (între combustibilii fosili și bio sau între „proaspăt” și reciclat) ar necesita investiții nesustenabile. Metodele lanțului de custodie permit, de-a lungul lanțului valoric, o contabilitate fiabilă și transparentă, precum și o etichetare și informații clare și neechivoce privind conținutul unui produs.
(15) https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC125046
(16) ISO 22526-1, 2 și 3, EN 16760, ISO, EN 15804, ISO 14067.
(17) Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (JO L 365, 31.12.1994, p. 10).
(18) Articolul 22 din Directiva 2008/98/CE.
(19) A se vedea schemele de răspundere extinsă a producătorilor ale Biorepack pentru materialele plastice compostabile din Italia, https://eng.biorepack.org
(20) https://eng.biorepack.org/communication/news/composting-plants-talk.kl
|
29.6.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 228/141 |
Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind norme specifice referitoare la medicamentele de uz uman menite a fi introduse pe piața Irlandei de Nord”
[COM(2023) 122 final – 2023/0064 (COD)]
(2023/C 228/20)
|
Raportor general: |
Jack O’CONNOR |
|
Sesizare |
Consiliu, 9.3.2023 Parlamentul European, 13.3.2023 |
|
Temei juridic |
articolele 114 și 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene |
|
Secțiunea competentă |
Secțiunea pentru relații externe |
|
Data adoptării în sesiunea plenară |
27.4.2023 |
|
Sesiunea plenară nr. |
578 |
|
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/ abțineri) |
154/0/0 |
1. Concluzii și recomandări
|
1.1. |
Comitetul Economic și Social European (CESE) este de acord că un regulament este instrumentul adecvat pentru punerea în aplicare a soluțiilor convenite de comun acord și salută promptitudinea cu care Comisia a prezentat propunerea de regulament. |
|
1.2. |
CESE este de acord că:
|
|
1.3. |
CESE sprijină adoptarea și punerea în aplicare rapidă a regulamentului propus, care ar asigura continuitatea aprovizionării cu medicamente de uz uman în Irlanda de Nord și ar îmbunătăți perspectivele de punere în aplicare a Protocolului privind Irlanda/Irlanda de Nord, contribuind totodată la protecția Acordului de la Belfast/din Vinerea Mare. |
|
1.4. |
Articolele 9 și 10 din regulamentul propus permit suspendarea normelor specifice de către Comisie în cazul neîndeplinirii de către Regatul Unit a obligațiilor care îi revin. CESE este de acord că o astfel de dispoziție este esențială. Cu toate acestea, CESE subliniază importanța consultării cu Regatul Unit, prevăzută la articolul 9 alineatul (3), precum și cu experții desemnați de fiecare stat membru, conform prevederilor articolului 10 alineatul (4), înainte de orice astfel de suspendare. |
|
1.5. |
CESE încurajează consultarea continuă cu principalele părți interesate pentru a contribui la asigurarea unei puneri în aplicare în timp util, precum și monitorizarea oricăror riscuri viitoare pentru realizarea obiectivelor regulamentului propus. În acest sens, instituțiile europene ar trebui, de asemenea, să fie informate periodic cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare înainte de luna ianuarie 2025. |
2. Observații generale
|
2.1. |
Regulamentul propus se înscrie în contextul soluțiilor convenite între UE și Regatul Unit în Cadrul Windsor. |
|
2.2. |
Propunerea de regulament se plasează în contextul unui set cuprinzător de soluții comune convenite între UE și Regatul Unit pentru a aborda preocupările enumerate în expunerea de motive a propunerii de regulament. Regulamentul se referă la adoptarea unor norme specifice referitoare la medicamentele de uz uman menite a fi introduse pe piața Irlandei de Nord în conformitate cu articolul 6 din Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1). Scopul este prevederea unor norme specifice pentru dispozițiile enumerate în anexa 2 la Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord (denumit în continuare „protocolul”), care reglementează activitatea în sectorul medicamentelor. |
|
2.3. |
Dificultățile pe care regulamentul propus urmărește să le abordeze au apărut practic odată cu intrarea în vigoare a protocolului, la 1 ianuarie 2021. Ele au continuat să se facă simțite chiar și după expirarea perioadei de tranziție prevăzute în Acordul de retragere dintre UE și Regatul Unit, în special în ceea ce privește disponibilitatea în Irlanda de Nord a medicamentelor fabricate în Marea Britanie, ca urmare a complexității noului cadru de reglementare. Pentru a asigura aprovizionarea neîntreruptă cu medicamente din Marea Britanie în Irlanda de Nord, UE a adoptat, la 12 aprilie 2022, Directiva (UE) 2022/642 a Parlamentului European și a Consiliului (2), care prevede derogări de la anumite obligații referitoare la anumite medicamente de uz uman puse la dispoziție în Regatul Unit în ceea ce privește Irlanda de Nord. |
|
2.4. |
În esență, acestea au permis producătorilor din Regatul Unit să mențină funcțiile de testare a loturilor și funcțiile de reglementare în alte părți ale Regatului Unit decât Irlanda de Nord. Ele au facilitat, de asemenea, aprovizionarea cu medicamente noi, permițând autorităților competente din Regatul Unit să autorizeze pentru o perioadă limitată de timp o astfel de aprovizionare către pacienții din Irlanda de Nord, chiar dacă ele nu aveau încă aprobare în UE. |
|
2.5. |
Experiența ulterioară a scos la iveală anumite probleme practice legate de aceste soluții. Cerința de a furniza ambalaje și prospecte separate pentru Marea Britanie și Irlanda de Nord le-ar impune producătorilor o sarcină economică semnificativă, în contextul dimensiunii reduse a pieței din Irlanda de Nord. De asemenea, au fost exprimate preocupări cu privire la faptul că coexistența unor autorizații de introducere pe piață potențial divergente pentru Regatul Unit și Irlanda de Nord pentru același medicament ar crea insecuritate juridică în privința normelor aplicabile medicamentelor. Alte aspecte au vizat complexitatea reglementărilor aplicabile exportului și reimportului de medicamente, pe care Comisia le-a abordat în Regulamentul delegat (UE) 2022/315 al Comisiei (3), care prevede o derogare de trei ani pentru distribuitorii angro. |
|
2.6. |
Soluțiile comune ulterioare convenite între UE și Regatul Unit sunt menite să ofere o soluție durabilă pentru aceste probleme. Ele prevăd că:
|
|
2.7. |
Propunerea este menită să confere efecte juridice acestui set de soluții comune. |
|
2.8. |
CESE este de acord că un regulament este instrumentul adecvat pentru punerea în aplicare a soluțiilor convenite de comun acord și salută promptitudinea cu care Comisia a prezentat propunerea de regulament. |
|
2.9. |
CESE este de acord că:
|
|
2.10. |
Dat fiind că au avut loc consultări ample cu asociațiile industriale și cu alte părți interesate, care au precedat discuțiile cu Regatul Unit înainte de adoptarea primului set de soluții în aprilie 2022, și că acest set suplimentar de soluții comune răspunde doar unora dintre problemele suplimentare apărute între timp, CESE este de acord că nu este necesară o consultare publică deschisă înainte de adoptare. Cu toate acestea, CESE încurajează consultarea continuă cu principalele părți interesate pentru a contribui la asigurarea punerii în aplicare în timp util, precum și monitorizarea oricăror posibile riscuri viitoare care amenință realizarea obiectivelor regulamentului propus. În acest sens, instituțiile UE ar trebui, de asemenea, să fie informate periodic cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare înainte de ianuarie 2025. |
|
2.11. |
CESE sprijină adoptarea și punerea în aplicare rapidă a regulamentului propus, care ar asigura continuitatea aprovizionării cu medicamente de uz uman în Irlanda de Nord și ar îmbunătăți perspectivele de punere în aplicare a Protocolului privind Irlanda/Irlanda de Nord, contribuind totodată la protecția Acordului de la Belfast (din Vinerea Mare). |
Bruxelles, 27 aprilie 2023.
Președintele Comitetului Economic și Social European
Oliver RÖPKE
(1) Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (JO L 311, 28.11.2001, p. 67).
(2) Directiva (UE) 2022/642 a Parlamentului European și a Consiliului din 12 aprilie 2022 de modificare a Directivelor 2001/20/CE și 2001/83/CE în ceea ce privește derogările de la anumite obligații referitoare la anumite medicamente de uz uman puse la dispoziție în Regatul Unit în ceea ce privește Irlanda de Nord și în Cipru, Irlanda și Malta (JO L 118, 20.4.2022, p. 4).
(3) Regulamentul delegat (UE) 2022/315 al Comisiei din 17 decembrie 2021 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2016/161 în ceea ce privește derogarea de la obligația distribuitorilor angro de a scoate din uz identificatorul unic al medicamentelor exportate către Regatul Unit (JO L 55, 28.2.2022, p. 33).
|
29.6.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 228/144 |
Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului referitor la normele specifice privind intrarea în Irlanda de Nord din alte părți ale Regatului Unit a anumitor transporturi de mărfuri cu amănuntul, de plante destinate plantării, de cartofi de sămânță, de utilaje și vehicule exploatate în scopuri agricole sau forestiere, precum și privind circulația necomercială a anumitor animale de companie în Irlanda de Nord”
[COM(2023) 124 final – 2023/0062 (COD)]
(2023/C 228/21)
|
Raportor general: |
Klaas Johan OSINGA |
|
Sesizare |
Consiliu, 10.3.2023 Parlamentul European, 13.3.2023 |
|
Temei juridic |
Articolele 43 alineatul (2), 114, 168 alineatul (4) litera (b) și 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene |
|
Secțiunea competentă |
Secțiunea pentru relații externe |
|
Data adoptării în sesiunea plenară |
27.4.2023 |
|
Sesiunea plenară nr. |
578 |
|
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri) |
147/0/0 |
1. Concluzii și recomandări
|
1.1. |
Comitetul Economic și Social European (CESE) salută Cadrul Windsor (1) ca o dovadă a faptului că, atunci când Regatul Unit și Uniunea Europeană (UE) se reunesc cu bună credință pentru a găsi soluții convenite de comun acord, relația bilaterală poate produce rezultate tangibile pentru societatea civilă de ambele părți. |
|
1.2. |
CESE sprijină propunerea de regulament (2) a Comisiei, menită să reglementeze intrarea și introducerea pe piața Irlandei de Nord a anumitor produse agricole – inclusiv plante destinate plantării, utilaje și vehicule exploatate în scopuri agricole sau forestiere și cartofi de sămânță, precum și circulația necomercială în Irlanda de Nord din alte părți ale Regatului Unit a câinilor, pisicilor și dihorilor domestici de companie. |
|
1.3. |
CESE recunoaște atât caracterul urgent, cât și natura tehnică a regulamentului propus și a aspectelor pe care intenționează să le reglementeze. De asemenea, recunoaște eforturile semnificative depuse pentru a reconcilia facilitarea procedurilor, garanțiile pentru integritatea pieței interne a UE și protecția sănătății publice, a animalelor și a plantelor. |
|
1.4. |
CESE constată că termenul prevăzut pentru marcarea mărfurilor cu amănuntul preambalate care intră în Irlanda de Nord din Regatul Unit poate reprezenta o provocare pentru unele întreprinderi din Regatul Unit, în special pentru cele care se confruntă cu constrângeri financiare și tehnice mai stricte – cum ar fi întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). |
|
1.5. |
CESE își exprimă preocupări similare cu privire la elaborarea unui set unic de date pentru ca întreprinderile din Regatul Unit să îndeplinească cerințele sanitare și fitosanitare și vamale atunci când aprovizionează clienți din Irlanda de Nord. Comitetul consideră că orice întârziere față de termenul propus ar putea duce la controale de identitate mai lungi decât cele prevăzute în regulament. |
|
1.6. |
CESE îndeamnă Comisia să clarifice mai în amănunt și să ofere soluții pentru domeniile în care există divergențe mai evidente între standardele sanitare și fitosanitare din Regatul Unit și cele din UE, în special în ceea ce privește utilizarea produselor de protecție a plantelor în Irlanda de Nord, și consideră că incertitudinea persistentă ar discrimina fermierii din Irlanda de Nord. |
|
1.7. |
Persistă încă o serie de chestiuni nerezolvate în ceea ce privește circulația animalelor vii și a materialului vegetal dinspre și către Irlanda de Nord, atât din Regatul Unit, cât și din UE. CESE solicită Comisiei să rezolve aceste probleme cât mai curând posibil, deoarece operatorii au nevoie de claritate. |
|
1.8. |
Implicațiile proiectului prezentat de Regatul Unit cu privire la modul de operare la frontieră („Border Target Operating Model”) și care urmează să fie introdus din octombrie 2023, stabilind un nou model pentru importurile în Regatul Unit, inclusiv pentru controlul sanitar și fitosanitar, pot fi un factor suplimentar de incertitudine, care trebuie evitată cu orice preț. Există deja incertitudini în ceea ce privește punerea în aplicare a Legii privind dreptul Uniunii menținut în dreptul intern al Regatului Unit. |
2. Observații generale
|
2.1. |
Regulamentul propus stabilește norme specifice referitoare la intrarea din Regatul Unit în Irlanda de Nord a anumitor transporturi de mărfuri cu amănuntul destinate introducerii pe piață în Irlanda de Nord, precum și a anumitor transporturi de plante destinate plantării, de utilaje și vehicule care au fost exploatate în scopuri agricole sau forestiere și cartofi de sămânță pentru introducerea pe piață și utilizarea în Irlanda de Nord. |
|
2.2. |
Regulamentul stabilește, de asemenea, norme specifice referitoare la circulația necomercială în Irlanda de Nord din alte părți ale Regatului Unit a câinilor, pisicilor și dihorilor domestici de companie. El stabilește, de asemenea, norme privind suspendarea aplicării normelor specifice pe care le prevede. |
|
2.3. |
În conformitate cu Acordul de retragere dintre UE și Regatul Unit, o serie de acte legislative ale UE privind măsurile sanitare și fitosanitare se aplică Regatului Unit și pe teritoriul acestuia în ceea ce privește Irlanda de Nord după încheierea perioadei de tranziție prevăzute în Acordul de retragere. |
|
2.4. |
Așadar, intrarea în Irlanda de Nord din Regatul Unit a anumitor transporturi de produse de origine animală sau vegetală, inclusiv hrană pentru animale, plante destinate plantării, utilaje și vehicule exploatate în scopuri agricole sau forestiere și cartofi de sămânță, intră în domeniul de aplicare al acestor acte și face obiectul controalelor oficiale, al cerințelor de certificare și al interdicțiilor. Acest lucru este valabil și pentru circulația necomercială a anumitor animale de companie. |
|
2.5. |
Regatul Unit și anumite părți interesate cu sediul în Regatul Unit și-au exprimat profunda îngrijorare cu privire la faptul că Acordul de retragere impune o sarcină administrativă disproporționat de mare la intrarea din Regatul Unit în Irlanda de Nord a anumitor mărfuri care fac obiectul măsurilor sanitare și fitosanitare, atunci când sunt destinate consumatorilor finali din Irlanda de Nord. Acest lucru ar submina poziția Irlandei de Nord pe piața internă a Regatului Unit. |
|
2.6. |
Pe această bază, Comisia și Regatul Unit au convenit asupra unui set cuprinzător de soluții comune pentru a aborda problemele cotidiene ale tuturor comunităților din Irlanda de Nord, care protejează integritatea atât a pieței interne a UE, cât și a celei a Regatului Unit. Acestea includ, printre altele:
|
|
2.7. |
Aceste soluții ar prevedea, în toate cazurile, o protecție adecvată a sănătății publice, a sănătății animalelor și a plantelor, precum și garanții pentru integritatea pieței interne a UE. |
3. Observații specifice
|
3.1. |
În ceea ce privește etichetarea mărfurilor cu amănuntul, articolul 4 alineatul (1) litera (a) din propunerea de regulament prevede că mărfurile cu amănuntul preambalate care intră din Regatul Unit în Irlanda de Nord pentru consum în Irlanda de Nord trebuie să poarte marcajul „Not for EU”, astfel cum se detaliază la articolul 6. |
|
3.2. |
În conformitate cu articolul 6 alineatul (1) litera (a), marcajul se aplică de la 1 octombrie 2023. În condițiile actuale, unele companii din Regatul Unit care aprovizionează clienții din Irlanda de Nord s-ar putea confrunta cu dificultăți în respectarea acestui termen. În special, este posibil ca IMM-urile să nu dispună de resursele tehnice sau financiare necesare pentru a respecta termenul sau pentru a justifica investițiile necesare în funcție de volumul lor de activitate. |
|
3.3. |
Acest termen scurt poate pune probleme și în ceea ce privește gestionarea datelor. Seturile de date de care vor avea nevoie întreprinderile din restul Regatului Unit pentru a îndeplini cerințele sanitare și fitosanitare și cele vamale privind aprovizionarea cu mărfuri a clienților din Irlanda de Nord sunt similare. Existența unui set unic de date ar fi avantajoasă nu numai pentru întreprinderi, ci și pentru monitorizarea conformității cu cerințele sanitare și fitosanitare și cele vamale. Un astfel de set de date poate fi dificil de constituit până la 1 octombrie 2023. |
|
3.4. |
În cazul în care punerea în aplicare a articolului 6 alineatul (1) litera (a) la 1 octombrie 2023 nu este posibilă, atunci rata controalelor de identitate a transporturilor care intră din Regatul Unit în Irlanda de Nord ar putea fi, temporar, mai mare decât cea indicată la articolul 4 alineatul (3). De asemenea, nu este clar modul în care, în centrele de distribuție cu amănuntul pentru supermarketurile care aprovizionează atât Irlanda de Nord, cât și Irlanda, ar putea fi aplicată în practică eticheta „Not for EU” pe mărfurile cu amănuntul preambalate provenite din UE. |
|
3.5. |
O altă problemă potențială se referă la produsele de protecție a plantelor din Irlanda de Nord, evidențiind impactul divergențelor dintre UE și Regatul Unit. În Irlanda de Nord, majoritatea produselor de protecție a plantelor sunt utilizate pentru pajiști și provin în prezent din UE și din Regatul Unit. Limitele maxime de reziduuri sunt specifice pentru fiecare produs de protecție a plantelor; în unele cazuri, acestea sunt diferite în Regatul Unit și în UE. Acest lucru face ca fermierii din Irlanda de Nord să se afle într-o situație dificilă; ar fi util ca sistemul să fie revizuit. |
|
3.6. |
Un alt factor care trebuie luat în considerare este cel al implicațiilor proiectului privind modul de operare la frontieră („Border Target Operating Model”), publicat de Regatul Unit la 5 aprilie 2023, care stabilește un nou model pentru importurile în Regatul Unit, inclusiv pentru controalele sanitare și fitosanitare. Modelul va fi introdus încapând cu sfârșitul lunii octombrie 2023. Acest lucru sporește incertitudinea pentru operatori cauzată de Legea privind dreptul Uniunii menținut în dreptul intern, care ar putea duce la eliminarea automată a mii de acte legislative ale UE până la sfârșitul anului 2023. |
|
3.7. |
Deși UE și-a modificat „regulamentul delegat”, permițând ca bovinele și ovinele să poată fi deplasate în afara zonei de reglementare a UE – și, prin urmare, în Irlanda de Nord – și să se întoarcă în termen de 15 de zile, în practică, aceasta reprezintă în continuare o provocare pentru crescătorii de bovine din Irlanda de Nord. |
|
3.8. |
Piețele de animale din Regatul Unit trebuie să fie centre de export aprobate de Agenția pentru Sănătatea Animalelor și Plantelor (APHA), și toate animalele care trec prin aceste centre trebuie să aibă aceeași stare de sănătate. Statutul oficial de „indemn de tuberculoză” din Scoția scutește centrele de acolo de obligația de a testa animalele înainte de a fi vândute sau expuse în Regatul Unit, în timp ce, în același scop, crescătorii din Anglia și Țara Galilor sunt obligați să supună animalele acestei testări. Având în vedere că, în contextul Regatului Unit, cererea de centre de export autorizate de APHA este redusă sau inexistentă, în prezent, numai Carlisle este autorizată de APHA, fiind, prin urmare, singurul loc în care bovinele din Irlanda de Nord pot fi vândute și pot beneficia de regulamentul delegat al UE. Aceasta înseamnă că, în cazul în care animalele din Irlanda de Nord sunt oferite spre vânzare într-un centru care nu este aprobat de APHA și nu sunt vândute, ele trebuie să rămână în Regatul Unit timp de șase luni înainte de a se putea întoarce în Irlanda de Nord, ceea ce este neviabil din punct de vedere financiar. |
|
3.9. |
În ceea ce privește reetichetarea animalelor transportate din restul Regatului Unit în Irlanda de Nord, în prezent nu este clar modul în care ar trebui să funcționeze acest lucru. În prezent, bovinele care intră în Irlanda de Nord din Regatul Unit trebuie să aibă, pe lângă cele două etichete din Regatul Unit, și un marcaj suplimentar de export dinspre Regatul Unit. În termen de 20 zile de la intrarea în Irlanda de Nord, trebuie să li se aplice, în plus, două etichete din Irlanda de Nord. Cu excepția cazului în care etichetele sunt îndepărtate, această procedură nu este practică și ar putea avea, de asemenea, implicații asupra bunăstării animalelor. |
|
3.10. |
În ceea ce privește materialul de înmulțire a plantelor, cum ar fi cartofii de sămânță, cadrul permite circulația acestora în Irlanda de Nord din alte părți ale Regatului Unit, precum și din UE. Acest lucru permite continuarea comerțului, în special între Scoția și Irlanda de Nord, comerț care s-a dezvoltat cu mulți ani înainte de Brexit. |
|
3.11. |
Este puțin probabil ca documentația și controalele propuse care vor fi asociate cu această circulație a cartofilor de sămânță să fie problematice pentru întreprinderi. Culturile acestor cartofi de sămânță din Irlanda de Nord pot fi vândute producătorilor de pe piața internă și celor din Regatul Unit. Cartofii pentru consum pot trece în Irlanda de Nord dinspre piața unică pentru prelucrare și vânzare ulterioară în restul Regatului Unit. |
Bruxelles, 27 aprilie 2023.
Președintele Comitetului Economic și Social European
Oliver RÖPKE
(1) https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/fs_23_1272
(2) COM(2023) 124 final.
|
29.6.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 228/148 |
Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile europene privind populația și locuințele, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 862/2007 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 763/2008 și a Regulamentului (UE) nr. 1260/2013”
[COM(2023) 31 final – 2023/0008 (COD)]
(2023/C 228/22)
|
Sesizare |
Consiliul Uniunii Europene, 15.2.2023 |
|
Temei juridic |
Articolul 338 alineatul (1) și articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene |
|
Secțiunea competentă |
Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială |
|
Data adoptării în sesiunea plenară |
27.4.2023 |
|
Sesiunea plenară nr. |
578 |
|
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri) |
142/0/1 |
Întrucât, în opinia sa, conținutul propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile europene privind populația și locuințele, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 862/2007 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 763/2008 și a Regulamentului (UE) nr. 1260/2013 este satisfăcător și nu face obiectul niciunei observații din partea sa, în cea de-a 578-a sesiune plenară din 26 și 27 aprilie 2023 (ședința din 27 aprilie 2023), Comitetul a hotărât să emită un aviz favorabil cu privire la textul propus, cu 142 de voturi pentru și 1 abținere.
Bruxelles, 27 aprilie 2023.
Președintele Comitetului Economic și Social European
Oliver RÖPKE
|
29.6.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 228/149 |
Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește normele în materie de TVA pentru era digitală”
[COM(2022) 701 final – 2022/0407 (CNS)]
și privind „Propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 în ceea ce privește acordurile de cooperare administrativă în materie de TVA necesare pentru era digitală”
[COM(2022) 703 final – 2022/0409 (CNS)]
(2023/C 228/23)
|
Raportor: |
Philip VON BROCKDORFF |
|
Coraportor: |
Krister ANDERSSON |
|
Sesizare |
Consiliul Uniunii Europene, 10.2.2023 și 13.2.2023 |
|
Temei juridic |
Articolul 113 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene |
|
Secțiunea competentă |
Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială |
|
Data adoptării în secțiune |
18.4.2023 |
|
Data adoptării în sesiunea plenară |
27.4.2023 |
|
Sesiunea plenară nr. |
578 |
|
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri) |
145/0/0 |
1. Sinteză și recomandări
|
1.1. |
Comitetul Economic și Social European (CESE) salută inițiativa Comisiei care vizează actualizarea normelor în materie de taxă pe valoarea adăugată (TVA), vechi de 30 de ani, pentru a îmbunătăți funcționarea pieței unice, asigurând un grad mai redus de fragmentare, și pentru a o adapta la era digitală. |
|
1.2. |
CESE consideră că principalul obiectiv al propunerii ar trebui să fie un sistem de TVA mai bine adaptat la actualele evoluții ale economiei digitale, care să îmbunătățească funcționarea pieței unice. În plus, propunerea ar trebui să permită colectarea eficientă și la timp a impozitelor, reducând frauda în materie de TVA și, în consecință, deficitul de încasare a TVA. |
|
1.3. |
Pentru a beneficia pe deplin de piața unică, întreprinderile au nevoie de o aplicare uniformă a normelor în materie de TVA în întreaga UE. Acest lucru poate fi asigurat numai prin acțiuni la nivelul UE, care să prevină birocrația, discrepanțele și lacunele legate de normele aplicabile în materie de TVA. CESE încurajează Comisia să continue să depună eforturi în vederea punerii în aplicare și subliniază importanța notelor explicative sau a unor orientări similare pentru a asigura uniformitatea. |
|
1.4. |
CESE constată cu satisfacție că normele propuse pentru platformele digitale și rolul lor în sprijinirea colectării TVA sunt în concordanță cu inițiativele anterioare ale Comisiei privind economia digitală. |
|
1.5. |
CESE apreciază că mecanismul național de taxare inversă va fi aplicabil atât livrărilor de bunuri, cât și prestărilor de servicii. CESE subliniază că sistemul actual tratează în mod diferit bunurile și serviciile în cadrul comerțului intracomunitar. CESE regretă că propunerea cuprinzătoare a Comisiei nu profită de ocazie pentru a alinia tratamentul în materie de TVA aplicabil bunurilor și serviciilor. O astfel de aliniere ar fi redus sarcina administrativă asupra întreprinderilor, în special asupra IMM-urilor. |
|
1.6. |
CESE consideră că termenul de două zile propus pentru raportarea livrărilor intracomunitare de bunuri și a prestărilor intracomunitare de servicii în interiorul Uniunii pare exagerat de scurt. CESE se teme că termenul de două zile pentru facturile electronice și pentru raportarea digitală ar constitui o barieră în calea comerțului intracomunitar, cu atât mai mult cu cât multe IMM-uri se confruntă deja cu probleme legate de termenul mult mai lung din actualul cadru de reglementare. |
|
1.7. |
Comisia sugerează eliminarea posibilității de a emite facturi centralizatoare, în temeiul propunerii. CESE consideră că facturile centralizatoare nu ar trebui eliminate, întrucât acest lucru ar crea probleme în multe sectoare. Utilizarea facturilor centralizatoare ar trebui să fie permisă întotdeauna pentru tranzacțiile interne. În ceea ce privește tranzacțiile intracomunitare, CESE observă că o altă posibilitate ar putea fi limitarea utilizării facturilor centralizatoare, de exemplu prin instituirea unei limite de șapte zile. |
|
1.8. |
CESE încurajează Comisia să continue să depună eforturi pentru a include cât mai curând posibil deducerile de TVA în regimul ghișeului unic (OSS) și pentru a obține rambursarea TVA la timp. |
|
1.9. |
CESE se teme că costurile considerabile de punere în aplicare a măsurilor din pachetul cuprinzător privind TVA ar putea duce la prețuri mai mari pentru consumatori. |
|
1.10. |
CESE împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia dimensiunea din interiorul UE a fraudei în materie de TVA necesită intervenția UE, în conformitate cu aplicarea corespunzătoare a principiului subsidiarității. |
|
1.11. |
CESE subliniază că datele colectate și schimbate între autoritățile fiscale ar putea include date cu caracter personal, precum și date comerciale sensibile. Aceste date trebuie protejate și gestionate cu cea mai mare grijă pentru a proteja integritatea consumatorilor și a întreprinderilor. |
2. Introducere și context
|
2.1. |
La 8 decembrie 2022, Comisia a publicat un pachet de măsuri (1) menite să modernizeze taxa pe valoarea adăugată (TVA) în UE, cu dublul scop de a actualiza sistemul de TVA, adaptându-l la era digitală și de a-l face mai rezilient în fața fraudelor, reducând astfel deficitul curent de încasare a TVA (estimat la aproximativ 93 miliarde EUR) (2). |
|
2.2. |
Mai precis, pachetul este alcătuit din trei măsuri legislative: (i) o propunere de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește normele în materie de TVA pentru era digitală (3); (ii) o propunere de regulament de modificare a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 al Consiliului (4) în ceea ce privește acordurile de cooperare administrativă în materie de TVA; (iii) o propunere de regulament de punere în aplicare al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 282/2011 în ceea ce privește cerințele de informare pentru anumite regimuri de TVA (5). |
|
2.3. |
Pachetul legislativ urmărește trei obiective principale: (i) modernizarea obligațiilor de raportare în materie de TVA prin introducerea cerințelor de raportare digitală (CRD); (ii) abordarea provocărilor în materie de TVA ale așa-numitei „economii a platformelor”, prin clarificarea normelor aplicabile pentru asigurarea egalității de tratament între operatori și prin consolidarea rolului platformelor în colectarea TVA; (iii) evitarea necesității unor înregistrări multiple în scopuri de TVA în întreaga UE, prin introducerea înregistrării unice în scopuri de TVA (SVR). |
|
2.4. |
Va fi instituit un sistem obligatoriu de raportare a fiecărei tranzacții intracomunitare în parte, pentru a furniza informații rapide statelor membre. Statelor membre li se va acorda flexibilitate pentru a decide dacă să introducă un astfel de sistem de raportare pentru tranzacțiile interne. Facturarea electronică va juca un rol esențial în cadrul noului sistem de raportare, devenind sistemul implicit pentru emiterea facturilor și baza pentru raportarea digitală. |
|
2.5. |
Tuturor persoanelor impozabile li se va permite să raporteze date din facturile electronice care respectă standardul european. Statele membre vor putea să asigure transmiterea datelor din facturile electronice emise într-un format diferit, atât timp cât ele permit, de asemenea, utilizarea standardului european. Formatele de date autorizate de statele membre vor trebui să garanteze interoperabilitatea cu standardul european pentru tranzacții intracomunitare. |
|
2.6. |
În sectorul serviciilor de închiriere de locuințe pe termen scurt și al transportului de persoane din economia platformelor va fi introdus un regim de „furnizor presupus” (prin care platformele contabilizează TVA pentru serviciul subiacent în cazul în care furnizorul nu percepe TVA). |
|
2.7. |
Implementarea ghișeului unic (OSS) și a ghișeului unic pentru importuri (IOSS) s-a dovedit a fi un succes, reducând complexitatea. Cu toate acestea, unele livrări de bunuri și prestări de servicii nu fac obiectul regimului de simplificare OSS. Se va urmări extinderea domeniului de aplicare al actualului OSS pentru a se asigura o reducere suplimentară a necesității unor înregistrări multiple în scopuri de TVA în întreaga UE. În plus, IOSS va deveni obligatoriu pentru platforme, pentru a simplifica și mai mult procesul de import al bunurilor provenite din comerțul electronic și pentru a le face mai rezistente la fraudă. |
|
2.8. |
Potrivit evaluării impactului (6), cele trei propuneri prezentate oferă cel mai bun echilibru între toate opțiunile de reglementare disponibile în ceea ce privește eficacitatea, proporționalitatea și subsidiaritatea. Analiza de impact estimează că, între 2023 și 2032, măsurile puse în aplicare vor genera beneficii nete situate între 172 miliarde EUR și 214 miliarde EUR, inclusiv economii de 51 miliarde EUR (41,4 miliarde EUR din raportarea TVA, 0,5 miliarde EUR din raționalizarea și clarificările din economia platformelor și 8,7 miliarde EUR din eliminarea obligațiilor de înregistrare în scopuri de TVA). |
3. Observații generale
|
3.1. |
CESE salută inițiativa Comisiei care vizează actualizarea normelor în materie de TVA, vechi de 30 de ani, pentru a îmbunătăți funcționarea pieței unice și a asigura un grad mai redus de fragmentare, precum și pentru a o adapta la era digitală. Acesta este un pas îndelung așteptat în cadrul planului de acțiune privind TVA pus în aplicare de Comisie în ultimii ani. CESE consideră, de asemenea, că această propunere reprezintă un pas important în direcția sprijinirii pieței unice printr-o cooperare și uniformitate sporite între autoritățile fiscale. |
|
3.2. |
CESE consideră că principalul obiectiv al propunerii ar trebui să fie un sistem de TVA mai bine adaptat la actualele evoluții ale economiei digitale, care să îmbunătățească funcționarea pieței unice. În plus, propunerea ar trebui să permită colectarea eficientă și la timp a impozitelor, reducând frauda în materie de TVA și asigurând condiții de concurență echitabile. |
|
3.3. |
CESE împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia dimensiunea din interiorul UE a fraudei în materie de TVA necesită intervenția UE, în conformitate cu aplicarea corespunzătoare a principiului subsidiarității. Actualul deficit de încasare a TVA arată că instrumentele naționale nu sunt suficiente pentru a combate frauda transfrontalieră. |
|
3.4. |
Normele armonizate de raportare în materie de TVA vor duce la o mai bună funcționare a pieței unice și la consolidarea sa sporită. Fragmentarea și diferitele regimuri de raportare din diferite state membre generează sarcini administrative pentru întreprinderi și pot constitui un obstacol în calea vânzării transfrontaliere pe piața unică. CESE este conștient că statele membre au fost active în generarea propriilor regimuri de raportare și că existența unor regimuri diferite face ca piața unică să funcționeze mai puțin eficient. Pentru a reduce această fragmentare, este binevenită o abordare comună. CESE consideră că este important ca noua obligație de raportare să ducă la eliminarea declarațiilor recapitulative. |
|
3.5. |
Pentru a beneficia pe deplin de piața unică, întreprinderile solicită și necesită o aplicare uniformă a normelor în materie de TVA în întreaga UE, în loc să fie nevoite să respecte diferite moduri de aplicare a normelor comune la nivel național. Acest lucru poate fi asigurat numai prin acțiuni la nivelul UE, care să prevină birocrația, discrepanțele și lacunele legate de normele aplicabile în materie de TVA. CESE încurajează Comisia să continue să depună eforturi în vederea punerii în aplicare uniforme și subliniază importanța notelor explicative sau a unor orientări similare pentru a asigura uniformitatea. |
4. Observații specifice
|
4.1. |
CESE reamintește că întreprinderile, în special IMM-urile, vor suporta costuri substanțiale din cauza sarcinii administrative suplimentare generate de introducerea cerințelor de raportare digitală. Chiar dacă astfel de costuri sunt necesare pentru a moderniza în mod eficace sistemul actual, costurile de conformare pentru întreprinderi ar trebui să fie cât mai reduse cu putință și să fie monitorizate în mod continuu pe durata procesului de punere în aplicare, pentru a evalua sarcina impusă de reglementare. |
|
4.2. |
CESE observă, de asemenea, că costurile estimate ale punerii în aplicare vor fi considerabile pentru întreprinderile din întreaga UE (7). CESE avertizează că, în special pentru întreprinderi, costurile suplimentare ar putea duce la creșterea prețurilor pentru consumatori, după cum reiese dintr-un studiu care demonstrează că reglementarea (excesivă) și prețurile sunt corelate la nivelul a numeroase întreprinderi (8). |
|
4.3. |
CESE subliniază că, deși obligațiile de raportare pentru tranzacțiile intracomunitare se referă doar la tranzacții între întreprinderi (B2B), datele colectate și schimbate între autoritățile fiscale pot include date cu caracter personal și că aceste date vor fi stocate pentru o perioadă de cel puțin cinci ani. Datele colectate vor include, probabil, și date comerciale sensibile, care trebuie protejate în egală măsură. În acest sens, CESE subliniază principiul reducerii la minimum a datelor și necesitatea unei protecții depline a acestor date, aspecte care ar trebui să fie garantate și monitorizate de-a lungul timpului. |
|
4.4. |
CESE constată cu satisfacție că normele propuse pentru platformele digitale și rolul acestora în sprijinirea colectării TVA sunt în concordanță cu inițiativele anterioare ale Comisiei privind economia digitală, inclusiv cu propunerea de directivă privind îmbunătățirea condițiilor persoanelor care lucrează prin intermediul platformelor digitale de muncă. În plus, CESE observă că obligativitatea IOSS va fi benefică pentru consumatori, întrucât achiziționarea de bunuri de pe platforme va fi mai ușoară pentru ei, în timp ce colectarea TVA pentru aceste achiziții va fi îmbunătățită. |
|
4.5. |
CESE subliniază că sistemul actual tratează în mod diferit bunurile și serviciile în cadrul comerțului intracomunitar, doar serviciile fiind supuse mecanismului de taxare inversă. CESE regretă că propunerea cuprinzătoare a Comisiei nu profită de ocazie pentru a alinia tratamentul în materie de TVA aplicabil bunurilor și serviciilor. Actualizarea normelor în acest mod le-ar fi aliniat la actuala realitate economică, în care de obicei, clienții cumpără mai degrabă pachete de soluții decât simple bunuri sau servicii. O astfel de modificare ar fi redus sarcina administrativă asupra întreprinderilor, în special asupra IMM-urilor, care în prezent trebuie să facă distincția între componentele separate ale livrărilor compuse doar din cauza normelor în materie de TVA. |
|
4.6. |
CESE sprijină obiectivul general al Comisiei de a face ca platformele să joace un rol mai important în cadrul de reglementare în materie de TVA. Propunerile pot fi considerate o abordare eficace pentru combaterea denaturării concurenței. Prin urmare, preocupările care stau la baza propunerilor privind un impozit pe serviciile digitale au fost abordate în mod corespunzător și suficient. |
|
4.7. |
CESE salută extinderea utilizării OSS. Acest lucru va avea ca rezultat mai puține înregistrări în scopuri de TVA în străinătate pentru întreprinderi, ceea ce va face ca conformarea să devină mai puțin împovărătoare și mai puțin costisitoare, în special pentru IMM-uri. |
|
4.8. |
Propunerea de raportare în timp real se bazează pe facturarea electronică. Deși salută utilizarea digitalizării în chestiuni fiscale, CESE dorește să sublinieze că nivelul facturării electronice variază foarte mult de la un stat membru la altul. Prin urmare, ar putea fi relevant pentru Comisie să ia act de necesitatea unui sprijin tehnic care ar putea fi necesar în diferite state membre și să examineze dacă un astfel de ajutor ar putea fi furnizat întreprinderilor de Comisie și de statele membre. În plus, CESE consideră că Comisia ar trebui să fie mai clară în ceea ce privește standardul european pentru facturarea electronică și că acesta va evolua în timp. CESE recomandă Comisiei să publice standardul european cât mai curând cu putință, astfel încât întreprinderile să poată începe să se pregătească pentru modificări. |
|
4.9. |
CESE subliniază că propunerea extinde cerințele de informare pentru facturi, întrucât trebuie raportate atât numărul de cont bancar internațional (IBAN) sau un echivalent, cât și data plății. Extinderea cerințelor de facturare poate duce la incertitudini și la costuri de administrare mai mari pentru întreprinderi. În plus, CESE observă că se întâmplă frecvent ca întreprinderile să aibă mai multe coduri IBAN pe o factură și, prin urmare, sunt necesare mai multe clarificări cu privire la ceea ce trebuie raportat. CESE recomandă Comisiei să examineze dacă aceste informații pot fi utilizate de administrațiile fiscale pentru a asigura colectarea TVA. În cazul în care informațiile nu pot fi utilizate în colectarea și controlul TVA, acestea reprezintă doar o sarcină suplimentară pentru întreprinderi. |
|
4.10. |
CESE consideră că termenul de două zile propus pentru raportarea livrărilor intracomunitare de bunuri și a prestărilor intracomunitare de servicii pare exagerat de scurt. CESE își exprimă și unele îngrijorări că termenul de două zile ar putea constitui o barieră în calea intrării pe piața unică, cu atât mai mult cu cât multe IMM-uri se confruntă deja cu probleme legate de termenul mult mai lung din actualul cadru de reglementare. |
|
4.11. |
CESE subliniază că termenul de două zile poate fi excesiv de împovărător pentru cumpărător. Prin urmare, termenul ar trebui extins substanțial, ținând seama și de dimensiunea întreprinderilor implicate și, eventual, luând în considerare scutiri specifice pentru întreprinderile cele mai mici. În plus, CESE observă că termenele mai stricte duc adesea la mai multe erori și corecții retroactive, care sunt și ele sancționate diferit în statele membre. Prin urmare, CESE încurajează Comisia să consilieze statele membre cu privire la limitarea sancțiunilor și a ratelor dobânzii, în special în primii ani de adoptare. |
|
4.12. |
Comisia propune ca posibilitatea emiterii de facturi centralizatoare să fie eliminată odată cu propunerea. CESE consideră că o astfel de situație poate crea multe probleme pentru funcționarea anumitor sectoare și încurajează Comisia și Consiliul să analizeze mai îndeaproape beneficiile obținute prin eliminarea acestei posibilități și să le compare cu costurile și problemele care apar în diferite sectoare odată cu această eliminare. Utilizarea facturilor centralizatoare ar trebui să fie permisă întotdeauna pentru tranzacțiile interne. În ceea ce privește tranzacțiile intracomunitare, CESE observă că o altă posibilitate ar putea fi limitarea utilizării facturilor centralizatoare, de exemplu prin instituirea unei limite de șapte zile. |
|
4.13. |
Deducerile taxei pe valoare adăugată aferente intrărilor reprezintă un element esențial al unui sistem de TVA funcțional și diferențiază TVA de taxa pe bunuri și servicii sau de alte impozite indirecte. Deși CESE înțelege că realitățile statelor membre nu au permis Comisiei să propună ca OSS să includă deduceri ale taxei pe valoare adăugată aferente intrărilor, CESE încurajează Comisia să își continue activitatea în această privință. Chiar dacă deducerile de TVA nu ar putea fi încorporate imediat în OSS, CESE încurajează Comisia să examineze posibilitatea unor rambursări mai rapide ale TVA pentru întreprinderile care se conformează normelor prin sistemul OSS. Accelerarea rambursărilor TVA ar îmbunătăți funcționarea pieței unice. În plus, ca obiectiv pe termen lung, CESE încurajează Comisia să continue să depună eforturi pentru ca în viitor să dispunem de deduceri ale TVA în cadrul OSS. |
|
4.14. |
CESE se teme că costurile ridicate de punere în aplicare a măsurilor din pachetul cuprinzător privind TVA ar putea duce la prețuri mai mari pentru consumatori. Prin urmare, este foarte important să se reducă complexitatea și costurile administrative pentru întreprinderi cât mai mult cu putință, prin asigurarea unui sistem de raportare uniform și a unei puneri în aplicare uniforme a normelor în toate statele membre. |
|
4.15. |
CESE este, de asemenea, îngrijorat de termenele propuse de Comisie. Deși se propune ca schimbările majore să intre în vigoare în 2028, se sugerează ca anumite domenii ale propunerii să intre deja în vigoare în 2024. CESE reamintește Comisiei că este nevoie de timp suficient pentru a asigura o punere în aplicare corespunzătoare. Prin urmare, CESE încurajează Comisia să modifice termenul prelungindu-l, astfel încât să se prevadă cel puțin un an pentru punerea în aplicare după ce Consiliul ajunge la un acord cu privire la propunere. |
Bruxelles, 27 aprilie 2023.
Președintele Comitetului Economic și Social European
Oliver RÖPKE
(1) Legislative Package on VAT in digital age, 8.12.2022
(2) Cu toate acestea, ar trebui remarcat că deficitul de încasare a TVA variază considerabil de la un stat membru la altul.
(3) COM(2022) 701 final.
(4) JO L 268, 12.10.2010, p. 1.
(5) COM(2022) 704 final.
(6) SWD(2022) 393 final.
(7) Costurile de punere în aplicare pentru întreprinderi sunt estimate la 11,3 miliarde EUR, în timp ce costurile de punere în aplicare pentru autoritățile fiscale sunt estimate la 2,2 miliarde EUR.
(8) Regulations could be increasing consumer prices [Reglementările ar putea duce la creșterea prețurilor de consum].
|
29.6.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 228/154 |
Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei (UE) 2015/413 de facilitare a schimbului transfrontalier de informații privind încălcările normelor de circulație care afectează siguranța rutieră”
[COM(2023) 126 final]
(2023/C 228/24)
|
Sesizare |
Parlamentul European, 16.3.2023 Consiliul Uniunii Europene, 23.3.2023 |
|
Temei juridic |
Articolul 91 alineatul (1) și articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene |
|
Secțiunea competentă |
Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională |
|
Data adoptării în sesiunea plenară |
27.4.2023 |
|
Sesiunea plenară nr. |
578 |
|
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri) |
133/0/0 |
Întrucât conținutul propunerii formulate este pe deplin satisfăcător și nu face obiectul niciunei observații din partea sa, Comitetul a hotărât să emită un aviz favorabil cu privire la textul propus.
Bruxelles, 27 aprilie 2023.
Președintele Comitetului Economic și Social European
Oliver RÖPKE
|
29.6.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 228/155 |
Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Document de lucru al serviciilor Comisiei – Evaluarea normelor privind subvențiile de stat pentru serviciile sociale și de sănătate de interes economic general («SIEG») și a Regulamentului de minimis privind SIEG”
[SWD(2022) 388 final]
(2023/C 228/25)
|
Raportor: |
Giuseppe GUERINI |
|
Coraportor: |
Paulo BARROS VALE |
|
Sesizare |
Comisia Europeană, 8.3.2023 |
|
Temei juridic |
Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene |
|
Secțiunea competentă |
Piața unică, producție și consum |
|
Data adoptării în secțiune |
4.4.2023 |
|
Data adoptării în sesiunea plenară |
27.4.2023 |
|
Sesiunea plenară nr. |
578 |
|
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri) |
138/0/1 |
1. Concluzii și recomandări
|
1.1. |
Comitetul Economic și Social European (CESE) observă că este necesar să se consolideze serviciile sociale și de sănătate în întreaga UE, având în vedere îmbătrânirea progresivă a populației și numărul tot mai mare de persoane cu handicap și defavorizate care au nevoie de asistență adecvată. O astfel de situație necesită o extindere a îngrijirii pe termen lung și a sprijinului susținut de investiții publice relevante, întreprinderi și societatea civilă pentru a realiza inovarea socială și pentru a promova un răspuns adecvat la provocările actuale. |
|
1.2. |
CESE consideră că eforturile de asigurare a unor servicii sociale și de sănătate adecvate vor trebui sprijinite cu resurse financiare adecvate, utilizate în investiții publice adecvate, precum și cu ajutoare de stat specifice destinate acestor sectoare. Normele actuale privind ajutoarele de stat, aprobate în 2012, ar trebui, prin urmare, să fie adaptate pentru a asigura o concurență loială și atingerea obiectivelor de interes general. Acestea fiind spuse, CESE observă că pachetul privind ajutoarele de stat SIEG aprobat în 2012 a fost eficace în ceea ce privește îmbunătățirea cadrului juridic anterior, din 2005, în ceea ce privește simplificarea și previzibilitatea. |
|
1.3. |
După cum s-a menționat într-un aviz anterior (1), CESE reiterează că plafonul actual al ajutoarelor de minimis pentru sectorul SIEG, stabilit prin Regulamentul (UE) nr. 360/2012 al Comisiei (2), care se ridică la 500 000 EUR pe parcursul a trei exerciții financiare, ar trebui cu siguranță majorat, în special în ceea ce privește serviciile sociale și de sănătate, având în vedere impactul trecut și viitor al inflației, precum și rolul deosebit jucat de aceste servicii în favoarea celor mai slabe segmente ale populației și a coeziunii sociale. |
|
1.4. |
Prin urmare, CESE recomandă o creștere semnificativă a plafonului de minimis pentru serviciile sociale și de sănătate mai mare decât cel preconizat recent în propunerea de modificare a plafonului orizontal de minimis prevăzut de Regulamentul (UE) nr. 1407/2013 al Comisiei (3), ținând seama în mod corespunzător de rolul strategic din ce în ce mai important al serviciilor sociale și de sănătate în întreaga UE. |
|
1.5. |
CESE recomandă, de asemenea, ca, pe lângă modificarea pragurilor maxime de minimis, să se aducă unele clarificări cu privire la: (i) o definire mai cuprinzătoare a conceptului de „locuință socială”; (ii) o definire mai adecvată a conceptului de „marjă de profit rezonabilă”, luând în considerare o distincție între întreprinderile din economia socială ale căror marje economice sunt legate de un scop social; (iii) conceptul de „disfuncționalitate a pieței”. |
|
1.6. |
În ceea ce privește conceptul de „marjă de profit rezonabilă”, CESE observă că ar fi util ca Comisia să identifice criterii și indicatori capabili să coreleze marja de profit care urmează să fie permisă în favoarea operatorilor economici, în conformitate cu capacitatea acestora de a urmări obiective de interes general, creând astfel un impact social pozitiv. |
2. Observații generale
|
2.1. |
Prin documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Evaluarea normelor privind subvențiile de stat pentru serviciile sociale și de sănătate de interes economic general și a Regulamentului de minimis privind SIEG”, Comisia sintetizează rezultatele evaluării pachetului Almunia, în vigoare din 2012. |
|
2.2. |
Principalele obiective ale pachetului din 2012 în ceea ce privește serviciile sociale și de sănătate au fost: (i) simplificarea criteriilor de compatibilitate; și (ii) reducerea sarcinii administrative pentru statele membre care doresc să compenseze întreprinderile responsabile cu furnizarea de SIEG către partea vulnerabilă a populației în condiții echitabile și accesibile. |
|
2.3. |
Prin urmare, evaluarea Comisiei urmărește să stabilească în ce măsură normele aplicabile serviciilor sociale și de sănătate și-au atins obiectivele și dacă aceste norme sunt în continuare adecvate în contextul social și economic actual. |
|
2.4. |
Mai precis, evaluarea Comisiei analizează eficacitatea, eficiența, coerența și valoarea adăugată la nivelul UE a normelor privind SIEG aplicate serviciilor sociale și de sănătate în ultimii 10 ani, concentrându-se pe înțelegerea problemelor concrete cu care s-au confruntat statele membre în punerea în aplicare a normelor privind SIEG până în prezent. Evaluarea urmărește, de asemenea, să examineze modul în care a fost aplicat Regulamentul de minimis privind SIEG. |
|
2.5. |
Analiza Comisiei sugerează că pachetul SIEG din 2012 este destul de eficace în ceea ce privește clarificarea și simplificarea, întrucât a simplificat pachetul SIEG din 2005, introducând, de exemplu, un regulament de minimis specific SIEG. De asemenea, a clarificat și îmbunătățit anumite concepte de bază relevante pentru aplicarea normelor privind SIEG. |
|
2.6. |
Cu toate acestea, evaluarea indică faptul că mai este loc de îmbunătățiri, îndeosebi în ceea ce privește clarificarea anumitor concepte-cheie legate de domeniul de aplicare atât a articolului 107 din TFUE, cât și a cadrului juridic specific SIEG, cum ar fi: (i) activitatea economică/neeconomică; (ii) efectul asupra comerțului; (iii) profitul rezonabil; (iv) eșecul pieței; (v) locuințele sociale. Evaluarea evidențiază, de asemenea, posibilitatea de a mări plafonul de minimis al SIEG aplicabil în prezent și consensul larg în rândul părților interesate în această privință. |
|
2.7. |
În ceea ce privește eficiența, evaluarea indică faptul că Regulamentul de minimis privind SIEG și modificarea Deciziei privind SIEG pusă în aplicare în 2012 au fost în măsură să reducă sarcina administrativă pentru autoritățile publice, chiar dacă această sarcină ar putea fi redusă și mai mult. Alte dovezi colectate sugerează că ar trebui reduse costurile asociate cu aplicarea cerințelor stabilite de normele SIEG. |
|
2.8. |
În ceea ce privește coerența, evaluarea sugerează că normele privind ajutoarele de stat consacrate în pachetul SIEG din 2012 sunt coerente pe plan intern și capabile să asigure o mai bună repartizare a sarcinilor între statele membre și Comisie, generând o valoare adăugată la nivelul UE recunoscută în mare măsură atât de părțile interesate publice, cât și de cele private. |
|
2.9. |
În termeni generali, există un consens cu privire la faptul că pachetul SIEG din 2012 a reușit să garanteze un mediu juridic stabil pentru statele membre și este adecvat pentru a răspunde nevoilor din cadrul UE. Cu toate acestea, impactul și incertitudinile determinate atât de criza COVID-19, cât și de invazia Rusiei în Ucraina, nu au putut fi încă evaluate pe deplin și ar putea fi aduse unele îmbunătățiri suplimentare în viitor. |
|
2.10. |
Sistemele de protecție socială și de sănătate din întreaga UE ar trebui, în primul rând, să fie garantate și sprijinite prin investiții publice adecvate, împreună cu rolul tot mai important al operatorilor economici privați și al entităților din economia socială. Toți actorii, publici sau privați, implicați în furnizarea de servicii sociale și de sănătate ar trebui să respecte standarde și criterii adecvate care să poată concilia concurența cu obiectivele de interes general. |
3. Observații specifice
|
3.1. |
CESE apreciază consultarea amplă și activitatea de evaluare ulterioară desfășurate de Comisie pentru a evalua impactul și efectele actuale ale normelor din 2012 privind ajutoarele de stat, pentru a compensa SIEG, în special în ceea ce privește serviciile sociale și de sănătate. |
|
3.2. |
CESE salută examinarea de către Comisie a avizului său din proprie inițiativă pe tema „Normele privind ajutoarele de stat aplicabile serviciilor sociale și de sănătate – SIEG într-un scenariu post-pandemie. Reflecții și propuneri privind evaluarea Comisiei de modificare a pachetului legislativ din 2012” (4), precum și activitatea desfășurată pe aceeași temă de Comitetul Regiunilor. |
|
3.3. |
CESE apreciază consultarea publică desfășurată de Comisie între 31 iulie 2019 și 4 decembrie 2019 și studiul de specialitate elaborat în perioada iunie 2020-mai 2021. Astfel de consultări au contribuit la consolidarea caracterului transparent și democratic al procesului de evaluare, în pofida naturii extrem de tehnice a obiectului examinării. |
|
3.4. |
CESE ar dori să sublinieze, încă o dată, că pachetul din 2012 de stabilire a normelor privind ajutoarele de stat aplicabile SIEG a fost cu siguranță util pentru actualizarea și simplificarea normelor anterioare, care datau din 2005. Abordarea de reglementare adoptată de acest pachet ar trebui, prin urmare, să fie menținută în viitor, prin simpla actualizare a anumitor aspecte și prin urmărirea unei simplificări, clarități și certitudini juridice suplimentare. |
|
3.5. |
CESE consideră că extinderea pragului de exceptare de la obligația de notificare pentru anumite servicii sociale, prevăzută în Decizia 21/2012/UE a Comisiei (5) – și evaluată de Comisie în documentul său de lucru – a facilitat furnizarea de SIEG sociale și de sănătate la nivel național. Într-adevăr, a redus sarcina administrativă a autorităților publice, asigurând mai multă predictibilitate și flexibilitate juridică pentru întreprinderi. O astfel de extindere demonstrează practic faptul că Comisia consideră serviciile sociale și de sănătate ca fiind un subgrup cu caracteristici autonome în cadrul mai larg al SIEG. |
|
3.6. |
CESE consideră că definiția „locuințelor sociale” ar putea fi ușor extinsă. Actuala definiție este formulată după cum urmează: „întreprinderi cu atribuții în domeniul serviciilor sociale, inclusiv asigurarea de locuințe sociale pentru cetățenii defavorizați sau pentru grupurile dezavantajate din punct de vedere social care, din cauza constrângerilor legate de solvabilitate, nu pot obține locuințe în condiții de piață, trebuie să beneficieze, de asemenea, de o exceptare de la notificarea prevăzută în prezenta decizie”. Prin urmare, ar fi important să se includă în definiție alte situații grave, verificabile în mod corespunzător, ale persoanelor care nu sunt strict „dezavantajate” sau „defavorizate” și care nu sunt „insolvabile” din punct de vedere tehnic sau care se confruntă cu „constrângeri legate de solvabilitate”, cum ar fi persoanele vulnerabile, inclusiv femeile supuse violenței domestice și, de asemenea, persoanele în vârstă. Mai mult, accesul la locuințe este o condiție esențială pentru incluziunea socială, iar situația tinerilor din Europa ar justifica politicile de investiții publice în locuințe destinate acestora. |
|
3.7. |
CESE își reiterează solicitarea de clarificări suplimentare cu privire la conceptul de „marjă rezonabilă de profit” pe care furnizorii de SIEG o pot primi pe lângă compensarea costurilor suportate pentru furnizarea serviciului. În această privință, CESE împărtășește observația Comitetului Regiunilor, care subliniază că „autoritățile locale și regionale nu sunt suficient de bine pregătite pentru a stabili punctele de referință pentru un profit rezonabil”. Pe lângă clarificarea suplimentară a conceptului de „marjă rezonabilă de profit”, Comisia ar putea oferi orientări suplimentare în această privință, pentru a sprijini autoritățile publice. CESE subliniază că este important ca autoritățile locale să fie în măsură să cunoască și să gestioneze normele relevante în mod clar și ușor. Stabilirea a ceea ce poate fi considerat o marjă de profit rezonabilă ar trebui să implice o evaluare a contribuției concrete la realizarea interesului general al întreprinderilor implicate în furnizarea de servicii sociale și de sănătate. |
|
3.8. |
După cum se subliniază în evaluarea Comisiei, situația este înrăutățită și mai mult de faptul că anumite state membre au precizat că „nu permit furnizorilor de SIEG să obțină un profit rezonabil ca parte a compensației din cauza complexității conceptului”. |
|
3.9. |
CESE consideră că definiția „marjei de profit rezonabile” ar trebui să facă o distincție în favoarea întreprinderilor din economia socială, care sunt obligate să reinvestească marjele economice generate în propriile lor activități statutare, creând astfel un efect economic virtuos care ar trebui încurajat și sprijinit. |
|
3.10. |
CESE subliniază că este necesar să se țină seama de cea mai recentă jurisprudență a Curții Europene de Justiție cu privire la noțiunea de „activitate economică” în scopul adaptării pe viitor a normelor pachetului SIEG 2012, subliniind că activitățile specifice legate de serviciile sociale și de sănătate ar putea să nu fie de natură economică. În cazul în care o entitate desfășoară concomitent atât activități economice, cât și activități neeconomice, ținerea unei contabilități separate și clare este un instrument foarte util pentru a asigura transparența și a evita subvențiile încrucișate. |
|
3.11. |
CESE ar dori să reitereze că, în cadrul fiecărui stat membru, serviciile de sănătate și aproape toate serviciile de asistență socială sunt organizate pe regiuni, județe sau chiar orașe. Aceasta înseamnă că mobilitatea utilizatorilor între regiunile sau județele unei anumite țări este foarte limitată, ceea ce exclude a fortiori un efect credibil asupra comerțului dintre statele membre. |
|
3.12. |
În evaluarea lor, serviciile Comisiei remarcă faptul că este dificil să se excludă a priori un efect asupra comerțului pentru toate serviciile sociale și de sănătate și că valoarea relativ mică a ajutorului sau dimensiunea relativ mică a întreprinderii beneficiare nu înseamnă a priori că comerțul dintre statele membre nu poate fi afectat. Deși poziția Comisiei este ușor de înțeles și în conformitate cu jurisprudența ECCJ, CESE subliniază că concurența și investițiile interstatale ar putea fi asigurate prin permiterea unei finanțări stabile a serviciilor sociale și de sănătate la nivel local și, în același timp, prin menținerea stimulentelor publice deschise în mod nediscriminatoriu pentru entitățile care doresc să intre pe o anumită piață dintr-un alt stat membru. |
|
3.13. |
Un număr mare de părți interesate au considerat că clarificarea noțiunii „eșec al pieței”, consacrată în pachetul din 2012, a facilitat, cel puțin parțial, respectarea normelor SIEG aplicabile serviciilor sociale și de sănătate. În acest sens, CESE dorește să remarce faptul că un eșec al pieței poate fi semnalat nu numai în cazul în care un anumit serviciu nu este furnizat de piață, ci mai ales atunci când piața nu este capabilă să asigure o calitate adecvată, precum și un acces echitabil și la prețuri accesibile pentru toată lumea la acest serviciu, cu consecințe negative asupra coeziunii sociale și a egalității de șanse. |
|
3.14. |
CESE sprijină opinia majorității părților interesate consultate de Comisie, considerând că plafonul actual de 500 000 EUR prevăzut de Regulamentul (UE) nr. 360/2012 nu este adecvat nevoilor actuale de finanțare necesare pentru prestarea unui SIEG, deoarece plafonul de minimis pare să fie ușor atins în multe cazuri, valoarea medie a ajutorului de stat crescând în medie din 2012. Un astfel de prag ar trebui majorat și mai mult pentru entitățile care, în conformitate cu statutul și cu legea, sunt obligate să reinvestească veniturile obținute în conformitate cu obiectivul social pe care îl urmăresc, cum este cazul întreprinderilor sociale (6). |
|
3.15. |
În ceea ce privește chestiunea în discuție, CESE subliniază impactul pandemiei de COVID-19 asupra serviciilor sociale și de sănătate, precum și impactul inflației, care a crescut masiv în ultimii trei ani. Rezultă că o creștere a plafonului de minimis eventual chiar mai mare decât cea propusă recent și adaptarea Regulamentului (UE) nr. 1407/2013 ar fi justificate având în vedere rolul strategic jucat de serviciile sociale și de sănătate în întreaga Uniune și ar trebui, prin urmare, să fie luate în considerare în mod serios, chiar dacă plafonul obișnuit prevăzut de Regulamentul (UE) nr. 1407/2013 era în vigoare pentru o perioadă mai lungă. |
|
3.16. |
CESE observă că majorarea pragului de minimis stabilit în prezent la 500 000 EUR pe parcursul a trei exerciții financiare ar oferi securitate juridică atât operatorilor, cât și administrațiilor și autorităților locale care doresc să sprijine infrastructura socială și medicală. Situația accesului la îngrijire în multe state membre este îngrijorătoare și Comisia trebuie să sprijine eforturile statelor membre care doresc să investească în astfel de domenii. |
|
3.17. |
După cum se menționează în avizul „Un plan de acțiune pentru economia socială (7)”, CESE subliniază importanța economiei sociale pentru serviciile de sănătate și sociale, a căror activitate ar trebui sprijinită prin clarificarea cerințelor de acces în sectorul SIEG, precum și a cuantumului sprijinului disponibil în cadrul ajutoarelor de stat pentru entitățile din economia socială. |
|
3.18. |
CESE subliniază că consecințele pandemiei de COVID-19 și ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei asupra pachetului SIEG 2012 nu sunt analizate pe deplin în documentul de lucru al Comisiei, dar sunt luate în considerare atunci când este relevant. În acest sens, trebuie remarcat faptul că atât pandemia de COVID-19, cât și invadarea Ucrainei, au făcut ca rolul serviciilor sociale și de sănătate să fie și mai relevant și mai crucial decât în trecut (8) și au avut un impact negativ asupra activității și funcționării actorilor implicați în furnizarea unor astfel de servicii. Prin urmare, un cadru juridic care să poată să asigure o finanțare publică stabilă, eficace și simplificată a serviciilor sociale și de sănătate este cu atât mai necesar. |
|
3.19. |
În cele din urmă, CESE observă că Comisia Europeană a început recent să lucreze la un cadru juridic mai flexibil și mai eficace pentru finanțarea tranziției verzi, cu scopul de a adapta în mod adecvat politicile UE la Legea privind reducerea inflației adoptată de Statele Unite ale Americii. Competitivitatea internațională a UE este, cu siguranță, un motiv valabil pentru a adapta actualul cadru juridic privind ajutoarele de stat. În mod similar, o adaptare și o simplificare adecvată a normelor actuale privind serviciile sociale și de sănătate ar fi, de asemenea, justificate și, cu siguranță, ar conduce la servicii mai bune pentru oameni, având în vedere, de asemenea, nevoile tot mai mari de asistență evidențiate de documentele referitoare la Strategia europeană privind serviciile de îngrijire pentru îngrijitori și beneficiarii serviciilor de îngrijire (9). |
|
3.20. |
În cele din urmă, CESE reiterează importanța deosebită a monitorizării atente a utilizării ajutoarelor de stat în domeniul serviciilor sociale și de sănătate, cu scopul de a evita neregulile sau abuzurile din partea operatorilor economici implicați în astfel de sectoare critice. |
Bruxelles, 27 aprilie 2023.
Președintele Comitetului Economic și Social European
Oliver RÖPKE
(1) JO C 429, 11.12.2020, p. 131.
(2) Regulamentul (UE) nr. 360/2012 al Comisiei din 25 aprilie 2012 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de minimis acordate întreprinderilor care prestează servicii de interes economic general (JO L 114, 26.4.2012, p. 8).
(3) Regulamentul (UE) nr. 1407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis (JO L 352, 24.12.2013, p. 1).
(4) JO C 323, 26.8.2022, p. 8.
(5) Decizia 2012/21/UE a Comisiei din 20 decembrie 2011 privind aplicarea articolului 106 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de stat sub formă de compensații pentru obligația de serviciu public acordate anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredințată prestarea unui serviciu de interes economic general (JO L 7, 11.1.2012, p. 3).
(6) JO C 429, 11.12.2020, p. 131.
(7) JO C 323, 26.8.2022, p. 38.
(8) Astfel cum a fost evidențiat de creșterea cheltuielilor cu serviciile sociale și de sănătate ale statelor membre în ultimii ani, evidențiată în evaluarea Comisiei.
(9) https://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=89&furtherNews=yes&newsId=10382#navItem-relatedDocuments