COMISIA EUROPEANĂ

Strasbourg, 12.6.2018

COM(2018) 390 final

2018/0210(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind Fondul european pentru afaceri maritime și activități pescărești și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului

{SEC(2018) 276 final}
{SWD(2018) 295 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

Prezenta propunere prevede ca dată de aplicare 1 ianuarie 2021 și este prezentată pentru o Uniune cu 27 de state membre, în conformitate cu notificarea intenției Regatului Unit de a se retrage din Uniunea Europeană și din Euratom în temeiul articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, primită de Consiliul European la 29 martie 2017.

•Motivele și obiectivele propunerii

Obiectul prezentei propuneri este instituirea Fondului european pentru afaceri maritime și activități pescărești (FEAMAP) pentru perioada 2021-2027. Fondul menționat urmărește să orienteze finanțarea de la bugetul Uniunii în direcția sprijinirii politicii comune în sectorul pescăresc (PCSP), a politicii maritime a Uniunii și a angajamentelor internaționale ale Uniunii în domeniul guvernanței oceanelor, în special în contextul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă.

Această finanțare este un factor favorizant esențial pentru existența unor activități pescărești sustenabile și pentru conservarea resurselor biologice marine, pentru securitatea alimentară prin aprovizionarea cu produse din mare, pentru dezvoltarea unei economii albastre sustenabile și pentru asigurarea sănătății, siguranței, securității, curățeniei și gestionării sustenabile a mărilor și oceanelor.

În calitatea sa de actor pe scena mondială a oceanelor și fiind al cincilea cel mai mare producător de pește și fructe de mare din lume, Uniunea are o mare responsabilitate în protejarea, conservarea și utilizarea în mod sustenabil a oceanelor și a resurselor acestora. Protejarea mărilor și a oceanelor este într-adevăr vitală pentru o populație mondială în plină creștere. Este, de asemenea, de interes socioeconomic pentru Uniune: o economie albastră sustenabilă stimulează investițiile, locurile de muncă și creșterea economică, încurajează cercetarea și inovarea și contribuie la securitatea energetică prin energia oceanică. În plus, existența unor mări și oceane sigure și protejate este esențială pentru un control eficient al frontierelor și pentru combaterea criminalității maritime în lume, abordând astfel preocupările cetățenilor legate de securitate. Aceste priorități necesită sprijin financiar din partea Uniunii prin FEAMAP.

Un astfel de sprijin va fi completat cu finanțări specifice pentru Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului, acordurile de parteneriat pentru activități pescărești sustenabile (APAPS) și participarea Uniunii la organizațiile regionale de management în sectorul pescăresc (RFMO) și la alte organizații internaționale, care contribuie, de asemenea, la punerea în aplicare a politicilor Uniunii în sectorul pescăresc și în sectorul maritim.

•Coerența cu dispozițiile deja existente în domeniul de politică vizat

Prezenta propunere urmărește să sprijine realizarea obiectivelor PCSP, să stimuleze punerea în aplicare a politicii maritime a Uniunii și să consolideze guvernanța internațională a oceanelor. Dat fiind faptul că provocările și oportunitățile spațiului oceanic sunt interconectate și trebuie abordate ca un tot, respectivele domenii ar trebui să fie strâns legate între ele.

Propunerea Comisiei pentru cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027 adoptată la 2 mai 2018 a stabilit cadrul bugetar pentru finanțarea PCSP și a politicii maritime. De asemenea, Comisia a adoptat la 29 mai 2018 o propunere de Regulament privind unele dispoziții comune pentru a îmbunătăți coordonarea și a armoniza punerea în aplicare a sprijinului acordat în cadrul fondurilor (denumite în continuare „fondurile”) în regim de gestiune partajată, obiectivul principal fiind simplificarea punerii în aplicare a politicilor într-un mod coerent. Aceste dispoziții comune se aplică pentru partea din FEAMAP în gestiune partajată.

Fondurile urmăresc obiective complementare și au în comun aceeași modalitate de gestiune. Prin urmare, Regulamentul privind dispozițiile comune stabilește o serie de obiective generale comune și de principii generale, cum ar fi parteneriatul și guvernanța pe mai multe niveluri. El conține și elemente comune privind programarea și planificarea strategică, inclusiv dispoziții privind acordul de parteneriat care urmează să se încheie cu fiecare stat membru și stabilește o abordare comună în ceea ce privește orientarea spre performanță a fondurilor. Așadar, el include condiții favorizante, o evaluare a performanței și prevederi privind monitorizarea, raportarea și evaluarea. Sunt stabilite, de asemenea, dispoziții comune în ceea ce privește normele de eligibilitate și sunt definite modalități speciale pentru instrumentele financiare, utilizarea InvestEU, dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității și gestiunea financiară. Unele modalități de gestiune și control sunt, de asemenea, comune tuturor fondurilor.

•Coerența cu alte domenii de politică ale Uniunii

Propunerea și obiectivele acesteia sunt compatibile cu politicile Uniunii Europene, în special politicile de mediu, privind schimbările climatice, de coeziune, sociale, de piață și comerciale.

Complementaritățile între fonduri, inclusiv FEAMAP și alte programe ale Uniunii, vor fi descrise în acordul de parteneriat în conformitate cu Regulamentul privind dispozițiile comune.

În cadrul gestiunii directe, FEAMAP va dezvolta sinergii și complementarități cu alte fonduri și programe relevante ale Uniunii. Aceasta va permite, de asemenea, finanțarea sub formă de instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă puse în aplicare în conformitate cu regulamentul InvestEU.

Sprijinul din FEAMAP ar trebui să fie utilizat pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, fără a se suprapune peste finanțarea privată sau a o exclude și ar trebui să aibă o valoare adăugată europeană clară. Acest lucru va asigura coerența între acțiunile FEAMAP și normele Uniunii privind ajutoarele de stat, evitând denaturările nejustificate ale concurenței pe piața internă.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temei juridic

Articolul 42, articolul 43 alineatul (2), articolul 91 alineatul (1), articolul 100 alineatul (2), articolul 173 alineatul (3), articolul 175, articolul 188, articolul 192 alineatul (1), articolul 194 alineatul (2), articolul 195 alineatul (2) și articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

•Subsidiaritate (în cazul competențelor neexclusive)

Propunerea conține dispoziții care sunt puse în aplicare în cadrul gestiunii partajate, al gestiunii directe și indirecte, în conformitate cu Regulamentul financiar.

•Proporționalitate

Dispozițiile propuse respectă principiul proporționalității deoarece sunt adecvate, necesare și nu sunt disponibile alte măsuri mai puțin restrictive pentru atingerea obiectivelor de politică dorite.

•Alegerea instrumentului

Instrumentul propus: regulament al Parlamentului European și al Consiliului.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

•Evaluările ex post/verificarea adecvării legislației existente

Rezultatele evaluării ex post a Fondului european pentru sectorul pescăresc (EFF) pentru perioada 2007-2013 au fost luate în considerare ca element cheie al evaluării impactului în vederea examinării posibilității de a acorda în continuare sprijin financiar pentru sectorul pescăresc după 2020. Evaluarea ex post se bazează pe consultarea părților interesate, care a avut loc în perioada februarie - mai 2016, în scopul sondării opiniei publicului larg în ceea ce privește eficacitatea și eficiența EFF.

Principalele sale recomandări pentru perioada de după 2020 se refereau la îmbunătățirea legăturii dintre finanțare și obiectivele politicilor, exploatarea sustenabilă a resurselor piscicole, precum și protecția și ameliorarea mediului și a resurselor naturale prin reducerea la minimum a efectelor negative asupra mediului marin. De asemenea, ea a subliniat necesitatea de a adopta o abordare mai strategică pentru creșterea competitivității acvaculturii și creșterea producției și de a ține mai mult seama de provocările specifice cu care se confruntă zonele costiere pescărești de mici dimensiuni.

•Consultările părților interesate

Pentru perioada de programare post-2020, principala activitate de consultare a fost Conferința părților interesate privind FEAMAP intitulată „După 2020: Sprijinirea comunităților costiere din Europa”, care a avut loc la Tallinn în octombrie 2017. Cu 70 de vorbitori și peste 300 de participanți, evenimentul a permis părților interesate să contribuie la evaluarea sprijinului financiar pe care FEAMAP îl oferă PCSP și politicii maritime a Uniunii în perioada de programare 2014-2020. Acesta le-a permis, de asemenea, să anticipeze forma pe care ar putea-o lua acest sprijin după 2020. Diverse părți interesate au fost vizate de conferința privind FEAMAP. Dintre cei 300 de participanți, mai mult de 50 % au fost reprezentanți ai autorităților publice, 12 % din industrie, 11 % ai ONG-urilor, 14 % ai asociațiilor și organizațiilor de pescuit și 7 % din mediul academic.

Membrilor grupului de experți FEAMAP (administrațiile statelor membre) li s-au oferit, de asemenea, două posibilități de a participa la această dezbatere și de a-și aduce contribuția la procesul de reflecție. Aceste reuniuni au avut loc la 6 noiembrie 2017 și, respectiv, la 15 ianuarie 2018. Dezbaterile din grupurile de experți ale FEAMAP au fost susținute de documente de reflecție și chestiuni de orientare furnizate de Comisie înaintea reuniunilor. S-au primit și contribuții scrise din partea statelor membre.

În plus, au fost trimise scrisori consiliilor consultative, ONG-urilor și partenerilor sociali europeni, solicitându-li-se contribuția cu privire la finanțarea Uniunii post-2020 acordată sectorului pescăresc și sectorului maritim. Întâlniri individuale cu partenerii sociali au fost organizate în scop consultativ.

S-au primit și contribuții din partea Conferinței regiunilor maritime periferice (CRMP), cum ar fi Documentul tehnic din decembrie 2017 privind „Viitorul FEAMAP post-2020: Elemente de analiză și posibile scenarii”, precum și notele CRMP cu privire la FEAMAP post-2020 din octombrie 2017 și martie 2017. Ultima poziție politică privind viitorul FEAMAP a fost adoptată de Biroul politic al CRMP în martie 2018.

O serie de alte ateliere și rapoarte au contribuit la realizarea evaluării, cum ar fi sesiunea de politică desfășurată în timpul conferinței Asociației europene a economiștilor din sectorul pescăresc (din aprilie 2017) și atelierul părților interesate privind sprijinul acordat politicii maritime în cursul Zilelor Maritime Europene (din mai 2017).

Rezultatul consultării poate fi sintetizat după cum urmează:

–Aproape toate părțile interesate au solicitat ferm o continuitate și au insistat asupra necesității clare de a avea un instrument de finanțare specific în viitor pentru sectorul pescăresc și politica maritimă, de a continua realizarea obiectivelor PCSP și de a valorifica oportunitățile oferite de economia albastră.

–Statele membre au fost de acord că obiectivele fondului post-2020 ar trebui să sprijine sustenabilitatea socială, economică și a mediului. Îndeplinirea obiectivelor PCSP a fost considerată de către părțile interesate ca fiind o prioritate pentru viitorul fond.

–În urma consultărilor, părțile interesate au fost de acord că una dintre cele mai mari lacune ale FEAMAP 2014-2020 a fost demararea lentă și implementarea cu întârziere a programelor operaționale fapt care s-a datorat, în esență, aprobării tardive a cadrului legislativ. Acest lucru, împreună cu o legislație prea normativă la nivelul Uniunii, cu o rigiditate și inflexibilitate în interpretare, precum și cu un accent pus prea mult pe eligibilitate, mai degrabă decât pe atingerea obiectivelor generale și specifice, reprezintă provocarea cu care se confruntă statele membre. În acest sens, majoritatea părților interesate au lansat un apel ferm pentru mai puțină complexitate juridică și un cadru juridic mai simplu.

–Un consens larg a putut fi observat în rândul părților interesate, ele solicitând un anumit nivel de stabilitate, în special o mai mare simplificare la toate nivelurile (atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național) în ceea ce privește punerea în aplicare a FEAMAP. Cu toate acestea, s-au observat opinii divergente în ceea ce privește modalitatea de a găsi echilibrul just între accentul mai pronunțat pus pe orientarea către rezultate și reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari și administrații, asigurând totodată cheltuieli corecte.

–În intervențiile lor, statele membre au remarcat că sistemul de monitorizare și evaluare are un rol esențial în a demonstra eficacitatea fondului, deoarece oferă informații cu privire la cauzalitatea din spatele dezvoltării sectorului pescăresc și a sectoarelor economiei albastre.

–O polarizare a opiniei privind sprijinirea flotelor de pescuit a putut fi observată, părțile interesate fiind împărțite aproape egal între cei în favoarea și cei împotriva continuării măsurilor privind flota.

–În ceea ce privește sectorul acvaculturii, toate părțile interesate au fost de acord că trebuie depuse mai multe eforturi în direcția simplificării administrative și juridice în vederea reducerii duratei procedurilor de acordare a licențelor, dar fără a face compromisuri privind standardele ridicate de mediu, de protecție a consumatorilor și de sănătate animală proclamate în legislația Uniunii. Ele au reafirmat faptul că sarcinile administrative rămân principalul obstacol în calea dezvoltării acestui sector, împreună cu cerințele procedurale (atât pentru acordarea de licențe, cât și pentru accesul la finanțare), care sunt prea complexe. De asemenea, un grup de 11 de state membre și-au exprimat sprijinul puternic în favoarea continuării sprijinului actual acordat de Uniune pentru acvacultură în viitorul fond, în special pentru acvacultura de apă dulce.

–În ceea ce privește zonele costiere pescărești de mici dimensiuni și activitatea pescărească din regiunile ultraperiferice, statele membre au fost în favoarea aplicării unui sprijin mai orientat și mai personalizat și continuă să beneficieze de o rată mai ridicată a sprijinului și de posibilitatea unui tratament mai favorabil prin intermediul plăților în avans. Potrivit unor state membre, tratamentul financiar preferențial acordat zonelor costiere pescărești de mici dimensiuni, inclusiv habitatelor piscicole cu apă dulce pentru pescuit, ar trebui menținut după 2020. De asemenea, părțile interesate au recunoscut nevoia de flexibilitate pentru a reflecta specificitățile locale și pentru facilitarea reînnoirii generațiilor în contextul îmbătrânirii forței de muncă.

–Toate statele membre și părțile interesate au considerat că sprijinul pentru procesul de colectare a datelor, de control și de punere în aplicare a legislației din sectorul pescăresc, precum și sprijinirea organizațiilor de producători ar trebui să facă parte în continuare din fondul destinat sectorului pescăresc în regim de gestiune partajată.

–o serie de părți interesate au considerat că consolidarea acțiunii Uniunii prin intermediul FEAMAP în diverse domenii prevăzute de politica maritimă (formare, amenajarea spațiului maritim, siguranța maritimă și supravegherea, finanțarea proiectelor inovatoare etc.) constituie o valoare adăugată pentru Europa și pentru regiuni. Ținând seama de faptul că economia albastră se dezvoltă într-un mediu foarte complex, complementaritatea între diferitele instrumente ar trebui, de asemenea, asigurată, pentru a se evita duplicarea și fragmentarea.

–Majoritatea părților interesate au recunoscut, de asemenea, rolul important jucat de dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC) pentru ca comunitățile costiere să poată adopta soluții locale la probleme locale și a recunoscut că aceasta este o oportunitate excelentă pentru ca sectorul pescăresc și al acvaculturii să joace un rol activ în guvernanța locală și aspectele legate de guvernanță. Multe părți interesate ar dori ca DLRC să joace un rol mai extins în dezvoltarea economiei albastre la nivel local.

•Obținerea și utilizarea expertizei

Evaluarea impactului a fost elaborată de către serviciile Comisiei. În ceea ce privește aprecierea formulată în ceea ce privește monitorizarea și evaluarea performanței, au fost furnizate informații de către experți externi. Aceste contribuții acoperă o propunere privind un cadru de monitorizare și evaluare pentru perioada de după 2020 pe baza sistemului elaborat pentru perioada 2014-2020, împreună cu un număr limitat de indicatori de rezultat, inclusiv o evaluare a nevoilor de colectare a datelor, a surselor și a disponibilității.

•Evaluarea impactului

Evaluarea impactului dezvoltă principalele obiective generale ale programului împreună cu obiectivele specifice. Printre obiective se numără obiectivele transversale ale CFM în materie de flexibilitate, coerență și sinergii, simplificarea și axarea pe performanță.

Evaluarea impactului identifică și explică principalele provocări și probleme care trebuie abordate de viitorul program pe baza constatărilor evaluărilor din perioadele de programare anterioare și a activităților de consultare, obiectivele transversale ale noului CFM și noi priorități politice, precum și problemele emergente care necesită o intervenție din partea Uniunii.

Pe baza experienței programelor anterioare, evaluarea impactului acordă prioritate pe larg acțiunilor care ar putea fi finanțate (în ceea ce privește atingerea obiectivelor de mai sus), având în vedere faptul că alocarea bugetară nu era cunoscută la momentul pregătirii evaluării impactului.

Au fost evaluate subsidiaritatea (valoarea adăugată a Uniunii/necesitatea unei acțiuni la nivelul UE) și proporționalitatea dimensiunilor priorităților de finanțare. Modificările domeniului de aplicare și a structurii programului au fost și ele analizate.

•Caracterul adecvat al reglementărilor și simplificarea

Cu toate că prezenta propunere nu este legată de REFIT, ea are ca scop reducerea sarcinilor de reglementare și simplificarea implementării fondului.

De asemenea, aceasta acordă un tratament preferențial micilor beneficiari cu o rată mai ridicată a intensității ajutorului și forme specifice de sprijin pentru beneficiarii din zonele costiere pescărești de mici dimensiuni.

•Drepturi fundamentale

Respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea Uniunii. Normele sunt prevăzute în Regulamentul privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre. O condiție favorizantă este introdusă în Regulamentul privind dispozițiile comune de a asigura respectarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Ea se aplică în cazul FEAMAP.

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Cadrul financiar multianual prevede că bugetul Uniunii ar trebui să continue să sprijine politicile privind sectorul pescăresc și afacerile maritime. Bugetul FEAMAP propus se ridică la 6 140 000 000 EUR, în prețuri curente. Resursele FEAMAP sunt împărțite între gestiunea partajată, directă și indirectă. Suma de 5 311 000 000 EUR este alocată sprijinului acordat în regim de gestiune partajată, iar suma de 829 000 000 EUR sprijinului acordat în regim de gestiune directă și indirectă. Detaliile privind impactul financiar al FEAMAP sunt prezentate în fișa financiară care însoțește propunerea.

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

Propunerea este legată de mecanismele de monitorizare, evaluare și raportare din Regulamentul privind dispozițiile comune. Aceste mecanisme sunt puse în aplicare prin intermediul unui cadru de monitorizare și evaluare stabilit în propunere.

Evaluările vor fi efectuate în conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016, în care cele trei instituții au confirmat faptul că evaluările legislației și politicii existente ar trebui să ofere baza pentru evaluarea impactului opțiunilor pentru acțiuni ulterioare. Evaluările vor examina efectele pe teren ale programului, pe baza indicatorilor/obiectivelor programului, și vor furniza o analiză detaliată a măsurii în care programul poate fi considerat relevant, eficace, eficient, oferă suficientă valoare adăugată la nivelul Uniunii și este coerent cu alte politici ale Uniunii. Evaluările vor include lecțiile învățate pentru a identifica orice deficiență și problemă sau orice potențial de a îmbunătăți în continuare acțiunile sau rezultatele acestora și de contribui la maximizarea valorificării și a impactului lor.

•Documente explicative (pentru directive)

Nu se aplică

•Explicații detaliate cu privire la prevederile specifice ale propunerii

Obiective

Prezenta propunere de regulament privind FEAMAP urmărește să sprijine realizarea obiectivelor de mediu, economice, sociale și de ocupare a forței de muncă ale PCSP, să stimuleze punerea în aplicare a politicii maritime a Uniunii și să sprijine angajamentele internaționale ale Uniunii în domeniul guvernanței oceanelor. Aceasta se bazează pe următoarele patru priorități, care reflectă obiectivele politice relevante stabilite în Regulamentul privind dispozițiile comune și urmărește să maximizeze contribuția Uniunii la dezvoltarea unei economii albastre durabile:

(1)promovarea activităților pescărești sustenabile și a conservării resurselor biologice marine;

(2)contribuția la securitatea alimentară în Uniune prin intermediul unei acvaculturi și al unor piețe competitive și sustenabile;

(3)facilitarea dezvoltării unei economii albastre sustenabile și stimularea prosperității comunităților costiere;

(4)consolidarea guvernanței internaționale a oceanelor și asigurarea siguranței, securității, curățeniei și gestionării sustenabile a mărilor și oceanelor.

Sectorul maritim european numără peste 5 milioane de locuri de muncă, generând aproape 500 de miliarde EUR pe an și are un potențial de a crea mai multe locuri de muncă. Se estimează că producția economiei maritime mondiale este astăzi de 1,3 miliarde EUR, aceasta putând crește cu peste 100 % până în 2030 (raportul OCDE intitulat The Ocean Economy in 2030). Necesitatea de a atinge obiectivele privind emisiile de CO2, de a crește eficiența resurselor și de a reduce amprenta ecologică a economiei albastre a fost o forță motrice semnificativă pentru inovare în alte sectoare, cum ar fi echipamentele maritime, construcțiile navale, observarea oceanelor, dragarea, protecția zonelor de coastă și construcțiile din zonele marine. Investițiile în economia maritimă au fost furnizate prin fondurile structurale ale Uniunii, în special cu Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) și Fondul european pentru afaceri maritime și activități pescărești (FEAMAP). Noile instrumente de finanțare, cum ar fi InvestEU trebuie utilizate pentru a stimula potențialul de creștere al sectorului.

Propunerea Comisiei pentru cadrul financiar multianual 2021-2027 stabilește un obiectiv mai ambițios pentru integrarea aspectelor climatice în toate programele Uniunii, ținta globală fiind ca 25 % din cheltuielile Uniunii să contribuie la obiectivele climatice. Contribuția FEAMAP la realizarea acestui obiectiv global va fi monitorizată prin intermediul unui sistem al Uniunii de markeri climatici la un nivel corespunzător de dezagregare, inclusiv utilizarea unor metodologii mai precise în cazul în care acestea sunt disponibile. Comisia va continua să prezinte anual informații privind creditele de angajament, în contextul proiectului de buget anual. Pentru a sprijini utilizarea deplină a potențialului FEAMAP de a contribui la obiectivele climatice, Comisia va încerca să identifice acțiunile relevante pe parcursul proceselor de pregătire, punere în aplicare, analiză și evaluare.

FEAMAP va contribui, de asemenea, la obiectivele de mediu ale Uniunii. Această contribuție va fi urmărită prin aplicarea markerilor de mediu ai Uniunii și raportată cu regularitate în contextul evaluărilor și al raportului anual de performanță.

Simplificare

Propunerea vizează simplificarea implementării FEAMAP în comparație cu arhitectura foarte complexă din perioada 2014-2020. Pentru perioada 2014-2020, FEAMAP se bazează, într-adevăr, pe o descriere precisă și rigidă a posibilităților de finanțare și a regulilor de eligibilitate („măsuri”), fapt care a complicat punerea în aplicare pentru statele membre și beneficiari. Prin urmare, după 2020, FEAMAP se va orienta către o arhitectură simplificată în jurul următoarelor elemente:

–4 priorități – Aceste priorități descriu domeniul de aplicare al sprijinului acordat din FEAMAP, în conformitate cu obiectivele politicii comune în sectorul pescăresc, ale politicii maritime și ale acțiunilor privind guvernanța internațională a oceanelor.

–Domenii de sprijin – Articolele regulamentului nu stabilesc măsuri rigide, ci descriu diferitele domenii de sprijin în cadrul fiecărei priorități, oferind un cadru flexibil pentru punerea în aplicare.

–Nu vor exista măsuri predefinite sau norme de eligibilitate la nivelul Uniunii – În regimul de gestiune partajată, este la latitudinea statelor membre să își elaboreze programul indicând în el mijloacele cele mai potrivite pentru realizarea priorităților FEAMAP. Acestora li se va acorda flexibilitate în stabilirea normelor de eligibilitate. O gamă largă de măsuri identificate de statele membre în programe pot fi sprijinite în temeiul normelor prevăzute în FEAMAP și în Regulamentul privind dispozițiile comune, cu condiția ca acestea să fie acoperite de domeniile de sprijin.

–Condiții și restricții pentru anumite domenii – Este necesar să se stabilească o listă de operațiuni neeligibile, astfel încât să se evite un impact negativ în ceea ce privește conservarea resurselor piscicole, de exemplu, o interdicție generală a investițiilor menite să sporească capacitatea de pescuit. În plus, investițiile și compensațiile pentru flota de pescuit (încetarea permanentă a activităților de pescuit, încetarea extraordinară a activităților de pescuit, achiziționarea unei nave, înlocuirea motoarelor) vor fi strict condiționate de coerența lor cu obiectivele de conservare ale PCSP. Acest aspect este esențial pentru a garanta că sprijinul financiar este orientat către realizarea respectivelor obiective.

–Indicatori de rezultat – Performanța sprijinului acordat de FEAMAP va fi să fie evaluată pe baza unor indicatori. Statele membre vor raporta cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește obiectivele de etapă și țintele stabilite, iar Comisia va efectua o evaluare anuală a performanței pe baza rapoartelor anuale de performanță întocmite de statele membre, permițând astfel detectarea timpurie a unor eventuale probleme de punere în aplicare și adoptarea acțiunilor corective. Un cadru de monitorizare și evaluare va fi stabilit în acest scop.

În loc să stabilească o listă de măsuri selectate dintr-un meniu de acțiuni eligibile ca în prezent, programele naționale ar trebui să se concentreze pe prioritățile strategice alese de fiecare stat membru. Această arhitectură va optimiza punerea în aplicare a programului în vederea îndeplinirii obiectivelor de politică pe baza performanței, în contextul unui dialog continuu între Comisie și statele membre cu privire la obținerea de rezultate. Flexibilitatea, orientarea pe rezultate și încrederea reciprocă între Comisie și statele membre sunt, prin urmare, cele trei principii ale unei simplificări eficace.

În regimul gestiunii partajate, programele vor fi pregătite de statele membre și aprobate de Comisie. În contextul regionalizării și în vederea încurajării statelor membre să aibă o abordare mai strategică în timpul pregătirii programelor, Comisia va face o analiză pentru fiecare bazin maritim indicând punctele tari și punctele slabe comune în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor PCSP. Această analiză va ghida atât statele membre, cât și Comisia în negocierea fiecărui program, ținând seama de provocările și de necesitățile regionale.

În momentul evaluării programelor, Comisia va ține seama de dificultățile socioeconomice și de mediu ale PCSP, de performanța socioeconomică a economiei albastre sustenabile, de provocările la nivelul bazinelor maritime, de conservarea și refacerea ecosistemelor marine, de reducerea deșeurilor marine și de atenuarea efectelor schimbărilor climatice și de adaptarea la acestea.

Simplificarea se va realiza și prin Regulamentul privind dispozițiile comune referitoare, în care sunt stabilite majoritatea dispozițiilor legate de punere în aplicare, monitorizare și control.

Alocarea de resurse

FEAMAP va fi pus în aplicare prin două sisteme de implementare:

–de către statele membre, în regim de gestiune partajată, prin intermediul programelor FEAMAP bazate pe strategiile naționale,

–direct de către Comisie, în regim de gestiune directă.

Propunerea este de a menține între gestiunea partajată și gestiunea directă repartizarea din 2014-2020 a resurselor. În acest context, se propune ca o sumă de 5 311 000 000 EUR să fie alocată gestiunii partajate (86,5 %) și 829 000 000 EUR gestiunii directe (13,5 %). O astfel de repartizare permite menținerea unui echilibru adecvat între resursele gestionate în regim direct și în regim partajat.

În ceea ce privește gestiunea partajată, după deducerea valorii programului Regatului Unit (243 de milioane EUR), statele membre ar păstra, în termeni nominali, 96,5% din suma alocată lor pentru 2014-2020. În vederea asigurării stabilității, în special în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor PCSP, definirea alocărilor naționale ar trebui să se bazeze pe cotele-parte din perioada 2014-2020.

Se propune, de asemenea, ca sumele pentru anumite domenii de sprijin în regim de gestiune partajată să fie special rezervate:

–pentru controlul și punerea în aplicare a legislației, colectarea și prelucrarea datelor pentru gestionarea activităților pescărești și în scopuri științifice (minimum 15 % din sprijinul financiar alocat fiecărui stat membru, cu excepția țărilor fără ieșire la mare),

–pentru regiunile ultraperiferice (sumă rezervată care acoperă atât un regim de compensare pentru costurile suplimentare, cât și sprijinul structural).

Condiționalitate

Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă a identificat conservarea și utilizarea sustenabilă a oceanelor ca unul dintre cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD 14). Uniunea este pe deplin angajată în atingerea și punerea în aplicare a acestui obiectiv. În acest context, aceasta s-a angajat să promoveze o economie albastră sustenabilă care este în concordanță cu amenajarea spațiului maritim, conservarea resurselor biologice și atingerea unei stări ecologice bune, să interzică anumite forme de subvenții în sectorul pescăresc care contribuie la supracapacitate și la pescuitul excesiv, să elimine subvențiile care contribuie la pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat și să se abțină de la introducerea unor noi astfel de subvenții. Acest rezultat ar trebui atins până în 2020 și ar trebui să fie urmarea negocierilor din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului privind subvențiile în sectorul pescăresc.

În plus, în cursul negocierilor Organizației Mondiale a Comerțului cu ocazia Summitului mondial din 2002 privind dezvoltarea durabilă și cu ocazia Conferinței Organizației Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă din 2012 (Rio + 20), Uniunea Europeană s-a angajat să elimine subvențiile care contribuie la supracapacitate în sectorul pescăresc și la pescuitul excesiv.

În plus, articolul 42 din Regulamentul PCSP prevede că asistența financiară a Uniunii în cadrul FEAMAP trebuie să fie condiționată de respectarea normelor PCSP. Prin urmare, cererile din partea beneficiarilor care nu sunt conforme cu normele aplicabile ale PCSP nu vor fi admisibile. În plus, Comisiei i se va conferi competența de a acționa împotriva statelor membre care nu respectă normele PCSP.

Promovarea activităților pescărești sustenabile și conservarea resurselor biologice marine

PCSP garantează că activitățile de pescuit și de acvacultură asigură condiții de mediu sustenabile pe termen lung și sunt gestionate de o manieră consecventă cu obiectivul realizării de beneficii economice, sociale și în materie de ocupare a forței de muncă și cu obiectivul de a contribui la securitatea aprovizionării cu alimente. Ea urmărește să garanteze că exploatarea resurselor biologice marine vii duce la refacerea și menținerea populațiilor de specii recoltate peste nivelurile care permit obținerea producției maxime durabile (MSY). Aceasta se asigură, de asemenea, că efectele negative ale activităților de pescuit asupra ecosistemului marin sunt reduse la minimum și că acvacultura și activitățile pescărești evită degradarea mediului marin (articolul 2 din Regulamentul PCSP).

Multe au fost realizate în ultimii ani în readucerea stocurilor de pește la niveluri sustenabile, în creșterea rentabilității industriei pescuitului din Uniune și în conservarea ecosistemelor marine. Cu toate acestea, rămân unele provocări substanțiale în vederea atingerii obiectivelor socioeconomice și de mediu ale PCSP. Aceasta necesită continuarea sprijinului dincolo de 2020, în special în bazinele maritime în care progresele au fost mai lente. Activitatea pescărească este vitală pentru subzistența și patrimoniul cultural al numeroase comunități costiere din Uniune, în special acolo unde micul pescuit costier joacă un rol important. Cum media de vârstă în multe comunități de pescari este de peste 50 de ani, reînnoirea generațiilor și diversificarea activităților rămâne o provocare.

Sprijinul în cadrul priorității 1 vizează îndeplinirea obiectivelor de mediu, economice, sociale și de ocupare a forței de muncă ale PCSP, astfel cum sunt definite la articolul 2 din Regulamentul PCSP. Acest sprijin ar trebui să garanteze că activitățile de pescuit asigură condiții de mediu sustenabile pe termen lung și sunt gestionate în concordanță cu obiectivul realizării de beneficii economice, sociale și în materie de ocupare a forței de muncă și cu obiectivul facilitării disponibilității aprovizionării cu alimente.

În special, sprijinul acordat de FEAMAP va avea ca obiectiv realizarea și menținerea unui pescuit sustenabil, bazat pe producția maximă durabilă (MSY) și reducerea la minimum a impactului negativ al activităților de pescuit asupra ecosistemului marin. Sprijinul menționat va include inovarea și investițiile în practici și tehnici de pescuit cu impact redus, rezistente la schimbările climatice și cu emisii reduse de dioxid de carbon.

Obligația de debarcare este una dintre principalele provocări ale PCSP. Ea a implicat modificări semnificative ale practicilor de pescuit din sector, uneori cu un cost financiar important. Prin urmare, FEAMAP va trebui să sprijine inovarea și investițiile care contribuie la punerea în aplicare a obligației de debarcare, cu o rată mai ridicată a intensității ajutorului decât cea care se aplică altor operațiuni, cum ar fi investițiile în unelte de pescuit selective, în îmbunătățirea infrastructurilor portuare și în comercializarea capturilor nedorite. De asemenea, acesta va acorda o rată maximă a intensității ajutorului (100 %) proiectării, dezvoltării, monitorizării, evaluării și gestionării sistemelor transparente pentru schimbul de posibilități de pescuit între statele membre („schimburi de cote”), cu scopul de a atenua efectul speciei de blocaj cauzat de obligația de debarcare.

Sprijinul în cadrul priorității 1 poate, de asemenea, să acopere inovarea și investițiile la bordul navelor de pescuit cu scopul de a îmbunătăți sănătatea, siguranța și condițiile de muncă, eficiența energetică și calitatea capturilor. Acest sprijin nu ar trebui însă să ducă la o creștere a capacității de pescuit sau a capacității de a găsi pește și nu ar trebui să fie acordat doar pentru a îndeplini cerințele obligatorii în temeiul legislației Uniunii sau al legislației naționale. În ceea ce privește sănătatea, siguranța și condițiile de muncă la bordul navelor de pescuit, ar trebui să fie permisă o rată mai ridicată a intensității ajutorului decât cea aplicată altor operațiuni.

Controlul privind sectorul pescăresc este de o importanță crucială pentru punerea în aplicare a PCSP. Prin urmare, în cadrul gestiunii partajate, FEAMAP va sprijini elaborarea și punerea în aplicare a unui sistem al Uniunii de control privind sectorul pescăresc, astfel cum se specifică în Regulamentul privind controlul. Anumite obligații prevăzute de revizuirea Regulamentului privind controlul (sistemele de urmărire a navelor și de raportare electronică, sistemele de monitorizare electronică la distanță, măsurarea continuă și înregistrarea puterii sistemului de propulsie marină) justifică un sprijin specific pentru o procedură rapidă și eficientă de punere în executare de către statele membre și de către pescari. În plus, investițiile făcute de statele membre în dotări pentru control ar putea, de asemenea, să fie utilizate în scopul supravegherii maritime și al cooperării cu privire la funcțiile de pază de coastă.

Succesul PCSP depinde și de disponibilitatea avizelor științifice pentru gestionarea activităților pescărești și, prin urmare, de disponibilitatea datelor privind sectorul pescăresc. Ținând cont de provocările și de costurile pentru a obține date fiabile și complete, este necesar să fie sprijinite acțiunile statelor membre de a colecta și a prelucra date în conformitate cu Regulamentul-cadru privind colectarea datelor și să fie facilitată obținerea celor mai bune avize științifice disponibile. Acest sprijin va permite crearea de sinergii cu colectarea și prelucrarea altor tipuri de date privind mediul marin.

FEAMAP va sprijini, de asemenea, o punere în aplicare și o guvernanță eficace bazată pe cunoaștere a PCSP în regim de gestiune directă și indirectă, prin furnizarea de avize științifice, elaborarea și implementarea unui sistem al Uniunii de control privind sectorul pescăresc, funcționarea consiliilor consultative și prin contribuții voluntare la organizațiile internaționale.

Dirijarea gestionării flotelor în direcția realizării obiectivelor de conservare

Având în vedere provocările de a realiza o exploatare sustenabilă a resurselor biologice marine în conformitate cu obiectivele de conservare ale PCSP, FEAMAP va sprijini gestionarea activităților pescărești și a flotelor de pescuit. În acest context, sprijinul pentru adaptarea flotei rămâne uneori necesar în ceea ce privește anumite segmente de flotă și bazine maritime. Un astfel de sprijin ar trebui să fie bine direcționat înspre conservarea și exploatarea sustenabilă a resurselor biologice marine și să vizeze realizarea unui echilibru între capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit disponibile. Prin urmare, FEAMAP poate sprijini încetarea permanentă a activităților de pescuit în segmentele de flotă în care capacitatea de pescuit nu este echilibrată cu posibilitățile de pescuit disponibile. Un astfel de sprijin va reprezenta un instrument în cadrul planurilor de acțiune pentru ajustarea segmentelor de flotă în funcție de supracapacitatea structurală identificată, astfel cum se prevede la articolul 22 alineatul (4) din Regulamentul PCSP și va fi pus în aplicare fie prin dezmembrarea navei de pescuit, fie prin dezafectarea și reabilitarea acesteia pentru alte activități. În cazul în care reabilitarea ar duce la o creștere a presiunii pescuitului recreativ asupra ecosistemului marin, sprijinul va fi acordat numai dacă este în conformitate cu PCSP și cu obiectivele din planurile multianuale relevante.

În trecut, sprijinul pentru încetarea permanentă a activităților de pescuit nu a fost suficient de bine orientat și nu a abordat eficient dezechilibrele structurale ale flotei de pescuit. În vederea asigurării coerenței între adaptarea structurală a flotei și obiectivele de conservare, sprijinul menționat va fi strict condiționat și legat de obținerea de rezultate. Se propune, prin urmare, punerea în aplicare a acestuia numai prin „finanțarea nelegată de costuri” prevăzută în Regulamentul privind dispozițiile comune. În cadrul acestui mecanism, statele membre nu vor fi rambursate de către Comisie pentru încetarea permanentă a activităților de pescuit pe baza costurilor reale suportate, ci în funcție de îndeplinirea condițiilor și obținerea de rezultate. În acest scop, Comisia va stabili într-un act delegat astfel de condiții, care vor fi legate de realizarea obiectivelor de conservare ale PCSP.

Compensații pentru încetarea extraordinară a activităților de pescuit

Având în vedere nivelul ridicat de imprevizibilitate al activităților de pescuit, împrejurări excepționale pot provoca pierderi economice semnificative pentru pescari. Pentru a atenua aceste consecințe, FEAMAP poate sprijini o compensare pentru încetarea extraordinară a activităților de pescuit cauzată de punerea în aplicare a anumitor măsuri de conservare (de exemplu planuri multianuale, ținte pentru conservarea și exploatarea sustenabilă a stocurilor, măsuri de adaptare a capacității de pescuit a navelor de pescuit la posibilitățile de pescuit disponibile, precum și măsuri tehnice), prin măsuri de urgență (de exemplu, închiderea unei zone de pescuit), de întreruperea, din cauza unor motive de forță majoră, a aplicării unui acord de parteneriat pentru activități pescărești sustenabile, de o catastrofă naturală sau de un incident de mediu.

Astfel de sprijin va fi acordat numai dacă impactul unor astfel de circumstanțe asupra pescarilor este semnificativ, și anume dacă activitățile comerciale ale navei în cauză sunt oprite timp de cel puțin 90 de zile consecutive și dacă pierderile economice care rezultă din încetarea activității se ridică la peste 30 % din cifra de afaceri medie anuală a întreprinderii în cauză într-o anumită perioadă de timp.

Tratament preferențial pentru micul pescuit costier și regiunile ultraperiferice

Micul pescuit costier este efectuat de nave de pescuit de mai puțin de 12 metri și care nu utilizează unelte de pescuit tractate. Acest sector reprezintă aproximativ 75 % din totalul navelor de pescuit înmatriculate în Uniune și aproape jumătate din numărul total de locuri de muncă în sectorul pescăresc. Operatorii din zonele costiere pescărești de mici dimensiuni sunt în mod deosebit dependenți de stocuri de pește sănătoase pentru principala lor sursă de venit. Prin urmare, FEAMAP le va acorda un tratament preferențial prin intermediul unei rate a intensității ajutorului de 100 %, scopul fiind acela de a încuraja practicile sustenabile de pescuit ale acestora. În plus, anumite domenii de sprijin vor fi rezervate pentru pescuitul la scară mică în segmentul de flotă în care capacitatea de pescuit este proporțională cu posibilitățile de pescuit disponibile, ca de exemplu achiziționarea unei nave la mâna a doua și înlocuirea sau modernizarea motorului unei nave. În plus, statele membre vor include în programul lor un plan de acțiune pentru micul pescuit costier, care va fi monitorizat pe baza unor indicatori pentru care vor fi stabilite obiective de etapă și ținte.

Regiunile ultraperiferice, astfel cum se subliniază în Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții din 24 octombrie 2017 intitulată „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE”, se confruntă cu provocări specifice legate de depărtarea lor, de relief și de climă, astfel cum se menționează la articolul 349 din tratat și, de asemenea, au anumite atuuri pentru dezvoltarea unei economii albastre sustenabile. Prin urmare, pentru fiecare regiune ultraperiferică, la programul statelor membre respective ar trebui să fie anexat un plan de acțiune pentru dezvoltarea durabilă a sectoarelor economiei albastre sustenabile, inclusiv pentru exploatarea sustenabilă a resurselor piscicole și a acvaculturii și o alocare financiară va fi rezervată pentru a susține punerea în aplicare a acestor planuri de acțiune. FEAMAP poate sprijini și o compensare a costurilor suplimentare pe care regiunile ultraperiferice le suportă din cauza situării lor geografice și a caracterului insular. Acest sprijin va fi plafonat la un anumit procentaj din această alocare financiară globală. În plus, o rată mai ridicată a intensității ajutorului decât cea care se aplică altor operațiuni se va aplica în regiunile ultraperiferice.

Protejarea și refacerea biodiversității și a ecosistemelor marine

Protejarea și refacerea biodiversității și a ecosistemelor marine și costiere constituie o provocare esențială pentru sănătatea mărilor și a oceanelor. În cadrul gestiunii partajate, FEAMAP va contribui la acest obiectiv prin sprijinul pentru colectarea de către pescari a uneltelor de pescuit pierdute și a altor deșeuri marine din mare și pentru a finanța investiții în porturi menite să ofere instalații de primire adecvate pentru uneltele de pescuit pierdute și deșeurile marine. Acesta va sprijini și acțiuni destinate obținerii sau menținerii stării ecologice bune a mediului marin, astfel cum se prevede în Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”, pentru punerea în aplicare a măsurilor de protecție spațială stabilite în conformitate cu respectiva directivă, pentru gestionarea, refacerea și monitorizarea zonelor NATURA 2000 și pentru protecția speciilor în temeiul Directivelor privind habitatele și privind păsările.

În cadrul gestiunii directe, FEAMAP va contribui la promovarea unui mediu marin sănătos și curat și la punerea în aplicare a strategiei europene pentru materiale plastice într-o economie circulară, elaborată în Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 16 ianuarie 2016, în concordanță cu obiectivul realizării sau menținerii unei stări ecologice bune în mediul marin.

Contribuția la securitatea alimentară în Uniune

Sectorul pescăresc și acvacultura contribuie la securitatea alimentară și la nutriție. Cu toate acestea, în prezent, Uniunea importă peste 60 % din producția sa de produse pescărești și, prin urmare, este foarte dependentă de țări terțe. O provocare importantă este să încurajeze consumul de proteine din pește produse în Uniune după standarde înalte de calitate și disponibile pentru consumatori la prețuri accesibile.

În acest context, acvacultura are un rol de jucat. Prin urmare, FEAMAP ar trebui să sprijine promovarea și dezvoltarea durabilă a acvaculturii, inclusiv a acvaculturii în ape dulci, pentru creșterea de animale și plante acvatice pentru producția de alimente și de alte materii prime. În unele state membre rămân în vigoare proceduri administrative complexe, cum ar fi accesul dificil la spațiu și procedurile împovărătoare de acordare a licențelor, ceea ce face dificilă îmbunătățirea imaginii și a competitivității produselor de crescătorie în acest sector. Sprijinul ar trebui să fie în concordanță cu planurile strategice naționale multianuale pentru acvacultură elaborate pe baza Regulamentului PCSP. În special, sprijinul pentru sustenabilitatea mediului, investiții productive, inovare, dobândirea de competențe profesionale, îmbunătățirea condițiilor de muncă, măsuri compensatorii care oferă servicii esențiale de management al terenurilor și al resurselor naturale va fi eligibil. Acțiunile în domeniul sănătății publice, sistemele de asigurare a stocurilor din acvacultură și acțiunile privind sănătatea și bunăstarea animalelor vor fi, de asemenea, eligibile. Cu toate acestea, în cazul investițiilor productive, va fi oferit sprijin doar prin intermediul instrumentelor financiare și prin InvestEU, care oferă un efect de levier mai mare pe piețe și, prin urmare, sunt mai relevante decât granturile la abordarea provocărilor sectorului legate de finanțare.  

Securitatea alimentară se bazează, de asemenea, pe piețe eficiente și bine organizate, care îmbunătățesc transparența, stabilitatea, calitatea și diversitatea lanțului de aprovizionare, precum și informarea consumatorilor. În acest scop, FEAMAP poate să sprijine comercializarea produselor pescărești și de acvacultură, în conformitate cu obiectivele organizării comune a pieței (OCP). El poate, în special, să sprijine înființarea de organizații de producători, punerea în aplicare a planurilor de producție și de comercializare, promovarea unor noi piețe de desfacere, precum și elaborarea și diseminarea informațiilor referitoare la piață.

Industria prelucrătoare deține, de asemenea, un rol în ceea ce privește disponibilitatea și calitatea produselor pescărești și de acvacultură. FEAMAP poate să sprijine investiții specifice în acest sector, cu condiția ca acestea să contribuie la atingerea obiectivelor OCP. Cele mai recente date arată că sectorul prelucrării din Uniune este performant; prin urmare, sprijinul va fi furnizat numai prin intermediul instrumentelor financiare și prin InvestEU și nu prin intermediul granturilor. Investițiile la scară largă pot fi sprijinite de Fondul european de dezvoltare regională (FEDR).

Facilitarea dezvoltării unei economii albastre sustenabile și stimularea prosperității comunităților costiere

Crearea de locuri de muncă în regiunile de coastă se bazează pe dezvoltarea locală a unei economii albastre sustenabile pentru a relansa structura socială a regiunilor respective. Industriile și serviciile oceanice sunt susceptibile de a depăși creșterea economiei globale și de a aduce o contribuție importantă la ocuparea forței de muncă și la creșterea economică până în 2030. Ca să fie sustenabilă, creșterea albastră depinde de inovarea și investițiile în noi activități comerciale maritime și în bioeconomie, inclusiv în modele de turism sustenabile, în energia oceanică din surse regenerabile, în construcții navale de înaltă tehnologie inovatoare și noi servicii portuare, care pot genera locuri de muncă și, în același timp, favoriza dezvoltarea locală. În timp ce investițiile publice în economia albastră sustenabilă ar trebui să fie integrate în bugetul Uniunii, FEAMAP se va concentra în mod specific asupra creării condițiilor propice pentru dezvoltarea economiei albastre sustenabile și asupra eliminării blocajelor pentru a facilita investițiile și dezvoltarea de noi piețe și tehnologii sau servicii.

Dezvoltarea unei economii albastre sustenabile se bazează mult pe parteneriate între părțile interesate de la nivel local, care contribuie la vitalitatea comunităților și a economiilor costiere și continentale. FEAMAP va furniza instrumente pentru promovarea unor astfel de parteneriate. În acest scop, acesta va sprijini dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC) în regim de gestiune partajată. DLRC s-a dovedit a fi un instrument extrem de eficient în perioada 2014-2020. Astfel de strategii încurajează într-adevăr diversificarea economică într-un context local prin dezvoltarea activităților pescărești costiere și în apele interioare, a acvaculturii și a unei economii albastre sustenabile. Ele ar trebui să se asigure că comunitățile locale exploatează mai bine și beneficiază mai mult de oportunitățile oferite de economia albastră sustenabilă, valorificând și consolidând resursele de mediu, culturale, sociale și umane. În comparație cu perioada 2014-2020, sfera de aplicare a strategiilor DLRC sprijinite de FEAMAP va fi extinsă: fiecare parteneriat local ar trebui să reflecte principalul obiectiv al strategiei, asigurând o implicare echilibrată și reprezentarea tuturor părților interesate relevante din economia albastră sustenabilă locală.

În cadrul gestiunii partajate, FEAMAP va sprijini și o economie albastră sustenabilă prin colectarea, gestionarea și utilizarea datelor în vederea îmbunătățirii cunoștințelor privind starea mediului marin. Acest sprijin ar trebui să urmărească îndeplinirea cerințelor din Directiva privind habitatele și Directiva privind păsările, sprijinirea amenajării spațiului maritim și creșterea calității datelor și a schimburilor prin intermediul rețelei europene de observare și date privind mediul marin.

În cadrul gestiunii directe și indirecte, FEAMAP se va concentra pe crearea condițiilor pentru o economie albastră sustenabilă prin promovarea unei guvernanțe și a unei gestionări integrate a politicii maritime, consolidarea transferului și a integrării cercetării, inovării și tehnologiei în economia albastră sustenabilă, îmbunătățirea competențelor maritime, dobândirea de cunoștințe în domeniul marin și realizarea schimbului de date socioeconomice privind economia albastră sustenabilă, promovarea unei economii albastre sustenabile cu emisii scăzute de carbon și rezistente la schimbările climatice și elaborarea unei rezerve de proiecte și a unor instrumente de finanțare inovatoare.

Consolidarea guvernanței internaționale a oceanelor și asigurarea siguranței, securității, curățeniei și gestionării sustenabile a mărilor și oceanelor.

60 % din oceane se situează dincolo de limitele jurisdicțiilor naționale. Acest lucru implică o responsabilitate internațională comună. Cele mai multe probleme cu care se confruntă oceanele sunt de natură transfrontalieră, cum ar fi supraexploatarea, schimbările climatice, acidificarea, poluarea și declinul biodiversității și, prin urmare, necesită un răspuns comun. În conformitate cu Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării, la care Uniunea este parte, numeroase drepturi jurisdicționale, instituții și cadre specifice au fost create pentru a reglementa și gestiona activitatea umană în oceane. În ultimii ani, se poate observa conturarea unui consens general cu privire la faptul că mediul marin și activitățile umane maritime ar trebui gestionate într-un mod mai eficient pentru a face față presiunii tot mai mari asupra oceanelor.

În calitate de actor global, Uniunea s-a angajat ferm să militeze pentru guvernanța internațională a oceanelor, în conformitate cu Comunicarea comună către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 10 noiembrie 2016, intitulată „Guvernanța internațională a oceanelor: o agendă pentru viitorul oceanelor noastre”. Politica Uniunii privind guvernanța oceanelor este o nouă politică care vizează oceanele în mod integrat. Guvernanța internațională a oceanelor este fundamentală nu numai pentru realizarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, în special obiectivul de dezvoltare durabilă nr. 14 („conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, a mărilor și a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă”), ci și pentru a garanta că generațiile viitoare vor avea oceane sigure, securizate, curate și gestionate în mod sustenabil. Uniunea trebuie să respecte aceste angajamente internaționale și să fie o forță motrice pentru îmbunătățirea guvernanței internaționale a oceanelor la nivel bilateral, regional și multilateral, inclusiv să prevină, să descurajeze și să elimine pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat, să amelioreze cadrul de guvernanță internațională a oceanelor, să reducă presiunea asupra oceanelor și mărilor, să creeze condițiile pentru o economie albastră sustenabilă și să consolideze cercetarea și datele internaționale în domeniul oceanelor. FEAMAP va sprijini aceste angajamente și obiective internaționale în regim de gestiune directă.

Acțiunile de promovare a guvernanței internaționale a oceanelor în cadrul FEAMAP sunt menite să îmbunătățească cadrul global al proceselor, al acordurilor, al normelor și al instituțiilor internaționale și regionale în vederea reglementării și gestionării activității umane în zonele maritime. FEAMAP va finanța acorduri internaționale încheiate de Uniune în domenii care nu sunt acoperite de acordurile de parteneriat pentru activități pescărești sustenabile (APAPS) cu diverse țări terțe, precum și statutul de membru legal al Uniunii la organizațiile regionale de management în sectorul pescăresc (RFMO). APPS și RFMO vor continua să fie finanțate în cadrul diferitelor secțiuni ale bugetului Uniunii.

În ceea ce privește securitatea și apărarea, îmbunătățirea protecției frontierelor și a supravegherii maritime sunt esențiale. În conformitate cu Strategia Uniunii Europene în materie de securitate maritimă adoptată de Consiliul Uniunii Europene la 24 iunie 2014 și cu planul său de acțiune adoptat la 16 decembrie 2016, schimbul de informații și cooperarea europeană privind poliția de frontieră și garda de coastă între Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă sunt esențiale pentru realizarea acestor obiective. Prin urmare, FEAMAP va sprijini supravegherea maritimă și cooperarea în materie de pază de coastă în cadrul gestiunii partajate și al gestiunii directe, inclusiv prin achiziționarea de resurse pentru operațiunile maritime polivalente. El va permite, de asemenea, agențiilor relevante să pună în aplicare sprijinul în domeniul supravegherii maritime și al securității în regim de „gestiune indirectă”.

2018/0210 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind Fondul european pentru afaceri maritime și activități pescărești și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 42, articolul 43 alineatul (2), articolul 91 alineatul (1), articolul 100 alineatul (2), articolul 173 alineatul (3), articolul 175, articolul 188, articolul 192 alineatul (1), articolul 194 alineatul (2), articolul 195 alineatul (2) și articolul 349,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 1 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 2 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Este necesar să se instituie un Fond european pentru afaceri maritime și activități pescărești (FEAMAP) pentru perioada 2021-2027. Acest fond ar trebui să urmărească să orienteze finanțarea de la bugetul Uniunii în direcția sprijinirii politicii comune în sectorul pescăresc (PCSP), a politicii maritime a Uniunii și a angajamentelor internaționale ale Uniunii în domeniul guvernanței oceanelor. Această finanțare este un factor favorizant esențial pentru existența unor activități pescărești sustenabile și pentru conservarea resurselor biologice marine, pentru securitatea alimentară prin aprovizionarea cu produse din mare, pentru dezvoltarea unei economii albastre sustenabile și pentru asigurarea sănătății, siguranței, securității, curățeniei și gestionării sustenabile a mărilor și oceanelor.

(2)În calitatea sa de actor pe scena mondială a oceanelor și fiind al cincilea cel mai mare producător de pește și fructe de mare din lume, Uniunea are o mare responsabilitate în protejarea, conservarea și utilizarea în mod sustenabil a oceanelor și a resurselor acestora. Protejarea mărilor și a oceanelor este într-adevăr vitală pentru o populație mondială în plină creștere. Este, de asemenea, de interes socioeconomic pentru Uniune: o economie albastră sustenabilă stimulează investițiile, locurile de muncă și creșterea economică, încurajează cercetarea și inovarea și contribuie la securitatea energetică prin energia oceanică. În plus, asigurarea unor mări și oceane sigure și protejate este esențială pentru un control eficient al frontierelor și pentru combaterea criminalității maritime în lume, abordând astfel preocupările cetățenilor legate de securitate.

(3)Regulamentul (UE) xx/xx al Parlamentului European și al Consiliului [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune] (denumit în continuare „Regulamentul privind dispozițiile comune”) 3 a fost adoptat în vederea îmbunătățirii coordonării și în vederea armonizării punerii în aplicare a sprijinului acordat în gestiune partajată în cadrul fondurilor (denumite în continuare „fondurile”), obiectivul principal fiind simplificarea punerii în aplicare a politicilor într-un mod coerent. Aceste dispoziții comune se aplică părții din FEAMAP în gestiune partajată. Fondurile urmăresc obiective complementare și au în comun aceeași modalitate de gestiune. Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune] stabilește o serie de obiective generale comune și de principii generale, cum ar fi parteneriatul și guvernanța pe mai multe niveluri. El conține și elemente comune privind programarea și planificarea strategică, inclusiv dispoziții privind acordul de parteneriat care urmează să se încheie cu fiecare stat membru și stabilește o abordare comună în ceea ce privește orientarea spre performanță a fondurilor. Așadar, el include condiții favorizante, o evaluare a performanței și prevederi privind monitorizarea, raportarea și evaluarea. Sunt stabilite, de asemenea, dispoziții comune în ceea ce privește normele de eligibilitate și sunt definite modalități speciale pentru instrumentele financiare, utilizarea InvestEU, dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității și gestiunea financiară. Unele modalități de gestiune și control sunt, de asemenea, comune tuturor fondurilor. Complementaritățile între fonduri, inclusiv FEAMAP și alte programe ale Uniunii, ar trebui să fie descrise în acordul de parteneriat în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune].

(4)Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul (UE) xx/xx al Parlamentului European și al Consiliului [Regulamentul privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii] (denumit în continuare „Regulamentul financiar”) 4 și definesc în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții, premii, execuție indirectă și prevăd controlul răspunderii actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din tratat vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea Uniunii.

(5)În cadrul gestiunii directe, FEAMAP ar trebui să dezvolte sinergii și complementarități cu alte fonduri și programe relevante ale Uniunii. El ar trebui să permită și finanțarea sub formă de instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă puse în aplicare în conformitate cu Regulamentul (UE) xx/xx al Parlamentului European și al Consiliului [Regulamentul privind InvestEU] 5 .

(6)Sprijinul din FEAMAP ar trebui să fie utilizat pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim și nu ar trebui să se suprapună peste finanțarea privată sau să o excludă ori să denatureze concurența pe piața internă. Sprijinul ar trebui să prezinte o valoare adăugată europeană clară.

(7)Tipurile de finanțare și modalitățile de implementare din prezentul regulament ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a realiza prioritățile fixate pentru acțiuni și de a obține rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă, precum și riscul preconizat de nerespectare a normelor. De asemenea, ar trebui să se aibă în vedere utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și o finanțare nelegată de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii].

(8)Cadrul financiar multianual enunțat în Regulamentul (UE) xx/xx 6 prevede că bugetul Uniunii ar trebui să sprijine în continuare politicile privind sectorul pescăresc și afacerile maritime. Bugetul FEAMAP ar trebui să se ridice la 6 140 000 000 EUR, în prețuri curente. Resursele FEAMAP ar trebui împărțite între gestiunea partajată, directă și indirectă. Suma de 5 311 000 000 EUR ar trebui să fie alocată sprijinului acordat în regim de gestiune partajată, iar suma de 829 000 000 EUR sprijinului acordat în regim de gestiune directă și indirectă. În vederea asigurării stabilității, în special în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor PCSP, definirea alocărilor naționale în regimul gestiunii partajate pentru perioada de programare 2021-2027 ar trebui să se bazeze pe cotele-parte din FEAMAP pentru perioada 2014-2020. Sume specifice ar trebui să fie rezervate pentru regiunile ultraperiferice, pentru controlul și punerea în aplicare a legislației în sectorul pescăresc, pentru colectarea și prelucrarea datelor pentru gestionarea activităților pescărești și pentru scopuri științifice, iar sumele pentru încetarea permanentă și încetarea extraordinară a activităților de pescuit ar trebui plafonate.

(9)Sectorul maritim european numără peste 5 milioane de locuri de muncă, generând aproape 500 de miliarde EUR pe an și are un potențial de a crea mai multe locuri de muncă. Se estimează că producția economiei maritime mondiale este astăzi de 1,3 miliarde EUR, aceasta putând crește cu peste 100 % până în 2030. Necesitatea de a atinge obiectivele privind emisiile de CO2, de a crește eficiența resurselor și de a reduce amprenta ecologică a economiei albastre a fost o forță motrice semnificativă pentru inovare în alte sectoare, cum ar fi echipamentele maritime, construcțiile navale, observarea oceanelor, dragarea, protecția zonelor de coastă și construcțiile din zonele marine. Investițiile în economia maritimă au fost finanțate prin fondurile structurale ale Uniunii, în special Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) și FEAMAP. Noi instrumente de finanțare, cum ar fi InvestEU trebuie utilizate pentru a stimula potențialul de creștere al sectorului.

(10)FEAMAP ar trebui să se bazeze pe patru priorități: promovarea activităților pescărești sustenabile și a conservării resurselor biologice marine; contribuția la securitatea alimentară în Uniune prin intermediul unei acvaculturi și al unor piețe competitive și sustenabile; facilitarea dezvoltării unei economii albastre sustenabile și stimularea prosperității comunităților costiere; consolidarea guvernanței internaționale a oceanelor și asigurarea siguranței, securității, curățeniei și gestionării sustenabile a mărilor și oceanelor. Aceste priorități ar trebui urmărite prin gestiune partajată, directă și indirectă.

(11)FEAMAP pentru perioada de după 2020 ar trebui să se bazeze pe o arhitectură simplificată, fără definirea în prealabil a măsurilor și a unor norme detaliate de eligibilitate la nivelul Uniunii, într-o manieră excesiv de normativă. În schimb, în cadrul fiecărei priorități ar trebui să fie descrise marile domenii de sprijin. Prin urmare, statele membre ar trebui să își întocmească programul indicând în el cea mai adecvată modalitate de concretizare a priorităților. O gamă largă de măsuri identificate de statele membre în acele programe ar putea fi sprijinite în cadrul normelor prezentate în prezentul regulament și în Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune], cu condiția ca ele să fie acoperite de domeniile de sprijin identificate în prezentul regulament. Cu toate acestea, este necesar să se stabilească o listă de operațiuni neeligibile, astfel încât să se evite un impact negativ în ceea ce privește conservarea resurselor piscicole, de exemplu, o interdicție generală a investițiilor menite să sporească capacitatea de pescuit. În plus, investițiile și compensațiile pentru flotă ar trebui să fie strict condiționate de coerența lor cu obiectivele de conservare ale PCSP.

(12)Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă a identificat conservarea și utilizarea sustenabilă a oceanelor ca unul dintre cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD 14). Uniunea este pe deplin angajată în atingerea și concretizarea acestui obiectiv. În acest context, aceasta s-a angajat să promoveze o economie albastră sustenabilă care să fie în concordanță cu amenajarea spațiului maritim, conservarea resurselor biologice și atingerea unei stări ecologice bune, să interzică anumite forme de subvenții în sectorul pescăresc care contribuie la supracapacitate și la pescuitul excesiv, să elimine subvențiile care favorizează pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat și să se abțină de la introducerea unor noi astfel de subvenții. Acest rezultat ar trebui să constituie urmarea negocierilor din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului privind subvențiile în sectorul pescăresc. În plus, în cursul negocierilor Organizației Mondiale a Comerțului cu ocazia Summitului mondial din 2002 privind dezvoltarea durabilă și cu ocazia Conferinței Organizației Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă din 2012 (Rio + 20), Uniunea Europeană s-a angajat să elimine subvențiile care contribuie la supracapacitate în sectorul pescăresc și la pescuitul excesiv.

(13)Pentru a ține cont de importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite, prezentul regulament ar trebui să contribuie la integrarea acțiunilor climatice, precum și la realizarea obiectivului global ca 25 % din cheltuielile de la bugetul Uniunii să sprijine obiectivele climatice. Acțiunile întreprinse în temeiul prezentului regulament ar trebui să permită consacrarea a 30 % din pachetul financiar total al FEAMAP realizării obiectivelor climatice. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și punerii în aplicare a FEAMAP și vor fi reevaluate în contextul proceselor de evaluare și de reexaminare relevante.

(14)FEAMAP ar trebui să contribuie la realizarea obiectivelor de mediu ale Uniunii. Această contribuție ar trebui să fie urmărită prin aplicarea markerilor de mediu ai Uniunii și raportată cu regularitate în cadrul evaluărilor și al rapoartelor anuale de performanță.

(15)În conformitate cu articolul 42 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (denumit în continuare „Regulamentul PCSP”) 7 , asistența financiară a Uniunii în cadrul FEAMAP ar trebui să fie condiționată de respectarea normelor PCSP. Cererile din partea beneficiarilor care nu respectă normele aplicabile ale PCSP nu ar trebui să fie admisibile.

(16)Pentru a aborda condițiile specifice ale PCSP menționate în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și pentru a contribui la respectarea normelor PCSP, ar trebui prevăzute dispoziții suplimentare față de normele privind întreruperea, suspendarea și corecțiile financiare, astfel cum sunt stabilite în Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune]. În cazul în care un stat membru sau un beneficiar nu își respectă obligațiile în temeiul PCSP sau în cazul în care Comisia are dovezi care sugerează o astfel de nerespectare a obligațiilor, Comisia ar trebui să poată, ca măsură preventivă, să întrerupă termenele de plată. Pe lângă posibilitatea întreruperii termenelor de plată și pentru a evita un risc evident de a ajunge să ramburseze cheltuieli neeligibile, Comisia ar trebui să poată suspenda plățile și impune corecții financiare în cazul unei nerespectări grave a normelor PCSP de către un stat membru.

(17)În ultimii ani, PCSP a realizat mult în ceea ce privește readucerea stocurilor de pește la niveluri sustenabile, creșterea rentabilității sectorului pescuitului din Uniune și conservarea ecosistemelor marine. Cu toate acestea, rămân unele provocări substanțiale în vederea atingerii obiectivelor socioeconomice și de mediu ale PCSP. Aceste eforturi necesită continuarea sprijinului dincolo de 2020, în special în bazinele maritime în care progresele au fost mai lente.

(18)Activitatea pescărească este vitală pentru subzistența și patrimoniul cultural al numeroase comunități costiere din Uniune, în special acolo unde micul pescuit costier joacă un rol important. Cum media de vârstă în multe comunități de pescari este de peste 50 de ani, reînnoirea generațiilor și diversificarea activităților rămâne o provocare.

(19)FEAMAP ar trebui să urmărească îndeplinirea obiectivelor de mediu, economice, sociale și de ocupare a forței de muncă ale PCSP, astfel cum sunt definite la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Acest sprijin ar trebui să garanteze că activitățile de pescuit sunt sustenabile pe termen lung din perspectiva mediului și sunt gestionate în concordanță cu obiectivul realizării de beneficii economice, sociale și în materie de ocupare a forței de muncă și cu obiectivul de a contribui la securitatea aprovizionării cu alimente.

(20)Sprijinul din FEAMAP ar trebui să urmărească să obțină și să mențină un pescuit sustenabil, bazat pe producția maximă durabilă (MSY) și să reducă la minimum impactul negativ al activităților de pescuit asupra ecosistemului marin. Sprijinul menționat ar trebui să includă inovare și investiții în practici și tehnici de pescuit cu impact redus, rezistente la schimbările climatice și cu emisii reduse de dioxid de carbon.

(21)Obligația de debarcare este una dintre principalele provocări ale PCSP. Ea a implicat modificări semnificative ale practicilor de pescuit din sector, uneori cu un cost financiar important. Prin urmare, ar trebui ca FEAMAP să poată să sprijine inovarea și investițiile care contribuie la punerea în aplicare a obligației de debarcare, cu o rată mai ridicată a intensității ajutorului decât cea care se aplică altor operațiuni, cum ar fi investițiile în unelte de pescuit selective, în îmbunătățirea infrastructurilor portuare și în comercializarea capturilor nedorite. De asemenea, acesta ar trebui să acorde o rată maximă de 100 % de intensitate a ajutorului proiectării, dezvoltării, monitorizării, evaluării și gestionării sistemelor transparente pentru schimbul de posibilități de pescuit între statele membre („schimburi de cote”), cu scopul de a atenua efectul speciei de blocaj cauzat de obligația de debarcare.

(22)Ar trebui ca FEAMAP să poată să sprijine inovarea și investițiile la bordul navelor de pescuit cu scopul de a îmbunătăți sănătatea, siguranța și condițiile de muncă, eficiența energetică și calitatea capturilor. Acest sprijin nu ar trebui însă să ducă la o creștere a capacității de pescuit sau a capacității de a găsi pește și nu ar trebui să fie acordat doar pentru a îndeplini cerințele obligatorii în temeiul legislației Uniunii sau al legislației naționale. În cadrul arhitecturii fără măsuri normative, ar trebui să fie la latitudinea statelor membre să definească norme de eligibilitate exacte pentru aceste investiții. În ceea ce privește sănătatea, siguranța și condițiile de muncă la bordul navelor de pescuit, ar trebui să fie permisă o rată mai ridicată a intensității ajutorului decât cea aplicată altor operațiuni.

(23)Controlul privind sectorul pescăresc este de o importanță crucială pentru punerea în aplicare a PCSP. Prin urmare, FEAMAP ar trebui să sprijine, în cadrul gestiunii partajate, elaborarea și punerea în aplicare a unui sistem al Uniunii de control privind sectorul pescăresc, astfel cum se specifică în Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (denumit în continuare „Regulamentul privind controlul”) 8 . Anumite obligații prevăzute în revizuirea Regulamentului privind controlul justifică un sprijin specific din FEAMAP, și anume sistemele obligatorii de urmărire a navelor și de raportare electronică în cazul navelor de pescuit costier mic, sistemele obligatorii de monitorizare electronică la distanță și măsurarea obligatorie continuă și înregistrarea obligatorie a puterii sistemului de propulsie marină. În plus, investițiile făcute de statele membre în dotări pentru control ar putea, de asemenea, să fie utilizate în scopul supravegherii maritime și al cooperării cu privire la funcțiile de pază de coastă.

(24)Succesul PCSP depinde de disponibilitatea avizelor științifice pentru gestionarea activităților pescărești și, prin urmare, de disponibilitatea datelor privind sectorul pescăresc. Ținând cont de provocările și de costurile pentru a obține date fiabile și complete, este necesar să se sprijine acțiunile statelor membre menite să colecteze și să prelucreze date în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 2017/1004 al Parlamentului European și al Consiliului (denumit în continuare „Regulamentul privind cadrul de colectare a datelor”) 9 și să se susțină obținerea celor mai bune avize științifice disponibile. Acest sprijin ar trebui să permită crearea de sinergii cu colectarea și prelucrarea altor tipuri de date privind mediul marin.

(25)FEAMAP ar trebui să sprijine o punere în aplicare și o guvernanță eficace bazată pe cunoaștere a PCSP în regim de gestiune directă și indirectă, prin furnizarea de avize științifice, elaborarea și implementarea unui sistem al Uniunii de control privind sectorul pescăresc, funcționarea consiliilor consultative și prin contribuții voluntare la organizațiile internaționale.

(26)Având în vedere provocările pentru a putea realiza obiectivele de conservare ale PCSP, ar trebui ca FEAMAP să poată să sprijine acțiuni pentru gestionarea activităților pescărești și a flotelor de pescuit. În acest context, sprijinul pentru adaptarea flotei rămâne uneori necesar în ceea ce privește anumite segmente de flotă și bazine maritime. Un astfel de sprijin ar trebui să fie bine direcționat înspre conservarea și exploatarea sustenabilă a resurselor biologice marine și să vizeze realizarea unui echilibru între capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit disponibile. Prin urmare, ar trebui ca FEAMAP să poată să sprijine încetarea permanentă a activităților de pescuit în segmentele de flotă în care capacitatea de pescuit nu este echilibrată cu posibilitățile de pescuit disponibile. Un astfel de sprijin ar trebui să constituie un instrument în cadrul planurilor de acțiune pentru ajustarea segmentelor de flotă în funcție de supracapacitatea structurală identificată, astfel cum se prevede la articolul 22 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr 1380/2013 și ar trebui să fie pus în aplicare fie prin dezmembrarea navei de pescuit, fie prin dezafectarea și reabilitarea acesteia pentru alte activități. În cazul în care reabilitarea ar duce la o creștere a presiunii pescuitului recreativ asupra ecosistemului marin, sprijinul ar trebui să fie acordat numai dacă este în conformitate cu PCSP și cu obiectivele din planurile multianuale relevante. În vederea asigurării coerenței între adaptarea structurală a flotei și obiectivele de conservare, sprijinul pentru încetarea permanentă a activităților de pescuit ar trebui să fie strict condiționat și legat de obținerea de rezultate. Prin urmare, el ar trebui pus în aplicare doar prin finanțare care nu este legată de costuri, așa cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune]. În cadrul acestui mecanism, statele membre nu ar trebui să fie rambursate de către Comisie pentru încetarea permanentă a activităților de pescuit pe baza costurilor reale suportate, ci pe baza îndeplinirii condițiilor și a obținerii de rezultate. În acest scop, Comisia ar trebui să stabilească într-un act delegat astfel de condiții, care ar trebui să fie legate de realizarea obiectivelor de conservare ale PCSP.

(27)Având în vedere nivelul ridicat de imprevizibilitate al activităților de pescuit, împrejurări excepționale pot provoca pierderi economice semnificative pentru pescari. Pentru a atenua aceste consecințe, ar trebui ca FEAMAP să poată să sprijine o compensare pentru încetarea extraordinară a activităților de pescuit cauzată de punerea în aplicare a anumitor măsuri de conservare, și anume planuri multianuale, ținte pentru conservarea și exploatarea sustenabilă a stocurilor, măsuri de adaptare a capacității de pescuit a navelor de pescuit la posibilitățile de pescuit disponibile și măsuri tehnice, precum și de implementarea unor măsuri de urgență, de întreruperea, din cauza unor motive de forță majoră, a aplicării unui acord de parteneriat pentru activități pescărești sustenabile, de o catastrofă naturală sau de un incident de mediu. Sprijinul ar trebui să fie acordat numai dacă impactul unor astfel de circumstanțe asupra pescarilor este semnificativ, și anume dacă activitățile comerciale ale navei în cauză sunt oprite timp de cel puțin 90 de zile consecutive și dacă pierderile economice care rezultă din încetarea activității se ridică la peste 30 % din cifra de afaceri medie anuală a întreprinderii în cauză într-o anumită perioadă de timp. Particularitățile activităților pescărești care vizează anghila ar trebui să fie luate în considerare în condițiile de acordare a sprijinului respectiv.

(28)Micul pescuit costier este efectuat de nave de pescuit de mai puțin de 12 metri și care nu utilizează unelte de pescuit tractate. Acest sector reprezintă aproximativ 75 % din totalul navelor de pescuit înmatriculate în Uniune și aproape jumătate din numărul total de locuri de muncă în sectorul pescăresc. Operatorii din zonele costiere pescărești de mici dimensiuni sunt în mod deosebit dependenți de sănătatea stocurilor de pește, care constituie principala lor sursă de venit. Prin urmare, FEAMAP ar trebui să le acorde un tratament preferențial prin intermediul unei rate a intensității ajutorului de 100 %, inclusiv pentru operațiuni legate de controlul și punerea în aplicare a legislației, scopul fiind acela de a încuraja practicile sustenabile de pescuit. În plus, anumite domenii de sprijin ar trebui să fie rezervate pentru pescuitul la scară mică în segmentul de flotă în care capacitatea de pescuit este proporțională cu posibilitățile de pescuit disponibile, ca de exemplu sprijinul pentru achiziționarea unei nave la mâna a doua și pentru înlocuirea sau modernizarea motorului unei nave. În plus, statele membre ar trebui să includă în programul lor un plan de acțiune pentru micul pescuit costier, care ar trebui să fie monitorizat pe baza unor indicatori pentru care ar trebui stabilite obiective de etapă și ținte.

(29)Regiunile ultraperiferice, astfel cum se subliniază în Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții din 24 octombrie 2017 intitulată „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE” 10 , se confruntă cu provocări specifice legate de depărtarea lor, de relief și de climă, astfel cum se menționează la articolul 349 din tratat și, de asemenea, au anumite atuuri pentru dezvoltarea unei economii albastre sustenabile. Prin urmare, pentru fiecare regiune ultraperiferică, ar trebui să fie anexat la programul statelor membre în cauză un plan de acțiune pentru dezvoltarea sectoarelor economiei albastre sustenabile, inclusiv pentru exploatarea sustenabilă a resurselor piscicole și a acvaculturii și ar trebui să fie rezervat un pachet financiar pentru a susține punerea în aplicare a acestor planuri de acțiune. Ar trebui ca FEAMAP să poată să sprijine și o compensare a costurilor suplimentare pe care regiunile ultraperiferice le suportă din cauza situării lor geografice și a caracterului insular. Acest sprijin ar trebui să fie plafonat la un anumit procentaj din această alocare financiară globală. În plus, o rată mai ridicată a intensității ajutorului decât cea care se aplică altor operațiuni ar trebui să se aplice în regiunile ultraperiferice.

(30)În cadrul gestiunii partajate, ar trebui ca FEAMAP să poată să sprijine protejarea și refacerea biodiversității și a ecosistemelor marine și costiere. În acest scop, ar trebui să existe un sprijin pentru a compensa colectarea de către pescari a uneltelor de pescuit pierdute și a altor deșeuri marine din mare și pentru a finanța investițiile în porturi pentru a oferi instalații de primire adecvate pentru uneltele de pescuit pierdute și deșeurile marine. Sprijinul ar trebui să fie disponibil și pentru acțiuni destinate obținerii sau menținerii unei stări ecologice bune a mediului marin, astfel cum se prevede în Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului (denumită în continuare «Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”») 11 , pentru punerea în aplicare a măsurilor de protecție spațială stabilite în conformitate cu respectiva directivă și în conformitate cu cadrele de acțiune prioritară instituite în temeiul Directivei 92/43/CEE a Consiliului (denumită în continuare „Directiva privind habitatele”) 12 , pentru gestionarea, refacerea și monitorizarea zonelor NATURA 2000 și pentru protecția speciilor în temeiul Directivei 92/43/CEE și al Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului (denumită în continuare „Directiva privind păsările”) 13 . În cadrul gestiunii directe, FEAMAP ar trebui să sprijine promovarea unui mediu marin sănătos și curat și punerea în aplicare a strategiei europene pentru materiale plastice într-o economie circulară, elaborată în Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 16 ianuarie 2016 14 , în concordanță cu obiectivul realizării sau menținerii unei stări ecologice bune în mediul marin.

(31)Sectorul pescăresc și acvacultura contribuie la securitatea alimentară și la nutriție. Cu toate acestea, în prezent, Uniunea importă peste 60 % din producția sa de produse pescărești și, prin urmare, este foarte dependentă de țări terțe. O provocare importantă este să încurajeze consumul de proteine din pește produse în Uniune după standarde înalte de calitate și disponibile pentru consumatori la prețuri accesibile.

(32)Ar trebui ca FEAMAP să poată să sprijine promovarea și dezvoltarea durabilă a acvaculturii, inclusiv a acvaculturii în ape dulci, pentru creșterea de animale și plante acvatice în vederea producției de alimente și de alte materii prime. În unele state membre rămân în vigoare proceduri administrative complexe, cum ar fi accesul dificil la spațiu și procedurile împovărătoare de acordare a licențelor, ceea ce face dificilă îmbunătățirea imaginii și a competitivității produselor de crescătorie în acest sector. Sprijinul ar trebui să fie în concordanță cu planurile strategice naționale multianuale pentru acvacultură elaborate pe baza Regulamentului (UE) nr. 1380/2013. În special, sprijinul pentru sustenabilitatea mediului, investiții productive, inovare, dobândirea de competențe profesionale, îmbunătățirea condițiilor de muncă, măsuri compensatorii care oferă servicii esențiale de management al terenurilor și al resurselor naturale ar trebui să fie eligibil. Acțiunile în domeniul sănătății publice, sistemele de asigurare a stocurilor din acvacultură și acțiunile privind sănătatea și bunăstarea animalelor ar trebui să fie, de asemenea, eligibile. Cu toate acestea, în cazul investițiilor productive, sprijinul ar trebui furnizat doar prin intermediul instrumentelor financiare și prin InvestEU, care oferă un efect de levier mai mare pe piețe și, prin urmare, sunt mai relevante decât granturile în ceea ce privește abordarea provocărilor legate de finanțarea sectorului.

(33)Securitatea alimentară se bazează pe piețe eficiente și bine organizate, care îmbunătățesc transparența, stabilitatea, calitatea și diversitatea lanțului de aprovizionare, precum și informarea consumatorilor. În acest scop, ar trebui ca FEAMAP să poată să sprijine comercializarea produselor pescărești și de acvacultură, în conformitate cu obiectivele Regulamentului (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (denumit în continuare „Regulamentul OCP”) 15 . În special, sprijinul ar trebui să fie disponibil pentru înființarea de organizații de producători, punerea în aplicare a planurilor de producție și de comercializare, promovarea unor noi piețe de desfacere, precum și elaborarea și diseminarea informațiilor referitoare la piețe.

(34)Industria prelucrătoare deține un rol în ceea ce privește disponibilitatea și calitatea produselor pescărești și de acvacultură. Ar trebui ca FEAMAP să poată să sprijine investițiile specifice în acest sector, cu condiția ca acestea să contribuie la atingerea obiectivelor OCP. Acest ajutor ar trebui furnizat doar prin intermediul instrumentelor financiare și prin InvestEU și nu prin granturi.

(35)Crearea de locuri de muncă în regiunile de coastă se bazează pe dezvoltarea locală a unei economii albastre sustenabile pentru a relansa structura socială a regiunilor respective. Industriile și serviciile oceanice sunt susceptibile de a depăși creșterea economiei mondiale și de a aduce o contribuție importantă la ocuparea forței de muncă și la creșterea economică până în 2030. Ca să fie sustenabilă, creșterea albastră depinde de inovarea și investițiile în noi activități comerciale maritime și în bioeconomie, inclusiv în modele de turism sustenabile, în energia oceanică din surse regenerabile, în construcții navale de înaltă tehnologie inovatoare și noi servicii portuare, care pot genera locuri de muncă și, în același timp, favoriza dezvoltarea locală. În timp ce investițiile publice în economia albastră sustenabilă ar trebui să fie integrate în bugetul Uniunii, FEAMAP ar trebui să se concentreze în mod specific asupra creării condițiilor propice pentru dezvoltarea economiei albastre sustenabile și asupra eliminării blocajelor pentru a facilita investițiile și dezvoltarea de noi piețe și tehnologii sau servicii. Sprijinul pentru dezvoltarea economiei albastre sustenabile ar trebui să fie furnizat în regim de gestiune partajată, directă și indirectă.

(36)Dezvoltarea unei economii albastre sustenabile se bazează mult pe parteneriate între părțile interesate de la nivel local, care contribuie la vitalitatea comunităților și a economiilor costiere și continentale. FEAMAP ar trebui să furnizeze instrumente pentru promovarea unor astfel de parteneriate. În acest scop, sprijinul pentru dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC) ar trebui să fie disponibil în regim de gestiune partajată. Această abordare ar trebui să stimuleze diversificarea economică într-un context local prin dezvoltarea activităților pescărești costiere și în ape dulci, a acvaculturii și a unei economii albastre sustenabile. Strategiile DLRC ar trebui să se asigure că comunitățile locale exploatează mai bine și beneficiază mai mult de oportunitățile oferite de economia albastră sustenabilă, valorificând și consolidând resursele de mediu, culturale, sociale și umane. Fiecare parteneriat local ar trebui, prin urmare, să reflecte principalul obiectiv al strategiei, asigurând o implicare echilibrată și reprezentarea tuturor părților interesate relevante din economia albastră sustenabilă locală.

(37)În cadrul gestiunii partajate, ar trebui ca FEAMAP să poată să sprijine economia albastră sustenabilă prin colectarea, gestionarea și utilizarea datelor în vederea îmbunătățirii cunoștințelor privind starea mediului marin. Acest sprijin ar trebui să urmărească îndeplinirea cerințelor din Directiva 92/43/CEE și din Directiva 2009/147/CE, sprijinirea amenajării spațiului maritim și îmbunătățirea calității datelor și a schimburilor prin intermediul rețelei europene de observare și date privind mediul marin.

(38)În cadrul gestiunii directe și indirecte, FEAMAP ar trebui să se concentreze pe crearea condițiilor pentru o economie albastră sustenabilă prin promovarea unei guvernanțe și a unei gestionări integrate a politicii maritime, consolidarea transferului și a integrării cercetării, inovării și tehnologiei în economia albastră sustenabilă, îmbunătățirea competențelor maritime, dobândirea de cunoștințe în domeniul marin și realizarea schimbului de date socioeconomice privind economia albastră sustenabilă, promovarea unei economii albastre sustenabile cu emisii scăzute de carbon și rezistente la schimbările climatice și elaborarea unei rezerve de proiecte și a unor instrumente de finanțare inovatoare. În ceea ce privește domeniile menționate mai sus ar trebui să se țină seama corespunzător de situația specifică a regiunilor ultraperiferice.

(39)60 % din oceane se situează dincolo de limitele jurisdicțiilor naționale. Acest lucru implică o responsabilitate internațională comună. Cele mai multe probleme cu care se confruntă oceanele sunt de natură transfrontalieră, cum ar fi supraexploatarea, schimbările climatice, acidificarea, poluarea și declinul biodiversității și, prin urmare, necesită un răspuns comun. În conformitate cu Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării, la care Uniunea este parte prin Decizia 98/392/CE a Consiliului 16 , numeroase drepturi jurisdicționale, instituții și cadre specifice au fost create pentru a reglementa și a gestiona activitatea umană în oceane. În ultimii ani, se poate observa conturarea unui consens general cu privire la faptul că mediul marin și activitățile umane maritime ar trebui gestionate într-un mod mai eficient pentru a face față presiunii tot mai mari asupra oceanelor.

(40)În calitate de actor global, Uniunea s-a angajat ferm să militeze pentru guvernanța internațională a oceanelor, în conformitate cu Comunicarea comună către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 10 noiembrie 2016, intitulată „Guvernanța internațională a oceanelor: o agendă pentru viitorul oceanelor noastre” 17 . Politica Uniunii privind guvernanța oceanelor este o nouă politică care vizează oceanele în mod integrat. Guvernanța internațională a oceanelor este fundamentală nu numai pentru realizarea obiectivelor Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, în special obiectivul de dezvoltare durabilă nr. 14 („conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, a mărilor și a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă”), ci și pentru a garanta că generațiile viitoare vor avea oceane sigure, securizate, curate și gestionate în mod sustenabil. Uniunea trebuie să respecte aceste angajamente internaționale și să fie o forță motrice pentru îmbunătățirea guvernanței internaționale a oceanelor la nivel bilateral, regional și multilateral, inclusiv să prevină, să descurajeze și să elimine pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat, să amelioreze cadrul de guvernanță internațională a oceanelor, să reducă presiunea asupra oceanelor și mărilor, să creeze condițiile pentru o economie albastră sustenabilă și să consolideze cercetarea și datele oceanografice internaționale.

(41)Acțiunile de promovare a guvernanței internaționale a oceanelor în cadrul FEAMAP sunt menite să îmbunătățească cadrul global al proceselor, al acordurilor, al normelor și al instituțiilor internaționale și regionale în vederea reglementării și gestionării activității umane în zonele maritime. FEAMAP ar trebui să finanțeze acorduri internaționale încheiate de Uniune în domenii care nu sunt acoperite de acordurile de parteneriat pentru activități pescărești sustenabile (APAPS) cu diverse țări terțe, precum și statutul de membru legal al Uniunii la organizațiile regionale de management în sectorul pescăresc (RFMO). APPS și RFMO vor continua să fie finanțate în cadrul diferitelor secțiuni ale bugetului Uniunii.

(42)În ceea ce privește securitatea și apărarea, îmbunătățirea protecției frontierelor și a securității maritime este esențială. În conformitate cu Strategia Uniunii Europene în materie de securitate maritimă adoptată de Consiliul Uniunii Europene la 24 iunie 2014 și cu planul său de acțiune adoptat la 16 decembrie 2014, schimbul de informații și cooperarea europeană privind poliția de frontieră și garda de coastă între Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă sunt esențiale pentru realizarea acestor obiective. Prin urmare, FEAMAP ar trebui să sprijine supravegherea maritimă și cooperarea în materie de pază de coastă în cadrul gestiunii partajate și al gestiunii directe, inclusiv prin achiziționarea de articole pentru operațiuni maritime polivalente. El ar trebui, de asemenea, să permită agențiilor relevante să pună în aplicare sprijinul în domeniul supravegherii maritime și al securității prin gestiune indirectă.

(43)În cadrul gestiunii partajate, fiecare stat membru ar trebui să elaboreze un program unic care ar trebui să fie aprobat de Comisie. În contextul regionalizării și în vederea încurajării statelor membre să aibă o abordare mai strategică cu ocazia pregătirii programelor, Comisia ar trebui să facă o analiză pentru fiecare bazin maritim care să indice punctele tari și punctele slabe comune în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor PCSP. Această analiză ar trebui să ghideze atât statele membre, cât și Comisia în negocierea fiecărui program, ținând seama de provocările și de necesitățile regionale. În momentul evaluării programelor, Comisia ar trebui să țină seama de dificultățile socioeconomice și de mediu ale PCSP, de performanța socioeconomică a economiei albastre sustenabile, de provocările la nivelul bazinelor maritime, de conservarea și refacerea ecosistemelor marine, de reducerea deșeurilor marine și de atenuarea efectelor schimbărilor climatice și de adaptarea la acestea.

(44)Performanța sprijinului acordat de FEAMAP în statele membre ar trebui evaluată pe baza unor indicatori. Statele membre ar trebui să raporteze cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește obiectivele de etapă și țintele stabilite, iar Comisia ar trebui să efectueze o evaluare anuală a performanței pe baza rapoartelor anuale de performanță întocmite de statele membre, permițând astfel detectarea timpurie a unor eventuale probleme de punere în aplicare și adoptarea acțiunilor corective. Un cadru de monitorizare și de evaluare ar trebui să fie instituit în acest scop.

(45)În conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare 18 , este necesar să se evalueze FEAMAP pe baza informațiilor colectate prin intermediul cerințelor de monitorizare specifice, evitând totodată reglementarea excesivă și sarcinile administrative, mai ales asupra statelor membre. Aceste cerințe, după caz, pot include indicatori măsurabili ca bază pentru evaluarea efectelor FEAMAP pe teren.

(46)Comisia ar trebui să implementeze acțiuni de informare și de comunicare privind FEAMAP, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate FEAMAP ar trebui, de asemenea, să contribuie la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de prioritățile FEAMAP.

(47)În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii], cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 19 , Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului 20 , Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului 21 și Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului 22 , interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) ar putea efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului, Parchetul European (EPPO) ar putea ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului 23 . În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii], orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE), asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în execuția fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente. Statele membre ar trebui să se asigure că, în gestionarea și punerea în aplicare a FEAMAP, interesele financiare ale Uniunii sunt protejate, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii] și cu Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune].

(48)Pentru a spori transparența în ceea ce privește utilizarea fondurilor Uniunii și buna gestiune financiară a acestor fonduri, în special prin consolidarea controlului public asupra sumelor utilizate, anumite informații cu privire la operațiunile finanțate din FEAMAP ar trebui să fie publicate pe un site internet al statului membru, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune]. Atunci când un stat membru publică informații privind operațiunile finanțate din FEAMAP, el trebuie să se respecte normele privind protecția datelor cu caracter personal prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului 24 .

(49)Pentru a suplimenta și a modifica anumite elemente neesențiale din prezentul regulament, competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește identificarea pragului de declanșare și lungimea perioadei de inadmisibilitate cu privire la criteriile de admisibilitate a cererilor, definirea condițiilor legate de punerea în aplicare a măsurilor de conservare pentru finanțare care nu sunt legate de costuri în ceea ce privește încetarea permanentă a activităților de pescuit, definirea criteriilor pentru calcularea costurilor suplimentare generate de dezavantajele specifice ale regiunilor ultraperiferice, definirea cazurilor de nerespectare a obligațiilor de către statele membre, care pot declanșa întreruperea termenelor de plată, definirea cazurilor de nerespectare gravă a obligațiilor de către statele membre, care pot declanșa suspendarea plăților, definirea criteriilor pentru stabilirea nivelului de corecții financiare care trebuie aplicate și a criteriilor pentru aplicarea corecțiilor financiare forfetare sau extrapolate, modificarea anexei I și instituirea unui cadru de monitorizare și evaluare. Pentru a se realiza o tranziție fără dificultăți de la sistemul instituit prin Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 25 la sistemul instituit prin prezentul regulament, ar trebui, de asemenea, să se delege Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 290 din tratat în ceea ce privește stabilirea de condiții tranzitorii.

(50)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare în ceea ce privește aprobarea și modificarea programelor operaționale, aprobarea și modificarea programelor naționale de activitate pentru colectarea de date, suspendarea plăților și corecțiile financiare.

(51)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare în ceea ce privește procedurile, formatul și calendarele de prezentare a programelor naționale de activitate pentru colectarea de date și prezentarea rapoartelor anuale de performanță.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

TITLUL I: CADRU GENERAL

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie Fondul european pentru afaceri maritime și activități pescărești (FEAMAP). Acesta stabilește prioritățile FEAMAP, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele specifice pentru furnizarea unor astfel de finanțări, care completează normele generale aplicabile FEAMAP în temeiul Regulamentului (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune].

Articolul 2

Domeniul de aplicare geografic

Prezentul regulament se aplică operațiunilor desfășurate pe teritoriul Uniunii, în absența unor dispoziții contrare prevăzute de prezentul regulament.

Articolul 3

Definiții

1.În sensul prezentului regulament și fără a se aduce atingere alineatului (2), se aplică definițiile prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1379/2013, la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 și la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune].

2.În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1)„operațiune de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite de la bugetul Uniunii, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii], care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare de la bugetul Uniunii cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții financiare publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali;

(2)„mediul comun pentru schimbul de informații” (CISE) înseamnă un mediu de sisteme dezvoltate pentru a sprijini schimbul de informații între autoritățile implicate în supravegherea maritimă, la nivel transsectorial și transfrontalier, cu scopul de a le îmbunătăți cunoașterea activităților pe mare;

(3)„pază de coastă” înseamnă autoritățile naționale care îndeplinesc funcții de pază de coastă, care cuprind siguranța maritimă, securitatea maritimă, vama maritimă, prevenirea și eliminarea traficului și a contrabandei, activități conectate de asigurare a respectării legislației maritime, controlul frontierelor maritime, supravegherea maritimă, protecția mediului marin, căutarea și salvarea, intervențiile în caz de accidente și catastrofe, controlul privind sectorul pescăresc și alte activități legate de aceste funcții;

(4)„rețeaua europeană de observare și date privind mediul marin (EMODnet)” înseamnă un parteneriat care reunește date și metadate referitoare la mediul marin cu scopul de a face aceste resurse fragmentate mai disponibile și utilizabile de către utilizatorii publici și privați, oferind date privind mediul marin care au garanția calității și care sunt interoperabile și armonizate;

(5)„pescuit experimental” înseamnă pescuitul de stocuri care nu au făcut obiectul pescuitului sau nu a fost practicat cu un anumit tip de unelte sau tehnici în ultimii zece ani;

(6)„pescar” înseamnă orice persoană fizică care practică activități de pescuit comercial, recunoscută de statul membru în cauză;

(7)„pescuit în apele interioare” înseamnă activități de pescuit desfășurate în scop comercial în apele interioare fie de nave, fie cu alte dispozitive, inclusiv cele utilizate pentru pescuitul la copcă;

(8)„guvernanța internațională a oceanelor” înseamnă o inițiativă a Uniunii de îmbunătățire a cadrului global care cuprinde procesele, acordurile, mecanismele, normele și instituțiile internaționale și regionale prin intermediul unei abordări transsectoriale coerente și bazate pe reguli pentru a garanta sănătatea, siguranța, securitatea, curățenia și gestionarea sustenabilă a oceanelor;

(9)„politică maritimă” înseamnă politica Uniunii care are ca scop promovarea unui proces decizional coordonat și coerent pentru a maximiza dezvoltarea durabilă, creșterea economică și coeziunea socială a Uniunii, în special în ceea ce privește regiunile costiere, insulare și ultraperiferice, precum și sectoarele economiei albastre sustenabile, prin politici maritime coerente și printr-o cooperare internațională relevantă;

(10)„securitatea și supravegherea maritimă” înseamnă activități de înțelegere, de prevenire dacă este cazul și de gestionare globală a tuturor evenimentelor și acțiunilor legate de domeniul maritim, care ar putea afecta domenii precum siguranța și securitatea maritimă, punerea în aplicare a legislației, apărarea, controlul frontierelor, protecția mediului marin, controlul privind sectorul pescăresc, interesele comerciale și economice ale Uniunii;

(11)„amenajarea spațiului maritim” înseamnă un proces prin care autoritățile statului membru în cauză analizează și organizează activitățile umane în zonele marine, cu scopul de a îndeplini obiective ecologice, economice și sociale;

(12)„investiții productive în acvacultură” înseamnă investițiile în construirea, extinderea, modernizarea sau în echiparea instalațiilor pentru producția acvicolă;

(13)„strategia pentru bazinul maritim” înseamnă un cadru integrat pentru abordarea provocărilor marine și maritime comune cu care se confruntă statele membre și, după caz, țările terțe, dintr-un bazin maritim sau din unul sau mai multe bazine submaritime și pentru promovarea cooperării și coordonării în vederea realizării coeziunii economice, sociale și teritoriale; strategia este elaborată de Comisie în cooperare cu țările vizate, regiunile acestora și alte părți interesate, după caz;

(14)„micul pescuit costier” înseamnă activitatea de pescuit desfășurată de nave de pescuit cu o lungime totală mai mică de 12 metri care nu utilizează uneltele tractate enumerate la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului 26 ;

(15)„economie albastră sustenabilă” înseamnă toate activitățile economice sectoriale și transsectoriale pe tot cuprinsul pieței unice care au legătură cu oceanele, mările, regiunile de coastă și apele interioare, care acoperă regiunile ultraperiferice și țările fără ieșire la mare din Uniune, inclusiv sectoarele emergente și bunurile și serviciile necomerciale și care sunt compatibile cu legislația Uniunii în materie de mediu.

Articolul 4

Priorități

FEAMAP contribuie la punerea în aplicare a politicii comune în sectorul pescăresc și a politicii maritime. FEAMAP vizează următoarele priorități:

(1)promovarea activităților pescărești sustenabile și conservarea resurselor biologice marine;

(2)contribuția la securitatea alimentară în Uniune prin intermediul unei acvaculturi și al unor piețe competitive și sustenabile;

(3)facilitarea dezvoltării unei economii albastre sustenabile și stimularea prosperității comunităților costiere;

(4)consolidarea guvernanței internaționale a oceanelor și asigurarea siguranței, securității, curățeniei și gestionării sustenabile a mărilor și oceanelor.

Sprijinul acordat de FEAMAP contribuie la îndeplinirea obiectivelor de mediu ale Uniunii, de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea. Această contribuție trebuie să facă obiectul unei urmăriri în conformitate cu metodologia stabilită în anexa IV.

CAPITOLUL II

Cadrul financiar

Articolul 5

Buget

1.Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a FEAMAP pentru perioada 2021-2027 se ridică la 6 140 000 000 EUR în prețuri curente.

2.Partea din pachetul financiar alocată pentru FEAMAP în titlul II este executată în regim de gestiune partajată, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune] și cu articolul 63 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii].

3.Partea din pachetul financiar alocată pentru FEAMAP în titlul III este executată fie direct de către Comisie, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii], fie în cadrul gestiunii indirecte, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (c) din regulamentul respectiv.

Articolul 6

Resursele bugetare în gestiune partajată

1.Partea din pachetul financiar alocată în regim de gestiune partajată, așa cum se specifică la titlul II, se ridică la 5 311 000 000 EUR în prețuri curente în conformitate cu repartizarea anuală prevăzută în anexa V.

2.Pentru operațiunile situate în regiunile ultraperiferice, fiecare stat membru vizat atribuie, în limitele sprijinului său financiar acordat de Uniune stabilit în conformitate cu anexa V, cel puțin:

(a)102 000 000 EUR pentru Insulele Azore și Madeira;

(b)82 000 000 EUR pentru Insulele Canare;

(c)131 000 000 EUR pentru Guadelupa, Guyana Franceză, Martinica, Mayotte, Réunion și Saint-Martin.

3.Compensația prevăzută la articolul 21 nu poate depăși 50 % din fiecare din alocările menționate la literele (a), (b) și (c) de la alineatul (2).

4.Cel puțin 15 % din sprijinul financiar al Uniunii alocat fiecărui stat membru se alocă domeniilor de sprijin menționate la articolele 19 și 20. Statele membre care nu au acces la apele Uniunii pot aplica un procentaj mai scăzut în funcție de dimensiunea sarcinilor lor de control și de colectare a datelor.

5.Sprijinul financiar al Uniunii acordat de FEAMAP alocat fiecărui stat membru pentru domeniile de sprijin menționate la articolul 17 alineatul (2) și la articolul 18 nu trebuie să depășească cel mai mare dintre următoarele două praguri:

(a)6 000 000 EUR; sau

(b)10 % din sprijinul financiar al Uniunii alocat fiecărui stat membru.

6.În conformitate cu articolele 30 și 32 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune], FEAMAP poate sprijini asistența tehnică necesară pentru administrarea și utilizarea eficientă a acestui fond la inițiativa unui stat membru.

Articolul 7

Distribuția fondurilor pentru gestiunea partajată

Resursele disponibile pentru angajamentele statelor membre, menționate la articolul 6 alineatul (1) pentru perioada 2021-2027 sunt prevăzute în tabelul din anexa V.

Articolul 8

Resursele bugetare în gestiune directă și indirectă

1.Partea din pachetul financiar alocată în regim de gestiune directă și indirectă, așa cum se specifică la titlul III este de 829 000 000 EUR în prețuri curente.

2.Suma menționată la alineatul (1) poate fi utilizată pentru asistență tehnică și administrativă în punerea în aplicare a punerea în aplicare a FEAMAP, de exemplu pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv sisteme corporative de tehnologie a informațiilor.

În special, la inițiativa Comisiei și în limita unui plafon de 1,7 % din pachetul financiar menționat la articolul 5 alineatul (1), FEAMAP poate sprijini:

(a)asistența tehnică pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, astfel cum se menționează la articolul 29 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune];

(b)pregătirea, monitorizarea și evaluarea acordurilor de parteneriat pentru activități pescărești sustenabile și participarea Uniunii la organizațiile regionale de management în sectorul pescăresc;

(c)înființarea unei rețele europene a grupurilor de acțiune locală.

3.FEAMAP sprijină costurile pentru activitățile de informare și de comunicare legate de punerea în aplicare a prezentului regulament.

CAPITOLUL III

Programare    

Articolul 9

Programarea în cazul sprijinului acordat în regim de gestiune partajată

1.În conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune], fiecare stat membru pregătește un program unic pentru a pune în aplicare prioritățile prevăzute la articolul 4.

2.Sprijinul prevăzut la titlul II este organizat în jurul domeniilor de sprijin prevăzute în anexa II.

3.Pe lângă elementele menționate la articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune], programul include:

(a)analiza situației din perspectiva punctelor forte, a punctelor slabe, a oportunităților și a amenințărilor și identificarea nevoilor care trebuie abordate în zona geografică relevantă, inclusiv, după caz, în bazinele maritime cuprinse în program;

(b)planul de acțiune pentru micul pescuit costier menționat la articolul 15;

(c)dacă este cazul, planurile de acțiune pentru regiunile ultraperiferice menționate la alineatul (4).

4.Statele membre în cauză pregătesc în cadrul programului lor un plan de acțiune pentru fiecare dintre regiunilor lor ultraperiferice menționate la articolul 6 alineatul (2), conținând:

(a)o strategie pentru exploatarea sustenabilă a resurselor piscicole și dezvoltarea sectoarelor economiei albastre sustenabile;

(b)o descriere a principalelor acțiuni preconizate și a mijloacelor financiare corespunzătoare, inclusiv:

i    sprijinul structural pentru sectorul pescăresc și al acvaculturii, în conformitate cu titlul II;

ii    compensația pentru costurile suplimentare menționate la articolul 21;

iii    orice alte investiții în economia albastră sustenabilă necesare pentru a realiza o dezvoltare durabilă a regiunilor de coastă.

5.Comisia elaborează o analiză pentru fiecare bazin maritim indicând punctele forte și punctele slabe comune ale bazinului maritim în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor PCSP, menționate la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Dacă este cazul, această analiză ține seama de strategiile privind bazinul maritim și de strategiile macroregionale existente.

6.Comisia evaluează programul în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune]. În evaluarea sa Comisia ia în considerare în special:

(a)maximizarea contribuției programului la prioritățile menționate la articolul 4;

(b)echilibrul între capacitatea de pescuit a flotelor și posibilitățile de pescuit disponibile, astfel cum sunt raportate anual de către statele membre în conformitate cu articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

(c)dacă este cazul, planurile multianuale de gestionare adoptate în temeiul articolelor 9 și 10 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, planurile de gestionare adoptate în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului și recomandările din partea organizațiilor regionale de management în sectorul pescăresc, dacă sunt aplicabile Uniunii;

(d)punerea în aplicare a obligației de debarcare menționate la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

(e)cele mai recente date privind performanța socioeconomică a economiei albastre sustenabile, în special a sectorului pescăresc și al acvaculturii;

(f)după caz, analizele menționate la alineatul (5);

(g)contribuția programului la conservarea și refacerea ecosistemelor marine, în timp ce sprijinul legat de zonele Natura 2000 trebuie să fie în conformitate cu cadrele de acțiune prioritară instituite în temeiul articolului 8 alineatul (4) din Directiva 92/43/CEE;

(h)contribuția programului la reducerea deșeurilor marine în conformitate cu Directiva xx/xx a Parlamentului European și a Consiliului [Directiva privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului] 27 ;

(i)contribuția programului la atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea.

7.Sub rezerva dispozițiilor articolului 18 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune], Comisia adoptă acte de punere în aplicare de aprobare a programului. Comisia aprobă programul propus, cu condiția ca informațiile necesare să fi fost transmise.

8.Sub rezerva dispozițiilor articolului 19 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune], Comisia adoptă acte de punere în aplicare de aprobare a modificărilor aduse programului.

Articolul 10

Programarea în cazul sprijinului acordat în regim de gestiune directă și indirectă

Titlul III este pus în aplicare prin intermediul programelor de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii]. Programele de lucru stabilesc, după caz, suma totală rezervată pentru operațiunile de finanțare mixtă menționate la articolul 47.

TITLUL II: SPRIJINUL ACORDAT ÎN REGIM DE GESTIUNE PARTAJATĂ

CAPITOLUL I

Principiile generale ale sprijinului

Articolul 11

Ajutoare de stat

1.Fără a se aduce atingere alineatului (2), articolele 107, 108 și 109 din tratat se aplică ajutorului acordat de statele membre întreprinderilor din sectorul pescăresc și al acvaculturii.

2.Totuși, articolele 107, 108 și 109 din tratat nu se aplică plăților efectuate de statele membre în temeiul prezentului regulament și care se încadrează în domeniul de aplicare al articolului 42 din tratat.

3.Dispozițiile naționale de stabilire a finanțării publice care depășesc dispozițiile prezentului regulament în ceea ce privește plățile menționate la alineatul (2) sunt tratate în ansamblu, în temeiul alineatului (1).

Articolul 12

Admisibilitatea cererilor

1.O cerere depusă de un beneficiar pentru obținerea de sprijin din FEAMAP nu este admisibilă pentru o perioadă determinată de timp, definită în conformitate cu alineatul (4), dacă autoritatea competentă a stabilit că beneficiarul în cauză:

(a)a comis încălcări grave în temeiul articolului 42 din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului 28 sau al articolului 90 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului sau în temeiul altor acte legislative adoptate de Parlamentul European și de Consiliu;

(b)a fost implicat în operarea, gestionarea sau deținerea în proprietate a unor nave de pescuit incluse pe lista de nave de pescuit INN a Uniunii, în conformitate cu articolul 40 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 sau a unei nave sub pavilionul unor țări identificate ca țări terțe necooperante, definite la articolul 33 din respectivul regulament; sau

(c)a comis oricare dintre infracțiunile de mediu enunțate la articolele 3 și 4 din Directiva 2008/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului 29 , atunci când cererea se referă la un sprijin acordat în temeiul articolului 23.

2.După depunerea cererii, beneficiarul îndeplinește în continuare condițiile de admisibilitate menționate la alineatul (1), pe întreaga durată de punere în aplicare a operațiunii și pentru o perioadă de cinci ani după efectuarea ultimei plăți către beneficiarul respectiv.

3.Fără a aduce atingere normelor naționale mai cuprinzătoare, astfel cum a fost convenit în Acordul de parteneriat cu statul membru în cauză, o cerere depusă de un beneficiar nu este admisibilă pentru o perioadă determinată stabilită în conformitate cu alineatul (4), dacă autoritatea competentă a stabilit că beneficiarul a comis o fraudă, astfel cum este definită la articolul 3 din Directiva 2017/1371/UE a Parlamentului European și a Consiliului 30 .

4.Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 52, acte delegate privind:

(a)identificarea pragului de declanșare și lungimea perioadei de inadmisibilitate menționate la alineatele (1) și (3), care trebuie să fie proporțională cu natura, gravitatea, durata și caracterul repetitiv al încălcărilor grave, al infracțiunilor sau al fraudei și care trebuie să fie de cel puțin un an;

(b)datele de începere sau de încheiere relevante ale perioadei menționate la alineatele (1) și (3).

5.Statele membre se asigură că beneficiarii care depun o cerere în cadrul FEAMAP furnizează autorității de management o declarație semnată care confirmă că respectă criteriile enumerate la alineatele (1) și (3). Statele membre verifică veridicitatea declarației înainte de aprobarea operațiunii, bazându-se pe informațiile disponibile în registrele naționale de evidență a încălcărilor menționate la articolul 93 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, sau pe orice alte date disponibile.

În scopul verificării menționate la primul paragraf, la solicitarea unui stat membru, un alt stat membru pune la dispoziție informații din registrul său național de evidență a încălcărilor menționat la articolul 93 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

Articolul 13

Operațiuni neeligibile

Următoarele operațiuni nu sunt eligibile în cadrul FEAMAP:

(a)operațiunile care permit creșterea capacității de pescuit a unei nave de pescuit sau care sprijină achiziționarea unui echipament care sporește capacitatea unei nave de pescuit de a găsi pește;

(b)construcția și achiziționarea de nave de pescuit sau importul de nave de pescuit, cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul regulament;

(c)transferul navelor de pescuit către țări terțe sau schimbarea pavilionului cu pavilionul unei țări terțe, inclusiv prin crearea de întreprinderi mixte cu parteneri din aceste țări;

(d)încetarea temporară sau permanentă a activităților de pescuit, în absența unei dispoziții contrare în prezentul regulament;

(e)pescuitul experimental;

(f)transferul dreptului de proprietate asupra unei întreprinderi;

(g)repopularea directă, cu excepția cazului în care această operațiune este prevăzută în mod explicit de un act juridic al Uniunii ca măsură de conservare sau în cazul repopulării experimentale;

(h)construcția de noi porturi, noi puncte de debarcare sau noi hale de licitații;

(i)mecanisme de intervenție pe piață care urmăresc să retragă, temporar sau definitiv, de pe piață produse pescărești sau de acvacultură în vederea reducerii ofertei pentru a preveni scăderea prețurilor sau a crește prețurile; prin extensie, operațiuni de stocare într-un lanț logistic care ar produce aceleași efecte în mod intenționat sau neintenționat;

(j)investiții la bordul navelor de pescuit necesare pentru a respecta cerințele prevăzute de dreptul Uniunii sau de dreptul național, mai ales cerințele care decurg din obligațiile Uniunii în cadrul organizațiilor regionale de management în sectorul pescăresc;

(k)investiții la bordul navelor de pescuit care au desfășurat activități pe mare timp de mai puțin de 60 de zile în fiecare din cei doi ani calendaristici care precedă anul depunerii cererii de sprijin.

CAPITOLUL II

Prioritatea 1: Promovarea activităților pescărești sustenabile și conservarea resurselor biologice marine

Secțiunea 1

Condiții generale

Articolul 14

Domeniul de aplicare general al sprijinului

1.Sprijinul prevăzut la prezentul capitol contribuie la îndeplinirea obiectivelor de mediu, economice, sociale și de ocupare a forței de muncă ale PCSP, enunțate la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

2.Atunci când unei nave i se acordă un sprijin în temeiul prezentului capitol, această navă nu poate fi transferată în afara Uniunii sau nu i se poate schimba pavilionul timp de cel puțin cinci ani de la plata finală pentru operațiunea care beneficiază de sprijin.

3.Sprijinul prevăzut la prezentul capitol se aplică și pescuitului în apele interioare, cu excepția articolelor 15 și 17.

Secțiunea 2

Micul pescuit costier

Articolul 15

Plan de acțiune pentru micul pescuit costier

1.Statele membre întocmesc, în cadrul programului lor, un plan de acțiune pentru micul pescuit costier care definește o strategie pentru dezvoltarea unui mic pescuit costier profitabil și sustenabil. Această strategie este structurată pe următoarele secțiuni, după caz:

(a)ajustarea și gestionarea capacității de pescuit;

(b)promovarea unor practici de pescuit cu impact redus, rezistente la schimbările climatice și cu emisii reduse de dioxid de carbon, care reduc la minimum daunele aduse mediului marin;

(c)consolidarea lanțului de valoare al sectorului și promovarea strategiilor de marketing;

(d)promovarea competențelor, a cunoștințelor, a inovării și a consolidării capacităților;

(e)îmbunătățirea sănătății, a siguranței și a condițiilor de lucru la bordul navelor de pescuit;

(f)creșterea nivelului de respectare a cerințelor privind colectarea de date, trasabilitatea, monitorizarea, controlul și supravegherea;

(g)implicarea în gestionarea participativă a spațiului maritim, inclusiv a zonelor marine protejate și a zonelor Natura 2000;

(h)diversificarea activităților din economia albastră sustenabilă în sens larg;

(i)organizarea colectivă și participarea la procesele decizionale și consultative.

2.Planul de acțiune ia în considerare orientările voluntare ale FAO vizând asigurarea sustenabilității activităților pescărești la scară mică și, dacă este cazul, planul de acțiune regional pentru activitățile pescărești la scară mică al Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană.

3.Pentru a monitoriza punerea în aplicare a strategiei menționate la alineatul (1), planul de acțiune stabilește obiective de etapă și ținte specifice legate de indicatorii relevanți stabiliți conform cadrului de monitorizare și evaluare menționat la articolul 37.

Articolul 16

Investițiile în nave de pescuit costier mic

1.FEAMAP poate sprijini următoarele investiții în ceea ce privește navele de pescuit costier mic care aparțin unui segment de flotă pentru care cel mai recent raport privind capacitatea de pescuit, menționat la articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, indică un echilibru între capacități și posibilitățile de pescuit disponibile pentru segmentul respectiv:

(a)prima achiziție a unei nave de pescuit de către un tânăr pescar care, la momentul depunerii cererii, are sub 40 de ani și a lucrat cel puțin cinci ani ca pescar sau a obținut o calificare profesională adecvată;

(b)înlocuirea sau modernizarea unui motor principal sau auxiliar.

2.Navele menționate la alineatul (1) trebuie să fie echipate pentru pescuit maritim și să aibă o vechime cuprinsă între 5 și 30 de ani.

3.Sprijinul menționat la alineatul (1) litera (b) poate fi acordat numai în următoarele condiții:

(a)motorul nou sau modernizat să nu aibă o putere în kW mai mare decât cea a motorului vechi;

(b)orice reducere a capacității de pescuit în kW, datorată înlocuirii sau modernizării unui motor principal sau auxiliar să fie scoasă permanent din registrul flotei de pescuit a Uniunii;

(c)puterea motorului navei de pescuit să fie inspectată fizic de statul membru, pentru a garanta că nu depășește puterea motorului indicată în licența de pescuit.

4.Nu se acordă niciun sprijin în temeiul prezentului articol, dacă evaluarea echilibrului dintre capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit din cel mai recent raport menționat la articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru segmentul de flotă de care aparțin navele în cauză, nu a fost pregătită pe baza indicatorilor biologici, economici și de utilizare a navelor definiți în orientările comune menționate în regulamentul respectiv.

Secțiunea 3

Domenii specifice de sprijin

Articolul 17

Gestionarea activităților pescărești și a flotelor de pescuit

1.FEAMAP poate sprijini operațiuni destinate gestionării activităților pescărești și a flotelor de pescuit.

2.Dacă sprijinul menționat la alineatul 1 este acordat sub formă de compensații pentru încetarea permanentă a activităților de pescuit, trebuie îndeplinite următoarele condiții:

(a)încetarea activităților de pescuit este considerată ca instrument al planului de acțiune menționat la articolul 22 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

(b)încetarea activităților de pescuit se realizează prin dezmembrarea navei de pescuit sau prin dezafectarea și reabilitarea ei pentru alte activități decât pescuitul comercial, în conformitate cu obiectivele PCSP și cu planurile multianuale;

(c)nava de pescuit este înregistrată ca navă activă și a desfășurat activități de pescuit pe mare timp de cel puțin 120 de zile pe an în cursul ultimilor trei ani calendaristici anteriori anului în care a fost depusă cererea de sprijin;

(d)eliminarea definitivă a capacității de pescuit echivalente din registrul navelor de pescuit al Uniunii, precum și retragerea definitivă a licențelor și a autorizațiilor de pescuit, în conformitate cu articolul 22 alineatele (5) și (6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013; și

(e)beneficiarului îi este interzis să înmatriculeze vreun vas de pescuit în următorii cinci ani de la data primirii sprijinului.

3.Sprijinul pentru încetarea permanentă a activităților de pescuit menționat la alineatul (2) este pus în aplicare printr-o finanțare care nu are legătură costurile, în conformitate cu articolul 46 litera (a) și cu articolul 89 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune] și se bazează pe:

(a)îndeplinirea condițiilor în conformitate cu articolul 46 litera (a) punctul (i) din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune]; și

(b)obținerea de rezultate în conformitate cu articolul 46 litera (a) punctul (ii) din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune].

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 52, de stabilire a condițiilor menționate la litera (a), care sunt legate de punerea în aplicare a măsurilor de conservare, astfel cum sunt menționate la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

4.Nu se acordă niciun sprijin în temeiul alineatului (2), dacă evaluarea echilibrului dintre capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit din cel mai recent raport, menționat la articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru segmentul de flotă de care aparțin navele în cauză, nu a fost pregătită pe baza indicatorilor biologici, economici și de utilizare a navei prevăzuți în orientările comune menționate în regulamentul respectiv.

Articolul 18

Încetarea extraordinară a activităților de pescuit

1.FEAMAP poate sprijini o compensare pentru încetarea extraordinară a activităților de pescuit cauzată de:

(a)măsurile de conservare, menționate la articolul 7 alineatul (1) literele (a), (b), (c) și (j) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 sau măsurile de conservare adoptate de organizațiile regionale de management în sectorul pescăresc, dacă sunt aplicabile Uniunii;

(b)măsurile Comisiei în cazul unei amenințări grave la adresa resurselor biologice marine, menționate la articolul 12 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

(c)întreruperea din motive de forță majoră a aplicării unui acord de parteneriat pentru activități pescărești sustenabile sau a unui protocol la acesta; sau

(d)catastrofe naturale sau incidente de mediu, recunoscute oficial de autoritățile competente din statul membru respectiv.

2.Sprijinul menționat la alineatul (1) poate fi acordat numai dacă:

(a)activitățile comerciale ale navei în cauză sunt oprite timp de cel puțin 90 de zile consecutive; și

(b)pierderile economice generate de încetarea activităților se ridică la peste 30 % din cifra de afaceri anuală a întreprinderii în cauză, calculată pe baza cifrei de afaceri medii a întreprinderii respective în ultimii trei ani calendaristici.

3.Sprijinul menționat la alineatul (1) se acordă numai:

(a)armatorilor navelor de pescuit care sunt înregistrate ca nave active și care au desfășurat activități de pescuit pe mare timp de cel puțin 120 de zile pe an în cursul ultimilor trei ani calendaristici anteriori anului în care a fost depusă cererea de sprijin; sau

(b)pescarilor care au lucrat pe mare timp de cel puțin 120 de zile pe an în cursul ultimilor trei ani calendaristici anteriori anului în care a fost depusă cererea de sprijin, la bordul unei nave de pescuit a Uniunii vizate de încetarea extraordinară a activităților.

Trimiterea la numărul de zile pe mare din prezentul alineat nu se aplică activităților pescărești care vizează anghila.

4.Sprijinul menționat la alineatul (1) poate fi acordat pe o durată maximă de șase luni pentru fiecare navă, în perioada 2021-2027.

5.Toate activitățile de pescuit desfășurate de navele și pescarii în cauză se suspendă efectiv în cursul perioadei vizate de încetarea activităților. Autoritatea competentă se asigură că nava de pescuit în cauză a încetat orice activități de pescuit în perioada vizată de încetarea extraordinară și că se evită orice supracompensare care rezultă din utilizarea navei în alte scopuri.

Articolul 19

Controlul și punerea în aplicare a legislației

1.FEAMAP poate sprijini elaborarea și punerea în aplicare a unui sistem al Uniunii de control privind sectorul pescăresc, prevăzut la articolul 36 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și menționat în Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului.

2.Prin derogare de la articolul 13 litera (j), sprijinul menționat la alineatul (1) poate include și:

(a)achiziționarea și instalarea la bordul navelor a componentelor necesare pentru sistemele obligatorii de urmărire a navelor și de raportare electronică utilizate în scopuri de control, numai în cazul navelor de pescuit costier mic;

(b)achiziționarea și instalarea la bordul navelor a componentelor necesare pentru sistemele obligatorii de monitorizare electronică la distanță utilizate pentru controlul punerii în aplicare a obligației de debarcare prevăzute la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

(c)achiziționarea și instalarea la bordul navelor a dispozitivelor pentru măsurarea și înregistrarea continuă obligatorie a puterii sistemului de propulsie marină.

3.Sprijinul menționat la alineatul (1) poate contribui și la supravegherea maritimă, menționată la articolul 28 și la cooperarea europeană privind funcțiile de pază de coastă, prevăzute la articolul 29.

4.Prin derogare de la articolul 2, sprijinul menționat la alineatul (1) poate fi acordat și pentru operațiuni desfășurate în afara teritoriului Uniunii.

Articolul 20

Colectarea și prelucrarea datelor pentru gestionarea activităților pescărești și în scopuri științifice

1.FEAMAP poate sprijini colectarea, gestionarea și utilizarea datelor pentru gestionarea activităților pescărești și în scopuri științifice, astfel cum se prevede la articolul 25 alineatele (1) și (2) și la articolul 27 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și se menționează în Regulamentul (UE) nr. 2017/1004, pe baza programelor naționale de activitate menționate la articolul 6 din Regulamentul (UE) nr. 2017/1004.

2.Prin derogare de la articolul 2, sprijinul menționat la alineatul (1) poate fi acordat și pentru operațiuni desfășurate în afara teritoriului Uniunii.

3.Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care prevăd norme privind procedurile, formatul și calendarele pentru prezentarea și aprobarea programelor de activitate naționale menționate la alineatul (1). Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 53 alineatul (2).

4.Comisia adoptă acte de punere în aplicare de aprobare sau de modificare a programelor de activitate naționale menționate la alineatul (1) până la data de 31 decembrie a anului precedent anului în care programul de activitate urmează să se aplice.

Articolul 21

Compensații pentru costurile suplimentare în regiunile ultraperiferice pentru produsele pescărești și de acvacultură

1.FEAMAP poate sprijini compensarea costurilor suplimentare suportate de beneficiarii implicați în pescuitul, creșterea în ferme, prelucrarea și comercializarea anumitor produse pescărești și de acvacultură care provin din regiunile ultraperiferice menționate la articolul 6 alineatul (2).

2.Fiecare stat membru vizat stabilește, în conformitate cu criteriile stabilite în conformitate cu alineatul (7), pentru regiunile menționate la alineatul (1), lista produselor pescărești și de acvacultură, precum și cantitatea din produsele respective eligibilă pentru compensații.

3.La momentul stabilirii listei și a cantităților menționate la alineatul (2), statele membre iau în calcul toți factorii relevanți, în special necesitatea de a asigura compatibilitatea compensațiilor cu normele PCSP.

4.Nu se acordă compensații pentru produsele pescărești și de acvacultură:

(a)capturate de nave ale unor țări terțe, cu excepția navelor de pescuit care arborează pavilionul Venezuelei și operează în apele Uniunii, în conformitate cu Decizia (UE) 2015/1565 a Consiliului 31 ;

(b)capturate de nave de pescuit ale Uniunii care nu sunt înregistrate într-un port din una dintre regiunile menționate la alineatul (1);

(c)importate din țările terțe.

5.Alineatul (4) litera (b) nu se aplică dacă capacitatea existentă a industriei de prelucrare din regiunea ultraperiferică în cauză depășește cantitatea materialului brut furnizat.

6.Compensațiile plătite beneficiarilor care desfășoară activitățile menționate la alineatul (1) în regiunile ultraperiferice sau care dețin o navă înregistrată într-un port din aceste regiuni țin seama, pentru a evita supracompensarea, de:

(a)costurile suplimentare generate de dezavantajele specifice ale regiunilor în cauză, pentru fiecare produs sau categorie de produse pescărești sau de acvacultură; și

(b)orice alt tip de intervenție publică ce afectează nivelul costurilor suplimentare.

7.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 52 prin care se stabilesc criteriile pentru calcularea costurilor suplimentare generate de dezavantajele specifice ale regiunilor în cauză.

Articolul 22

Protejarea și refacerea biodiversității și a ecosistemelor marine și costiere

1.FEAMAP poate sprijini acțiuni pentru protejarea și refacerea biodiversității și a ecosistemelor marine și costiere, inclusiv în apele interioare.

2.Sprijinul menționat la alineatul (1) poate acoperi:

(a)compensații destinate pescarilor pentru colectarea uneltelor de pescuit pierdute și a altor deșeuri marine de pe mare;

(b)investițiile în porturi pentru a oferi instalații de primire adecvate pentru uneltele de pescuit pierdute și deșeurile marine colectate de pe mare;

(c)acțiuni în vederea atingerii sau menținerii unei stări ecologice bune în mediul marin, astfel cum se prevede la articolul 1 alineatul (1) din Directiva 2008/56/CE;

(d)punerea în aplicare a unor măsuri de protecție spațială instituite în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din Directiva 2008/56/CE;

(e)gestionarea, refacerea și monitorizarea zonelor Natura 2000, în conformitate cu cadrele de acțiune prioritară instituite în temeiul articolului 8 din Directiva 92/43/CEE;

(f)protecția speciilor din Directiva 92/43/CEE și Directiva 2009/147/CE, în conformitate cu cadrele de acțiune prioritară instituite în temeiul articolului 8 din Directiva 92/43/CEE.

CAPITOLUL III

Prioritatea 2: Contribuția la securitatea alimentară în Uniune prin intermediul unei acvaculturi și al unor piețe competitive și sustenabile

Articolul 23

Acvacultură

1.FEAMAP poate sprijini promovarea unei acvaculturi sustenabile, astfel cum se prevede la articolul 34 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. FEAMAP poate, de asemenea, să sprijine sănătatea și bunăstarea animalelor în acvacultură în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului 32 și Regulamentul (UE) nr. 652/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 33 .

2.Sprijinul menționat la alineatul (1) este în concordanță cu planurile strategice naționale multianuale pentru dezvoltarea acvaculturii menționate la articolul 34 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

3.Investițiile productive în acvacultură prevăzute la prezentul articol pot fi sprijinite doar prin intermediul instrumentelor financiare prevăzute la articolul 52 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune] și prin InvestEU, în conformitate cu articolul 10 din respectivul regulament.

Articolul 24

Comercializarea produselor pescărești și de acvacultură

FEAMAP poate sprijini acțiuni care contribuie la realizarea obiectivelor organizării comune a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură, prevăzută la articolul 35 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și menționată în Regulamentul (UE) nr. 1379/2013. El poate să sprijine și acțiuni de promovare a comercializării, a calității și a valorii adăugate a produselor pescărești și de acvacultură.

Articolul 25

Prelucrarea produselor pescărești și de acvacultură

1.FEAMAP poate sprijini investițiile în prelucrarea și comercializarea produselor pescărești și de acvacultură. Acest sprijin contribuie la realizarea obiectivelor organizării comune a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură, prevăzută la articolul 35 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și menționată în Regulamentul (UE) nr. 1379/2013.

2.Sprijinul prevăzut la prezentul articol se acordă doar prin intermediul instrumentelor financiare prevăzute la articolul 52 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune] și prin InvestEU, în conformitate cu articolul 10 din respectivul regulament.

CAPITOLUL IV

Prioritatea 3: Facilitarea dezvoltării unei economii albastre sustenabile și stimularea prosperității comunităților costiere

Articolul 26

Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității

1.FEAMAP poate sprijini dezvoltarea durabilă a economiilor și a comunităților locale printr-o dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității, prevăzută la articolul 25 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune].

2.În sensul sprijinului acordat de FEAMAP, strategiile de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității, menționate la articolul 26 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune], garantează că comunitățile locale exploatează mai bine și beneficiază mai mult de oportunitățile oferite de economia albastră sustenabilă, valorificând și consolidând resursele de mediu, culturale, sociale și umane.

Articolul 27

Cunoașterea mediului marin

FEAMAP poate sprijini colectarea, gestionarea și utilizarea datelor în vederea îmbunătățirii cunoștințelor privind starea mediului marin, în vederea:

(a)îndeplinirii cerințelor în materie de monitorizare, de desemnare și de gestionare a siturilor în temeiul Directivei 92/43/CEE și al Directivei 2009/147/CE;

(b)sprijinirii amenajării spațiului maritim menționate în Directiva 2014/89/UE a Parlamentului European și a Consiliului 34 ;

(c)îmbunătățirii calității datelor și a schimburilor prin intermediul rețelei europene de observare și date privind mediul marin (EMODnet).

CAPITOLUL V

Prioritatea 4: Consolidarea guvernanței internaționale a oceanelor și asigurarea siguranței, securității, curățeniei și gestionării sustenabile a mărilor și oceanelor

Articolul 28

Supravegherea maritimă

1.FEAMAP poate sprijini acțiuni care să contribuie la realizarea obiectivelor mediului comun pentru schimbul de informații.

2.Prin derogare de la articolul 2, sprijinul menționat la alineatul (1) din prezentul articol poate fi acordat și pentru operațiuni desfășurate în afara teritoriului Uniunii.

Articolul 29

Cooperarea în materie de pază de coastă

1.FEAMAP poate sprijini acțiuni efectuate de autoritățile naționale, care contribuie la cooperarea europeană cu privire la funcțiile de pază de coastă menționate la articolul 53 din Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului 35 , la articolul 2b din Regulamentul (UE) 2016/1625 al Parlamentului European și al Consiliului 36 și la articolul 7a din Regulamentul (UE) 2016/1626 al Parlamentului European și al Consiliului 37 .

2.Sprijinul pentru acțiunile menționate la alineatul (1) poate să contribuie, de asemenea, la dezvoltarea și punerea în aplicare a unui sistem al Uniunii de control privind sectorul pescăresc în condițiile stabilite la articolul 19.

3.Prin derogare de la articolul 2, sprijinul menționat la alineatul (1) poate fi acordat și pentru operațiuni desfășurate în afara teritoriului Uniunii.

CAPITOLUL VI

Norme pentru punerea în aplicare în regim de gestiune partajată

Secțiunea 1

Sprijin din FEAMAP

Articolul 30

Calcularea costurilor suplimentare sau a pierderilor de venituri

Sprijinul acordat pe baza costurilor suplimentare sau a pierderilor de venituri se acordă în oricare dintre formele menționate la literele (a), (c), (d) și (e) de la articolul 46 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune].

Articolul 31

Stabilirea ratelor de cofinanțare

Rata de cofinanțare maximă din FEAMAP pe domeniu de sprijin este stabilită în anexa II.

Articolul 32

Intensitatea ajutorului public

1.Statele membre aplică o rată maximă a intensității ajutorului de 50 % din cheltuielile totale eligibile legate de operațiune.

2.Prin derogare de la alineatul (1), ratele maxime specifice ale intensității ajutorului pentru anumite domenii de sprijin și anumite tipuri de operațiuni sunt stabilite în anexa III.

3.Atunci când o operațiune se încadrează la mai multe dintre liniile 2-16 din anexa III, se aplică cea mai mare rată maximă a intensității a ajutorului.

4.Atunci când o operațiune se încadrează la una sau mai multe dintre liniile 2-16 din anexa III și, în același timp, la linia 1 din respectiva anexă, se aplică rata maximă a intensității ajutorului menționată la linia 1.

Secțiunea 2

Gestiunea financiară

Articolul 33

Întreruperea termenului de plată

1.În conformitate cu articolul 90 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune], Comisia poate întrerupe termenul de plată pentru totalitatea unei cereri de plată sau pentru o parte din cererea de plată în cazul unor dovezi de nerespectare, de către un stat membru, a normelor aplicabile în temeiul PCSP, dacă nerespectarea riscă să afecteze cheltuielile cuprinse într-o cerere de plată pentru care se solicită plata intermediară.

2.Înainte de întreruperea menționată la alineatul (1), Comisia informează statul membru în cauză cu privire la dovezile de nerespectare și îi oferă posibilitatea de a-și prezenta observațiile într-un interval de timp rezonabil.

3.Întreruperea menționată la alineatul (1) trebuie să fie proporțională cu natura, gravitatea, durata și repetarea nerespectării.

4.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 52, în care să definească cazurile de nerespectare menționate la alineatul (1).

Articolul 34

Suspendarea plăților

1.În conformitate cu articolul 91 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune], Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care suspendă totalitatea plăților intermediare din cadrul programului sau o parte din acestea în cazul nerespectării grave, de către un stat membru, a normelor aplicabile în temeiul PCSP, dacă nerespectarea gravă riscă să afecteze cheltuielile cuprinse într-o cerere de plată pentru care se solicită plata intermediară.

2.Înaintea suspendării menționate la alineatul (1), Comisia informează statul membru cu privire la faptul că ea consideră că este vorba despre un caz de nerespectare gravă a normelor aplicabile în temeiul PCSP și că îi oferă posibilitatea de a-și prezenta observațiile într-un interval de timp rezonabil.

3.Suspendarea menționată la alineatul (1) trebuie să fie proporțională cu natura, gravitatea, durata și repetarea nerespectării grave.

4.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 52 în care să definească cazurile de nerespectare gravă menționate la alineatul (1).

Articolul 35

Corecții financiare efectuate de statele membre

1.În conformitate cu articolul 97 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune], statele membre aplică corecții financiare în cazul nerespectării obligațiilor menționate la articolul 12 alineatul (2) din prezentul regulament.

2.În cazul corecțiilor financiare menționate la alineatul (1), statele membre stabilesc cuantumul corecției care trebuie să fie proporțională cu natura, gravitatea, durata și repetarea încălcării sau a infracțiunii comise de beneficiar și cu importanța contribuției FEAMAP la activitatea economică a beneficiarului.

Articolul 36

Corecțiile financiare efectuate de Comisie

1.În conformitate cu articolul 98 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune], Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind efectuarea unor corecții financiare, anulând total sau parțial contribuția Uniunii la un program, dacă, după efectuarea examinărilor necesare, ajunge la concluzia că:

(a)cheltuielile cuprinse într-o cerere de plată sunt afectate de cazuri în care beneficiarul nu respectă obligațiile menționate la articolul 12 alineatul (2) și nu au fost corectate de statul membru înaintea începerii procedurii de corecție prevăzută în prezentul alineat;

(b)cheltuielile cuprinse într-o cerere de plată sunt afectate de cazuri de nerespectare gravă a normelor PCSP de către statul membru, care au avut ca rezultat suspendarea plății în temeiul articolului 34, iar statul membru în cauză tot nu demonstrează că a adoptat măsurile de remediere necesare pentru a asigura respectarea și aplicarea în viitor a normelor relevante.

2.Comisia decide cuantumul unei corecției ținând cont de natura, gravitatea, durata și repetarea nerespectării grave a normelor PCSP de către statul membru sau de către beneficiar și de importanța contribuției FEAMAP la activitatea economică a beneficiarului respectiv.

3.În cazul în care nu este posibil să se cuantifice cu exactitate cuantumul cheltuielilor legate de nerespectarea normelor PCSP de către statul membru, Comisia aplică o corecție financiară forfetară sau extrapolată, în conformitate cu alineatul (4).

4.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 52, determinând criteriile pentru stabilirea nivelului corecției financiare care trebuie aplicată și criteriile de aplicare a corecțiilor financiare forfetare sau extrapolate.

Secțiunea 3

Monitorizare și raportare

Articolul 37

Cadrul de monitorizare și evaluare

1.Indicatorii necesari pentru raportarea progreselor înregistrate de FEAMAP în direcția realizării priorităților menționate la articolul 4 sunt enumerați în anexa I.

2.Pentru a garanta evaluarea eficientă a progreselor înregistrate de FEAMAP în ceea ce privește realizarea priorităților sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 52, pentru a modifica anexa I în scopul de a revizui sau a completa indicatorii atunci când se consideră necesar și de a completa prezentul regulament cu dispoziții privind instituirea unui cadru de monitorizare și evaluare.

Articolul 38

Raport anual de performanță

1.În conformitate cu articolul 36 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune], fiecare stat membru prezintă Comisiei un raport anual de performanță, cu cel puțin o lună înainte de reuniunea anuală de reexaminare. Primul raport este prezentat în anul 2023, iar ultimul raport în 2029.

2.Raportul menționat la alineatul (1) trebuie să descrie progresele înregistrate în punerea în aplicare a programului și în realizarea obiectivelor de etapă și a țintelor menționate la articolul 12 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune]. Acesta descrie, de asemenea, orice probleme care afectează performanța programului, precum și măsurile luate pentru a soluționa aceste probleme.

3.Raportul menționat la alineatul (1) este examinat în cadrul reuniunii anuale de reexaminare în conformitate cu articolul 36 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune].

4.Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a normelor privind prezentarea raportului menționat la alineatul (1). Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 53 alineatul (2).

TITLUL III: SPRIJINUL ACORDAT ÎN REGIM DE GESTIUNE DIRECTĂ ȘI INDIRECTĂ

Articolul 39

Domeniul de aplicare geografic

Prin derogare de la articolul 2, prezentul titlu se poate aplica și operațiunilor desfășurate în afara teritoriului Uniunii, cu excepția asistenței tehnice.

CAPITOLUL I

Prioritatea 1: Promovarea activităților pescărești sustenabile și conservarea resurselor biologice marine

Articolul 40

Punerea în aplicare a PCSP

FEAMAP sprijină punerea în aplicare a PCSP prin:

(a)furnizarea de avize și cunoștințe științifice cu scopul de a promova luarea unor decizii sănătoase și eficiente privind gestionarea activităților pescărești în cadrul PCSP, inclusiv prin participarea experților la activitățile organismelor științifice;

(b)dezvoltarea și punerea în aplicare a unui sistem al Uniunii de control privind sectorul pescăresc, prevăzut la articolul 36 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și menționat în Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;

(c)funcționarea consiliilor consultative instituite în conformitate cu articolul 43 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, care au un obiectiv care face parte din PCSP și care susține această politică;

(d)contribuțiile voluntare la activitățile organizațiilor internaționale din sectorul pescăresc, în conformitate cu articolul 29 și cu articolul 30 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

Articolul 41

Promovarea unui mediu marin sănătos și curat

1.FEAMAP sprijină promovarea unui mediu marin sănătos și curat, inclusiv prin acțiuni de sprijinire a implementării Directivei 2008/56/CE și acțiuni destinate să asigure coerența cu atingerea unei stări ecologice bune în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) litera (j) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, precum și punerea în aplicare a Strategiei europene pentru materiale plastice într-o economie circulară.

2.Sprijinul menționat la alineatul (1) este compatibil cu legislația Uniunii în domeniul mediului, în special cu obiectivul de a atinge sau de a menține o stare ecologică bună, enunțat la articolul 1 alineatul (1) din Directiva 2008/56/CE.

CAPITOLUL II

Prioritatea 2: Contribuția la securitatea alimentară în Uniune prin intermediul unei acvaculturi și al unor piețe competitive și sustenabile

Articolul 42

Cunoașterea pieței

FEAMAP sprijină dezvoltarea și diseminarea de către Comisie a informațiilor legate de piața produselor pescărești și de acvacultură, în conformitate cu articolul 42 din Regulamentul (UE) nr. 1379/2013.

CAPITOLUL III

Prioritatea 3: Facilitarea dezvoltării unei economii albastre sustenabile și stimularea prosperității comunităților costiere

Articolul 43

Politica maritimă și dezvoltarea unei economii albastre sustenabile

FEAMAP sprijină punerea în aplicare a politicii maritime prin:

(a)promovarea unei economii albastre sustenabile, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezistentă la schimbările climatice;

(b)promovarea unei guvernanțe și a unei gestiuni integrate a politicii maritime, inclusiv prin amenajarea spațiului maritim, strategii privind bazinele maritime și cooperare regională maritimă;

(c)consolidarea transferului și a utilizării rezultatelor cercetării, a inovării și a tehnologiei în economia albastră sustenabilă, inclusiv a rețelei europene de observare și date privind mediul marin (EMODnet);

(d)îmbunătățirea competențelor maritime, dobândirea de cunoștințe în domeniul marin și schimbul de date socioeconomice privind economia albastră sustenabilă;

(e)elaborarea unei rezerve de proiecte și a unor instrumente de finanțare inovatoare.

CAPITOLUL IV

Prioritatea 4: Consolidarea guvernanței internaționale a oceanelor și asigurarea siguranței, securității, curățeniei și gestionării sustenabile a mărilor și oceanelor

Articolul 44

Securitatea și supravegherea maritimă

FEAMAP sprijină promovarea securității și a supravegherii maritime, inclusiv prin punerea în comun a datelor, cooperarea în materie de pază de coastă și la nivel de agenții și lupta împotriva activităților infracționale și ilegale pe mare.

Articolul 45

Guvernanța internațională a oceanelor

FEAMAP sprijină punerea în aplicare a politicii privind guvernanța internațională a oceanelor prin:

(a)contribuțiile voluntare la organizațiile internaționale active în domeniul guvernanței oceanelor;

(b)cooperarea și coordonarea voluntară între forurile internaționale, organizații, organisme și instituții în contextul Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării, a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și al altor acorduri, aranjamente și parteneriate internaționale relevante;

(c)punerea în aplicare a unor parteneriate oceanice între Uniune și actorii relevanți din domeniu;

(d)punerea în aplicare a acordurilor, a aranjamentelor și a instrumentelor internaționale relevante care vizează promovarea unei mai bune guvernanțe a oceanelor, precum și dezvoltarea de acțiuni, măsuri, instrumente și cunoștințe care să permită asigurarea siguranței, securității, curățeniei și gestionării sustenabile a oceanelor;

(e)punerea în aplicare a acordurilor, măsurilor și uneltelor internaționale relevante necesare pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat;

(f)cooperarea internațională în materie de cercetare și de date privind oceanele și dezvoltarea lor.

CAPITOLUL V

Norme pentru punerea în aplicare în regim de gestiune directă și indirectă

Articolul 46

Forme de finanțare din partea Uniunii

1.FEAMAP poate acorda finanțare în oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii], în special în ceea ce privește achizițiile publice, în temeiul titlului VII din regulamentul respectiv și granturi în conformitate cu titlul VIII al aceluiași regulament. Acesta poate oferi finanțare și sub formă de instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă, așa cum se arată la articolul 47.

2.Evaluarea propunerilor de grant poate fi efectuată de către experți independenți.

Articolul 47

Operațiuni de finanțare mixtă

Operațiunile de finanțare mixtă din cadrul FEAMAP sunt puse în aplicare în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul privind InvestEU] și cu titlul X din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii].

Articolul 48

Evaluare

1.Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.

2.Evaluarea intermediară a sprijinului acordat în temeiul titlului III se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a acestuia, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea punerii în aplicare a sprijinului.

3.La sfârșitul perioadei de punere în aplicare, dar nu mai târziu de patru ani după aceasta, Comisia pregătește un raport final de evaluare cu privire la sprijinul acordat în temeiul titlului III.

4.Comisia comunică concluzia evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

Articolul 49

Audituri

Auditurile cu privire la utilizarea contribuției Uniunii, efectuate de persoane sau entități, inclusiv de alte persoane decât cele mandatate de instituțiile sau organismele Uniunii, constituie baza asigurării globale în conformitate cu articolul 127 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii].

Articolul 50

Informare, comunicare și publicitate

1.Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii, în special atunci când promovează acțiunile și rezultatele acestora, oferind informații coerente, concrete și proporționale diverselor categorii de public, printre care mass-media și publicul larg.

2.Comisia pune în aplicare acțiuni de informare și de comunicare privind FEAMAP, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate FEAMAP contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională cu privire la prioritățile politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de prioritățile menționate la articolul 4.

Articolul 51

Entități eligibile

1.Criteriile de eligibilitate enunțate la alineatele (2)-(3) se aplică în plus față de criteriile prevăzute la articolul 197 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii].

2.Sunt eligibile următoarele entități:

(a)entitățile juridice stabilite într-un stat membru sau într-o țară terță menționată în programul de lucru în condițiile specificate la alineatele (3) și (4);

(b)orice entitate juridică înființată în temeiul dreptului Uniunii sau orice organizație internațională.

3.Entitățile juridice stabilite într-o țară terță sunt în mod excepțional eligibile pentru participare dacă acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor unei anumite acțiuni.

4.Entitățile juridice stabilite într-o țară terță care nu este asociată la program ar trebui, în principiu, să suporte costurile aferente participării lor.

TITLUL IV: DISPOZIȚII PROCEDURALE

Articolul 52

Exercitarea delegării de competențe

1.Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 12, 17, 21, 33, 34, 36, 37 și 55 se acordă până la 31 decembrie 2027.

3.Delegarea competențelor menționată la articolele 12, 17, 21, 33, 34, 36, 37 și 55 poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere validității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

5.Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 12, 17, 21, 33, 34, 36, 37 și 55 intră în vigoare numai dacă nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au exprimat obiecții în termen de două luni de la notificarea actului respectiv către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înainte de expirarea acestei perioade, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor prezenta obiecții. Respectivul termen se amână cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 53

Procedura comitetelor

1.Comisia este asistată de un comitet pentru Fondul european pentru afaceri maritime și activități pescărești. Comitetul menționat este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 38 .

2.Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

TITLUL V: DISPOZIȚII FINALE

Articolul 54

Abrogare

1.Regulamentul (UE) nr. 508/2014 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021.

2.Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 55

Dispoziții tranzitorii

1.În vederea facilitării tranziției de la schema de sprijin instituită prin Regulamentul (UE) nr. 508/2014 la schema instituită prin prezentul regulament, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate, în conformitate cu articolul 52, pentru a stabili condițiile în care sprijinul aprobat de Comisie în temeiul Regulamentului (UE) nr. 508/2014 poate fi integrat în sprijinul prevăzut în prezentul regulament.

2.Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor vizate înainte de încheierea lor, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 508/2014, care continuă să se aplice acțiunilor vizate până la încheierea lor.

3.Cererile prezentate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 508/2014 rămân valabile.

Articolul 56

Intrare în vigoare și data aplicării

Prezentul regulament intră în vigoare în a 20-a zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg,

Fișă financiară legislativă

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză

1.3.Natura propunerii/inițiativei

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.Durata și impactul financiar

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare

2.2.Sistemul de gestiune și control

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.Contribuția terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză 

1.3.Propunerea/inițiativa se referă la:

X o acțiune nouă 

◻ o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 39  

◻ prelungirea unei acțiuni existente 

◻ o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.4.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.4.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” reprezintă valoarea rezultată din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost creată de simpla intervenție a statelor membre.

1.4.3.Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

1.4.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.Durata și impactul financiar

X durată limitată

–X    Propunere/inițiativă în vigoare de la 1.1.2021 până la 31.12.2027

–◻    Impact financiar din AAAA până în AAAA

◻ durată nelimitată

–Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

–urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 40  

X Gestiune directă asigurată de către Comisie

–X prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

–X        prin intermediul agențiilor executive

X Gestiune partajată cu statele membre

X Gestiune indirectă cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

–◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

–◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

–◻ BEI și Fondului european de investiții;

–X organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

–◻ organismelor de drept public;

–◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

–◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

–◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și control

2.2.1.Justificarea modului/modurilor de gestiune, mecanismul/mecanismele de punere în aplicare a finanțării, modalitățile de plată și strategia de control propusă

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul/sistemele de control intern(e) instituite pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul „costurile controalelor ÷ valoarea fondurilor aferente gestionate”) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

Gestiune partajată

Gestiune directă

Lista de posturi bugetare din tabelul de mai sus este preliminară și nu aduce atingere nomenclaturii bugetare concrete pe care Comisia o va propune în cadrul procedurii bugetare anuale.

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

[Această secțiune ar trebui completată folosind foaia de calcul privind datele bugetare cu caracter administrativ (al doilea document din anexa la prezenta fișă financiară) și încărcată în DECIDE pentru consultarea interservicii.]

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–X    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Necesarul de credite în materie de resurse umane și de alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele DG-ului care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

3.2.2.1.Necesarul de resurse umane estimat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–X    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

3.2.3.Contribuția terților

–Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.

–Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată după cum urmează:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

◻    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–◻    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–◻    asupra resurselor proprii

–◻    asupra veniturilor diverse

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru veniturile diverse „alocate”, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se preciza metoda de calcul a impactului asupra veniturilor.

(1)    JO C […], […], p. […].

(2)    JO C […], […], p. […].

(3)    JO C […], […], p. […].

(4)    JO C […], […], p. […].

(5)    JO C […], […], p. […].

(6)    JO C […], […], p. […].

(7)    Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).

(8)    Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006 (JO L 343, 22.12.2009, p. 1).

(9)    Regulamentul (UE) 2017/1004 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 privind instituirea unui cadru al Uniunii pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului și sprijinirea consultanței științifice cu privire la politica comună în domeniul pescuitului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 199/2008 al Consiliului (JO L 157, 20.6.2017, p. 1).

(10)    COM(2017) 623

(11)    Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (JO L 164, 25.6.2008, p. 19).

(12)    Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).

(13)    Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice(JO L 20, 26.1.2010, p. 7).

(14)    COM(2018) 28

(15)    Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1184/2006 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 1).

(16)    Decizia 98/392/CE a Consiliului din 23 martie 1998 privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Convenției Organizației Națiunilor Unite din 10 decembrie 1982 privind dreptul mării și a Acordului din 28 iulie 1994 privind punerea în aplicare a părții XI din aceasta (JO L 179, 23.6.1998, p. 1).

(17)    JOIN(2016) 49

(18)    Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (JO L 123, 12.5.2016, p. 1).

(19)    Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(20)    Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.95, p.1).

(21)    Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).

(22)    Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).

(23)    Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).

(24)    Regulamentul (UE) nr. 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(25)    Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 și (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 149, 20.5.2014, p. 1).

(26)    Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului din 21 decembrie 2006 privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1626/94 (JO L 409, 30.12.2006, p. 11).

(27)    JO C […], […], p. […].

(28)    Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1936/2001 și (CE) nr. 601/2004 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1093/94 și (CE) nr. 1447/1999 (JO L 286, 29.10.2008, p. 1).

(29)    Directiva 2008/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal (JO L 328, 6.12.2008, p. 28).

(30)    Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).

(31)    Decizia (UE) 2012/2015 a Consiliului din 14 septembrie 2015 privind adoptarea, în numele Uniunii Europene, a declarației privind acordarea de posibilități de pescuit în apele UE navelor de pescuit aflate sub pavilionul Republicii Bolivariene a Venezuelei în zona economică exclusivă din largul coastei Guyanei Franceze (JO L 244, 14.9.2015, p. 55).

(32)    Regulamentul (UE) nr. 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”) (JO L 84, 31.3.2016, p. 1).

(33)    Regulamentul (UE) nr. 652/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 de stabilire a unor dispoziții pentru gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar, sănătatea și bunăstarea animalelor, precum și sănătatea plantelor și materialul de reproducere a plantelor, de modificare a Directivelor 98/56/CE, 2000/29/CE și 2008/90/CE ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 178/2002, (CE) nr. 882/2004 și (CE) nr. 396/2005 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivei 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Deciziilor 66/399/CEE, 76/894/CEE și 2009/470/CE ale Consiliului (OJ L 189, 27.6.2014, p. 1).

(34)    Directiva 2014/89/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim (JO L 257, 28.8.2014, p. 135).

(35)    Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 al Parlamentului European și al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului și a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului (JO L 251, 16.9.2016, p. 1).

(36)    Regulamentul (UE) 2016/1625 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1406/2002 de instituire a unei Agenții Europene pentru Siguranță Maritimă (JO L 251, 16.9.2016, p. 77).

(37)    Regulamentul (UE) 2016/1626 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 768/2005 al Consiliului de instituire a Agenției Comunitare pentru Controlul Pescuitului (JO L 251, 16.9.2016, p. 80).

(38)    Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(39)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(40)    Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar, sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx  

(41)    Partea din program care urmează să fie gestionată direct de Comisie ar putea fi delegate unei agenții executive, sub rezerva rezultatului analizei costuri-beneficii și a deciziilor aferente care urmează să fie luate. Creditele administrative corespunzătoare pentru punerea în aplicare a programului la Comisie și agenția executivă vor fi adaptate în consecință.

(42)    Asistență tehnică administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor Uniunii (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(43)    Asistență tehnică administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor Uniunii (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(44)    Sunt incluse sumele legate de punerea în aplicare a moștenirii lăsate de FEAMAP 2014-2020 pusă în aplicare în prezent de EASME.

(45)    AC = agent contractual; AL = agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JED = expert tânăr în delegații.

(46)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(47)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea unei cote de 25 % pentru costuri de colectare.

COMISIA EUROPEANĂ

Strasbourg,12.6.2018

COM(2018) 390 final

ANEXE

la

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului

privind Fondul european pentru afaceri maritime și activități pescărești și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului

{SEC(2018) 276 final}

{SWD(2018) 295 final}

ANEXA I

INDICATORII COMUNI

ANEXA II

DOMENII DE SPRIJIN ÎN REGIM DE GESTIUNE PARTAJATĂ

ANEXA III

RATELE MAXIME SPECIFICE ALE INTENSITĂȚII AJUTORULUI ÎN CADRUL GESTIUNII PARTAJATE

ANEXA IV

COEFICIENȚI PENTRU CALCULAREA CUANTUMURILOR SPRIJINULUI PENTRU OBIECTIVELE LEGATE DE MEDIU ȘI DE SCHIMBĂRILE CLIMATICE

* Un stat membru poate propune în programul său atribuirea unui coeficient de 40 % unui domeniu de sprijin marcat cu * în tabel, cu condiția să poată demonstra relevanța acestui domeniu de sprijin pentru atenuarea schimbărilor climatice sau adaptarea la acestea sau pentru obiectivele de mediu, după caz.

ANEXA V

RESURSELE GLOBALE PER STAT MEMBRU PENTRU FONDUL EUROPEAN PENTRU AFACERI MARITIME ȘI ACTIVITĂȚI PESCĂREȘTI PENTRU PERIOADA 2021-2027