—

articolul 13 din respectivul decret guvernamental coroborat cu articolul 2 alineatul (2) litera (d) din Legea nr. XCVI din 1993 privind fondurile de asigurări reciproce, cu articolul 2 litera (b) din Legea nr. oCXXXII din 1997 privind sucursalele și agențiile comerciale ale întreprinderilor care au sediul în străinătate, precum și cu articolul 1, cu articolul 2 alineatele (1) și (2), cu articolul 55 alineatele (1) și (3) și cu articolul 64 alineatul (1) din Legea nr. IV din 2006 privind societățile comerciale, exclude posibilitatea ca sucursalele să emită cardul de agrement Széchenyi și încalcă, în consecință, articolul 14 punctul 3 din această directivă;

—

articolul 13 menționat coroborat cu aceleași dispoziții naționale, care nu recunoaște, în ceea ce privește condițiile prevăzute la același articol 13 literele (a)-(c), activitatea grupurilor a căror societate-mamă nu este o societate constituită potrivit dreptului maghiar și ai căror membri nu funcționează sub forma unor societăți prevăzute de dreptul maghiar, încalcă articolul 15 alineatul (1), alineatul (2) litera (b) și alineatul (3) din directiva menționată;

—

articolul 13 din Decretul guvernamental nr. 55/2011 coroborat cu aceleași dispoziții naționale, care rezervă posibilitatea de emitere a cardului de agrement Széchenyi băncilor și instituțiilor financiare întrucât doar aceste organisme pot întruni condițiile prevăzute la acest articol 13, încalcă articolul 15 alineatul (1), alineatul (2) litera (d) și alineatul (3) din aceeași directivă;

—

articolul 13 menționat este contrar articolului 16 din Directiva 2006/123, în măsura în care prevede, pentru emiterea cardului de agrement Széchenyi, existența unui sediu în Ungaria;