Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62012CN0010

Cauza C-10/12: Recurs introdus la 5 ianuarie 2012 de Transnational Company „Kazchrome” AO, ENRC Marketing AG împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a doua) din 25 octombrie 2011 în cauza T-192/08, Transnational Company „Kazchrome” AO, ENRC Marketing AG/Consiliul Uniunii Europene

JO C 65, 3.3.2012, p. 9–10 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

3.3.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 65/9


Recurs introdus la 5 ianuarie 2012 de Transnational Company „Kazchrome” AO, ENRC Marketing AG împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a doua) din 25 octombrie 2011 în cauza T-192/08, Transnational Company „Kazchrome” AO, ENRC Marketing AG/Consiliul Uniunii Europene

(Cauza C-10/12)

2012/C 65/18

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurente: Transnational Company „Kazchrome” AO, ENRC Marketing AG (reprezentanți: A. Willems, avocat, S. De Knop, advocate)

Celelalte părți în proces: Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, Euroalliages

Concluziile recurentelor

Recurentele solicită Curții:

anularea Hotărârii Tribunalului din 25 octombrie 2011 în măsura în care Tribunalul nu a anulat regulamentul atacat și în măsura în care a obligat recurentele la plata cheltuielilor de judecată aferente procedurii desfășurate în fața Tribunalului;

pronunțarea unei hotărâri definitive și anularea regulamentului contestat;

obligarea Consiliului la plata cheltuielilor de judecată aferente recursului și procedurii desfășurate în fața Tribunalului;

obligarea tuturor intervenientelor să suporte cheltuielile de judecată aferente recursului și procedurii desfășurate în fața Tribunalului.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, recurentele invocă următoarele motive:

Tribunalul a săvârșit o eroare de drept prin faptul că a susținut că încălcările articolului 3 alineatul (7) din regulamentul de bază (1) săvârșite de instituții erau insuficiente pentru anularea regulamentului atacat (2);

Tribunalul a săvârșit o eroare de drept prin faptul că a susținut că instituțiile nu aveau obligația de a efectua o analiză colectivă a efectelor prejudiciabile ale altor factori decât importurile care au făcut obiectul unui dumping;

Tribunalul a obligat în mod eronat recurentele la plata cheltuielilor de judecată efectuate de Consiliu și de Euroalliages.


(1)  Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO 1996, L 56, p. 1, Ediție specială, 11/vol. 12, p. 223).

(2)  Regulamentul (CE) nr. 172/2008 de impunere a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii impuse la importurile de ferosiliciu originare din Republica Populară Chineză, Egipt, Kazahstan, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și Rusia (JO L 55, p. 6).


Top