Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62010CN0204

Cauza C-204/10 P: Recurs introdus la 28 aprilie 2010 de Enercon GmbH împotriva Hotărârii Tribunalului (Camea a șasea) pronunțate la 3 februarie 2010 în cauza T-472/07 — Enercon GmbH/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

JO C 179, 3.7.2010, p. 21–22 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

3.7.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 179/21


Recurs introdus la 28 aprilie 2010 de Enercon GmbH împotriva Hotărârii Tribunalului (Camea a șasea) pronunțate la 3 februarie 2010 în cauza T-472/07 — Enercon GmbH/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

(Cauza C-204/10 P)

(2010/C 179/36)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Enercon GmbH (reprezentanți: J. Mellor, Barrister, R. Böhm, avocat)

Celelalte părți în proces: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale), Hasbro Inc.

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Curții:

Admiterea recursului declarat împotriva Hotărârii Tribunalului și anularea acesteia din urmă, anularea Deciziei Camerei a patra de recurs și, dacă este necesar, anularea Deciziei diviziei de opoziție;

(dacă este necesar) trimiterea cauzei la Oficiu în vederea unei noi examinări a aspectelor privind opoziția;

obligarea intervenientei și a Oficiului la plata către recurentă a cheltuielilor de judecată aferente prezentului recurs.

Motivele și principalele argumente

Recurenta susține că Tribunalul nu a recunoscut erorile cuprinse în Decizia Camerei de recurs care se întemeia la rândul său pe decizia nelegală a diviziei de opoziție. În special nu s-a recunoscut deloc că (a) Hotărârea Medion (1) se referea la o situație excepțională în care nu se aplică regula obișnuită potrivit căreia în mod normal consumatorul mediu percepe o marcă în baza unei impresii globale (b) însă în acest caz nu exista nicio împrejurare suficientă să justifice o astfel de abordare excepțională. În cazul în speță niciun element al mărcii anterioare nu avea o „poziție distinctivă autonomă”.

În plus, recurenta susține că, din cauza aplicării incorecte a unui principiu de tipul Medion în etapa incipientă a aprecierii similitudinii, evaluarea globală a riscului de confuzie nu a fost efectuată în mod adecvat.


(1)  JO C 106, 30.4.2004, p. 31.


Top