13.2.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 37/39

—

Declararea admisibilității integrale a recursului ca și a motivelor și obiecțiilor invocate în cadrul acestuia;

—

anularea Hotărârii Tribunalului Funcției Publice (Camera a doua) din 10 septembrie 2009 în cauza F-139/07;

—

soluționarea cauzei de către Tribunal și, pe cale de consecință, anularea deciziei privind raportul de evaluare a recurentului;

—

obligarea Parlamentului European la plata cheltuielilor de judecată suportate de recurent în fața ambelor instanțe.

—

încălcarea articolelor 1 și 9 din dispozițiile generale privind punerea în aplicare a articolului 43 din Statutul funcționarilor, încălcarea articolului 15 alineatul (2) și a articolului 87 alineatul (1) din Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților Europene, precum și încălcarea dispozițiilor ghidului de evaluare;

—

încălcarea articolului 19 din dispozițiile generale de aplicare și a obligației de motivare;

—

încălcarea principiului contradictorialității, a egalității părților și a dreptului la apărare;

—

încălcarea normelor legale în ceea ce privește coerența dintre evaluare și atribuirea punctelor, dreptul la apărare și principiul bunei administrări;

—

încălcarea articolului 90 din Statut prin utilizarea unor documente neincluse în dosarul procedurii și printr-o încălcare a principiului contradictorialității, precum și prin răsturnarea sarcinii probei în detrimentul recurentului și printr-o încălcare a obligației de motivare;

—

încălcarea obligației de solicitudine întrucât evaluatorul final a menționat din neglijență elemente greșite și încălcarea principiilor de drept în privința sarcinii probei;

—

aplicarea greșită a dreptului, a jurisprudenței și a principiilor de drept în ceea ce privește articolul 90 din statut, obligația de solicitudine, diligența și buna administrare, precum și nerespectarea principiilor de drept privind probele;

—

încălcarea normelor legale prin efectuarea unor constatări neinteligibile formulate de Tribunalul Funcției Publice și printr-o calificare greșită a situației de fapt, precum și o încălcare a obligației de motivare și a normelor prind buna administrare;

—

stabilirea greșită a situației de fapt.