Recurs introdus la 13 iulie 2009 de Activision Blizzard Germany GmbH (fostă CD-Contact Data GmbH) împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a opta) pronunțate la 30 aprilie 2009 în cauza T-18/03, CD-Contact Data GmbH/Comisia Comunităților Europene

(Cauza C-260/09 P)

2009/C 220/49

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Activision Blizzard Germany GmbH (fostă CD-Contact Data GmbH) (reprezentanți: J. K de Pree, advocaat, E. N. M. Raedts, Advocate)

Cealaltă parte în proces: Comisia Comunităților Europene

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Curții:

Motivele și principalele argumente

Recurenta susține că Tribunalul a efectuat o încadrare juridică eronată a situației de fapt întrucât a concluzionat că a existat un acord ilicit, în sensul articolului 81 alineatul (1) CE, între Nintendo of Europe GmbH („Nintendo”) și Contact Data, fără a examina în prealabil în ce măsură acest acord avea ca obiect limitarea comerțului paralel activ sau a comerțului paralel pasiv

Acordul de distribuție, care era în întregime licit, a interzis comerțul paralel activ, autorizând în același timp comerțul paralel pasiv. Cu toate acestea, Tribunalul a concluzionat în sensul că dintr-o serie de telefaxuri transmise de Contact Data reieșea că aceasta a participat la sistemul de schimb de informații al Nintendo în vederea denunțării importurilor paralele, încălcând articolul 81 alineatul (1) CE. Această concluzie trebuie considerată o încadrare juridică eronată a situației de fapt sau cel puțin o încălcare a obligației de motivare din moment ce Tribunalul nu a stabilit în ce măsură comportamentul s-a raportat la importurile paralele pasive sau la importurile paralele active.

Tribunalul a denaturat probele întrucât a considerat că înscrisurile analizate la punctele 56-68 din hotărârea atacată au avut un obiect ilicit. Prin aceste înscrisuri, Contact Data a formulat plângeri cu privire la exporturile către Belgia efectuate cu încălcarea exclusivității sale, prin utilizarea unor informații privind prețul drept mijloc de negociere în vederea obținerii unui preț mai bun din partea Nintendo și prin referirea la „importurile gri”. Faptul de a concluziona că aceste înscrisuri se raportau la împrejurări diferite de restrângerea vânzărilor active pe teritoriul exclusiv al Contact Data sau la o altă modalitate prin care Contact Data exercita presiuni asupra furnizorului său în vederea reducerii prețului de vânzare ce îi era aplicat se află în contradicție cu modul de redactare al acestor înscrisuri.

Tribunalul a săvârșit o eroare vădită de apreciere întrucât a concluzionat că înscrisurile analizate au constituit o dovadă suficientă a existenței unui acord în sensul articolului 81 alineatul (1) CE. În lipsa unei dovezi directe a unui acord, bazată pe înscrisuri, Tribunalul ar fi trebuit să stabilească existența unui concurs de voințe pentru limitarea comerțului paralel, care a presupus că o politică unilaterală adoptată de Nintendo în vederea realizării unui obiectiv anticoncurențial a constituit o invitație tacită sau explicită adresată Contact Data pentru a realiza în comun acest obiectiv sau, cel puțin, o aderare din partea Contact Data. Tribunalul nu a demonstrat în mod suficient îndeplinirea acestor criterii.

În plus, Tribunalul nu a stabilit în mod corect că s-ar fi produs o aderare din partea Contact Data la politica unilaterală adoptată de Nintendo. În special, Tribunalul a omis, în mod eronat, să ia în considerare relevanța exporturilor actuale de produse efectuate de Contact Data prin referirea la jurisprudența aplicabilă în cazul acordurilor orizontale, având în vedere că, în cazul acordurilor verticale, potrivit unei jurisprudențe consacrate, asemenea exporturi pot pune la îndoială aderarea distribuitorului la o politică ilicită de împiedicare a comerțului paralel.