COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 9.2.2021

JOIN(2021) 2 final

COMUNICARE COMUNĂ CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Un parteneriat reînnoit cu țările din vecinătatea sudică  




O nouă agendă pentru Mediterana

{SWD(2021) 23 final}

Introducere

Cu douăzeci și cinci de ani în urmă, Uniunea Europeană și partenerii din sudul Mediteranei 1 s-au angajat să transforme bazinul mediteraneean într-o zonă de dialog, schimburi și cooperare, garantând pacea, stabilitatea și prosperitatea. Cea de a 25-a aniversare a Declarației de la Barcelona ne reamintește că un parteneriat mediteraneean consolidat rămâne un imperativ strategic pentru Uniunea Europeană, întrucât provocările cu care se confruntă în continuare regiunea necesită un răspuns comun, în special la zece ani de la Primăvara arabă. Acționând împreună, recunoscând interdependența noastră tot mai mare și într-un spirit de parteneriat, vom transforma provocările comune în oportunități, în interesul nostru reciproc.

În acest scop și în cadrul politicii europene de vecinătate, prezenta comunicare comună propune o nouă Agendă pentru Mediterana, ambițioasă și inovatoare, care se bazează, pentru prima dată, pe întregul set de instrumente ale UE și pe posibilitățile inedite oferite de dubla tranziție verde și digitală, pentru a relansa cooperarea noastră și a valorifica potențialul neexploatat al regiunii noastre comune. Perspectiva redresării în urma pandemiei de COVID-19 oferă Europei și regiunii mediteraneene o ocazie rară de a se angaja în direcția unei agende comune axate pe oameni și de a întreprinde acțiunile necesare pentru punerea în aplicare a acesteia.

Regiunea sud-mediteraneeană se confruntă cu provocări în materie de guvernanță, socioeconomice, climatice, de mediu și de securitate, multe dintre acestea fiind rezultatul tendințelor globale și necesitând o acțiune comună din partea UE și a partenerilor din vecinătatea sudică. Conflictele de lungă durată continuă să provoace suferințe umane uriașe, să declanșeze strămutări forțate semnificative, să afecteze puternic perspectivele economice și sociale ale societăților întregi, în special pentru țările care găzduiesc populații mari de refugiați, și să intensifice concurența geopolitică și interferențele externe. Prea mulți oameni își riscă viața încercând să intre în UE în mod neregulamentar, alimentând o industrie a introducerii ilegale de migranți care este lipsită de scrupule, criminală și destabilizatoare pentru comunitățile locale. Amenințările reprezentate de terorism, criminalitatea organizată și corupție continuă să alimenteze instabilitatea și să afecteze prosperitatea. Creșterea economică din vecinătatea sudică nu a ținut pasul cu creșterea demografică 2 . Regiunea are unul dintre cele mai scăzute niveluri de integrare economică regională din lume 3 . Utilizarea nesustenabilă a resurselor naturale și schimbările climatice 4 pun în pericol accesul la apă, alimente și energie, accelerează deșertificarea și pierderea biodiversității și amenință viețile și mijloacele de subzistență. Persistă inegalități economice și disparități de gen semnificative, iar guvernele au dificultăți în a răspunde aspirațiilor tineretului de astăzi.

Necesitatea urgentă de a aborda aceste provocări este amplificată și mai mult de pandemia de COVID-19, care a ilustrat clar vulnerabilitățile comune și interdependența noastră reciprocă. Noua agendă pentru Mediterana include noi domenii și forme de cooperare identificate în timpul crizei. Noua agendă pentru Mediterana oferă oportunități pentru noi parteneriate privind prioritățile strategice ale tranziției verzi și digitale și se bazează pe convingerea că prosperitatea și reziliența durabile pot fi construite numai printr-un parteneriat solid în întreaga regiune mediteraneeană. Parteneriatul nostru se va baza pe valori comune și pe dialog, precum și pe progresele înregistrate în agenda noastră socioeconomică și politică comună, inclusiv în ceea ce privește reformele în domenii precum guvernanța și statul de drept, stabilitatea macroeconomică și mediul de afaceri. Noua agendă are drept obiectiv asigurarea unei redresări verzi, digitale, reziliente și echitabile, ghidată de Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă 5 , de Acordul de la Paris și de Pactul verde european 6 . 

Prezenta comunicare stabilește obiectivul pentru anii următori de a construi societăți mai echitabile, mai prospere și mai favorabile incluziunii, în beneficiul cetățenilor, în special al tinerilor.

Pentru a profita de această dinamică, comunicarea comună propune direcții esențiale pentru parteneriatul nostru, enumerate în continuare.

-Un „Plan economic și de investiții pentru țările din vecinătatea sudică” va contribui la stimularea redresării socioeconomice pe termen lung, va încuraja dezvoltarea durabilă, va remedia dezechilibrele structurale din regiune și va valorifica potențialul economic al regiunii. Planul include inițiative emblematice concrete în sectoarele prioritare. Scopul său este de a spori atractivitatea regiunii pentru investitori. Vom urmări punerea în aplicare a unui angajament strategic cu instituțiile financiare internaționale (IFI), în special Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional, precum și băncile din regiune și din sectorul privat. Un angajament reînnoit de a pune în aplicare și de a sprijini reforme socioeconomice favorabile incluziunii, în special în ceea ce privește mediul de afaceri, creșterea economică durabilă și politicile macroeconomice orientate spre stabilitate, bazat pe o strategie pe termen lung, este un element esențial pentru succesul acestor inițiative.

Planul economic și de investiții este orientativ și neexhaustiv și poate evolua în funcție de progresele înregistrate în ceea ce privește aspectele strategice și politice, precum și în relațiile bilaterale dintre țările partenere. În perioada 2021-2027, sub rezerva intrării în vigoare a temeiurilor juridice relevante aferente următorului cadru financiar multianual și fără a aduce atingere rezultatului procesului de programare, Comisia propune mobilizarea unei sume de până la 7 miliarde EUR în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI) 7 . Acest sprijin include provizionarea pentru garanțiile FEDD+ și finanțare mixtă în cadrul Platformei de investiții pentru politica de vecinătate, care ar contribui la mobilizarea unor investiții private și publice în valoare de până la 30 de miliarde EUR în vecinătatea sudică.

-Unirea forțelor pentru combaterea schimbărilor climatice, reducerea emisiilor nocive, utilizarea durabilă a resurselor și accelerarea tranziției verzi. Trebuie să ne pregătim pentru scenarii pe termen lung în care noile forme de energie cu emisii scăzute de dioxid de carbon înlocuiesc treptat combustibilii fosili. În acest scop, Comisia va propune țărilor partenere inițiative cuprinzătoare de promovare a energiei neutre din punct de vedere climatic, cu emisii reduse de dioxid de carbon și din surse regenerabile, pe baza elementelor-cheie ale Pactului verde european, cum ar fi Strategia privind hidrogenul 8 . Printre priorități se vor număra promovarea investițiilor în eficiența energetică, energia din surse regenerabile, precum și un nou accent pe producția de hidrogen curat, inclusiv prin stimulente financiare și de reglementare adecvate, precum și integrarea regională a piețelor și rețelelor de energie electrică. Acest lucru va contribui la conservarea bunurilor noastre mediteraneene comune în beneficiul tuturor. De asemenea, îi vom ajuta pe partenerii noștri să își sporească reziliența la schimbările climatice prin consolidarea acțiunilor noastre privind adaptarea, în special în sectoare-cheie vulnerabile, cum ar fi agricultura și apa.

-Un angajament reînnoit față de statul de drept, drepturile omului și drepturile fundamentale, egalitate, democrație și buna guvernanță ca piatră de temelie pentru societăți stabile, echitabile, favorabile incluziunii și prospere, cu respectarea diversității și a toleranței. Respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor sociale și a drepturilor lucrătorilor, a egalității de gen și a drepturilor copilului, consolidează încrederea cetățenilor. Statul de drept și instituții solide care protejează drepturile și combat inegalitățile favorizează dezvoltarea umană și economică contribuind la un mediu de afaceri sigur și previzibil, la atragerea investițiilor străine directe, la sporirea rezilienței economice și la combaterea sărăciei și a inegalităților. Guvernanța democratică și sistemele de capacități de reacție ale statelor, instituțiile responsabile și lupta împotriva corupției vin în sprijinul acestui angajament. Combaterea manifestărilor de intoleranță, rasism, homofobie, antisemitism, islamofobie și a altor forme de xenofobie, precum și protejarea minorităților trebuie să rămână o prioritate comună în întreaga regiune. Se va acorda o atenție deosebită promovării rolului femeilor în societate și în economie.

-Abordarea în comun a provocărilor legate de strămutarea forțată și de migrația neregulamentară și valorificarea în mod eficient și eficace a beneficiilor migrației legale, prin parteneriate cuprinzătoare, personalizate și reciproc avantajoase, care să protejeze drepturile migranților și ale refugiaților, în conformitate cu noul Pact european privind migrația și azilul 9 . Acest lucru este esențial pentru Europa și pentru țările din sudul Mediteranei, unde fluxurile de migrație afectează atât societățile-gazdă, cât și țările de tranzit. Sporirea oportunităților și a locurilor de muncă care vor fi generate de Planul economic și de investiții, în special pentru femei și tineri, va contribui la reducerea factorilor care conduc la migrația neregulamentară. Este esențial să acționăm împreună în calitate de parteneri. 

-Un angajament reînnoit în favoarea unității și solidarității între statele membre ale UE, precum și un angajament reciproc și comun și acțiuni comune cu partenerii din vecinătatea sudică reprezintă o condiție prealabilă pentru punerea în aplicare eficace a agendei pentru Mediterana. Acest lucru este valabil pentru eforturile de soluționare a conflictelor și de abordare a preocupărilor comune în materie de securitate, precum și pentru cooperarea economică și sectorială. Angajamentul deplin al statelor membre ale UE este deosebit de important. Rețelele diplomatice ale acestora, cooperarea de lungă durată în materie de securitate și de dezvoltare, precum și capacitatea lor de a mobiliza sectorul privat vor fi indispensabile pentru atingerea obiectivelor ambițioase stabilite în prezenta comunicare. Pentru a construi un astfel de efort unificat, propunem consolidarea semnificativă a dialogului politic și strategic de o parte și de alta a Mediteranei. Vor continua eforturile de consolidare a cooperării regionale, cu Uniunea pentru Mediterana (UpM) ca punct focal, și de sprijinire a cooperării subregionale și interregionale, în special cu partenerii africani 10 . De asemenea, UE va fi pregătită să studieze posibilitatea unei consolidări a cooperării regionale, subregionale sau trilaterale și a inițiativelor comune între țările partenere în toate domeniile, inclusiv ținând seama de recenta normalizare a relațiilor dintre Israel și o serie de țări arabe. 

Parteneriatul reînnoit pentru Mediterana și planul economic și de investiții aferent vor permite UE și partenerilor săi din vecinătatea sudică să abordeze numeroasele provocări cu care se confruntă astăzi regiunea noastră comună.

Noua agendă pentru Mediterana propune o serie de acțiuni referitoare la următoarele domenii-cheie de politică:

1)dezvoltarea umană, buna guvernanță și statul de drept;

2)consolidarea rezilienței și a prosperității și valorificarea tranziției digitale;

3)pacea și securitatea;

4)migrația și mobilitatea;

5)tranziția verde: rezistența la schimbările climatice, energia și mediul.

Dezvoltarea umană

O abordare umană a dezvoltării este un element-cheie al agendei noastre. Această abordare are scopul de a îmbunătăți calitatea vieții oamenilor dincolo de dimensiunea economică, asigurând respectarea libertăților și a drepturilor lor, oferindu-le oportunități și favorizând crearea unor societăți reziliente, echitabile, favorabile incluziunii și capacitate.

Sănătatea

Sănătatea este prima și cea mai importantă condiție pentru o viață decentă. Pandemia de COVID-19 a generat dificultăți pentru sistemele de securitate sanitară și de sănătate și a afectat profund economiile și societățile în ansamblu. UE și partenerii săi vor trebui să tragă învățăminte din criza provocată de pandemia de COVID-19 pentru a-și consolida sistemele de sănătate și sistemele de protecție socială, precum și capacitățile de pregătire și de răspuns. UE a oferit și va continua să ofere un sprijin rapid și substanțial pentru a atenua povara disproporționată a crizei asupra persoanelor celor mai vulnerabile și a celor expuse riscului, inclusiv asupra tinerilor și a femeilor 11 . Vaccinurile sunt un bun comun mondial, iar vaccinarea este instrumentul care va contribui la stoparea pandemiei în întreaga lume. UE își va menține sprijinul pentru mecanismul COVAX, inclusiv prin instituirea unei rezerve umanitare de aproximativ 100 de milioane de doze. În spiritul Echipei Europa, UE a mobilizat până în prezent 853 de milioane EUR în sprijinul COVAX și își menține angajamentul față de COVAX ca inițiativă globală de asigurare a unui acces echitabil și corect la vaccinuri sigure și eficace pentru țările cu venituri mici și medii. De asemenea, pe baza experienței acumulate în cadrul strategiei UE privind vaccinurile, Comisia este pregătită să instituie un mecanism al UE pentru partajarea vaccinurilor. Mecanismul ar asigura partajarea accesului la unele dintre cele 2,3 miliarde de doze procurate de UE, acordând o atenție deosebită vecinătății sudice, precum și Balcanilor de Vest, vecinătății noastre estice și Africii. Această intervenție ar fi benefică în primul rând pentru lucrătorii din domeniul sănătății, răspunzând totodată nevoilor umanitare. Demersul trebuie întreprins pe baza principiului „zero deșeuri”, care impune ca țările destinatare să fie suficient de pregătite.

Capacitarea tinerilor

Investițiile în tineri și copii ar trebui să se afle în centrul cooperării noastre. Capacitarea, participarea și implicarea tinerilor ca agenți ai schimbării sunt esențiale pentru realizarea priorităților Agendei 2030. Propunem (i) să sprijinim integrarea tineretului în politicile naționale, (ii) să îi ajutăm pe partenerii noștri să își îmbunătățească guvernanța sistemelor de învățământ și (iii) să acordăm prioritate combaterii cauzelor structurale ale abandonului școlar; să remediem situația tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare; să combatem neconcordanța de competențe, lipsa oportunităților, șomajul în rândul tinerilor și exodul creierelor. Este esențial să se asigure coordonarea și să se instituie parteneriate eficace între domeniile de politică, inclusiv cu organizațiile de tineret, pentru a promova locuri de muncă de calitate, precum și oportunitățile de educație și de formare. Trebuie să colaborăm pentru a spori contactele interpersonale, care constituie un domeniu de cooperare de succes, oferind rezultate concrete și beneficii pentru toți. Vor fi esențiale deschiderea și facilitarea accesului la programele UE, precum și la rețelele europene relevante pentru partenerii noștri din vecinătatea sudică. În acest context, sudul Mediteranei va rămâne o regiune prioritară în cadrul programului Erasmus+. În perioada 2021-2027, în cadrul programului Erasmus+, tinerii vor beneficia de noi oportunități de consolidare a capacităților în domeniul educației și formării profesionale, al sportului, al educației digitale și al tineretului. UE va depune eforturi pentru a disemina mai bine beneficiile programului Erasmus+ în întreaga regiune și pentru a spori gradul de utilizare a programului „Europa creativă”, în vederea valorificării la maximum a creativității tinerilor din regiune. Programele de protecție a copilului și sprijinul psihosocial pentru copiii afectați de conflicte și strămutați ca urmare a acestora trebuie îmbunătățite, cu un accent deosebit pe accesul la educație și la asistență medicală.

2.Consolidarea rezilienței și a prosperității și valorificarea tranziției digitale

Pandemia de COVID-19 a afectat toate economiile din bazinul mediteraneean, exacerbând dezechilibrele economice structurale 17 și subliniind necesitatea unor economii favorabile incluziunii, reziliente, durabile și conectate. Eforturile depuse nu ar trebui să lase nicio țară în urmă și ar trebui să le permită țărilor să profite de tendințe, inclusiv de dubla tranziție verde și digitală, care ar putea fi acceleratori ai creșterii durabile.

Economii reziliente

Consolidarea rezilienței socioeconomice ar trebui să rămână o prioritate-cheie în materie de cooperare. În acest sens, ar trebui să creăm marje de securitate economică împotriva viitoarelor șocuri și să facem față provocărilor legate de balanța de plăți, inclusiv riscului reprezentat de o dinamică nesustenabilă a datoriei. Asistența macrofinanciară, bazată pe îndeplinirea unor condiții specifice, și asistența specifică, în principal prin intermediul unui sprijin bugetar 18 , pentru punerea în aplicare a strategiilor de gestionare a finanțelor publice și de mobilizare a veniturilor interne, vor contribui la eforturile de sporire a marjei de manevră bugetară 19 și de consolidare a justiției fiscale.

O utilizare mai intensă a monedei euro în regiune ar consolida legăturile cu UE și ar facilita stabilitatea economică și financiară. Aceasta ar asigura o mai bună corelare între principalii parteneri comerciali și de investiții ai regiunii și ar permite diversificarea mixului monetar utilizat pentru plăți, comerț și gestionarea riscurilor.

Un angajament reînnoit pentru îmbunătățirea climatului de afaceri 20 va fi esențial pentru consolidarea încrederii operatorilor locali și internaționali din sectorul privat, pentru atragerea de investitori și pentru intensificarea comerțului. Ținând seama de dinamica economiei politice a țărilor, ar trebui să convenim asupra domeniilor prioritare în care ar trebui adoptate reforme bine concepute, măsurabile și realizabile. Aceste priorități ar trebui convenite în cadrul priorităților parteneriatului sau al unor documente de politică echivalente. UE, în cooperare cu statele sale membre, va oferi sprijin în funcție de angajamentul partenerilor față de punerea în aplicare coerentă și eficace a reformelor economice și de guvernanță în aceste domenii.

Inițiativele de promovare a sustenabilității socioeconomice la nivel local ar putea contribui, de asemenea, la consolidarea sistemelor naționale. Dialogul nostru strategic consolidat 21 ar trebui, de asemenea, să încurajeze aprofundarea dialogurilor dintre sectorul public și cel privat.

Economii durabile

Diversificarea economică este importantă, în special pentru țările care se bazează în mare măsură pe sectoare predispuse la șocuri economice. UE și partenerii săi vor colabora pentru a beneficia de pe urma creșterii economiei verzi și a celei digitale, în conformitate cu obiectivele stabilite în dialogurile sectoriale ale UpM. Potențialul economiei albastre 22 ar trebui, de asemenea, să fie integrat în mod coerent în planificarea dezvoltării economice, alături de economia socială. Datorită modelelor sale de afaceri care acordă prioritate oamenilor și planetei, economia socială are potențialul de a aborda numeroase provocări societale și de a spori reziliența societății noastre în perioade de criză.

În plus, accentul pus pe autonomia strategică deschisă și pe restructurarea lanțurilor valorice mondiale în urma pandemiei are potențialul de a crea noi oportunități pentru o mai bună integrare a lanțurilor de aprovizionare industriale între UE și țările din vecinătatea sa sudică. Abordarea ecosistemică 23 , dezvoltată în strategia industrială a Comisiei 24 , ar putea contribui, de asemenea, la eforturile de diversificare și la dezvoltarea unor inițiative reciproc avantajoase în domeniile integrării pieței, convergenței normative și incluziunii financiare. Clusterele industriale din vecinătatea sudică ar putea contribui la dezvoltarea economică prin conectarea întreprinderilor la lanțurile valorice mondiale și regionale, reducând izolarea IMM-urilor, promovând inovarea și generând mai multe schimburi comerciale și investiții.

Sprijinul acordat sectorului privat, în special IMM-urilor, va avea, de asemenea, un rol fundamental 25 . UE și partenerii săi ar trebui să colaboreze pentru a sprijini antreprenoriatul și ecosistemele sale, inclusiv antreprenoriatul social și cooperativ, precum și întreprinderile nou-înființate, de la conceperea de idei până la maturitatea produselor acestora. Potențialul diasporei ar trebui utilizat mai activ pentru a transfera competențe, know-how și tehnologii și pentru a contribui la crearea de legături comerciale între UE și partenerii din vecinătatea sudică. 

Deficitul de finanțare pentru IMM-urile din regiune constituie o piedică reală în calea dezvoltării acestora. În ceea ce privește accesul la finanțare, care ar trebui să includă și refugiații, intenționăm să colaborăm cu IFI pentru a dezvolta o abordare cuprinzătoare a incluziunii financiare, inclusiv a microfinanțării și a finanțării întreprinderilor sociale, precum și în ceea ce privește utilizarea de noi instrumente financiare, inclusiv capitalul de risc, investitorii providențiali și finanțarea de impact.

Cercetarea și inovarea au beneficii fără precedent pentru realizarea oricărui obiectiv de politică orientat spre viitor. Intensificarea cercetării și a inovării, inclusiv asocierea la programul-cadru Orizont Europa 26 , duce la o creștere economică mai rezilientă și mai favorabilă incluziunii, precum și la crearea de oportunități durabile de ocupare a forței de muncă. Cooperarea de succes privind dimensiunea umană a conectivității, inclusiv inovarea și știința, va fi intensificată în vederea creării unei societăți și a unei economii bazate pe cunoaștere.

Economii conectate

Regiunea mediteraneeană dispune de capitalul uman necesar pentru a valorifica transformarea digitală și pentru a deveni un concurent în economia digitală mondială.

Pentru a sprijini eforturile de transformare digitală, propunem structurarea activității noastre în jurul a patru piloni: (i) cadrele de guvernanță, strategice și de reglementare; (ii) dezvoltarea infrastructurii și sprijinirea accesului universal la rețele îmbunătățite, accesibile ca preț și sigure; (iii) alfabetizarea digitală, competențele digitale și antreprenoriatul digital și iv) serviciile digitale. Obiectivul este de a stimula transformarea digitală inovatoare prin încurajarea implementării unor platforme și politici, inclusiv a e-guvernării, a e-sănătății, a comerțului electronic, a accesului digital la cultură și la patrimoniul cultural, precum și a competențelor digitale în educație, asigurând, în același timp, o utilizare a tehnologiilor centrată pe utilizator și etică, în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a UE. Propunem, de asemenea, crearea de conexiuni digitale mai bune în ansamblul regiunii mediteraneene și contribuția la integrarea economică.

Comerțul și investițiile sunt esențiale pentru a debloca potențialul regiunii. Pentru a spori competitivitatea, propunem să se acorde prioritate reducerii barierelor netarifare și reducerii costurilor comerciale. Ar trebui să se pună accentul pe punerea în aplicare deplină și pe respectarea acordurilor multilaterale, regionale și bilaterale existente, pentru a sprijini comerțul, a consolida încrederea investitorilor și a evita reapariția protecționismului și a restricțiilor comerciale. Pe baza rețelei existente de acorduri de asociere și a negocierilor privind zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare aflate în desfășurare cu Maroc și Tunisia, propunem, de asemenea, lansarea de dialoguri pentru a identifica interesul partenerilor de a-și moderniza relațiile comerciale și de investiții cu UE, în domenii precum facilitarea investițiilor, dezvoltarea durabilă, serviciile și, după caz, agricultura, pentru a le adapta mai bine la provocările actuale.

Valorificarea oportunităților existente la nivel subregional, regional și continental poate contribui, de asemenea, la diversificarea economică și la aprofundarea integrării. Ar trebui promovată aprobarea de către toate țările sud-mediteraneene a revizuirii Convenției paneuromediteraneeane cu privire la regulile de origine. Sinergiile cu Africa Subsahariană vor fi examinate în mod activ, în special în contextul zonei continentale africane de liber schimb și al creării unei piețe unice a transporturilor aeriene africane, cu scopul de a facilita apariția unor lanțuri valorice continentale specifice și de a sprijini investițiile durabile.

Transporturile reprezintă o componentă-cheie a politicilor și instrumentelor care sprijină dezvoltarea regiunii sud-mediteraneene, după cum se subliniază în Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă 27 . Ar trebui să profităm de ocazie pentru a conecta infrastructurile de transport grație interoperabilității normelor și a standardelor. Se va acorda prioritate dezvoltării rapide a rețelei transmediteraneene de transport și obiectivelor de reformă a politicii în domeniul transporturilor identificate în comun în cadrul Planului de acțiune privind transportul regional și sprijinite de cooperarea tehnică în curs. Logistica, care acoperă atât infrastructura regională, cât și legăturile cu cooperarea vamală, va figura în inițiativele noastre de ajutor pentru comerț. Cooperarea spațială va continua să joace un rol de sprijin, în special prin acțiuni comune în favoarea utilizării serviciilor gratuite și deschise ale programului Galileo și prin extinderea Serviciului european geostaționar mixt de navigare (EGNOS).

Economii favorabile incluziunii

În cadrul noii agende pentru Mediterana, propunem să colaborăm pentru a sprijini sistemele și strategiile de redresare care, în conformitate cu obiectivele stabilite de dialogul sectorial al UpM privind ocuparea forței de muncă și munca 28 , (i) promovează egalitatea de șanse și de rezultate și (ii) acordă prioritate dialogului social, protecției sociale și incluziunii în vederea remedierii inegalităților sociale și teritoriale.

Crearea de perspective pentru tineri în țara lor ar a fi extrem de rentabilă, prin prevenirea exodului de creiere și prin crearea de locuri de muncă decente pentru toți 29 , precum și prin îmbunătățirea participării femeilor pe piața forței de muncă și a capacitării lor economice. Această preocupare ar trebui să se afle în centrul elaborării și punerii în aplicare a reformelor socioeconomice și a inițiativelor în materie de investiții. În plus, ar trebui să ne concentrăm asupra impactului economiei informale 30  asupra bunăstării oamenilor și asupra finanțelor publice ale partenerilor și să sprijinim politicile în materie de competențe pentru toți, inclusiv în vederea sprijinirii formalizării.

3.Pace și securitate

Conflictele prelungite din regiunea mediteraneeană constituie un obstacol major în calea stabilității politice și a dezvoltării durabile. Eforturile comune de prevenire și soluționare a conflictelor, de promovare a cooperării în materie de securitate, de atenuare a consecințelor conflictelor și de abordare a cauzelor profunde ale acestora reprezintă priorități esențiale pentru a proteja oamenii și pentru a le permite să prospere.

La rândul său, UE este deja principalul furnizor de asistență umanitară și pentru dezvoltare. UE este în măsură să utilizeze o gamă largă de instrumente în cadrul unei abordări bazate pe tripla legătură dintre domeniul umanitar, dezvoltare și pace. De asemenea, este un furnizor de securitate prin intermediul misiunilor și operațiilor desfășurate în cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC), al acțiunilor de mediere și stabilizare, precum și al măsurilor restrictive. UE și-a construit credibilitatea prin adoptarea unei poziții coerente cu privire la importanța respectării dreptului internațional. În calitate de partener de încredere, UE se află într-o poziție unică pentru a reuni părțile aflate în conflict, partenerii internaționali și regionali, precum și părțile interesate relevante, cum ar fi actorii din domeniul dezvoltării umanitare și al consolidării păcii în cadrul unui dialog privind chestiunile strategice, pentru a reduce tensiunile și pentru a contribui la eforturile de soluționare a conflictelor. Mulți parteneri din vecinătatea sudică solicită o implicare sporită a UE și eforturi comune pentru a soluționa conflictele de durată și pentru a aborda impactul acestora. Experiența arată că un astfel de rol unificator și diplomatic poate fi eficace numai atunci când UE este unită și capabilă să acționeze și să vorbească la unison, atât la nivel bilateral, cât și multilateral. Implicarea statelor membre ale UE, inclusiv la cel mai înalt nivel, este, prin urmare, esențială, la fel ca și un dialog politic actualizat și intensificat în întreaga regiune mediteraneeană pentru a consolida încrederea, a reduce tensiunile și a contribui la soluționarea conflictelor.

Pe această bază, UE și statele sale membre, precum și partenerii săi ar trebui să își reînnoiască eforturile pentru a ajunge la o soluționare în cadrul procesului de pace din Orientul Mijlociu. În acest sens, UE va încerca să încurajeze și să valorifice recenta instituire a unor relații diplomatice între Israel și o serie de țări arabe, în vederea îmbunătățirii perspectivelor de negociere a unei soluții bazate pe coexistența a două state care să respecte parametrii conveniți la nivel internațional, precum și pe pacea și securitatea regională. UE, în calitate de organizator al conferințelor privind Siria, și partenerii din vecinătatea sudică ar trebui să își intensifice eforturile pentru a soluționa conflictul devastator din Siria, care durează deja de decenii, și să sprijine eforturile conduse de ONU. De asemenea, aceștia ar trebui să continue sprijinirea eforturilor Libanului de soluționare a crizei sale economice, sociale și politice interne. UE și partenerii săi ar trebui să coopereze mai strâns în ceea ce privește abordarea provocărilor legate de pace, stabilitate și dezvoltare în regiunea Sahel. UE și țările din vecinătatea sudică ar trebui, de asemenea, să își intensifice sprijinul pentru eforturile de a se ajunge la o soluție cu privire la problema Saharei Occidentale în cadrul procesului condus de ONU. Găsirea unei soluții politice durabile și favorabile incluziunii la criza de lungă durată din Libia este, de asemenea, o prioritate. UE va continua să se implice activ în cadrul procesului de la Berlin condus de ONU și îl va sprijini, inclusiv la nivel operațional, prin intermediul operației IRINI și al altor contribuții. Aceasta va explora un posibil sprijin suplimentar pentru punerea în aplicare a acordului de încetare a focului și va sprijini procesul constituțional și electoral al țării, precum și stabilizarea sa pe termen lung. În cadrul căutării de soluții la crizele din regiune, UE va continua să sprijine eforturile Organizației Națiunilor Unite (ONU) și să colaboreze cu actorii și organizațiile regionale, în special Liga Statelor Arabe (LSA), Uniunea Africană (UA) și grupările subregionale relevante 34 . În estul Mării Mediterane, UE va sprijini dialogul pașnic bazat pe dreptul internațional, inclusiv prin intermediul unei conferințe multilaterale care ar putea aborda aspectele cu privire la care sunt necesare soluții multilaterale. UE și partenerii din vecinătatea sudică ar trebui să se implice în mod constructiv pentru a proteja, totodată, stabilitatea și securitatea în întreaga regiune.

Sistemul multilateral se confruntă cu provocări semnificative într-un moment în care majoritatea problemelor necesită soluții multilaterale. UE și partenerii săi din vecinătatea sudică împărtășesc interesul comun de a sprijini un sistem multilateral revitalizat bazat pe norme, în centrul căruia se află ONU. Ar trebui să colaborăm și să consolidăm cooperarea în cadrul forurilor multilaterale, în special cu privire la pace și securitate, la chestiuni mondiale și la consolidarea comerțului bazat pe norme, a statului de drept, a drepturilor omului, a protecției copilului și a bunei guvernanțe, precum și cu privire la Agenda privind femeile, pacea și securitatea (FPS) și la Agenda privind tineretul, pacea și securitatea (TPS) ale ONU.

Amenințările majore la adresa securității, cum ar fi terorismul, amenințările hibride, criminalitatea informatică și criminalitatea organizată, inclusiv comerțul ilegal cu arme de foc, traficul de droguri și spălarea de bani constituie provocări majore care pot fi abordate numai prin eforturi comune.

Terorismul și finanțarea acestuia, radicalizarea, extremismul violent și fenomenul luptătorilor teroriști străini afectează ambele maluri ale Mediteranei și sunt adesea interconectate. Atacurile recente au evidențiat necesitatea de a aprofunda dialogurile noastre strategice la nivel înalt privind combaterea terorismului. Pe baza cooperării existente, în special în ceea ce privește asigurarea respectării legii, trebuie să ne intensificăm eforturile în materie de prevenire a radicalizării, inclusiv aprofundarea dialogurilor interreligioase și interculturale, precum și să ne consolidăm capacitățile de combatere a extremismului violent și a recrutării online, de prevenire a diseminării conținutului cu caracter terorist online și de combatere a traficului ilegal de bunuri de patrimoniu cultural. Cooperarea internațională rămâne esențială, iar UE este pregătită să își sporească asistența tehnică, inclusiv în ceea ce privește deficiențele în materie de combatere a spălării banilor/combatere a finanțării terorismului, precum și prin intermediul rețelei sale de experți detașați în delegații-cheie din regiune.

Digitalizarea oferă oportunități semnificative, însă, de asemenea, deschide calea către noi amenințări, inclusiv o vulnerabilitate sporită a infrastructurii critice (de exemplu, energie, transport, servicii bancare și sănătate). Trebuie să colaborăm pentru a consolida reziliența cibernetică, inclusiv împotriva dezinformării și a operațiunilor de influențare, să facem schimb de bune practici, să formăm experți în securitate cibernetică și să explorăm posibilitățile oferite de instrumente inovatoare în scopul aplicării legii, cu respectarea deplină a drepturilor omului și a libertăților civile. În acest scop, trebuie să ne unim eforturile pentru a consolida cooperarea împotriva amenințărilor cibernetice și pentru a utiliza pe deplin cadrele internaționale existente, cum ar fi Convenția de la Budapesta a Consiliului Europei.

În conformitate cu concluziile Consiliului din 2021 privind diplomația în domeniul climei și al energiei, UE va consolida și va integra lucrările privind legătura dintre climă, securitate și apărare, inclusiv prin intensificarea acțiunilor privind adaptarea la schimbările climatice și reducerea riscului de dezastre, precum și prin colaborarea cu ONU și cu organizațiile regionale.

Propunem, de asemenea, utilizarea instrumentelor identificate în Strategia UE privind o uniune a securității 35 pentru a consolida capacitatea autorităților de aplicare a legii, a autorităților judiciare și a autorităților civile, precum și cooperarea dintre acestea. În plus, cooperarea privind atenuarea riscurilor chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN), precum și privind protecția civilă și gestionarea riscurilor de dezastre ar trebui consolidată în continuare. 

Ar trebui consolidate cooperarea în materie de aplicare a legii și cooperarea judiciară între UE și țările partenere, inclusiv cu asistența agențiilor relevante ale UE (Europol, CEPOL, Frontex, Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie, Eurojust), inclusiv prin negocierea acordurilor de cooperare dintre UE și țările din vecinătatea sudică. În acest scop, UE colaborează cu partenerii din vecinătatea sudică pentru a se asigura că sistemele lor de aplicare a legii și judiciare respectă standarde înalte de protecție a datelor și drepturile omului.

Este necesară o mai bună cooperare judiciară în materie civilă pentru a îmbunătăți executarea contractelor și pentru a aborda aspecte precum răpirile transfrontaliere de copii, protecția copilului și obligațiile de întreținere. Aderarea la convențiile de la Haga de drept internațional privat 36  și punerea corectă în aplicare a acestora ar trebui să fie o prioritate în regiune.

UE propune dezvoltarea în continuare a parteneriatului său în materie de securitate cu țările învecinate, precum și consolidarea cooperării operaționale, inclusiv în ceea ce privește securitatea maritimă și cooperarea în materie de pază de coastă. Astfel de parteneriate ar trebui să fie adaptate, să corespundă nevoilor respective și să beneficieze de sprijin politic la nivel înalt pentru a garanta rezultate concrete. Cooperarea cu organizațiile regionale și internaționale este, de asemenea, vitală, inclusiv cooperarea cu NATO în cadrul declarațiilor comune de la Varșovia și Bruxelles 37 .

4.Migrația și mobilitatea 

Migrația este un fenomen global care necesită răspunsuri comune, solidaritate și partajarea responsabilității la nivel mondial. Nicio țară nu poate să gestioneze în mod eficace migrația, inclusiv să abordeze provocările legate de migrația neregulamentară, pe cont propriu. Noul pact al UE privind migrația și azilul vizează o schimbare radicală în colaborarea noastră cu partenerii noștri internaționali. Acesta se axează pe parteneriate cuprinzătoare, adaptate, echilibrate și reciproc avantajoase. Obiectivul final este de a se asigura că migrația are loc numai în condiții de siguranță și regulamentare, prevenindu-se călătoriile periculoase și evitându-se pierderea de vieți omenești, prin combaterea introducerii ilegale de migranți și prin consolidarea cooperării în materie de guvernanță a migrației, oferind, în același timp, protecție internațională celor care au nevoie de aceasta. Țările ar trebui să aibă posibilitatea de a asigura un viitor economic și social stabil și previzibil, care să ofere oportunități reale, în special pentru tinerii lor. UE va acționa în mod activ pentru a aborda cauzele profunde ale migrației neregulamentare și ale strămutării forțate, prin soluționarea conflictelor și prin abordarea provocărilor socioeconomice exacerbate de pandemia de COVID-19.

Noul pact privind migrația și azilul oferă o bază consolidată pentru a obține un răspuns durabil și pe termen lung în ceea ce privește gestionarea migrației și a azilului.

Parteneriatele noastre consolidate privind migrația cuprind toate aspectele diferite ale migrației și azilului, ținând seama de interesele UE și ale țărilor partenere. În același timp, acestea vor fi integrate în diferitele componente ale cooperării noastre – politice, de securitate și economice.

Fiecare țară se confruntă cu situații specifice și se bucură de propriile oportunități. Nu există o „soluție universală”, ci sunt necesare soluții adaptate. Acest lucru se reflectă și va continua să se reflecte în parteneriatele cuprinzătoare ale UE cu fiecare țară, în conformitate cu noul pact privind migrația și azilul.

UE va continua să ofere protecție celor care au nevoie de aceasta și să sprijine țările-gazdă, recunoscând faptul că mai multe țări din sudul Mediteranei găzduiesc un număr substanțial de refugiați și migranți.

Migrația neregulamentară generează provocări atât pentru regiune, cât și pentru UE, inclusiv prin consolidarea puterii economice și a influenței destabilizatoare a rețelelor infracționale. Soluția constă în abordarea în comun a introducerii ilegale de migranți. În acest sens, UE și țările partenere își vor intensifica în mod semnificativ eforturile comune în materie de combatere a traficului și a rețelelor infracționale din spatele introducerii ilegale de migranți și al traficului de persoane 39 . Consolidarea guvernanței în materie de migrație și azil, inclusiv a capacității de gestionare a frontierelor, este un element esențial. UE este pregătită să ofere sprijin în funcție de nevoile partenerilor.

Intensificarea cooperării în materie de returnare, readmisie și reintegrare durabilă, precum și eficientizarea returnărilor sunt elemente importante ale acestor parteneriate. Pentru a sprijini aceste parteneriate, UE va mobiliza toate politicile, mijloacele și instrumentele relevante de care dispune ca parte a unei abordări cuprinzătoare. Având în vedere importanța returnărilor voluntare, Comisia va adopta o strategie privind returnarea voluntară și reintegrarea și va stabili noi abordări în ceea ce privește conceperea, promovarea și punerea în aplicare a programelor de returnare voluntară asistată și de reintegrare.

UE s-a angajat, de asemenea, să sprijine migrația legală și mobilitatea cu partenerii noștri, în conformitate cu competențele sale și cele ale statelor sale membre. Relocarea este importantă pentru a oferi protecție celor mai vulnerabili refugiați. Parteneriatele pentru atragerea de talente în vederea promovării migrației legale și a mobilității cu partenerii relevanți din vecinătatea sudică vor fi parte integrantă din cooperarea noastră, ținând seama de riscurile pe care le prezintă migrația creierelor.

Cooperarea la nivel regional și multilateral ar trebui explorată în continuare, inclusiv prin cooperarea tripartită și sud-sud, deoarece unii parteneri din sudul Mediteranei sunt țări de origine, de tranzit și de destinație. La nivel regional, va fi încurajată cooperarea în cadrul Planului de acțiune comun de la Valletta 40 și al Proceselor de la Khartoum 41 și Rabat 42 , incluzând o „abordare globală a întregii rute”. În acest context, ar trebui consolidată cooperarea trilaterală cu ONU, precum și cu actorii regionali, inclusiv prin valorificarea experienței de succes a Grupului operativ trilateral UA-UE-ONU din Libia.

Comisia și Înaltul Reprezentant propun utilizarea tuturor instrumentelor aflate la dispoziția UE, inclusiv a agențiilor UE, a IVCDCI 43 și a instrumentelor interne relevante pentru a oferi sprijin operațional și financiar în domeniul migrației și al mobilității.

5.Tranziția verde: reziliența la schimbările climatice, energia și mediul

Vecinătatea sudică este unul dintre punctele nevralgice ale lumii în ceea ce privește schimbările climatice și degradarea mediului. În același timp, regiunea mediteraneeană găzduiește unele dintre cele mai bune resurse solare și eoliene din lume, oferind oportunități fără precedent în materie de cooperare în domeniul energiei curate, producția de hidrogen fiind o nouă prioritate strategică. Punerea în aplicare integrală a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, a Acordului de la Paris și a obiectivelor în materie de biodiversitate convenite la nivel internațional va fi esențială pentru a ajuta regiunea să se pregătească mai bine pentru viitoarele șocuri sistemice. Pactul verde european reprezintă o oportunitate unică de cooperare cu privire la prioritățile strategice. Consolidarea cuprinzătoare a rezilienței în materie de mediu, energie și schimbări climatice poate contribui la atenuarea riscurilor la adresa vieților omenești și a mijloacelor de subzistență și la promovarea dezvoltării durabile, a creării de locuri de muncă și a tranziției către sectoare cu valoare ridicată.

Creșterea verde și politicile climatice

UE și partenerii săi vor colabora pentru a-și spori nivelul de ambiție în materie de climă și pentru a-și raționaliza obiectivele, realizând trecerea la creșterea verde și dezvoltând sau consolidând măsuri coerente, realizabile și măsurabile legate de politicile climatice, în conformitate cu contribuțiile stabilite la nivel național ale partenerilor în temeiul Acordului de la Paris, cu planurile naționale de adaptare și cu dimensiunea externă a Pactului verde european. Se va pune accentul pe (i) guvernanța în domeniul climei și al mediului, legătura acesteia cu finanțele publice și inițiativele fiscale, precum și monitorizarea obiectivelor; (ii) sprijinirea inițiativelor de stabilire a prețurilor carbonului; (iii) capacitatea administrativă și asistența tehnică specifică pentru punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației, atât la nivel central, cât și local și (iv) educația și sensibilizarea, atât în sectorul privat, cât și în rândul populației în general, ca agenți ai schimbării. Serviciile și datele programului Copernicus de observare a Pământului sprijină politicile de creștere verde și de monitorizare a climei. Cooperarea ar putea de asemenea să promoveze punerea în aplicare a unor planuri de mobilitate urbană durabilă în orașele din regiune, dezvoltând soluții verzi de transport multimodal. Acest efort va necesita un dialog strategic coordonat și consolidat 44  cu toate părțile interesate implicate, inclusiv cu sectorul privat și cu societatea civilă, inclusiv la nivel local. Creșterea capacităților de adaptare la schimbările climatice și reducerea riscului de dezastre reprezintă o prioritate în regiune. Se va pune accentul pe (i) sprijinirea rezilienței la schimbările climatice, (ii) investițiile reziliente la schimbările climatice, (iii) investițiile în măsuri preventive și (iv) soluțiile bazate pe natură și capacitățile de gestionare a riscurilor.

Un angajament strategic împreună cu instituțiile financiare internaționale și sectorul privat va sprijini dezvoltarea unui sistem financiar care să susțină creșterea durabilă. În plus, va fi încurajată participarea autorităților publice responsabile cu elaborarea politicilor de finanțare durabilă în țările partenere, în special prin intermediul forurilor internaționale, cum ar fi platforma internațională pentru finanțarea durabilă (IPSF) 45 . UE și alte țări membre ale IPSF fac schimb de bune practici și își coordonează eforturile de investiții durabile din punctul de vedere al mediului, cum ar fi taxonomiile verzi, prezentările de informații în materie de mediu și climă, precum și standardele și etichetele pentru produsele financiare verzi (inclusiv obligațiunile verzi).

Tranziția energetică și securitatea energetică

Europa și regiunea mediteraneeană au interese energetice interdependente, complementare și convergente, bazate pe prioritățile legate de tranziția verde și echitabilă și de securitatea energetică.

Cooperarea viitoare va trebui să fie adaptată la situația și nevoile diverse ale partenerilor și să se concentreze pe anumite obiective prioritare: (i) utilizarea masivă a energiei din surse regenerabile și a producției de hidrogen curat, contribuind la aspirația de a avea electrolizoare cu o capacitate de 40 GW în vecinătatea UE până în 2030; (ii) o mai bună interconectare a sistemelor de energie electrică 46 ; (iii) eforturi și măsuri în materie de eficiență energetică, cu accent pe clădiri și aparate; (iv) politici de abordare a emisiilor fugitive de metan generate de producția, transportul și utilizarea combustibililor fosili, în conformitate cu cadrul stabilit în strategia UE privind metanul.

Utilizarea eficientă a resurselor, combaterea poluării și biodiversitatea

Având în vedere tendințele în materie de urbanizare, pierderea biodiversității, inclusiv defrișările și degradarea terenurilor, pierderea și fragmentarea habitatelor, creșterea poluării marine și terestre, precum și impactul schimbărilor climatice asupra resurselor, în special asupra accesului la apă, propunem să ne axăm pe măsuri de protejare și refacere a biodiversității, atât marine, cât și terestre, animale și vegetale, precum și pe gestionarea durabilă a apei, inclusiv tratarea apelor reziduale, reutilizarea apei și gestionarea eficace a apei.

Nivelurile de poluare atmosferică reprezintă o problemă larg răspândită în întreaga regiune, în special în zonele costiere dens urbanizate în care se observă concentrații de emisii atmosferice din industrie și transport și depuneri ale acestora în mare. Acest lucru are un impact semnificativ asupra sănătății, mediului și activităților economice legate de mare, inclusiv a pescuitului și a turismului.

Măsurile de sprijin vor include activități de sensibilizare și de educare pentru prevenirea eliminării nereglementate a deșeurilor, promovarea consumului și a producției durabile, dezvoltarea unor instalații moderne care să asigure reciclarea și eliminarea deșeurilor în condiții de siguranță, precum și reformarea cadrelor legislative, fiscale și instituționale pentru a reduce diferitele tipuri de poluare și planificarea și gestionarea durabilă a utilizării terenurilor. UE va continua să colaboreze cu țările din regiune, în contextul Convenției de la Barcelona, în ceea ce privește luarea de măsuri pentru reducerea nivelurilor de emisii generate în special de transportul maritim, în vederea declarării Mării Mediterane drept zonă de control al emisiilor.

Sisteme alimentare durabile

Va fi consolidată cooperarea în vederea tranziției către sisteme alimentare durabile, inclusiv gestionarea durabilă a agriculturii, pescuitului și conservării factorilor naturali de producție în vederea consolidării securității alimentare. Aceasta poate include furnizarea de expertiză tehnică pentru formularea politicilor legate de agricultură și economia albastră, sprijinirea practicilor agroecologice și promovarea conceptelor de agricultură și acvacultură inteligente. Ar trebui consolidat sprijinul pentru integrarea regională a piețelor în cadrul AfCFTA și al Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM) 47  în sectoarele pescuitului și acvaculturii, inclusiv cu privire la dezvoltarea lanțurilor valorice alimentare la nivel continental.

Punerea în aplicare

UE va utiliza toate instrumentele pe care le deține pentru a asigura punerea în aplicare eficientă, eficace, rapidă și adaptată a noii agende pentru Mediterana. Aceasta va ține seama de diversitatea, interesele și nevoile regiunii. Dialogul strategic cu toate părțile interesate relevante va rămâne piatra de temelie a cooperării. Se va acorda o atenție deosebită nivelului local pentru a se asigura că impactul cooperării este distribuit în mod adecvat din punct de vedere geografic.

Dialogul continuu și orientat spre viitor dintre UE și partenerii săi va asigura un parteneriat reciproc avantajos și asumarea în comun a responsabilității, ținând seama de dinamica socială și de impactul provocărilor și al reformelor. Vom depune eforturi pentru punerea în aplicare a unor pachete și platforme personalizate și integrate destinate cooperării multisectoriale, comerțului și investițiilor, care să constituie un răspuns credibil la nevoile partenerilor și ale UE. Nivelul sprijinului financiar din partea UE va fi proporțional cu ambițiile și angajamentul fiecărui partener față de valorile comune, agenda reformelor, inclusiv în ceea ce privește guvernanța, și punerea lor în aplicare.

Un dialog politic consolidat în mod semnificativ va contribui la construirea unei înțelegeri comune cu partenerii din vecinătatea sudică. În acest sens, propunem organizarea de reuniuni periodice la nivelul miniștrilor de externe și al celor responsabili cu diferite sectoare, precum și al înalților funcționari; ar putea fi convocate reuniuni ale șefilor de stat și de guvern doar atunci când este necesar. Coordonarea consolidată se va traduce printr-o mai bună aliniere a pozițiilor la nivel bilateral și multilateral.

Vor continua eforturile de consolidare a cooperării regionale, subregionale și interregionale. Rolul Uniunii pentru Mediterana rămâne indispensabil. În plus, cooperarea subregională s-a adaptat la particularitățile diferitelor subregiuni ale regiunii mediteraneene și nu numai. Totodată, abordările eficace vor necesita o cooperare mai amplă cu țările și regiunile învecinate. Prin urmare, dimensiunea interregională este importantă. Trebuie să intensificăm cooperarea dintre Africa de Nord și Africa Subsahariană, inclusiv în cadrul unei cooperări trilaterale cu UE. De asemenea, este necesar să se consolideze coerența dintre acțiunile UE cu partenerii nord-africani și cele cu restul continentului african. În mod similar, cooperarea interregională cu regiunile Golfului și Mării Roșii este importantă. Cooperarea sporită cu actorii și organizațiile regionale, în special Liga Statelor Arabe, Uniunea Africană și grupările subregionale relevante va fi esențială. Ar trebui explorate inițiative pragmatice bazate pe o geometrie variabilă pentru a-i sprijini pe cei care doresc să meargă mai departe în ceea ce privește cooperarea privind mărfurile comune mediteraneene. Ne vom intensifica eforturile diplomatice în domeniul climei și al energiei atât la nivel bilateral, cât și la nivel regional.

IVCDCI și FEDD+ vor fi principalele instrumente pentru cooperarea dintre UE și țările partenere. Toate acțiunile vor respecta principiul „politicile sunt prioritare”. UE va promova pe teren inițiativele privind programarea în comun și inițiativele „Echipa Europa”, pe baza experienței de succes în cadrul răspunsului global la pandemia de COVID-19. UE va încuraja statele sale membre, agențiile europene din domeniul dezvoltării și instituțiile de finanțare, precum și alți donatori, să elaboreze în comun, împreună cu țările partenere, abordări coerente și complementare pentru prioritățile sectoriale. Viitoarea arhitectură financiară europeană pentru dezvoltare va contribui, de asemenea, la maximizarea eforturilor UE.

Noua agendă pentru Mediterana va contribui la pregătirea cadrelor politice bilaterale convenite de comun acord cu partenerii 49  și la programarea multianuală în cadrul IVCDCI pentru perioada 2021-2027, pe baza consultărilor cu țările partenere și cu alte părți interesate relevante. Învățămintele desprinse din programele anterioare din cadrul politicii de vecinătate vor contribui la orientarea acțiunilor viitoare. Delegațiile UE vor avea un rol esențial în facilitarea acestui proces.

Fondul european pentru dezvoltare durabilă Plus (FEDD+) din cadrul IVCDCI și arhitectura sa financiară inovatoare vor permite atragerea investițiilor din sectorul privat, în cooperare cu Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), băncile de dezvoltare ale statelor membre și instituțiile financiare internaționale.

În plus, integrarea și schimburile între cele două maluri ale Mediteranei vor fi consolidate prin încurajarea și facilitarea în continuare a participării partenerilor la programele UE în perioada 2021-2027.

De asemenea, UE își va consolida comunicările strategice pentru a crește gradul de sensibilizare cu privire la acțiunile întreprinse în cadrul noii agende pentru Mediterana. Comisia și Înaltul Reprezentant vor colabora cu partenerii noștri pentru instituirea unor cadre mai solide și mai favorabile libertății de exprimare, precum și pentru sprijinirea mediilor informaționale sănătoase. Punerea în aplicare a măsurilor pentru combaterea dezinformării și a informării eronate va rămâne un aspect esențial al acestei abordări 50 . UE și partenerii săi ar trebui, de asemenea, să asigure o vizibilitate adecvată a angajamentului nostru politic și a acțiunilor noastre de cooperare pe teren, inclusiv prin inițiative de sensibilizare și diplomație publică.

(1)

     Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Libia, Maroc, Palestina, Siria și Tunisia. Denumirea „Palestina” nu va fi interpretată ca fiind o recunoaștere a statului Palestina și nu aduce atingere poziției fiecărui stat membru în parte pe această temă.

(2)

     PIB-ul mediu pe cap de locuitor reprezintă mai puțin de o optime din cel al UE, conform  ediției Eurostat 2020 a statisticilor privind țările din cadrul politicii europene de vecinătate .

(3)

     Asigurând doar 5,9 % din exporturile către regiune, comerțul intraregional reprezintă doar o fracțiune din comerțul total al acestor țări - https://ec.europa.eu/trade/policy/countries-and-regions/regions/euro-mediterranean-partnership/

(4)

     Potrivit primului raport de evaluare a bazinului mediteraneean al experților mediteraneeni privind schimbările climatice și de mediu, regiunea se încălzește cu 20 % mai rapid decât restul lumii.

(5)

      Rezoluția ONU 70/1 „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare

durabilă .

(6)

     „Pactul ecologic european”  [COM (2019) 640]

(7)

     Sub rezerva adoptării finale a Proiectului de regulament de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională.

(8)

     „O strategie pentru hidrogen: pentru o Europă neutră climatic” [COM(2020) 301].

(9)

     „Un nou Pact privind migrația și azilul”  COM (2020) 609.

(10)

     În spiritul abordării „Africa în ansamblu” și în conformitate cu Comunicarea comună „Către o strategie cuprinzătoare cu Africa”  [ JOIN (2020) 4]

(11)

     Un pachet de sprijin în valoare de peste 2,3 miliarde EUR pentru vecinătatea sudică a fost mobilizat în cadrul bugetului UE în urma pandemiei de COVID-19.

(12)

     „Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 2020-2024” [JOIN (2020) 5] .

(13)

     Articolul 17 din Regulamentul privind IVCDCI.

(14)

     Cooperarea dintre EPPO și partenerii din vecinătatea sudică ar trebui facilitată, de asemenea, prin încheierea unor acorduri de lucru.

(15)

   „Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen (GAP) III” [JOIN (2020) 17].

(16)

     inclusiv pe criterii de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală.

(17)

     Măsurile de limitare a răspândirii virusului care restricționează transportul și activitatea economică au avut vaste repercusiuni și au accentuat inegalitățile, în special în rândul tinerilor și al persoanelor celor mai vulnerabile, ducând la o creștere a șomajului și la o diminuare a creșterii economice, a fluxurilor comerciale, a investițiilor străine directe și a remiterilor de bani. Costul pandemiei asupra finanțelor publice a subminat eforturile de consolidare bugetară și a exercitat presiuni asupra sistemelor de protecție socială.

(18)

Vecinătatea sudică reprezintă aproape 25 % din portofoliul actual de sprijin bugetar al UE la nivel mondial.

(19)

     Definită în general ca marja bugetară care permite unui guvern să furnizeze resurse în scopuri publice fără a submina sustenabilitatea fiscală.

(20)

     Conform  raportului „Doing Business” al Băncii Mondiale din 2019 , media regională în regiunea Orientului Mijlociu și a Africii de Nord este de 58,30 din 100 (locul 112).

(21)

     Dialogul strategic privind reformele sprijinite prin contracte de sprijin pentru performanțele reformelor sectoriale va permite atenuarea riscurilor inerente sprijinului financiar din partea UE și va urmări sinergii cu instrumente complementare, cum ar fi finanțarea mixtă și investițiile.

(22)

     Eforturile vor ține seama de declarația ministerială a UpM privind economia albastră durabilă (2 februarie 2021) și de activitățile puse în aplicare în cadrul Inițiativei UE pentru dezvoltarea durabilă a economiei albastre în Mediterana de Vest (Inițiativa WESTMed)  https://ufmsecretariat.org/wp-content/uploads/2021/02/Declaration-UfM-Blue-Economy-EN-1.pdf  

(23)

     Aceste ecosisteme cuprind toți actorii care își desfășoară activitatea într-un lanț valoric: de la cele mai mici întreprinderi nou-înființate până la cele mai mari întreprinderi, de la mediul academic până la cel de cercetare, de la prestatorii de servicii până la furnizori.

(24)

     „O nouă Strategie industrială pentru Europa”  [COM (2020) 102] .

(25)

     IMM-urile din regiune contribuie cu peste două treimi din totalul locurilor de muncă formale.

(26)

     Programul Orizont Europa va continua să sprijine colaborarea internațională dintre cercetători și întreprinderi în UE și în restul lumii, inclusiv în cadrul diplomației științifice.

(27)

     „Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă”  [COM (2020) 789] .

(28)

      Declarația ministerială  a miniștrilor muncii și ocupării forței de muncă din cadrul UpM, Cascais, aprilie 2019.

(29)

     Potrivit estimărilor OIM, 17 milioane de locuri de muncă cu normă întreagă au fost pierdute în al doilea trimestru al anului 2020, comparativ cu ultimul trimestru al anului 2019.

(30)

     Recomandarea OIM nr. 204 privind tranziția de la economia informală la cea formală descrie „economia informală” ca făcând referire la toate activitățile economice ale lucrătorilor și unităților economice care – în virtutea legislației sau în practică – nu sunt acoperite sau sunt insuficient acoperite de acorduri oficiale.

(31)

      Inițiativa fiscală de la Addis Abeba (ATI) este un parteneriat multilateral care vizează consolidarea mobilizării veniturilor interne (domestic revenue mobilisation - DRM) în țările partenere.

(32)

     „O strategie pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală” [COM(2020) 103] .

(33)

     „Implementarea rețelelor 5G în condiții de siguranță în UE - Punerea în aplicare a setului de instrumente al UE”  [COM(2020)50] . În comunicarea privind setul de instrumente al UE pentru securitatea rețelelor 5G, UE se angajează să pună în aplicare principiile setului de instrumente, menite să asigure instalarea în condiții de siguranță a infrastructurii de bandă largă, nu numai în UE, ci și în toate proiectele externe care utilizează fonduri UE, inclusiv prin intermediul instituțiilor financiare internaționale, cum ar fi BEI.

(34)

     În acest sens, UE se poate baza pe parteneriatul UE-ONU în materie de gestionare a crizelor, pe dialogul și cooperarea sa cu LSA, precum și pe parteneriatul ONU-UE-UA și poate coopera în conformitate cu Memorandumul de înțelegere UE-UA privind pacea, securitatea și guvernanța. 

(35)

     „Strategia UE privind o uniune a securității”  [COM(2020) 605] .

(36)

      https://www.hcch.net/en/home/  

(37)

      https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_133163.htm   https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_156626.htm  

(38)

      PPRD Sud III – Prevenirea, pregătirea și răspunsul la dezastrele naturale și provocate de om în țările partenere din Orientul Mijlociu și Africa de Nord”.

(39)

     În cadrul Conferinței privind combaterea introducerii ilegale de migranți din 13 iulie 2020, găzduită de Italia, la care au participat reprezentanți ai UE și ai principalilor parteneri africani, partenerii s-au angajat să combată în comun introducerea ilegală de migranți.

(40)

     https://www.jvapfollowup.org/jvap/

(41)

     https://www.khartoumprocess.net/

(42)

     https://www.rabat-process.org/fr/

(43)

     IVCDCI include un obiectiv de 10 % pentru acțiunile legate de migrație.

(44)

     De exemplu, platforma regională a Uniunii pentru Mediterana în domeniul cercetării și inovării, care a identificat schimbările climatice și energiile regenerabile drept priorități principale pentru cooperare în anii următori.

(45)

      Platforma internațională pentru finanțarea durabilă .

(46)

      Planul general mediteraneean 2020 privind interconexiunile electrice identifică 15 proiecte de interconectare potențiale și evaluează costurile și beneficiile acestora.

(47)

     http://www.fao.org/gfcm/about/en/

(48)

     Strategia „De la fermă la consumator”  [COM(2020) 381] .

(49)

     Documentele comune, prioritățile parteneriatului sau alte documente echivalente sunt documente care stabilesc agendele de reformă politică și economică convenite de comun acord și instrumentele de punere în aplicare aferente. Documentele comune vor continua să încadreze asistența externă în cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027.

(50)

     Pe baza  planului de acțiune comun împotriva dezinformării  (5 decembrie 2018), a  Planului de acțiune pentru democrația europeană   (COM/2020/790) și a experienței din urma pandemiei de COVID-19, eforturile de comunicare strategică ale UE se vor întemeia pe valorile și principiile europene.