COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 25.3.2020

JOIN(2020) 5 final

COMUNICARE COMUNĂ CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIU

Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 2020-2024

1.Introducere

Uniunea Europeană (UE) este întemeiată pe un angajament ferm de a promova și a proteja drepturile omului, democrația și statul de drept. Aceste aspecte se situează în centrul activităților sale, atât pe plan intern, cât și în relațiile sale cu alte țări și regiuni. În conformitate cu Agenda strategică 2019-2024 adoptată de Consiliul European și cu orientările politice pentru perioada 2019-2024 adresate Comisiei Europene, UE are un interes strategic în promovarea rolului său de lider mondial în ceea ce privește drepturile omului și democrația, cu scopul de a aduce beneficii concrete oamenilor din întreaga lume. S-au realizat deja multe progrese în această privință. De la adoptarea, în 2012 1 , a cadrului strategic al UE privind drepturile omului și democrația, de la primele două planuri de acțiune ale UE privind drepturile omului și democrația (pentru perioadele 2012-2014 și 2015-2019) 2 , de la numirea primului reprezentant special al UE (RSUE) pentru drepturile omului în 2012 și de la concluziile Consiliului privind democrația din 2019 3 , UE a devenit mai coordonată, mai activă, mai vizibilă și mai eficace în implicarea și în colaborarea sa în și cu țările terțe, dar și mai puternic angajată la nivel multilateral.

Într-un peisaj geopolitic aflat în schimbare, UE și-a menținut poziția fermă de apărător puternic al drepturilor omului și al democrației. Noile rivalități geopolitice nu fac decât să îi sublinieze rolul de partener de încredere și stabil și de campion al ordinii multilaterale bazate pe norme. Per ansamblu, situația la nivel mondial în materie de drepturi ale omului și democrație are lumini și umbre: deși au existat progrese semnificative, trebuie să se abordeze problema reprimării universalității și a indivizibilității drepturilor omului și cea a regresului în privința democrației. Din punct de vedere tehnologic, ne îndreptăm către o nouă paradigmă, în care capacitățile umane sunt sporite tot mai mult prin utilizarea mașinilor. Noile tehnologii [în special, inteligența artificială (IA)] sunt în prim plan, prezentând atât oportunități, cât și amenințări. În același timp, drepturile omului sunt tot mai interconectate cu provocările mondiale în materie de mediu, cum ar fi schimbările climatice. Prin urmare, a sosit momentul ca UE să prezinte o nouă agendă geopolitică privind drepturile omului și democrația.

Este important ca, pe baza Planului de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația pentru perioada 2015-2019, să transpunem angajamentul de lungă durată al UE în favoarea drepturilor omului și a democrației într-o agendă operațională reînnoită. Scopul prezentei comunicări este de a propune un nou plan de acțiune pentru drepturile omului și democrație. Prezenta comunicare, ce stabilește ambiții și priorități pentru următorii 5 ani în acest domeniu al relațiilor externe, va contribui la realizarea unei Europe mai puternice pe plan mondial. Planul de acțiune este unic prin faptul că este singurul instrument de acest fel care vizează promovarea unei agende bazate pe valori pe scena mondială.

În paralel cu prezenta comunicare, Comisia și Înaltul Reprezentant fac o propunere comună către Consiliu, în temeiul articolului 22 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), și anume ca acesta să facă o recomandare Consiliului European de a lua o decizie de adoptare a comunicării și a planului de acțiune ca decizie a Consiliului European privind interesele și obiectivele strategice ale Uniunii, în sensul articolului 22 alineatul (1) din TUE. O astfel de decizie a Consiliului European ar permite Consiliului să adopte acțiuni specifice de punere în aplicare a planului de acțiune în temeiul articolului 31 alineatul (2) din TUE.

2.Provocări tot mai mari în ceea ce privește drepturile omului și democrația: un apel privind asumarea rolului de lider de către UE

În ultimii ani, UE a acționat mai strategic și și-a folosit cu mai multă eficacitate greutatea politică și setul de instrumente privind drepturile omului pentru a combate încălcările drepturilor omului și a promova societățile democratice, reziliente și pașnice. A contribuit la realizarea de progrese semnificative în țările și regiunile în care drepturile omului au fost supuse tensiunii, prin implicare și investiții inovatoare în drepturile economice și sociale și prin acordarea de sprijin politic și financiar puternic pentru protejarea și capacitarea apărătorilor drepturilor omului, a societății civile și a actorilor media. În cadrul forumurilor Organizației Națiunilor Unite (ONU) pentru drepturile omului, UE a jucat un rol principal în promovarea rezoluțiilor specifice unei țări și a inițiativelor tematice prin crearea de coaliții transregionale privind anumite subiecte, de exemplu cu Organizația de Cooperare Islamică. Inițiativa transregională „Povești de succes din domeniul drepturilor omului” a plasat UE în prima linie a eforturilor de susținere a drepturilor omului prin promovarea exemplelor de reușită.

Cu toate acestea, persistă provocări larg răspândite. Drepturile omului și democrația sunt supuse unor puternice presiuni în multe țări din întreaga lume. Libertățile fundamentale, precum libertatea de exprimare sau de întrunire și libertatea presei sunt amenințate tot mai mult. Impactul eforturilor sistemice de a submina statul de drept, de a restrânge spațiul civic și politic și de a slăbi ordinea multilaterală bazată pe norme a fost exacerbat de retragerea unora dintre partenerii tradiționali ai UE din sfera promovării și apărării active ale drepturilor omului și ale valorilor democratice. Acest lucru este ilustrat de mai multe tendințe, inclusiv de:

·restrângerea spațiului destinat societății civile;

·slăbirea statului de drept;

·amenințările tot mai mari la adresa integrității alegerilor și a proceselor democratice;

·intensificarea intimidării jurnaliștilor și a amenințărilor la adresa presei independente;

·intensificarea violenței și a intimidării apărătorilor drepturilor omului (peste 2 600 de atacuri raportate în ultimii 3 ani);

·impunitatea larg răspândită pentru încălcarea drepturilor omului și atacuri la adresa rolului jucat de Curtea Penală Internațională;

·încălcări ale dreptului internațional umanitar în situațiile de conflicte armate, inclusiv în Siria, Yemen și Sudanul de Sud;

·opoziția crescândă față de drepturile femeilor și față de egalitatea de gen, precum și

·persistența cazurilor de încălcare a dreptului muncii, printre care se numără și munca copiilor.

Tranziția către era digitală aduce noi oportunități și provocări imediate. Tehnologiile digitale pot promova drepturile omului și democratizarea, facilitând participarea publicului, sporind răspunderea guvernamentală ca urmare a faptului că permit monitorizarea și documentarea încălcărilor și a abuzurilor, sprijinind activismul online emergent, sensibilizarea și accesul la educație și la informații și facilitând incluziunea economică și societală și accesul la servicii publice de calitate. Cu toate acestea, ele ar putea sprijini și anumite restricții abuzive și ilegale în ceea ce privește circulația și exprimarea. Platformele de comunicare socială sunt folosite pentru a canaliza dezinformarea și discursul de ură cu ținte bine orientate, care adesea încalcă dreptul la viață privată și subminează democrația și drepturile omului. Utilizarea necorespunzătoare a noilor tehnologii, inclusiv a inteligenței artificiale (IA), prezintă un risc de intensificare a monitorizării, a controlului și a represiunii. În unele țări, supravegherea în masă a cetățenilor este o realitate. Se pot folosi date și algoritmi pentru a discrimina, în cunoștință sau în necunoștință de cauză, anumite persoane și grupuri, consolidând prejudecățile societale.

Cealaltă tranziție-cheie este determinată de provocările globale în materie de mediu, cum ar fi degradarea mediului, poluarea și schimbările climatice. Legătura dintre aceste provocări și drepturile omului este din ce în ce mai clară. Tinerii își fac vocea auzită. Societatea civilă și apărătorii drepturilor omului axați pe probleme de mediu joacă un rol esențial, prin denunțarea încălcărilor drepturilor omului și solicitarea de acțiuni pentru protejarea planetei și a climei. Construirea unui viitor durabil din punctul de vedere al mediului este un obiectiv-cheie, care conectează liniile tradiționale între economie și securitate și între dimensiunile politicii interne și externe. Efectele negative ale degradării mediului și ale schimbărilor climatice amenință o serie de drepturi (la sănătate, hrană, apă, educație universală și chiar la viață) și pot multiplica problemele legate de acestea.

În același timp, conflictele s-au adâncit și au apărut noi pericole. Conflictele și instabilitatea amenință mijloacele de subzistență a milioane de oameni din întreaga lume, iar în prezent se înregistrează cel mai mare număr de persoane strămutate la nivel mondial. A investi în drepturile omului, în democrație și în statul de drept reprezintă cea mai bună modalitate de a evita ca societățile să se confrunte cu crize. Drepturile omului și democrația trebuie să fie plasate în fruntea eforturilor UE de prevenire a conflictelor și de soluționare a crizelor. Situațiile de criză reprezintă provocări deosebite la adresa exercitării și protecției efective a drepturilor omului și pun la încercare funcționarea democrațiilor noastre. Exemple precum pandemia de COVID-19 demonstrează nevoia imperativă de acțiune concertată și de solidaritate la nivel mondial.

Aceasta înseamnă o implicare timpurie pentru a combate încălcările drepturilor omului și pentru a sprijini democrația, inclusiv prin mediere și prevenirea violenței electorale. O atenție îndreptată din nou asupra drepturilor omului și a democrației va favoriza reziliența statului și a societății. Securitatea este mai bine protejată atunci când sunt garantate drepturile civile și politice, precum și cele economice, sociale și culturale. Nu există securitate durabilă dacă nu beneficiază toți de drepturile omului. Asigurarea asumării răspunderii și combaterea impunității joacă un rol esențial în această privință.

Agenda ONU pentru 2030 și obiectivele de dezvoltare durabilă sunt o oportunitate extraordinară pentru a asigura că angajamentul privind incluziunea contribuie la promovarea drepturilor omului și a democrației la nivel mondial. Angajamentul de „a nu lăsa pe nimeni în urmă” este un apel la consolidarea drepturilor omului de care beneficiază orice persoană, fără niciun fel de discriminare. Într-o perioadă în care inegalitatea este în creștere – diferențele economice reflectând-se pe plan politic și generând diviziuni sociale – provocarea este mai mare ca oricând.

3.Perspective de viitor: un nou plan de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația

Noul plan de acțiune va defini ambițiile UE și va identifica prioritățile de acțiune în jurul a cinci linii de acțiune interconectate și care se consolidează reciproc:

I.protejarea și capacitarea persoanelor;

II.construirea unor societăți reziliente, favorabile incluziunii și democratice;

III.promovarea unui sistem global pentru drepturile omului și democrație;

IV.noile tehnologii: valorificarea oportunităților și abordarea provocărilor, precum și

V.obținerea de rezultate lucrând împreună.

Aceste cinci linii de acțiune vor fi dezvoltate în noul plan de acțiune pentru a oferi o direcție strategică generală. Planul de acțiune va stabili cadrul pentru delegațiile și birourile UE, împreună cu ambasadele statelor membre, scopul fiind stabilirea unor măsuri operaționale specifice la nivel național, regional și multilateral, în funcție de circumstanțele locale și de specificul local.

Pentru realizarea acestor cinci noi linii de acțiune, UE va folosi o gamă largă de politici și de instrumente aflate la dispoziția sa pentru promovarea și apărarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept. Printre acestea se numără diplomația publică și campaniile de comunicare, declarațiile și comunicările UE, precum și rezoluțiile tematice și cele specifice unei țări în forumurile multilaterale pentru drepturile omului. Acestea mai includ instrumente de diplomație mai discrete, cum ar fi demersurile, dialogurile politice și dialogurile periodice privind drepturile omului, precum și dialogurile de politică sectorială. De-a lungul anilor, dialogurile privind drepturile omului stabilite cu tot mai multe țări s-au dovedit a fi un instrument-cheie pentru promovarea agendei UE privind drepturile omului, ca parte a relațiilor sale politice mai ample.

În această nouă lume, comunicarea cu privire la drepturile omului este de maximă importanță. Deși este la fel de necesar ca întotdeauna să se condamne cu fermitate încălcările drepturilor omului, este esențial să se promoveze un discurs pozitiv privind drepturile omului. Într-un mediu informațional polarizat, în care mijloacele de comunicare socială joacă un rol din ce în ce mai important, aceasta este o sarcină ce necesită eforturi consolidate.

Noul plan de acțiune va valorifica oportunitățile oferite de noul cadru financiar multianual (CFM), în special prin utilizarea unei mai mari flexibilități pentru a asigura coerența între cooperarea la nivel național și sprijinirea organizațiilor ce militează pentru drepturile omului și a organizațiilor societății civile. UE ar trebui să răspundă la îmbunătățirile sau deteriorările bruște ale drepturilor omului și democrației în ceea ce privește amploarea și echilibrarea sprijinului acordat instituțiilor guvernamentale și societății civile.

În mod esențial, planul de acțiune va încerca să îmbunătățească coerența și să înlăture barierele dintre domeniile de politică internă și externă. UE va intensifica eforturile de integrare a protecției drepturilor omului, democrației și statului de drept în toate domeniile de acțiune externă. De exemplu, se vor consolida sinergiile dintre politicile comerciale și cele privind drepturile omului, valorificând activitatea în contextul măsurilor UE referitoare la preferințele comerciale. Drepturile omului vor fi, de asemenea, integrate la nivelul politicilor interne, în special în domeniile prioritare din cadrul Pactului verde, cum ar fi mediul, precum și în domeniile migrației și securității, iar abordarea bazată pe drepturi în ceea ce privește dezvoltarea va fi extinsă și la alte domenii de politică externă.

UE va încerca să fie un actor mai rapid și mai eficace în domeniul drepturilor omului la nivel național, acolo unde contribuția sa este cea mai importantă. Noul plan de acțiune va avea în vedere capacitarea actorilor la fața locului. În acest context, șefii delegațiilor UE joacă un rol esențial în calitate de promotori și vectori ai drepturilor omului și ai democrației, iar acest rol va fi dezvoltat în continuare. Societatea civilă rămâne un partener-cheie pentru realizarea schimbărilor durabile și pentru monitorizarea și analizarea progreselor.

O punere în aplicare eficace a planului de acțiune va necesita o abordare mai integrată, inclusiv cu statele membre, asigurând îmbunătățirea coerenței și a impactului angajamentului UE la toate nivelurile și în cadrul tuturor instrumentelor și politicilor. În conformitate cu mandatul său, reprezentantul special al UE pentru drepturile omului va rămâne un actor politic-cheie și va juca un rol central în ghidarea punerii în aplicare dinamice a planului de acțiune, în vederea obținerii unor progrese durabile.

(1)

  https://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/131181.pdf  

(2)

  https://eeas.europa.eu/sites/eeas/files/eu_action_plan_on_human_rights_and_democracy_en_0.pdf  

(3)

  https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-12836-2019-INIT/ro/pdf .

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 25.3.2020

JOIN(2020) 5 final

ANEXE

la

COMUNICAREA COMUNĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 2020-2024

I.Protejarea și capacitarea persoanelor

Protejarea și capacitarea persoanelor înseamnă asigurarea faptului că oricine se poate bucura pe deplin de drepturi civile și politice, precum și de drepturi economice, sociale și culturale. Capacitarea tuturor persoanelor („a nu lăsa pe nimeni în urmă”) înseamnă a le permite acestora să își realizeze întregul potențial ca membri egali și activi ai societății. Statul de drept este piatra de temelie a coeziunii sociale, a solidarității și a încrederii, atât între stat și cetățeni, cât și în rândul cetățenilor.

ØMijloace de punere în aplicare: dialoguri politice; dialoguri privind drepturile omului; dialoguri în materie de politici sectoriale, misiuni de monitorizare SGP+/„totul în afară de arme” (EBA); utilizarea orientărilor relevante ale UE privind drepturile omului împreună cu instrumente specifice pentru atingerea obiectivelor tematice; rezoluții în Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU și în cea de a III-a Comisie a Adunării Generale a ONU; instrumente financiare tematice și geografice (programe și proiecte relevante); sprijin direct pentru apărătorii drepturilor om ului; monitorizarea proceselor; promovarea ratificării și a punerii în aplicare a convențiilor și protocoalelor opționale relevante ale ONU și ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM); declarații privind încălcările drepturilor omului și abuzurile împotriva acestora; diplomația publică, precum și campanii, conferințe și alte evenimente specifice; dialog cu societatea civilă și alți actori nestatali.

A.Protejarea persoanelor, eliminarea inegalităților, a discriminării și a excluderii

·Întreprinderea de acțiuni în vederea abolirii pedepsei cu moartea la nivel mondial. În țările în care încă există pedeapsa cu moartea se va insista asupra respectării standardelor minime și se va lucra la un moratoriu privind execuțiile ca prim pas către abolire.

·Depunerea de eforturi pentru eradicarea torturii la nivel mondial prin acțiuni de prevenire, interzicere și tragere la răspundere, precum și prin acțiuni reparatorii pentru victime, inclusiv prin promovarea Alianței mondiale pentru un comerț fără tortură.

·Sprijinirea apărătorilor drepturilor omului și a reprezentanților legali ai acestora și luarea în considerare a impactului activității acestora lor asupra propriilor familii. Asigurarea recunoașterii pozitive a rolului important jucat de apărătorii drepturilor omului. Aducerea în discuție a cazurilor individuale legate, printre altele, de drepturile asupra terenurilor, drepturile în materie de muncă, resursele naturale, problemele de mediu, schimbările climatice și cazurile individuale rezultate în urma abuzurilor comise de corporații.

·Intensificarea acțiunilor de combatere a tuturor formelor de discriminare, inclusiv pe criterii de sex, rasă, origine etnică sau socială, religie sau convingeri, opinii politice sau de orice altă natură, handicap, vârstă, orientare sexuală și identitate de gen, și lansarea în continuare de apeluri adresate tuturor statelor să respecte, să protejeze și să apere drepturile omului în cazul persoanelor care aparțin minorităților, inclusiv ale minorităților naționale, etnice, religioase și lingvistice.

·Promovarea eliminării, prevenirii și protecției împotriva violenței sexuale și a celei bazate pe gen, inclusiv a normelor și a practicilor vătămătoare, cum ar fi mutilarea genitală a femeilor, infanticidul feminin, căsătoria copiilor, căsătoria timpurie și căsătoria forțată, precum și discriminarea. Încurajarea ratificării și a punerii în aplicare rapide a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul).

·Întreprinderea de acțiuni în vederea punerii în aplicare depline și eficace a Platformei de acțiune de la Beijing și a Programului de acțiune al Conferinței Internaționale privind Populația și Dezvoltarea 2 , precum și a concluziilor conferințelor de revizuire a acestora, și menținerea angajamentului privind sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente în acest context.

·Intensificarea acțiunilor pentru prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare împotriva persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI), inclusiv împotriva violenței la adresa persoanelor LGBTI și a discursului de incitare la ură.

·Promovarea măsurilor de prevenire, combatere și reacție la toate formele de violență împotriva copiilor. Asistarea țărilor partenere în construirea și consolidarea sistemelor de protecție a copilului. Sprijinirea dezvoltării de soluții alternative de asistență de calitate și trecerea de la asistența instituțională la cea familială și comunitară de calitate pentru copiii privați de îngrijirea părintească.

·Promovarea protecției specifice la care au dreptul migranții, refugiații și persoanele strămutate intern și apatrizii. Sprijinirea măsurilor pentru îmbunătățirea integrării, a coeziunii sociale și a accesului la servicii de bază de calitate.

·Promovarea unor măsuri care să abordeze riscul ridicat de efecte grave ale schimbărilor climatice și ale declinului biodiversității asupra exercitării drepturilor omului, cum ar fi dreptul la viață, la sănătate, la apă, la hrană, la locuință și la un nivel de trai adecvat, inclusiv situația dificilă a persoanelor strămutate din cauza schimbărilor climatice.

·Sprijinirea unei abordări bazate pe drepturile omului în ceea ce privește guvernanța migrației și consolidarea capacității statelor, a societății civile și a partenerilor ONU de a pune în aplicare această abordare.

B.Capacitarea persoanelor

·Sprijinirea autorităților statului în asigurarea identității juridice pentru toți, în special asigurarea înregistrării universale a nașterii.

·Asigurarea participării semnificative a copiilor și a tinerilor la deciziile care îi afectează la toate nivelurile, inclusiv la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor UE.

·Promovarea ratificării și a punerii în aplicare de către țările partenere a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap. Acordarea de asistență pentru prevenirea și îndepărtarea obstacolelor comportamentale, instituționale și de mediu. Asigurarea accesibilității la infrastructură, transporturi și tehnologii ale informației și comunicațiilor (TIC) și asigurarea unor servicii favorabile incluziunii, cum ar fi educația, inclusiv educația la distanță, asistența medicală, justiția și ocuparea forței de muncă.

·Sprijinirea populațiilor indigene pledând pentru participarea lor la procesele relevante în materie de drepturi ale omului și dezvoltare și prin respectarea principiului consimțământului liber, prealabil și în cunoștință de cauză în toate deciziile care le afectează.

C.Promovarea libertăților fundamentale și consolidarea spațiului civic și a celui politic

·Promovarea unui mediu sigur și benefic societății civile ca actori de sine stătători, inclusiv a sprijinului strategic pe termen lung pentru consolidarea capacităților și participarea semnificativă a societății civile la nivel național, regional și mondial.

·Dezvoltarea de instrumente pentru a detecta și a reacționa la semnele timpurii de închidere a spațiului civic și a spațiului pentru societatea civilă, inclusiv utilizarea tehnologiilor digitale și a măsurilor de combatere a terorismului, valorificând bunele practici și sprijinirea eforturilor de combatere a acestuia, precum și dezvoltarea de instrumente destinate monitorizării oportunităților de deschidere a spațiului civic.

·Protejarea libertății de exprimare, a libertății mass-mediei și a pluralismului, online și offline. Creșterea gradului de sensibilizare a publicului și stimularea dezbaterii publice în jurul acțiunilor de combatere a dezinformării

·Aducerea unei contribuții în ceea ce privește siguranța și protecția jurnaliștilor prin condamnarea atacurilor. Asigurarea asistenței pentru cei intimidați sau amenințați prin intermediul mecanismelor UE în materie de protecție a apărătorilor drepturilor omului. Sprijinirea inițiativelor mass-media și recurgerea la autoritățile statului pentru a preveni și a condamna astfel de acte de violență și luarea de măsuri eficace pentru a pune capăt impunității.

·Prevenirea încălcărilor libertății de întrunire pașnică și de asociere și luarea de măsuri împotriva acestora, inclusiv în cazurile în care sunt afectate organizații le societății civile, precum și lucrători și angajatori.

·Încurajarea dialogului și a soluționării pașnice a crizelor politice și a protestelor de masă, în conformitate cu standardele din domeniul drepturilor omului. Consolidarea capacității societății civile și a actorilor politici de a răspunde nemulțumirilor exprimate de mișcările civice spontane.

·Stabilirea de contacte cu actorii din sfera religioasă sau a cultelor și evaluarea modului în care pot fi aceștia implicați în procesul de restabilire a păcii, în inițiative interconfesionale, în reconciliere și în mediere și identificarea de sinergii cu inițiativele ONU în curs de desfășurare.

·Sprijinirea acțiunilor de protejare a libertății academice, a autonomiei instituțiilor de învățământ, precum și a capacității acestora de a oferi cursuri online și la distanță.

D.Sprijinirea statului de drept și a administrării echitabile a justiției

·Promovarea statului de drept în țările partenere și a dreptului la un proces echitabil pentru a asigura respectarea drepturilor omului în administrarea justiției.

·Îmbunătățirea accesului la justiție și asistență juridică, inclusiv asistență judiciară, acordând o atenție specială persoanelor aflate în cele mai vulnerabile situații, inclusiv prin intermediul tehnologiilor digitale.

·Sprijinirea instituirii unor mecanisme alternative de soluționare a litigiilor, ca modalitate de a reduce barierele juridice, practice și de altă natură, pentru a face dreptate victimelor încălcărilor drepturilor omului.

·Sprijinirea dezvoltării unor sisteme judiciare în interesul copilului pentru toți copiii aflați în contact cu legea și lipsiți de libertate.

·Sprijinirea îmbunătățirii, în conformitate cu standardele internaționale, a condițiilor de detenție și a tratamentului persoanelor private de libertate.

E.Eliminarea lacunelor în materie de tragere la răspundere, combaterea impunității și susținerea justiției de tranziție

·Dezvoltarea unui nou regim orizontal al UE de sancționare a încălcărilor drepturilor omului comise la nivel mondial pentru a combate încălcările grave ale drepturilor omului și abuzurile împotriva acestora din întreaga lume.

·Dezvoltarea unor abordări ale UE menite să asigure tragerea la răspundere, în special pentru încălcările grave ale drepturilor omului și abuzurile împotriva acestora, care să conecteze eforturile naționale și cele internaționale, pe baza politicilor UE, de exemplu, în ceea ce privește copiii și conflictele armate, supraviețuitorii violenței sexuale în situații de conflict, justiția de tranziție, lupta împotriva torturii și alte rele tratamente, Curtea Penală Internațională.

·Sprijinirea inițiativelor naționale de combatere a impunității în cazuri de încălcare a drepturilor omului și abuzuri împotriva acestora și sprijinirea proceselor justiției de tranziție, inclusiv prin consolidarea legăturilor cu ONU.

·Promovarea angajamentului politic continuu față de conceptul de „responsabilitate de a proteja” (R2P) și operaționalizarea acestuia prin facilitarea dialogului și a implicării în contextul ONU și prin aplicarea conceptului ca instrument analitic pentru situații naționale specifice. 3

·Combaterea impunității pentru toți autorii de infracțiuni implicați în traficul de persoane, în vederea prevenirii și eradicării depline a acestuia. Acordarea de asistență victimelor, în special femeilor și copiilor, și protejarea acestora.

F.Consolidarea drepturilor economice, sociale, culturale și în materie de muncă

·Consolidarea legăturii dintre drepturile omului și mediu, inclusiv în ceea ce privește schimbările climatice, în acțiunea externă a UE. Sprijinirea activităților de sensibilizare cu privire la impactul schimbărilor climatice și al degradării mediului asupra drepturilor omului.

·Integrarea eficace a drepturilor economice, sociale, culturale și în materie de muncă în dialogurile UE privind drepturile omului cu țările partenere, asigurând în același timp sinergii cu alte consultări și misiuni de monitorizare SGP+/EBA.

·Promovarea unei politici de toleranță zero în ceea ce privește munca copiilor și eradicarea muncii forțate, inclusiv sprijinind parteneriatele la toate nivelurile, drepturile în materie de muncă în relațiile comerciale ale UE, promovarea obligației de diligență privind drepturile omului în cadrul lanțurilor de aprovizionare globale și eforturile de a promova ratificarea Protocolului OIM privind munca forțată.

·Sprijinirea rolului autorităților publice în adoptarea și asigurarea respectării reglementărilor de mediu care vizează garantarea unui mediu sigur, curat, sănătos și durabil, inclusiv prin promovarea bunei guvernanțe în gestionarea resurselor naturale și a statului de drept, a accesului la informații, a participării publicului la luarea deciziilor și a accesului la justiție în probleme de mediu și climă.

·Acordarea de asistență autorităților statului în elaborarea și punerea în aplicare a unor legi, reglementări și politici privind produsele alimentare, terenurile, resursele naturale, locuințele și proprietățile care să respecte drepturile omului.

·Sprijinirea accesului universal la apă potabilă și igienă și sublinierea dimensiunii legate de drepturile omului în domeniile respective.

·Reducerea inegalităților prin promovarea accesului nediscriminatoriu la servicii sociale, inclusiv la asistență medicală și educație de calitate și la prețuri accesibile (inclusiv online) și consolidarea capacității practicienilor de a răspunde nevoilor specifice ale femeilor, bărbaților, persoanelor LGBTI, copiilor, persoanelor cu handicap, migranților, refugiaților și persoanelor aflate în situații vulnerabile.

·Promovarea accesului egal la asistență medicală preventivă și a dreptului de a beneficia de tratament medical în orice moment și în special în perioade de criză.

·Promovarea muncii decente și a unui viitor al muncii centrat pe oameni printr-o abordare actualizată a UE, care să asigure respectarea principiilor și a drepturilor fundamentale la locul de muncă, dreptul la condiții de muncă sigure și sănătoase și o lume a muncii fără violență și hărțuire. Promovarea dialogului social, precum și ratificarea și punerea în aplicare eficace a convențiilor și protocoalelor relevante ale OIM. Consolidarea gestionării responsabile în cadrul lanțurilor de aprovizionare globale și a accesului la protecție socială.

·Îmbunătățirea condițiilor de muncă ale lucrătorilor migranți, inclusiv prin eradicarea tuturor formelor de muncă forțată și de exploatare. Capacitarea lucrătorilor migranți, în special a femeilor și a comunităților acestora, pentru a-și apăra drepturile, pentru a raporta orice încălcare a acestora, pentru a avea acces la justiție și pentru a se organiza în vederea reprezentării.

II.Construirea unor societăți reziliente, favorabile incluziunii și democratice

Respectarea drepturilor omului este un element esențial al societăților reziliente, favorabile incluziunii și democratice. Astfel de societăți sunt bazate pe o mass-media independentă, instituții responsabile, parlamente reprezentative și cetățeni implicați și oferă un mediu sigur și propice care permite societății civile și mass-mediei independente să își exprime preocupările, să influențeze politicile, să monitorizeze factorii de decizie și să-i tragă la răspundere.

ØMijloace de punere în aplicare: dialoguri politice; dialoguri privind drepturile omului; misiuni de observare electorală și urmărirea acțiunilor întreprinse în urma acestora; misiuni civile și militare în cadrul politicii de securitate și apărare comună (PSAC); formare specifică pentru personalul UE din delegații; utilizarea orientărilor relevante ale UE privind drepturile omului împreună cu instrumente specifice pentru atingerea obiectivelor tematice; rezoluții tematice în Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU și în cea de a III-a Comisie a Adunării Generale a ONU; instrumente financiare tematice și geografice (programe și proiecte relevante); promovarea ratificării și a punerii în aplicare a convențiilor și protocoalelor opționale relevante ale ONU; declarații privind încălcările drepturilor omului și abuzurile împotriva acestora; diplomația publică, precum și campanii, conferințe și alte evenimente specifice; dialog cu societatea civilă și alți actori nestatali.

A.Consolidarea instituțiilor democratice, responsabile și transparente

·Sprijinirea separării puterilor, a independenței și imparțialității puterii judiciare, a eficienței, a calității și a răspunderii sistemului de justiție și a garanțiilor constituționale din țările partenere.

·Îmbunătățirea integrității proceselor electorale prin sprijinirea misiunilor de observare electorală internă independente și a rețelelor regionale și internaționale ale acestora și prin consolidarea capacității organelor de gestionare a alegerilor și a administrațiilor publice.

·Monitorizarea punerii în aplicare a recomandărilor misiunilor de observare electorală ale UE și ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), utilizând atât instrumente politice, cât și de cooperare. Încurajarea unei abordări comune de monitorizare în comunitatea internațională de observatori, în special cu Uniunea Africană și ONU.

·Dezvoltarea și perfecționarea metodologiei de observare electorală pentru a monitoriza și a evalua utilizarea mijloacelor de comunicare socială și a altor tehnologii digitale în timpul campaniilor electorale pe baza standardelor internaționale, pentru a pregăti și a preveni încercările de falsificare a alegerilor.

·Sprijinirea dezvoltării cadrelor de politici care aplică norme offline privind alegerile și procesele democratice în context online și acordarea de asistență pentru consolidarea capacităților de punere în aplicare a acestora. Valorificarea propriilor eforturi ale UE în acest sens, inclusiv a Planului de acțiune împotriva dezinformării 4 , a pachetului electoral al Comisiei 5 , a codului de bune practici privind dezinformarea 6 și a Plan de acțiune privind democrația europeană, în curs de adoptare.

·Oferirea de asistență cuprinzătoare pentru prevenirea și combaterea corupției prin sprijinirea reformei administrației publice, a strategiilor anticorupție eficace și a cadrelor juridice, inclusiv a protecției denunțătorilor, a organelor specializate, a parlamentelor, a mass-mediei independente și a societății civile, precum și pentru elaborarea de orientări anticorupție. Sprijinirea ratificării și a punerii în aplicare a Convenției ONU împotriva corupției.

·Sprijinirea instituțiilor parlamentare în vederea sporirii capacității de a-și exercita funcțiile de supraveghere, legislative și bugetare, inclusiv prin intermediul schimburilor de la egal la egal.

·Sprijinirea inițiativelor în materie de guvernanță electronică, pentru ca sectorul public să devină mai transparent și mai responsabil, sporind astfel încrederea publică în guverne.

B.Promovarea unui proces decizional cu capacitate de reacție, favorabil incluziunii, participativ și reprezentativ

·Intensificarea participării semnificative a femeilor și a tinerilor, cu toată diversitatea lor, în toate domeniile vieții publice, inclusiv prin promovarea includerii lor pe pozițiile eligibile în listele partidelor politice și prin consolidarea capacității candidaților.

·Creșterea capacității partidelor politice și a agențiilor de supraveghere, în special în zonele afectate de conflicte și în cele aflate în tranziție. Sprijinirea alianțelor transpartinice și a dialogului multilateral pe probleme de politică de interes comun.

·Dezvoltarea sistemelor pluripartidiste și a capacităților partidelor politice într-o manieră imparțială, prin acordarea de asistență în ceea ce privește aplicarea standardelor internaționale privind finanțarea transparentă a partidelor, democrația internă și incluziunea în selecția candidaților și a titularilor de mandat. Sprijinirea dezvoltării codurilor de conduită transpartinice menite să prevină violența electorală și sprijinirea capacității parlamentelor de a proteja și a apăra drepturile omului și libertățile fundamentale.

·Promovarea rolului societății civile în ceea ce privește supravegherea și tragerea la răspundere atât în sectorul public, cât și în cel privat, promovând utilizarea tehnologiilor online.

·Promovarea cetățeniei active și a participării la viața publică și politică. Educația civică, inclusiv prin intermediul unor cursuri la distanță, și acțiunile de alfabetizare în domeniul mass-mediei digitale ar trebui să vizeze în special femeile, copiii, tinerii, persoanele cu handicap, persoanele care aparțin minorităților, populațiile indigene și alte persoane aflate în situații vulnerabile.

C.Sprijinirea mass-mediei independente și pluraliste, accesul la informații și lupta împotriva dezinformării

·Sprijinirea inițiativelor legislative privind accesul la informații, dreptul la viață privată și protecția datelor cu caracter personal în conformitate cu standardele europene și internaționale și punerea lor în aplicare eficace.

·Protejarea libertății și a pluralismului mass-mediei prin sprijinirea unor canale media independente și prin promovarea accesului la informații fiabile. Sprijinirea mass-mediei independente, a jurnalismului de investigație și a societății civile în monitorizarea performanțelor guvernelor privind guvernanța și respectarea obligațiilor privind drepturile omului.

·Promovarea eforturilor de combatere a dezinformării, a discursului de incitare la ură, a conținutului extremist și terorist, inclusiv a alfabetizării în domeniul mass-mediei digitale și a competențelor digitale. Sprijinirea verificării independente a faptelor și a cercetării independente, a jurnalismului de investigație și a jurnalismului de calitate, inclusiv la nivel local.

·Promovarea principiului accesului la un internet deschis, sigur, abordabil financiar, accesibil și nediscriminatoriu pentru toți. Combaterea blocării accesului la internet, în special în contextul alegerilor și al încălcărilor drepturilor omului.

D.Consolidarea unei abordări participative și din perspectiva drepturilor omului în ceea ce privește prevenirea conflictelor și soluționarea crizelor

·Sprijinirea includerii tinerilor (în special a tinerelor) și a participării acestora la toate eforturile de prevenire a conflictelor și de stabilire și menținere a păcii.

·Consolidarea capacităților organizațiilor societății civile de la nivel local și a mișcărilor civice de a realiza monitorizarea și documentarea periodică a încălcărilor drepturilor omului și a abuzurilor împotriva acestora, inclusiv în situații de conflict.

·Continuarea acțiunilor de consolidare a legăturii dintre drepturile omului, securitate și schimbările climatice, acestea din urmă reprezentând un factor important de multiplicare a amenințărilor, în dialogurile în materie de politici, prevenirea conflictelor, dezvoltare și acțiuni umanitare, precum și în strategiile de reducere a riscurilor de dezastre.

·Punerea în aplicare eficace a abordării strategice a UE privind femeile, pacea și securitatea.

·Continuarea integrării drepturilor omului și a problemelor legate de copii și conflicte armate în toate aspectele răspunsului UE la conflicte și crize, în special în misiunile și operațiunile PSAC, mediere, reforme ale sectorului de securitate și prevenirea conflictelor.

·Intensificarea eforturilor pentru prevenirea și stoparea încălcărilor grave ale drepturilor copiilor afectați de conflictele armate și sprijinirea demobilizării, a reabilitării pe termen lung și a reintegrării prin valorificarea mecanismelor existente ale ONU.

·Consolidarea suplimentară a consecvenței între politicile UE privind drepturile omului și răspunsul la crize și acțiunile, precum misiunile și operațiunile PSAC, reformele sectorului de securitate, strategiile de țară privind drepturile omului și democrația în UE.

·Dezvoltarea politicii UE referitoare la obligația de diligență privind drepturile omului pentru a se asigura că sprijinul acordat sectorului de securitate al UE, inclusiv în contextul misiunilor și operațiunilor PSAC, respectă legislația privind drepturile omului și dreptul internațional umanitar, după caz.

·Continuarea furnizării de module IHL dedicate în formarea forțelor armate ale țărilor terțe prin misiuni UE de instruire militară.

III.Promovarea unui sistem global pentru drepturile omului și democrație

Promovarea unui sistem global pentru drepturile omului și democrație reprezintă nucleul angajamentului UE de consolidare a multilateralismului. Răspunsul strategic al UE la mediul internațional în schimbare constă în a-și consolida consecvența și unitatea în forumurile multilaterale, a-și lărgi și aprofunda parteneriatele bilaterale și a construi noi coaliții transregionale.

ØMijloace de punere în aplicare: dialoguri politice; dialoguri privind drepturile omului; dialoguri în materie de politici sectoriale, misiuni de monitorizare SGP+/EBA; rezoluții tematice și geografice în Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU și în cea de a III-a Comisie a Adunării Generale a ONU; instrumente financiare tematice și geografice (programe și proiecte relevante); promovarea ratificării și a punerii în aplicare a convențiilor și protocoalelor opționale relevante ale ONU și OIM; promovarea unei atenții sporite pentru impactul degradării mediului și al schimbărilor climatice asupra drepturilor omului; formare specifică pentru personalul UE din delegații; set de instrumente: o abordare bazată pe drepturi, care să cuprindă toate drepturile omului, pentru cooperarea pentru dezvoltare a UE; declarații privind încălcările drepturilor omului și abuzurile împotriva acestora; demersuri; diplomația publică, precum și campanii, conferințe și alte evenimente specifice; dialogul cu societatea civilă, alți actori nestatali și sectorul de afaceri.

A.Cooperarea multilaterală

·Crearea unei rețele mai flexibile de parteneri, inclusiv printr-o implicare selectivă bazată pe probleme. Implicarea noilor parteneri, acordarea de prioritate construirii coaliției cu grupuri regionale privind anumite rezoluții și consolidarea legăturilor cu țările cu atitudini similare.

·Dezvoltarea de relații, dintr-o etapă timpurie, cu noi membri ai Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU care nu susțin anumite rezoluții ale unor țări sau tematice.

·Îmbunătățirea cooperării strategice cu Oficiul Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului, atât la nivel central, cât și cu birourile de teren.

·Sprijinirea eficienței și a eficacității Consiliului pentru Drepturile omului al ONU și asigurarea unor legături mai bune cu activitatea celei de a III-a Comisii a Adunării Generale a ONU și a sinergiilor cu alte forumuri multilaterale pentru apărarea drepturilor omului.

·Sprijinirea participării organizațiilor societății civile la forumuri multilaterale pentru apărarea drepturilor omului.

B.Parteneriatele regionale

·Consolidarea parteneriatului strategic cu Consiliul Europei (inclusiv cu Comisia de la Veneția) și OSCE, pentru a spori coerența și complementaritatea printr-o cooperare selectată și diversificată.

·Consolidarea cooperării regionale cu Uniunea Africană, Organizația Statelor Americane, Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est, Reuniunea Asia-Europa, Liga Statelor Arabe și Organizația de Cooperare Islamică.

·Sprijinirea și încurajarea învățării reciproce în cazul instituțiilor regionale pentru drepturile omului, inclusiv al instanțelor pentru drepturile omului și al rețelelor independente ale instituțiilor pentru drepturile omului.

C.Cooperarea bilaterală

·Asigurarea de legături și sinergii între relațiile bilaterale ale UE (inclusiv dialoguri politice, dialoguri privind drepturile omului și dialoguri în materie de politici sectoriale, monitorizarea drepturilor omului și în materie de muncă în cadrul SGP și activitatea privind drepturile în materie de muncă în cadrul ALS) și relațiile sale multilaterale. Menținerea accentului pe acțiunile de monitorizare.

·Identificarea și urmărirea subsecventă a punctelor concrete de acțiune pentru fiecare rundă de dialog și consultări pe teme legate de drepturile omului cu țările partenere, ținând cont în special de obiectivele de monitorizare SGP+/EBA în dialogurile cu țările care beneficiază de SGP.

·Consolidarea punerii în aplicare a dispozițiilor privind drepturile omului în politica comercială a UE, inclusiv prin intermediul SGP și prin promovarea drepturilor în materie de muncă în contextul ALS. Utilizarea întregului potențial al mecanismelor de monitorizare și promovarea suplimentară a transparenței, a sensibilizării și a angajamentului cu părțile interesate.

·Valorificarea pe deplin a sinergiilor dintre dialogurile politice și cele în materie de politici sectoriale, inclusiv cu privire la sprijinul bugetar, pentru a promova drepturile omului, democrația și statul de drept în țările partenere.

·Incorporarea sistematică a principiilor și standardelor drepturilor omului în cooperarea bilaterală și regională a UE, prin consolidarea și actualizarea metodologiei setului de instrumente: o abordare bazată pe drepturi, care să cuprindă toate drepturile omului, pentru cooperarea pentru dezvoltare a UE 7 .

D.Societatea civilă și instituțiile naționale din domeniul drepturilor omului

·Aprofundarea angajamentului și intensificarea sprijinului pentru societatea civilă pluralistă, inclusiv pentru apărătorii drepturilor omului, partenerii sociali, asociațiile mass-mediei independente și jurnaliștii independenți, cadrele universitare, profesioniștii din domeniul juridic și organizațiile de ajutor umanitar, pentru a-și apăra dreptul de a-și exercita rolurile fără să fie supuși vreunei forme de intimidare, discriminare sau violență.

·Sprijinirea instituțiilor și a comisiilor naționale independente pentru drepturile omului, a mediatorilor și a organismelor de promovare a egalității, în conformitate cu principiile de la Paris și Veneția, și dezvoltarea relațiilor cu aceștia în contextul dialogurilor privind drepturile omului.

·Promovarea dialogurilor structurate și regulate între actorii statali, societatea civilă (inclusiv partenerii sociali) și comunitatea internațională.

·Sprijinirea și consolidarea parteneriatelor pe termen lung cu actorii societății civile și cu mișcările sociale/pentru drepturile omului și prin valorificarea la maximum a oportunităților de finanțare a organizațiilor de bază.

E.Sectorul de afaceri

·Dezvoltarea relațiilor cu sectorul de afaceri pentru respectarea și promovarea drepturilor omului, a măsurilor anticorupție și a bunelor practici privind responsabilitatea socială a întreprinderilor, obligația de diligență, responsabilitatea și accesul la măsuri corective în mod participativ (de exemplu, lanțuri de aprovizionare, toleranță zero față de munca copiilor).

·Consolidarea angajamentului, inclusiv a coordonării consolidate între serviciile relevante ale Comisiei, Serviciul European de Acțiune Externă, Reprezentantul Special al UE pentru drepturile omului și statele membre, pentru a promova și a sprijini în mod activ eforturile țărilor partenere de a aplica Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, inclusiv prin intermediul planurilor de acțiune naționale și al orientărilor relevante privind obligația de diligență.

·Sprijinirea proceselor la care participă mai multe părți interesate pentru elaborarea, punerea în aplicare și consolidarea standardelor privind afacerile și drepturile omului și obligația de diligență, precum și dezvoltarea relațiilor cu băncile de dezvoltare și instituțiile financiare internaționale. Promovarea proiectelor regionale, a învățării reciproce și a schimburilor de bune practici.

·Îmbunătățirea implicării sectorului de afaceri în materie de creare de locuri de muncă decente, dezvoltare durabilă și activități de promovare conexe de-a lungul lanțului de aprovizionare.

·Dezvoltarea de instrumente și elaborarea de materiale de pregătire privind afacerile și drepturile omului, conduita profesională responsabilă, dialogul dintre sectorul privat și cel public și obligația de diligență privind drepturile omului, pentru a permite delegațiilor UE să își intensifice angajamentul față de sectorul afacerilor și drepturile omului.

F.Respectarea dreptului internațional al drepturilor omului și a dreptului umanitar

·Consolidarea eficacității sistemului organismului ONU de monitorizare a tratatelor și a mecanismului OIM de supraveghere standard. 

·Promovarea și sprijinirea în continuare a inițiativelor de consolidare a respectării dreptului internațional umanitar și de protejare a spațiului umanitar.

·Sprijinirea Curții Penale Internaționale ca piatră de temelie în combaterea impunității și instituirea de rețele care să promoveze universalitatea și integritatea Statutului de la Roma și a principiului său de complementaritate.

IV.Noile tehnologii: Valorificarea oportunităților și abordarea provocărilor

Tehnologiile digitale trebuie să fie centrate pe factorul uman. Noile tehnologii pot contribui semnificativ la protejarea și promovarea drepturilor omului și a democrației, facilitând și eficientizând participarea publicului, sporind accesul la servicii publice, facilitând documentarea încălcărilor și a abuzurilor și sprijinind activismul online. Totuși, aceste tehnologii pot avea și un impact negativ, precum facilitarea accesului la anumite conținuturi ilegale, care trebuie contracarat.

ØMijloace de punere în aplicare: dialoguri politice; dialoguri privind drepturile omului; instrumente financiare tematice și geografice (programe și proiecte relevante); implicarea multilaterală și regională; formare specifică pentru personalul UE din delegații; diplomația publică, precum și campanii, conferințe și alte evenimente specifice; dialogul cu societatea civilă, alți actori nestatali și sectorul de afaceri.

A.Consolidarea capacităților și monitorizarea eficace

·Dezvoltarea relațiilor cu guvernele, societatea civilă, întreprinderile și agențiile ONU pentru a găsi soluții de asigurare a respectării cadrelor privind drepturile omului în era digitală.

·Monitorizarea posibilelor roluri de facilitare ale noilor tehnologii, inclusiv ale inteligenței artificiale (IA), și a provocărilor pe care acestea le pot prezenta pentru drepturile omului și democrații, atât la nivel internațional, cât și la nivel național.

·Consolidarea schimburilor și dezvoltarea formării personalului UE cu privire la utilizarea tehnologiilor digitale și la IA și impactul acestora asupra drepturilor omului și a proceselor democratice.

·Schimbul de bune practici privind combaterea dezinformării, a discursului de incitare la ură, a conținutului cu caracter extremist și terorist, inclusiv prin alfabetizarea în domeniul mass-mediei digitale și prin însușirea competențelor digitale.

·Examinarea abordărilor TIC cu sau fără caracter de reglementare în ceea ce privește promovarea drepturilor omului și democrația. Încurajarea schimburilor internaționale de bune practici privind reglementările tehnice conforme cu drepturile omului.

B.Promovarea drepturilor omului și a democrației în utilizarea tehnologiilor digitale, inclusiv a inteligenței artificiale

·Sprijinirea dezvoltării, a evaluării și a punerii în aplicare a unor cadre și standarde internaționale relevante care protejează drepturile omului și democrația în mediul digital, organizarea de consultări extinse, inclusiv cu furnizorii de platforme și cu societatea civilă. Promovarea obligației de diligență adecvate (inclusiv a planurilor de atenuare) și a evaluării eficace a impactului asupra drepturilor omului.

·Implicarea în procese la care participă mai multe părți interesate axate pe cadre online privind drepturile omului.

·Asigurarea posibilităților de consolidare a capacităților și a altor tipuri de sprijin pentru a permite autorităților naționale să dezvolte și să pună în aplicare în mod eficace standardele internaționale relevante în spațiul online (de exemplu, protecția copiilor). Implicarea în acest scop a specialiștilor din domeniul datelor și a altor experți în materie. Pentru a evita lacunele în materie de protecție, legile și reglementările naționale privind aspectele digitale ar trebui să reflecte dreptul internațional al drepturilor omului.

·Protejarea dreptului persoanelor la viață privată și protecția datelor, inclusiv în contextul spațiului digital și în ceea ce privește accesul și controlul disproporționate al guvernului. Promovarea convergenței către un nivel ridicat de protecție, luând în considerare exemplele pozitive, cum ar fi Regulamentul general privind protecția datelor. Promovarea aderării la Convenția Consiliului Europei privind protecția datelor.

·Promovarea acțiunii UE și sprijinirea eforturilor depuse la nivel mondial și regional pentru a asigura respectarea drepturilor omului și a principiilor democratice în dezvoltarea IA, pe baza propriei abordări a UE în materie de inteligență artificială etică 8 .

·Intensificarea eforturilor menite să ajute societatea civilă să profite de beneficiile noilor tehnologii, printre care se numără și educația online și la distanță, acordând o atenție specială atenuării riscurilor la care sunt expuși apărătorii drepturilor omului.

·Sprijinirea eforturilor de protejare a libertății de exprimare, a libertății mass-mediei și a pluralismului în mediul online.

·Promovarea accesului tuturor, inclusiv al persoanelor cu handicap, la tehnologii, încă din faza de proiectare a noilor tehnologii și în toate sectoarele, inclusiv în sectorul educației.

·Asigurarea tragerii la răspundere în ceea ce privește utilizarea tehnologiei, inclusiv printr-un acces legal la materialul electronic care constituie un element de probă.

V.Obținerea de rezultate lucrând împreună

Prezentul plan de acțiune îi permite UE să răspundă provocărilor emergente prin acțiuni specifice și eforturi coordonate, iar punerea sa în aplicare și monitorizarea sa ar trebui să facă obiectul unui dialog amplu cu părțile interesate. Instituțiile UE și statele membre vor colabora pentru a-l pune în aplicare în cadrul unei abordări unitare, fiecare în funcție de competențele pe care i le conferă tratatele, făcând schimb de bune practici și de cunoștințe. Reprezentantul special al UE (RSUE) pentru drepturile omului este un actor politic cheie și va juca un rol central în ghidarea punerii în aplicare a planului de acțiune, în vederea obținerii unor progrese durabile. Parlamentul European are un rol și o importanță distincte în promovarea drepturilor omului și a democrației. Delegațiile și birourile UE, precum și ambasadele statelor membre vor juca un rol principal în protejarea drepturilor omului și în punerea în aplicare a planului de acțiune la nivel de țară. Organizațiile societății civile de la nivel mondial, la nivelul UE și la nivel național sunt, de asemenea, parteneri-cheie.

A.Punerea în aplicare și evaluarea

·Urmărirea progreselor în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor prezentului plan de acțiune, ținând pe deplin cont de obiectivele dezvoltării durabile, în special prin intermediul părții tematice a raportului anual al UE privind drepturile omului și democrația în lume. Ajustarea structurii raportului pentru a reflecta punerea în aplicare a acțiunilor prioritare.

·Efectuarea unei evaluări la jumătatea perioadei în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de acțiune.

·Organizarea în cadrul Consiliului a unor schimburi periodice de opinii privind bunele practici și progresele înregistrate de instituțiile UE și de statele membre ale acesteia în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de acțiune, printre altele în contextul discuțiilor referitoare la punerea în aplicare a orientărilor UE privind drepturile omului.

·Asigurarea faptului că strategiile de țară privind drepturile omului și democrația reflectă acțiunile prioritare ale planului de acțiune, ținând cont de contextul național specific.

·Monitorizarea măsurilor luate în urma rezoluțiilor și a dezbaterilor Parlamentului European care sunt relevante pentru punerea în aplicare a planului de acțiune.

·Desfășurarea unui dialog periodic cu societatea civilă privind punerea în aplicare generală a planului de acțiune și organizarea unei consultații anuale dedicate.

·Extinderea sferei de aplicare a setului de instrumente actualizat: o abordare bazată pe drepturi, care să cuprindă toate drepturile omului pentru cooperarea pentru dezvoltare a UE, aplicând-o la toate programele de acțiune externă ale UE, și dezvoltarea suplimentară cu statele membre a inițiativelor comune care au o abordare bazată pe drepturi, inclusiv prin intermediul programării comune.

B.Diplomația publică și comunicarea strategică

·Crearea de rețele de comunicare socială eficace pentru o implicare mai profundă, partajarea conținutului și aprobarea de către persoanele cu influență, cu scopul de a sensibiliza publicul și de a determina o schimbare a opiniilor.

·Comunicarea cu privire la politicile și inițiativele relevante, ținând cont de percepțiile publice și de limbile locale, adoptând o abordare tematică de tipul campaniilor.

·Identificarea mijloacelor de măsurare a eficacității diplomației publice și a campaniilor și dezvoltarea celor mai de succes conținuturi și canale de interacțiune cu publicul.

·Identificarea și promovarea suplimentară a poveștilor de succes privind drepturile omului și valorificarea potențialului acestora pentru a facilita apariția pe teren a unor noi schimbări pozitive privind drepturile omului.

(1)

  https://eeas.europa.eu/generic-warning-system-taxonomy/404_en/8441/Human%20Rights%20Guidelines .

(2)

https://www.un.org/en/development/desa/population/migration/generalassembly/docs/globalcompact/A_CONF.177_20.pdf .

(3)

  https://www.un.org/en/genocideprevention/about-responsibility-to-protect.shtml .

(4)

  https://eeas.europa.eu/sites/eeas/files/action_plan_against_disinformation.pdf .

(5)

  https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/eu-citizenship/electoral-rights_en#electionsnetwork .

(6)

  https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/code-practice-disinformation .

(7)

  http://register.consilium.europa.eu/doc/srv?l=EN&f=ST%209489%202014%20INIT .

(8)

   A se vedea Cartea albă a Comisiei intitulată „Inteligența artificială – O abordare europeană axată pe excelență și încredere”, COM (2020) 65 final, 19.2.2020.