Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Contribuția societății civile la Agenda verde și la dezvoltarea durabilă a Balcanilor de Vest în cadrul procesului de aderare la UE”

(aviz din proprie inițiativă)

(2020/C 429/16)

Raportor:	doamna Dragica MARTINOVIĆ DŽAMONJA
Coraportor:	domnul Pierre Jean COULON

Decizia Adunării Plenare	20.2.2020
Temei juridic	Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
	Aviz din proprie inițiativă
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru relații externe (REX)
Data adoptării în secțiune	24.7.2020
Data adoptării în sesiunea plenară	18.9.2020
Sesiunea plenară nr.	554
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	215/1/3

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) a susținut și pledează în continuare cu fermitate în favoarea extinderii Uniunii Europene (UE) pentru a cuprinde cele șase țări din Balcanii de Vest (1) cu condiția îndeplinirii de către acestea a criteriilor necesare pentru aderare.

1.2.

În acest sens, CESE salută acțiunea Comisiei Europene privind metodologia revizuită care permite lansarea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania, precum și eforturile acesteia de a conferi procesului mai mult dinamism și mai multă predictibilitate. Însă CESE solicită consolidarea rolului partenerilor sociali și al organizațiilor societății civile (OSC).

1.3.

CESE consideră că redresarea în urma crizei provocate de COVID-19 la nivel mondial ar trebui să promoveze politicile ecologice și că tranziția ecologică trebuie să fie integrată într-un plan de redresare complex și orientat spre viitor în Balcanii de Vest (2). În acest scop, CESE salută anunțul lansat de către Comisia Europeană cu privire la pachetul de asistență pentru redresare destinat Balcanilor de Vest.

1.4.

CESE consideră că Balcanii de Vest ar trebui să se alinieze la politicile și inițiativele europene importante și să fie incluși în acestea, în special în cazul noului Pact verde european, ținând cont de poziția lor geografică.

1.5.

Având în vedere investițiile semnificative și adaptările legislative impuse, CESE are convingerea fermă că partenerii sociali și organizațiile societății civile joacă un rol deosebit de important în procesul de tranziție către o societate mai ecologică și mai durabilă, în special în ceea ce privește anumite contexte politice din Balcanii de Vest.

1.6.

CESE reiterează că este important să fie garantate libertatea de asociere și un spațiu civic propice și că este necesar să se consolideze sprijinul menit să asigure consolidarea capacității organizațiilor societății civile în vederea unui dialog civil solid și eficient.

1.7.

CESE reamintește că Balcanii de Vest sunt o zonă foarte sensibilă la efectele schimbărilor climatice, care afectează sănătatea și economia în general și necesită măsuri urgente pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor lor, în special a copiilor și tinerilor, printr-o tranziție justă către un model mai ecologic, ținând cont de principiul „nimeni nu trebuie lăsat în urmă”.

1.8.

CESE solicită ca acțiunile viitoare care vizează o regiune a Balcanilor de Vest mai ecologică să fie adaptate la provocările și nevoile specifice regiunii respective, incluzând un cadru de reglementare adecvat, activități transfrontaliere, soluții tehnologice inovatoare, energie produsă și consumată pe plan local și eficiență energetică, un transport urban durabil, rețele rutiere și căi ferate, implicarea publică și privată, TIC și implementarea infrastructurii de acces rapid la internet, măsuri care vizează sectorul agroalimentar etc.

1.9.

CESE consideră că provocările legate de decarbonizare, depoluarea aerului, a apei și a solului, conectivitate și schimbările climatice din Balcanii de Vest pot fi transformate în oportunități prin investiții în cercetare și inovare, prin învățarea și adoptarea de metode alternative, a economiei circulare, a gestionării deșeurilor, a unor surse de energie mai ecologice și a soluțiilor de conectivitate, precum și de măsuri active care să protejeze biodiversitatea bogată a regiunii.

1.10.

CESE subliniază importanța dezvoltării de competențe ecologice în cadrul sistemelor de învățământ/formare active de la nivel național și regional, acordându-se o atenție specială egalității de gen, și dezvoltării de strategii legate de competențe, în colaborare cu actorii din domeniu și în cadrul unui dialog social eficace.

1.11.

CESE subliniază faptul că în Balcanii de Vest se impune implementarea adecvată a bunei guvernanțe și a instituțiilor democratice, a statului de drept, a politicilor eficace anticorupție, a măsurilor de combatere a criminalității organizate, a respectării drepturilor omului și a măsurilor vizând securitatea. Întrucât ecologizarea economiei necesită investiții considerabile, este esențial să se reamintească faptul că statul de drept constituie un factor-cheie în asigurarea unei mediu antreprenorial eficace și atragerea de investiții private și străine directe.

2.   Integrarea Balcanilor de Vest în UE

2.1.

CESE a susținut ferm extinderea Uniunii Europene (UE) prin cuprinderea celor șase țări din Balcanii de Vest, cu condiția îndeplinirii de către acestea a criteriilor necesare pentru aderare. Comitetul a dezvoltat o rețea foarte solidă cu partenerii sociali și organizațiile societății civile din regiune, asumându-și cu fermitate misiunea de a face auzită vocea acestora.

2.2.

CESE salută solidaritatea exprimată față de țările din Balcanii de Vest de către lideri europeni în cadrul summit-ului de la Zagreb din data de 6 mai 2020, însă reamintește contribuția sa (3), subliniind nevoia unei implicări mai mari în ceea ce privește extinderea în viitor, totodată regretând recunoașterea insuficientă a importanței vocii societății civile.

2.3.

CESE salută comunicarea privind Consolidarea procesului de aderare – O perspectivă credibilă de aderare la UE pentru Balcanii de Vest (4), propunând o metodologie revizuită pentru țările candidate și vizând un proces mai credibil pentru a impulsiona extinderea, însă ia act cu regret de faptul că rolul partenerilor sociali și al organizațiilor societății civile nu este recunoscut suficient.

2.4.

CESE solicită Comisiei Europene să reconsolideze rolul societății civile în monitorizarea acțiunilor guvernelor legate de îndeplinirea criteriilor necesare pentru aderare, în special în ceea ce privește elementele fundamentale și clusterul „Agenda verde și conectivitate durabilă”.

2.5.

CESE susține pachetul Comisiei Europene de asistență pentru a sprijini Balcanii de Vest în eforturile lor de a contracara efectele epidemiei generate de COVID-19, astfel cum sunt detaliate în Comunicarea privind răspunsul UE pe plan mondial la COVID-19 (5) și în Comunicarea privind sprijinirea Balcanilor de Vest pentru combaterea COVID-19 și redresarea post-pandemică (6).

2.6.

Sporindu-și angajamentele față de regiune în ceea ce privește atât răspunsul la criză, cât și viitorul Plan economic și de investiții pentru Balcanii de Vest, CESE solicită totodată să se insiste mai mult asupra reformelor și asupra faptului că angajamentul UE este condiționat de reforme democratice și de respectarea valorilor europene fundamentale precum statul de drept și drepturile fundamentale.

2.7.

CESE își exprimă din nou convingerea că partenerii sociali și alte OSC-uri, atât de la nivel european, cât și național, trebuie să se implice în mod semnificativ în întregul proces al integrării în UE a Balcanilor de Vest. Este necesară consolidarea capacităților lor prin acordarea de sprijin tehnic și economic, prin facilitarea accesului acestora la surse de finanțare europene și prin implicarea lor totală în procesul de negociere în vederea aderării (7).

3.   Pactul verde, un aspect important al integrării Balcanilor de Vest în UE

3.1.

CESE consideră că Balcanii de Vest ar trebui să asigure în continuare alinierea la orientările, obiectivele și valorile UE, iar UE ar trebui să depună eforturi pentru a include Balcanii de Vest în inițiativele sale. Acest lucru este valabil în special pentru Pactul verde european, care trebuie să includă Balcanii de Vest tocmai datorită poziției lor geografice, mai exact situarea în centrul continentului european, fiind înconjurați de UE din toate părțile. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că în Comunicarea privind Pactul verde din 11 decembrie 2019 se specifică faptul că „Agenda verde pentru Balcanii de Vest” (8) va fi prezentată, în cadrul Planului economic și de investiții pentru Balcanii de Vest, până la sfârșitul anului 2020.

3.2.

ESE solicită ca Agenda verde pentru Balcanii de Vest să consolideze și să încurajeze în mod eficient cooperarea regională, în special în sectorul energetic și în cel al transporturilor. Participarea activă și implicarea partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile în comunitățile de cooperare regională existente, în tratate și inițiative este esențială pentru a aduce beneficii care să asigure bunăstarea și sănătatea cetățenilor din regiune, totodată favorizând valorificarea potențialului economiei ecologice, circulare și cu emisii scăzute de carbon din Balcanii de Vest. Agenda verde pentru Balcanii de Vest ar trebui să abordeze aceste probleme prin prisma a cinci piloni tematici: 1. decarbonizare; 2. economie circulară; 3. biodiversitate; 4. poluare; și 5. măsuri agroalimentare.

3.3.

CESE împărtășește convingerea că impactul crizei generate de COVID-19 asupra cetățenilor și întreprinderilor este semnificativ, impunându-se o reanalizare a obiectivelor de politică. Cu toate acestea, CESE consideră că tranziția ecologică trebuie să fie integrată într-un plan complex de redresare, care ar trebui să fie anticipativ și să includă investiții publice și private ample în legături de transport și de energie, economii de energie pe partea cererii și tehnologii mai ecologice precum sistemele de energie solară și eoliană, de hidrogen curat, cu baterii și de captare a carbonului, prin care să se evite sau să se reducă la minim efectele asupra mediului natural și a oamenilor.

3.4.

CESE ia act cu regret de unele analize și tendințe îngrijorătoare din regiune, care necesită luarea de măsuri urgente. Economiile din Balcanii de Vest depind încă foarte mult de combustibili fosili solizi și sunt caracterizate de un consum energetic mare. Regiunea este grav afectată de schimbările climatice (secete, inundații) și se preconizează că, până la sfârșitul secolului, temperatura în regiune va crește cu până la 4 oC (9). Transportul rutier este dominat de vehicule mai vechi și mai puțin eficiente din punctul de vedere al consumului de combustibil. Unele dintre orașele mari ale regiunii se află pe primele locuri în clasamentele europene privind poluarea cu PM2,5 și PM10,0 (Sarajevo, Pristina, Skopje, Belgrad).

3.5.

Însă CESE reamintește că regiunea are un potențial semnificativ de surse regenerabile de energie (hidroenergia, energia eoliană și energia solară), precum și un potențial semnificativ de resurse naturale și o biodiversitate extraordinară. Provocările cu care se confruntă regiunea, care sunt legate de decarbonizare, depoluarea aerului, a apei și a solului, conectivitate și schimbările climatice, pot fi transformate în oportunități prin cercetare și inovare, adoptând metode alternative, soluții privind economia circulară, gestionarea deșeurilor, energia din surse mai ecologice, eficiența energetică și conectivitatea.

3.6.

CESE reamintește că, în cadrul Summit-ului de la Poznań privind Balcanii de Vest (10), UE și-a confirmat angajamentul privind mediul și clima, aprobând declarația comună privind „O tranziție energetică curată în Balcanii de Vest”, de la 21 februarie 2019.

3.7.

Tranziția de la economii bazate pe combustibili fosili la economii ecologice include, de asemenea, interconectivitatea, cuprinzând atât infrastructura de producție, transport și distribuție de energie, cât și agenda digitală. În vederea realizării tranziției către o economie ecologică, sectorul antreprenorial trebuie să fie considerat ca fiind o parte a soluției. Cu asigurarea cadrului și a sprijinului corespunzător, tranziția neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon va moderniza industria și va determina apariția de noi locuri de muncă de calitate și a mai multor oportunități de angajare. Este esențială implicarea partenerilor sociali, a întreprinderilor și a altor asociații din cadrul societății civile din Balcanii de Vest în conturarea și punerea în aplicare a măsurilor de promovare a economiei inteligente, circulare și cu emisii scăzute de carbon. În cadrul procesului, politicile sociale și dialogul social constituie o garanție esențială a unei societăți bazate pe coeziune care urmărește asigurarea de locuri de muncă pentru toată lumea și reduce inegalitățile și excluziunea.

3.8.

CESE subliniază faptul că partenerii sociali și organizațiile societății civile trebuie să fie pe deplin implicați în definirea dezvoltării durabile ca obiectiv politic prioritar, promovând „investițiile ecologice” în regiune. Mediul academic, angajatorii și angajații, catalizatorii sociali, de exemplu, antreprenorii, mass-media și liderii religioși sau alți lideri supranaționali constituie vectori importanți pentru o dezvoltare durabilă și favorabilă incluziunii. Comunitățile științifice, grupurile culturale, clusterele industriale și asociațiile de consumatori, printre altele, dispun de o expertiză semnificativă pentru sprijinirea acestei alegeri importante pentru regiune, ceea ce înseamnă că este alegerea potrivită pentru economie și societate.

3.9.

Este necesar să se dezvolte competențe ecologice în cadrul sistemelor de învățământ/formare active de la nivel național și regional, precum și strategii în domeniul competențelor în colaborare cu actorii relevanți și în cadrul unui dialog social eficace, inclusiv cu elevi/studenți, cadre didactice și părinți pentru o economie cu emisii scăzute de carbon, eficientă din punctul de vedere al resurselor și tot mai ecologică. Privind tranziția către o economie circulară drept un obiectiv strategic pentru Balcanii de Vest, acțiunea de promovare a competențelor ecologice ar trebui să fie corelată cu strategiile naționale de dezvoltare pentru a garanta că inițiativele în materie de educație și formare îndeplinesc obiectivele strategice și sunt sprijinite prin fonduri suficiente. CESE solicită să se acorde o atenție deosebită participării femeilor la elaborarea de noi politici în materie de educație și de formare (perfecționare și recalificare) și la punerea lor în aplicare, pentru a asigura o mai bună egalitate de gen și o tranziție mai justă către o economie mai ecologică.

3.10.

Pentru a aborda problema șomajului și nepotrivirea de competențe, ar trebui să se introducă măsuri pentru o mai bună anticipare în materie de competențe, cu scopul de a asigura concordanța dintre competențele studenților și lucrătorilor și competențele cerute pe piața forței de muncă, precum și consolidarea educației și formării profesionale (EFP) și, în special, a sistemelor de învățare la locul de muncă și de învățământ dual care au ajutat la abordarea cu succes a problemei șomajului în rândul tinerilor în anumite state membre ale UE. Pentru a îndeplini aceste obiective, ar trebui să se urmărească și să se promoveze implicarea activă a întreprinderilor și a asociațiilor de întreprinderi, precum Camerele de Comerț.

3.11.

În tranziția spre o economie cu emisii scăzute de carbon, CESE susține principiul „nimeni nu trebuie lăsat în urmă”. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită cetățenilor și, în special, grupurilor vulnerabile, prin garantarea accesului la energie la prețuri abordabile și prin asigurarea de sprijin pentru măsuri de eficiență energetică. Regiunile dependente de cărbune trebuie să fie sprijinite în tranziția lor justă, astfel încât să poată elabora planuri de redezvoltare participative de jos în sus pentru a atenua pierderea de locuri de muncă. Consumatorii trebuie să fie informați, îndrumați și implicați pentru a accepta și adopta atitudini responsabile care vor contribui la atenuarea efectelor schimbărilor climatice.

3.12.

CESE recunoaște importanța geopolitică și geo-economică a acestei regiuni pentru EU și face apel la vigilență în privința investițiilor din partea țărilor terțe, care deseori țin mai puțin seama de obiectivele de durabilitate. CESE solicită autorităților și societății civile din regiune să promoveze și să sporească gradul de conștientizare cu privire la implicarea pozitivă și sprijinul financiar din partea UE în ceea ce privește implementarea unor tehnologii mai ecologice.

3.13.

CESE solicită realizarea unei evaluări ex ante cu privire la finanțarea activităților de dezvoltare durabilă din Balcanii de Vest și aplicarea principiului condiționalității pentru durabilitatea proiectelor.

4.   Schimbările climatice și Balcanii de Vest

4.1.

CESE reamintește că Balcanii de Vest sunt foarte sensibili la efectele schimbărilor climatice, suferind de pe urma unor inundații și secete extrem de devastatoare în cursul anilor precedenți. Studiul CCR (11) privind schimbările climatice a arătat o creștere observată a temperaturii de 1,2 oC, și o creștere suplimentară de 1,7-4,0 oC până la sfârșitul secolului. În plus, au fost bine documentate problemele legate de poluarea aerului, care duc la deteriorarea sănătății și a economiei în general. Având în vedere că schimbările climatice afectează nevoile de bază ale vieții (adăpost, hrană și apă), copiii și tinerii sunt printre cei mai vulnerabili în ceea ce privește efectele directe și indirecte ale schimbărilor climatice, care au fost accentuate de pandemia de COVID-19 (12).

4.2.

CESE recunoaște importanța țărilor din Balcanii de Vest, conform Acordului de la Paris privind schimbările climatice din 2015 (13), pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru creșterea nivelului de ambiție a contribuțiilor lor stabilite la nivel național în decursul timpului, în concordanță cu cele mai recente evoluții științifice. Pe lângă guverne, alte părți interesate, precum întreprinderile, orașele și ONG-urile, au un rol esențial în punerea în aplicare a Acordului de la Paris.

4.3.

CESE recunoaște în egală măsură angajamentele țărilor în contextul obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU pentru 2030, un model de abordare a problemelor legate de dezvoltarea durabilă, inclusiv a sărăciei, schimbărilor climatice, degradării mediului, păcii și justiției. De asemenea, este deosebit de important ca noul model de dezvoltare să se bucure de susținerea cetățenilor, a întreprinderilor și a sectorului financiar din fiecare țară, dar și la nivel internațional.

4.4.

CESE cunoaște faptul că negocierile privind mediul și schimbările climatice reprezintă unul dintre cele mai problematice capitole de negociere, în special pentru directivele care prevăd investiții masive, precum cea privind apa, deșeurile și emisiile industriale, și directivele privind comercializarea certificatelor de emisii. Are convingerea însă că schimbările climatice impun luarea unor măsuri radicale și transformatoare care necesită nu doar alinierea politică și legislativă, ci și o schimbare a paradigmei economice și tranziția către o societate neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon, rezilientă la schimbările climatice și eficientă din punctul de vedere al resurselor. Astfel, strategiile privind clima sau decarbonizarea la nivel local și național sunt, de fapt, noi strategii de creștere.

4.5.

Cunoscând faptul că procesul de dezvoltare a unei strategii în domeniul climei presupune reformarea și transformarea profundă a tuturor sectoarelor, CESE solicită țărilor din Balcanii de Vest să dezvolte și să își pună în aplicare strategiile în concordanță cu acquis-ul UE, precum și să își coordoneze activitatea pentru a elabora strategii de dezvoltare pe termen lung, care să asigure reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2050, fiind părți participante la CCONUSC, cu participarea activă și implicarea consolidată a tuturor părților interesate, inclusiv a OSC-urilor.

4.6.

Toate țările, cu excepția Bosniei și Herțegovinei, au înființat organisme de coordonare la nivel înalt în domeniul schimbărilor climatice pentru a integra politicile climatice în alte politici sectoriale, în special dezvoltarea economică, energie, transporturi și agricultură, cu obiectivul de a lua în considerare preocupările și observațiile tuturor părților interesate relevante în elaborarea documentelor strategice și de politică și a legislației. CESE recomandă ca toate aceste organisme să includă participarea reprezentanților OSC-urilor și partenerilor sociali încă de la începutul consultărilor în vederea măsurilor de reglementare și/sau legislative. CESE recomandă dezvoltarea unui mecanism care să permită abordarea tuturor preocupărilor cu promptitudine, în mod transparent și într-o manieră participativă.

4.7.

Întrucât majoritatea costurilor asociate alinierii la Directiva EU ETS vor trebui să fie suportate de către industrie, CESE recomandă societății civile, industriei și asociațiilor antreprenoriale să se implice în mod deosebit în activități de sensibilizare și consolidare a capacităților cu privire la Directiva EU ETS. Aceasta prezintă o cerință de investiții masive pentru Balcanii de Vest, în special cele pentru sectoarele industriale, întrucât acestea nu dețin o capacitate suficientă pentru a aborda implicațiile Directivei, care nu sunt legate doar de investiții, acestea impunând totodată schimbări legate de mediul de reglementare, gestionarea, monitorizarea și raportarea, precum și verificarea și acreditarea emisiilor.

5.   Energia în regiunea Balcanilor de Vest

5.1.

CESE susține Uniunea Energetică și politicile-cadru în domeniul climei și al energiei pentru 2030, care vizează îndeplinirea obiectivelor din cadrul Acordului de la Paris. Țările din Balcanii de Vest au obligația de a se alinia cu aceste politici, însă ar trebui să participe mai activ și să se implice în Uniunea Energetică încă din faza incipientă a discuțiilor.

5.2.

CESE susține declarația comună din 2019 privind „O tranziție energetică curată în Balcanii de Vest”, adoptată de miniștrii pentru energie și mediu din Balcanii de Vest, cu privire la principiile de dezvoltare durabilă a hidroenergiei în această regiune (14), și reamintește faptul că aportul și implicarea strânsă a OSC-urilor au fost esențiale în adoptarea acestora. CESE consideră că, deși s-au făcut primii pași în direcția bună, se impun mai multe eforturi.

5.3.

În acest sens, CESE recomandă capacitarea partenerilor sociali și a OSC-urilor din Balcanii de Vest în sensul unui rol activ și concret, inclusiv prin propuneri, în activitatea Observatorului sărăciei energetice al UE.

5.4.

CESE are convingerea că eforturile de a îndeplini obiectivele de la Paris, precum și creșterea durabilă în general, trebuie să fie bazate pe acțiuni corespunzătoare moderne și adecvate scopului lor. Acestea includ dezvoltarea unei infrastructuri moderne și „anticipative”, stabilirea unui cadru legislativ și de reglementare adecvat și adoptarea de noi tehnologii și a modelelor economice aferente pentru o dezvoltare „ecologică și favorabilă incluziunii” a economiilor din regiune. Concret, aceasta va însemna construirea de rețele „inteligente” de transport și distribuție a energiei pentru a acoperi ponderea mereu în creștere a surselor regenerabile de energie intermitente în mixul de producție energetică. De asemenea, dezvoltarea piețelor intrazilnice, de echilibrare și de stocare favorizează crearea de soluții orientate spre piață pentru alocarea adecvată a resurselor în mixul energetic deja în schimbare de la combustibili fosili la o energie mai curată.

5.5.

CESE consideră că un cadru legislativ și de reglementare robust, modern și transparent este esențial pentru dezvoltarea pieței energiei și atragerea de noi investiții necesare pentru finanțarea noii infrastructuri și capacități. Rolul Comunității Energiei (15), precum și transpunerea și punerea în aplicare a acquis-ului comunitar constituie o condiție indispensabilă. În egală măsură, activitățile transfrontaliere precum comercializarea energiei pot conduce la eficientizare și la economii semnificative în ceea ce privește energia și costurile, atât timp cât toți participanții la piață respectă reguli similare de conformitate cu cerințele de mediu și de stabilire a prețului carbonului. Prin urmare, rolul Consiliului de Reglementare al Comunității Energiei (ECRB) este esențial și va trebui să fie consolidat, ținând cont de faptul că alegerile durabile presupun buna funcționare a piețelor transfrontaliere. UE ar trebui să sprijine Secretariatul Comunității Energiei în asistarea guvernelor regionale la elaborarea de planuri naționale integrate privind energia și clima (NIEC) robuste și determinate de obiectivele regiunii pentru anul 2030. NIEC ar trebui să reflecte ambiția necesară pentru decarbonizarea economiei ținând cont de garanțiile de mediu. Ele ar trebui să cuprindă politici și măsuri legate de reducerea emisiilor GES în toate sectoarele-cheie care cuprind surse de emisii, pentru a îndeplini obiectivele pentru 2030 și a realiza contribuțiile acestora prevăzute în Acordul de la Paris, precum și perspectivele de dezvoltare a economiei neutre din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2050.

5.6.

CESE solicită să se prevadă un procent adecvat de dispoziții bugetare privind tranziția ecologică în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA). Comitetul regretă numărul limitat de proiecte în materie de cercetare și dezvoltare din Balcanii de Vest și invită țările din această regiune să participe într-o măsură mai mare la programele UE disponibile, printre care Orizont Europa, întrucât astfel de investiții sunt esențiale în dezvoltarea de noi tehnologii pentru o tranziție ecologică eficace.

5.7.

Întrucât inovarea joacă un rol esențial în sectorul energetic în continuă schimbare, CESE recomandă ca energia distribuită, și anume energia produsă și consumată local, să fie luată serios în considerare pentru Balcanii de Vest. Întrucât regiunea are lanțuri muntoase întinse, nu este ușor de acordat sprijin pentru instalarea de rețele electrice de înaltă și medie tensiune sau nu este eficient din punctul de vedere al costurilor. Soluțiile tehnologice actuale sunt mult mai mature și mai economice pentru a susține energia distribuită. Această nouă abordare se poate baza pe actualele experiențe ale UE și cadrul legislativ și de reglementare al UE pentru sprijin pentru prosumatori și comunitățile energetice. Astfel de modele economice pot conduce la soluții mai adecvate pentru satisfacerea nevoilor și caracteristicilor locale, în cadrul cărora actorii de pe plan local pot să fie direct implicați în soluții durabile și astfel să preia controlul tranziției către o dezvoltare durabilă.

5.8.

În plus, CESE are convingerea că în Balcanii de Vest există un potențial considerabil de eficiență energetică. Reabilitarea stocului de locuințe, care include clădiri publice și private, precum și activitățile industriale și de altă natură vor genera economii semnificative de energie și costuri, oferind totodată soluții pentru problema sărăciei energetice. Economisirea energiei constituie, de asemenea, o parte importantă din modelul economic și social bazat pe „energia locală”, întrucât recuperarea de căldură în scopuri industriale și/sau rezidențiale își are utilitatea la nivel local sau regional. Pierderile din sistemul de distribuție sunt, de asemenea, mari în majoritatea țărilor din regiune și se impun investiții semnificative. Așadar, acesta este un alt domeniu în care fondurile UE și cele internaționale ar putea fi esențiale pentru dezvoltarea unui sistem local de producție și consum de energie eficient și cu impact scăzut. Având în vedere mijloacele limitate ale țărilor din regiune, astfel de fonduri vor fi necesare date fiind intensitatea capitalului inițial pentru investiții și perioada de amortizare relativ lungă. Tehnologiile europene sunt mature din punct de vedere tehnic și economic și, prin urmare, sunt adecvate pentru regiune. CESE solicită UE și organismelor de finanțare relevante să își consolideze angajamentul pentru elaborarea de proiecte de eficiență energetică la nivel local și regional.

5.9.

CESE solicită Comunității Energiei, care intenționează să extindă acquis-ul UE în domeniul energiei, al climei și al mediului la țările implicate în procesul de aderare și la țările învecinate pentru a continua și a asigura integrarea strânsă în proiectul uniunii energetice, în special în ceea ce privește acțiunile prioritare identificate anterior. OSC-urile ar trebui să fie implicate și integrate în mod sistematic în reuniunile Comunității Energiei.

6.   Conectivitatea Balcanilor de Vest

Transporturi

6.1.

CESE susține pe deplin dezvoltarea de rețele de transport moderne și adaptate exigențelor viitorului în regiune pentru intensificarea comerțului transfrontalier și a mobilității. Dată fiind nevoia de a îmbunătăți radical rețelele urbane, rutiere și feroviare deosebit de perimate din Balcanii de Vest, orice construcție nouă ar trebui să fie de așa natură încât să susțină de la început electromobilitatea sau hidrogenul curat și, dacă este cazul, vehiculele alimentate cu gaz. Aceasta ar conferi infrastructurii valabilitate și relevanță pentru mai multe decenii, totodată fiind îmbunătățită calitatea aerului și reduse importurile de combustibili.

6.2.

Pentru oricare dintre soluțiile durabile posibile (de exemplu, electromobilitate, biocombustibili, hidrogen curat), companiile și expertiza din UE și din Europa pot ajuta la introducerea lor progresivă în regiune. CESE invită Balcanii de Vest să colaboreze în mod activ cu actorii din sectorul public și privat din UE și să ia măsuri îndrăznețe în dezvoltarea rețelelor lor de transport. De asemenea, CESE recomandă să se adopte exemple de cele mai bune practici din UE, precum planurile de mobilitate urbană durabilă (PMUD). Aceste inițiative ar putea fi puse în aplicare prin intermediul Comunității transporturilor, organizație care nu este încă foarte activă.

TIC

6.3.

Rețelele de date și TIC devin elementele de bază ale activității economice, industriale și sociale. În plus, există o legătură-cheie directă între TIC și rețelele de acces rapid la internet și dezvoltarea durabilă datorită eficienței opțiunilor facilitate de automatizarea pe care rețelele inteligente o pot susține, de exemplu, internetul obiectelor, orașele și satele inteligente, contoarele inteligente, vehiculele conectate etc. Se impune cuantificarea pentru finanțarea unor astfel de rețele și tehnologii care sunt în prezent costisitoare, însă cu potențial de transformare a economiilor din regiune. Prin urmare, CESE solicită direcționarea de fonduri UE în acest sens și, în același timp, invită Balcanii de Vest să conlucreze pentru a dezvolta un plan general regional în vederea instalării infrastructurii de acces rapid la internet, ceea ce le-ar oferi posibilitatea de a negocia contracte comune și de a obține termeni mai buni prin intermediul negocierii colective și al cuantificării.

7.   Resursele naturale, biodiversitatea și măsurile agroalimentare din Balcanii de Vest, oportunități pentru creștere

7.1.

Balcanii de Vest dispun de o bogată biodiversitate și de habitate intacte, cu un grad ridicat de împădurire, care s-au confruntat cu o serie de amenințări, inclusiv cu o extindere necontrolată a spațiilor construite în zonele urbane și de coastă, activități de minerit, dezvoltarea reglementată deficitar a microhidrocentralelor, construite fără o analiză cuprinzătoare a impactului acestora asupra biodiversității, precum și braconajul și exploatarea forestieră nereglementată. Guvernele au luat o serie de măsuri pentru a proteja speciile și habitatele și au crescut cota de arie protejată.

7.2.

CESE recomandă ca economiile fragile din Balcanii de Vest să exploreze posibilități de a deveni eficiente din punctul de vedere al resurselor și de a se îndrepta spre economia circulară, de a dezvolta și a implementa mecanisme pentru protecția durabilă a peisajelor și habitatelor (inclusiv râuri) amenințate cu valoare de conservare și socială mare, și de a se îndrepta spre noile tehnologii ecologice. Biodiversitatea bogată a regiunii și habitatele intacte prezintă un potențial economic semnificativ pentru ecoturism și agroturism, însă este necesară îmbunătățirea capacităților și a gradului de conformitate. În medie, eficiența resurselor este foarte scăzută, iar productivitatea resurselor este de cinci ori mai scăzută decât media UE, utilizarea la scară redusă a practicilor de reciclare și de gestionare a deșeurilor. Pentru a îmbunătăți situația se impune o trecere la economia circulară, precum și dezvoltarea și utilizarea de noi tehnologii ecologice în regiune.

7.3.

CESE recomandă țărilor să adopte pe deplin principiile din cadrul Strategiei UE în domeniul biodiversității (16) propuse recent, acordând o atenție sporită extinderii domeniului de acoperire a zonelor protejate, inclusiv protejarea strictă și restaurarea habitatelor deteriorate. În consecință, este ferm încurajată revizuirea cu celeritate a strategiilor și planurilor de acțiune naționale în domeniul biodiversității și/sau, ca cerință minimă, prezentarea angajamentelor naționale pentru cele mai importante obiective.

7.4.

Schimbările climatice afectează totodată producția alimentară și lanțurile valorice și provoacă daune semnificative și pierderi în producție în sectorul culturilor agricole, al creșterii animalelor, al pescuitului și cel forestier. Strategia UE „De la fermă la consumator” (17) propusă recent ar trebui să stabilească principiile directoare pentru dezvoltarea strategiei agricole regionale și naționale, inclusiv reducerea pesticidelor, a îngrășămintelor și a antibioticelor, pentru a produse alimente durabile și a asigura venituri decente pentru fermieri cu prețuri decente, totodată eliminând în mod simultan subvențiile dăunătoare pentru mediu.

8.   Condiții orizontale pentru o tranziție durabilă reușită în Balcanii de Vest

8.1.

CESE reamintește faptul că o tranziție reușită către o regiune mai verde a Balcanilor de Vest nu poate avea loc fără existența unor condiții favorizante elementare, în principal în ceea ce privește instituirea unor cadre de politică stabile și transparente la nivel național, precum și voința politică. Statul de drept menționat în capitolele consacrate chestiunilor fundamentale, astfel cum a fost definit în metodologia de aderare revizuită, constituie o valoare fundamentală care stă la baza UE și care stabilește în mod corect ritmul procesului de extindere. Absența statului de drept determină dezvoltarea unui mediu defavorabil schimbărilor, investițiilor și tranziției atât de necesare către societăți mai durabile.

8.2.

Prin urmare, CESE face apel la autoritățile naționale din regiune să ia măsuri urgente, radicale și semnificative pentru asigurarea funcționării eficiente și transparente a administrațiilor publice, combaterea și eradicarea corupției, asigurarea independenței totale a sistemelor judiciare, crearea unui mediu de afaceri previzibil și atractiv și a unor condiții de concurență echitabile (mai exact asigurarea transparenței pieței, a clarității în materie de reglementare și a consultării deschise a tuturor părților interesate), favorizarea inovării și a competitivității, precum și pentru a consolida implicarea partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile, întrucât acesta este singurul mod prin care se pot obține rezultate tangibile și pe termen lung.

8.3.

Societatea civilă organizată, în toate componentele sale, partenerii sociali și alte organizații joacă un rol central și activ în eforturile de dezvoltare durabilă din Balcanii de Vest. Legătura or cu societatea poate să atragă o susținere publică puternică și să ateste legitimitatea acestui obiectiv de politică. Societatea civilă organizată va fi esențială pentru promovarea dezvoltării durabile ca „opțiune activă a societății”, așadar o opțiune adoptată și susținută la toate nivelurile, dincolo de diviziunile politice și sociale.

8.4.

CESE reamintește autorităților din Balcanii de Vest importanța garantării libertății de asociere și a asigurării unui spațiu civic care să permită un dialog civil solid și eficient. El invită toate guvernele din Balcanii de Vest să adopte strategii naționale care să contribuie la instaurarea unui mediu favorabil și la consolidarea capacităților partenerilor sociali și organizațiilor societății civile, precum și planuri de acțiune care să însoțească aceste strategii.

---

(1)  Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo (această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul Kosovo și este conformă cu RCSONU 1244/99, precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovoului), Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia.

(2)  COM(2020) 315 final din 29 aprilie 2020, Comunicarea privind sprijinirea Balcanilor de Vest pentru combaterea COVID-19 și redresarea post-pandemică.

(3)  Contribuția CESE la Summit-ul UE-Balcanii de Vest din data de 6 mai 2020 (publicat la 28 aprilie 2020).

https://www.eesc.europa.eu/en/news-media/presentations/eesc-contribution-eu-western-balkans-summit-6-may-2020

(4)  COM(2020) 57 final din 5 februarie 2020), Consolidarea procesului de aderare – O perspectivă credibilă de aderare la UE pentru Balcanii de Vest.

(5)  JOIN(2020) 11 din 8 aprilie 2020, Comunicarea privind răspunsul UE pe plan mondial la COVID-19.

(6)  COM(2020) 315 final din 29 aprilie 2020, Comunicarea privind sprijinirea Balcanilor de Vest pentru combaterea COVID-19 și redresarea post-pandemică.

(7)  JO C 262, 25.7.2018, p. 15.

(8)  COM(2019) 640 final din 11 decembrie 2019, Anexă la Comunicarea privind Pactul ecologic european.

(9)  https://www.rcc.int/pubs/62

(10)  O parte din Inițiativa celor șase țări din Balcanii de Vest (cunoscută, de asemenea, drept Procesul de la Berlin), care a fost lansată în 2014, vizează sprijinirea celor șase părți contractante din Comunitatea Energetică din Europa de sud-est: Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo*, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia în consolidarea cooperării regionale și stimularea creșterii durabile și a locurilor de muncă.

(11)  https://www.rcc.int/pubs/62

(12)  Organizația Mondială a Sănătății estimează că peste 80 % din bolile, leziunile și decesele cauzate de schimbările climatice vor face victime în rândul copiilor.

(13)  Kosovo nu face parte din Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și, ca atare, nu are stabilită o contribuție la nivel național (CSN), însă a adoptat Strategia privind schimbările climatice.

(14)  Hidroenergia, printre alte surse regenerabile de energie; reabilitarea structurilor existente cu prioritate, un număr limitat de surse suplimentare de hidroenergie de capacitate mare; integrarea surselor regenerabile de energie în rețele și pe piața regională a energiei electrice; gestionarea integrată a resurselor de apă; luarea în considerare a efectelor generate de schimbări; luarea în considerare a impactului dezvoltării hidroenergiei asupra mediului; precum și considerații transfrontaliere și principii de durabilitate în planificarea hidroenergiei.

(15)  Comunitatea Energiei, în vigoare din 2006 (mandat prelungit în 2016), urmărește să generalizeze normele și principiile UE privind piața internă a energiei în rândul membrilor săi: Uniunea Europeană, Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Kosovo, Muntenegru, Serbia, Moldova, Ucraina, la care s-au asociat Armenia, Georgia, Norvegia și Turcia. Sediul său se află la Viena. www.energy-community.org

(16)  Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2030 [COM(2020) 380 final din 20 mai 2020].

(17)  Strategia „De la fermă la consumator” [COM(2020) 381 final].