1.   

observă că conturile anuale ale Curții de Conturi („Curtea”) sunt auditate de o firmă externă, PricewaterhouseCoopers Sàrl, pentru a aplica aceleași principii de transparență și răspundere pe care Curtea le aplică entităților pe care le auditează; constată cu satisfacție că raportul auditorului extern arată că situațiile financiare oferă o imagine corectă și fidelă a situației financiare a Curții la 31 decembrie 2018, precum și a rezultatelor operațiunilor acesteia, a fluxurilor sale de numerar și a modificărilor în structura activelor nete pentru exercițiul încheiat la acea dată;

2.   

subliniază faptul că, în 2018, creditele finale ale Curții s-au ridicat la un total de 146 469 000 EUR (față de 141 240 000 EUR în 2017), ceea ce reprezintă o creștere globală de 3,70 % față de 2017 (creșterea nivelului prețurilor este estimată la 1,9 % pentru Luxemburg); constată că 96,21 % din toate creditele au fost angajate până la sfârșitul anului 2018 (față de 97,73 % în 2017 și 99 % în 2016), iar 94,73 % din toate creditele au fost plătite în 2018 (față de 94,27 % în 2017 și 93,29 % în 2016);

3.   

subliniază că bugetul Curții este în totalitate administrativ, fiind alocat pentru cheltuieli legate de persoanele care lucrează în instituție (titlul 1) și pentru clădiri, mobilier, echipamente și alte cheltuieli de funcționare (titlul 2); este preocupat de faptul că bugetul este în continuare supraestimat pentru titlul 2, angajamentele fiind de 59,13 % (față de 57,13 % în 2017), iar plățile de 55,11 % (față de 55,75 % în 2017);

4.   

constată că angajamentele reportate în 2019 s-au ridicat la 6 068 597 EUR, ceea ce reprezintă 4,1 % din bugetul pe 2018 (față de 7 908 250 EUR reportați în 2018, adică 5,5 % din bugetul 2017); observă că principalul element care a contribuit la reportare a fost suma de 4 310 280 EUR, reportată în cadrul capitolului 21 (Informatică, echipamente și mobilier: achiziție, închiriere și întreținere) pentru proiecte informatice care erau încă în desfășurare la sfârșitul anului 2018;

5.   

regretă, ca observație generală, faptul că domeniul de aplicare și concluziile capitolului 10 referitor la „Administrație” din Raportul anual pe 2018 al Curții sunt destul de limitate, chiar dacă rubrica 5 – „Administrație” din cadrul financiar multianual este considerată ca prezentând un risc scăzut; solicită ca activitatea de audit aferentă capitolului 10 să fie extinsă, cu scopul de a analiza deficiențele legate de cheltuielile administrative în fiecare instituție;

6.   

salută faptul că Curtea și-a aplicat, în general, disciplina bugetară în mod solid în ultimii ani, pentru a menține stabilitatea costurilor sale administrative, fără ca aceasta să aibă un impact negativ asupra activității sale principale; ia act de faptul că nu au fost solicitate posturi suplimentare pentru 2018 și că, prin urmare, schema de personal a Curții (ca și în 2017) a prevăzut un total de 853 de posturi autorizate;

7.   

salută eforturile Curții de a-și publica raportul anual de activitate până la data de 5 mai a anului următor și de a-și adopta conturile finale până la data de 31 mai; este de acord cu faptul că trebuie să i se acorde Curții timpul necesar pentru a-și desfășura activitatea de audit, dorință exprimată în raportul anual al Curții privind execuția bugetului Uniunii; sugerează totuși Curții să dezbată această chestiune cu Comisia pentru control bugetar a Parlamentului și cu alți actori relevanți, pentru a analiza mai bine durata procedurii de descărcare de gestiune;

8.   

salută includerea în raportul anual de activitate a tabelului care arată diferitele acorduri privind nivelul serviciilor, semnate cu Comisia și alte instituții, în chestiuni precum resurse umane, traducere, infrastructură etc., în care se precizează și impactul bugetar al acestora; ia act, cu îngrijorare, de faptul că cheltuielile conform acordului de servicii pentru oficiul de plăți pentru gestionarea dosarelor personalului Curții și pentru gestionarea misiunilor au crescut la 325 000 EUR în 2018 (comparativ cu 180 000 EUR în 2017) din cauza unui nou contract; reiterează importanța cooperării interinstituționale;

9.   

apreciază eforturile Curții pentru ca vehiculele sale oficiale să fie utilizate cât mai rentabil cu putință; ia act de faptul că, în cadrul cooperării cu Curtea de Justiție, Curtea de Conturi a semnat un contract de leasing interinstituțional pe patru ani pentru aceste vehicule, ceea ce a făcut posibilă obținerea unor prețuri de leasing mai bune și introducerea unor criterii de mediu;

10.   

ia act de faptul că Curtea a decis să revizuiască normele de utilizare a vehiculelor oficiale și că, potrivit noilor norme, membrii și Secretarul General pot utiliza vehiculele oficiale pentru alte deplasări decât cele desfășurate pentru exercitarea atribuțiilor oficiale contra unei contribuții forfetare de 100 EUR pe lună, plus anumite costuri și cheltuieli; ia act de faptul că Curtea se așteaptă la economii semnificative în comparație cu situația actuală conform normelor în vigoare; ia act că noile norme se aplică de la 1 ianuarie 2020; este de opinie că vehiculele oficiale nu ar trebui să fie folosite în scopuri personale sub nicio formă; consideră că această practică poate dăuna reputației Curții și, în general, reputației instituțiilor Uniunii; prin urmare, solicită Curții să reanalizeze acest subiect și să informeze Parlamentul;

11.   

ia act de faptul că Curtea a adoptat un nou set de indicatori-cheie de performanță pentru perioada 2018-2020, care oferă o imagine de ansamblu asupra impactului activității Curții și a modului în care aceasta este difuzată și percepută; ia act de faptul că printre indicatorii-cheie de performanță sunt incluse elemente precum prezența Curții la Parlament, Consiliu și în parlamentele naționale, dar și numărul rapoartelor speciale publicate (nu doar adoptate); salută îmbunătățirea clară a eficienței activității Curții, ilustrată de numărul rapoartelor speciale, care a crescut cu 25 % din 2008, și, din 2017, prezența în Parlament a crescut cu 47 %, în Consiliu cu 39 %, iar în parlamentele naționale cu 164 %; invită Curtea să reflecteze asupra includerii valorii adăugate a auditului în indicatorii-cheie de performanță și să prezinte constant rapoarte cu privire la punerea în aplicare a recomandărilor sale;

12.   

salută faptul că activitățile Curții, în special rapoartele sale speciale, se bucură de o creștere puternică a interesului în mass-media; salută faptul că Curtea va continua să își promoveze publicațiile pe canalele de comunicare socială; ia act cu interes de faptul că majoritatea publicațiilor Curții sunt disponibile pe site-ul său de internet prin intermediul unui link de căutare; ia act de faptul că rapoartele care au atras cea mai mare atenție mediatică în 2018 au fost rapoartele speciale privind rețeaua feroviară europeană de mare viteză, privind eficiența operațională a gestionării crizelor bancare de către Banca Centrală Europeană și privind Instrumentul pentru refugiații din Turcia; salută strategia de comunicare digitală a Curții de a colabora cu părți interesate neinstituționale, cum ar fi grupurile de reflecție, ONG-urile, asociațiile industriale și mediul academic, care pot acționa ca multiplicatori ai mesajelor Curții; încurajează în continuare utilizarea platformelor de comunicare socială cu sursă deschisă gratuite, cu găzduire proprie, cu o atenție deosebită protecției datelor utilizatorilor;

13.   

constată cu satisfacție că, per ansamblu, acoperirea mediatică (inclusiv pe platformele de comunicare socială) aproape s-a triplat în 2018 comparativ cu 2017 (crescând de la aproximativ 15 500 de articole online și de mențiuni pe platformele de comunicare socială, la peste 44 000); constată că, în 2018, postările despre publicațiile Curții efectuate de pe conturile oficiale ale Curții pe platformele de comunicare socială au fost vizualizate de circa 11 milioane de ori (adică de aproape 18 ori mai mult decât în 2017); constată că, în 2018, au fost disponibile peste 11 000 de articole online cu privire la rapoartele speciale ale Curții (comparativ cu 1 500 de articole online în 2013);

14.   

ia act de publicarea a 35 de rapoarte speciale (față de 28 în 2017), a 9 documente de analiză (față de 2 în 2017) și a 10 avize (față de 5 în 2017); salută eforturile Curții, depuse în conformitate cu Regulamentul financiar, de a-și întocmi rapoartele speciale în general în termen de 13 luni, observând totodată că perioada medie pentru întocmirea rapoartelor speciale publicate în 2018 a fost de 15,2 luni; subliniază, cu toate acestea, că pentru întocmirea a 15 dintre cele 35 de rapoarte speciale (43 %) a fost nevoie de mai puțin de 13 luni (față de 29 % în 2017);

15.   

constată cu îngrijorare că Curtea a selectat un eșantion de 45 de operațiuni (comparativ cu 55 în 2017 și 100 în 2016) din cadrul financiar multianual, rubrica 5 „Administrație”, ale tuturor instituțiilor și organelor Uniunii; constată faptul că eșantionul a fost astfel constituit încât să fie reprezentativ pentru gama de cheltuieli de la rubrica 5, care reprezintă 6,3 % din bugetul Uniunii; ia act de faptul că activitatea Curții desemnează cheltuielile administrative ca având un risc redus; consideră, cu toate acestea, că numărul operațiunilor selectate pentru „alte instituții” nu este suficient și solicită Curții să crească numărul de operațiuni examinate cu cel puțin 10 %; solicită Curții să aibă în vedere posibilitatea de a prezenta un raport anual independent privind instituțiile Uniunii (astfel cum procedează deja în cazul agențiilor Uniunii); solicită Curții să informeze în permanență Parlamentul cu privire la evoluțiile din acest sens;

16.   

constată cu satisfacție că capitolul privind transparența de pe site-ul de internet al Curții prezintă un calendar al reuniunilor Curții și un tabel al misiunilor membrilor Curții (în care se menționează data, locul, scopul și costurile acestor misiuni), cu linkuri către documente aferente și alte portaluri privind transparența;

17.   

subliniază introducerea unui registru privind prezența membrilor la reuniunile Curții, ale camerelor și ale comisiilor sale (care funcționează începând cu 1 ianuarie 2019); solicită Curții ca, în următorul său raport anual de activitate, să informeze Comisia pentru control bugetar din cadrul Parlamentului cu privire la aceste aspecte;

18.   

invită Curtea să stabilească proceduri pentru a ține un registru cu concediul anual, concediul medical și absențele din alte motive în rândul membrilor, astfel încât să se asigure că toate concediile efectuate de membri sunt efectiv înregistrate; subliniază că practica actuală ar putea submina încrederea cetățenilor și a instituțiilor Uniunii în Curte;

19.   

observă cu interes faptul că Curtea colectează informații cu privire la misiunile profesionale ale membrilor, pentru a evalua dacă activitatea planificată intră în sfera de interes a Curții; salută faptul că membrii furnizează numele și funcțiile persoanelor cu care se vor întâlni, o descriere generală a subiectelor care urmează să fie discutate și, dacă este cazul, prezintă invitația cu detaliile necesare, pentru a reduce riscul unor posibile abuzuri;

20.   

ia act de faptul că decizia prin care se clarifică normele aplicabile misiunilor membrilor a intrat în vigoare la 1 februarie 2018; ia act de faptul că decizia definește în special informațiile care trebuie comunicate atunci când se solicită un ordin de misiune;

21.   

ia act de faptul că, în cadrul sistemului său de control intern, Curtea a decis ca, din februarie 2018, să delege Secretarului General competențele de ordonator de credite pentru conturile referitoare la cheltuielile de misiuni și de reprezentare ale membrilor; ia act de faptul că aceste cheltuieli fac în prezent obiectul sistemului general de control gestionat de serviciile Secretariatului General, care presupune gestionarea riscurilor și controale ex ante și ex post, și că aceste cheltuieli sunt incluse și în declarația anuală a ordonatorilor de credite subdelegați și care acționează prin delegație; regretă profund faptul că numai după apariția unei situații deosebit de grave Curtea a luat măsuri în această privință;

22.   

ia act de faptul că serviciul de audit intern a revizuit rapoartele anuale de control pe 2018 și declarațiile ordonatorilor de credite subdelegați pentru a evalua fiabilitatea informațiilor furnizate; ia act de faptul că Secretarul General a solicitat rapoarte de control din partea tuturor direcțiilor; ia act de faptul că serviciul de audit intern a confirmat calitatea fiabilă a controalelor ex ante și ex post efectuate de servicii și fiabilitatea globală a informațiilor conținute în rapoartele de control;

23.   

ia act de decizia Curții cu privire la perioada 2012-2018 de a realiza un audit intern al cheltuielilor de misiune și al utilizării autoturismelor oficiale (acest audit a fost finalizat în iulie 2019); constată că raportul a concluzionat că marea majoritate a operațiunilor selectate aleatoriu și examinate de serviciul de audit intern au respectat normele și procedurile aplicabile; deplânge faptul că raportul a concluzionat totodată că, înainte de reformele din perioada 2017-2018, sistemele de gestiune și control ale Curții au fost afectate de anumite deficiențe; constată, de asemenea, că raportul a concluzionat că reformele din perioada 2017-2018 au corectat în mod eficient deficiențele privind sistemele de control și că procedurile de gestiune și control aplicate în prezent sunt, în general, fiabile;

24.   

ia act de faptul că raportul de audit intern respectiv nu conține nicio indicație privind vreun posibil act de utilizare abuzivă a poziției de către membri sau foști membri; ia act de faptul că nu a existat nicio altă investigație internă în urma raportului de audit respectiv;

25.   

constată că Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a transmis raportul său privind un fost membru autorităților judiciare luxemburgheze; ia act de faptul că imunitatea fostului membru a fost ridicată; ia act de faptul că Curtea a recuperat suma de 153 407,58 EUR de la fostul membru;

26.   

ia act de faptul că, în 2016, OLAF a deschis o anchetă privind un posibil caz de abuz legat de cheltuielile de deplasare și de diurnă ale unui actual membru al Curții (din perioada în care acesta era deputat în Parlamentul European); ia act de faptul că OLAF a închis cazul în septembrie 2019, cu recomandarea adresată Parlamentului de a recupera suma de 11 243 EUR; constată că nu au fost formulate recomandări disciplinare sau judiciare în acest caz și că nu a fost adresată nicio recomandare Curții;

27.   

salută faptul că membrii Curții se supun unui cod de conduită care le guvernează independența, imparțialitatea, integritatea, angajamentul, colegialitatea, confidențialitatea, responsabilitatea și obligațiile după încetarea mandatului; salută faptul că Curtea publică pe site-ul său de internet declarațiile de interese (declarațiile de interese financiare și privind activitățile externe) și CV-urile membrilor săi, astfel Curtea fiind supusă controlului public, la fel ca celelalte instituții ale Uniunii;

28.   

este preocupat de faptul că declarațiile de interese se fac pe proprie răspundere și că, având în vedere cadrul juridic actual, nici Curtea, nici comitetul său de etică nu au niciun fel de competențe de investigare pentru a controla veridicitatea și exhaustivitatea datelor declarate; invită Curtea să se asigure că membrii prezintă declarații de interese în locul declarațiilor privind absența conflictului de interese; subliniază că procedurile actuale, inclusiv cele ale comitetului de etică, trebuie să fie consolidate pentru a garanta absența conflictelor de interese; solicită Curții să informeze Parlamentul cu privire la progresele realizate;

29.   

salută publicarea orientărilor în materie de etică ale Curții, aplicabile tuturor membrilor și întregului personal; salută discuțiile care au loc în cadrul comitetului de etică privind orice aspecte de natură etică pe care le consideră relevante, inclusiv evaluarea activităților externe ale membrilor Curții; ia act de numirea unor consilieri pe probleme de etică din rândul membrii personalului Curții, cu scopul de a asigura că orice membru al personalului are dreptul și posibilitatea de a solicita consiliere confidențială și imparțială cu privire la chestiuni sensibile, cum ar fi conflicte de interese reale, acceptarea de cadouri, și modalitatea de furnizare de informații în caz de nereguli grave (avertizări în interes public);

30.   

subliniază faptul că Curtea oferă întregului personal un curs de formare special privind etica publică (obligatoriu pentru întregul personal nou-venit) și că acest curs conține o secțiune privind denunțarea neregulilor (inclusiv privind procedura de urmat în astfel de cazuri și drepturile personalului); salută faptul că, în orientările interne privind „întrebările frecvente pe probleme de etică”, sunt prezentate o serie de exemple cu scopul de a facilita recunoașterea potențialelor conflicte de interese; invită Curtea să își intensifice în continuare eforturile, îmbunătățind informarea și comunicarea, precum și activitățile de monitorizare;

31.   

subliniază că cadrul etic ar trebui să constea în norme de prevenire, identificare și evitare a potențialelor conflicte de interese; observă că cadrul de etică al Curții a fost examinat de către experți ai Instituțiilor Supreme de Audit din Polonia și Croația; ia act de raportul final de evaluare inter pares; invită Curtea să informeze Parlamentul cu privire la orice acțiuni care sunt decise în urma rezultatelor evaluării inter pares;

32.   

salută crearea de către Curte a unor canale speciale pentru denunțarea neregulilor, care asigură protecția adecvată a denunțătorilor, precum și publicarea normelor de procedură aferente; constată că există un formular de contact online pentru a raporta orice nereguli grave; salută linkul existent pe pagina principală a Curții cu privire la modul de raportare a cazurilor de fraudă către OLAF;

33.   

ia act de faptul că Curtea continuă să ofere cursuri de formare și prezentări pentru personalul de conducere, personalul nou-venit și personalul care lucrează în domeniul resurselor umane, cu scopul de a crește gradul de sensibilizare cu privire la hărțuirea în mediul de lucru; constată, în plus, că persoanele de contact care se ocupă de probleme de combatere a hărțuirii participă la cursuri de formare relevante în fiecare an; ia act de faptul că Curtea și-a consolidat, în 2017, normele privind combaterea hărțuirii, ale căror scop este de a evita situațiile de hărțuire, de a menține un mediu de lucru satisfăcător și de a facilita accesul la soluționarea pe cale amiabilă a conflictelor interpersonale;

34.   

salută eforturile depuse de Curte pentru a asigura starea de bine a personalului, de exemplu permiterea programului de lucru flexibil și munca la distanță, și constată că, în acest sens, Curtea oferă prezentări privind egalitatea de șanse și acces gratuit la psihologi; constată, însă, că în 2018 au existat trei cazuri de epuizare; solicită, prin urmare, Curții să evalueze dacă volumul de muncă este distribuit în mod proporțional între echipele și membrii personalului;

35.   

ia act de faptul că în 2018 a fost depusă o plângere oficială pentru hărțuire și că s-a stabilit că au existat fapte de hărțuire sexuală; constată că finalizarea întregii proceduri (care s-a încheiat cu măsuri preventive și disciplinare) a durat cinci luni de la data depunerii plângerii;

36.   

subliniază că (astfel cum se menționează la articolul 16 al treilea paragraf din Statutul funcționarilor referitor la activitățile profesionale ale înalților funcționari după încetarea raporturilor de muncă) Curtea publică informații referitoare la activitățile profesionale ale înalților funcționari ai Curții; ia act, de asemenea, de publicarea normelor aferente pe site-ul său;

37.   

ia act de faptul că Curtea și OLAF lucrează în strânsă cooperare pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii; constată, de asemenea, că în 2018 Curtea a comunicat nouă cazuri de suspiciune de fraudă depistate în cadrul auditurilor sale (comparativ cu 13 în 2017); felicită Curtea pentru faptul că negocierile purtate au condus la încheierea unui acord de cooperare administrativă între Curte și OLAF (semnat în mai 2019), care vizează facilitarea relațiilor practice de lucru între aceste organisme, în special în ceea ce privește transmiterea cazurilor de suspiciune de fraudă, precum și organizarea unor acțiuni de interes comun, cum ar fi formări, ateliere sau schimburi de personal;

38.   

regretă faptul că măsurile luate de Curte în urma rezoluției privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2017 oferă doar răspunsuri limitate la observațiile Parlamentului; subliniază că acțiunile subsecvente sunt esențiale pentru ca Comisia pentru control bugetar a Parlamentului să poată determina dacă Curtea a pus în aplicare recomandările Parlamentului; invită Curtea ca, în următorul său raport privind acțiunile subsecvente, să includă toate răspunsurile și explicațiile necesare privind punerea în aplicare a recomandărilor Parlamentului;

39.   

constată că retragerea Regatului Unit din Uniune nu va avea un impact major asupra structurii și resurselor umane ale Curții; ia act de faptul că Curtea s-a angajat să își folosească puterea discreționară prevăzută la articolul 49 din Statutul funcționarilor pentru a nu demite funcționarii din simplul motiv că aceștia nu mai sunt resortisanți ai unui stat membru; constată că, în ceea ce privește agenții temporari și contractuali, Curtea are obligația legală să examineze fiecare caz în parte și să autorizeze excepțiile atunci când sunt justificate de interesele de serviciu; salută faptul că Curtea s-a angajat să folosească această posibilitate de a autoriza excepții în mod deschis și transparent; ia act de faptul că evaluarea Curții se va baza exclusiv pe interesul serviciului;

40.   

subliniază angajamentul Curții de a-și îmbunătăți echilibrul de gen la toate nivelurile de conducere; ia act de faptul că 45 % din auditorii și administratorii Curții sunt femei, existând astfel o proporție aproape egală între femei și bărbați; ia act de faptul că 38 % dintre manageri (24 de persoane) sunt femei și că, dintre cei 10 directori, 3 sunt femei; invită Curtea să își continue eforturile de promovare a echilibrului de gen, în special în posturile de conducere și în posturile de conducere superioară; salută faptul că ponderea femeilor în posturile de conducere din cadrul camerelor de audit a crescut de la 7 % în 2015 la aproape 24 % la sfârșitul anului 2018 (comparativ cu 20 % în 2017); ia act de faptul că politica Curții privind egalitatea de șanse pentru perioada 2018-2020 (aprobată în februarie 2018) abordează și aspecte legate de vârstă și dizabilități;

41.   

reiterează faptul că doar 6 din cei 28 de membri ai Curții (față de 4 în 2016) sunt femei; subliniază problema dezechilibrului de gen în rândul membrilor; reamintește că statele membre ar trebui să încurajeze mai activ femeile să candideze la acest gen de funcții; reiterează faptul că Consiliul ar trebui să prezinte întotdeauna cel puțin doi candidați, o femeie și un bărbat, în cursul procedurii de numire;

42.   

ia act de faptul că creșterea volumului de muncă la serviciul de traduceri a fost compensată printr-o mai mare eficiență obținută prin raționalizarea procedurilor interne ale Curții, inclusiv printr-o centralizare a procedurilor prealabile și posterioare traducerilor; constată că acest lucru a permis o reducere semnificativă (de peste 10 % față de 2017) a costurilor pe pagină;

43.   

salută din nou cooperarea Curții cu alte instituții publice și părți interesate; remarcă cu satisfacție cooperarea dintre șefii instituțiilor supreme de audit și adoptarea unui plan de lucru comun începând din 2018; sprijină, de asemenea, parteneriatele încheiate cu diferite universități în contextul politicii Curții de extindere a gamei sale de cursuri de formare; solicită Curții să își extindă contactele la alte universități pentru a stabili viitoare modalități de cooperare care să fie diversificate, dar în același timp să fie echilibrate din punct de vedere geografic;

44.   

salută faptul că spațiile de arhivă din clădirea K2 au devenit inutile datorită digitalizării din ce în ce mai mari; ia act de faptul că aceste spații urmează să fie transformate în noi spații de colaborare sau relaxare, iar costurile vor fi acoperite din bugetul rămas de la proiectul de construcție pentru clădirea K3, finalizat acum câțiva ani; ia act de faptul că nivelul de confort din clădirea K1 rămâne mult sub cel din celelalte clădiri din campus; ia act de încheierea unui studiu prin care se solicită lucrări ce ar implica investiții uriașe; ia act de faptul că se analizează în continuare alternative pentru a găsi cea mai eficientă soluție pentru viitorul clădirii K1 (inclusiv în cooperare cu autoritățile luxemburgheze); invită Curtea să informeze Comisia pentru control bugetar a Parlamentului cu privire la orice soluție, împreună cu o estimare bugetară;

45.   

salută faptul că Curtea a elaborat un program de mediu cuprinzător pentru a aborda diverse tematici identificate în analiza sa de mediu și pentru a-și reduce impactul asupra mediului; constată cu satisfacție că aceasta a reușit să își reducă consumul de energie cu 11,5 % în perioada 2014-2018, consumul de apă cu 21,1 % în perioada 2016-2018, iar consumul de hârtie cu 50,8 % în perioada 2014-2018;

46.   

sprijină eforturile Curții de a consolida protecția datelor și securitatea cibernetică prin adoptarea unui plan de acțiune pe trei ani în materie de securitate cibernetică la jumătatea anului 2018, care cuprinde o serie de acțiuni menite să atenueze riscurile identificate; ia act cu satisfacție de cooperarea Curții cu Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organismele și agențiile UE (CERT-UE) în vederea punerii în aplicare a unora dintre controalele prevăzute în plan;

47.   

recunoaște valoarea adăugată pe care o poate oferi software-ul gratuit și cu sursă deschisă pentru Curte; subliniază, în special, rolul unui astfel de software în creșterea transparenței și evitarea efectelor dependenței de un singur furnizor; recunoaște, de asemenea, potențialul său de îmbunătățire a securității, deoarece permite identificarea și remedierea deficiențelor; recomandă insistent ca orice software dezvoltat pentru Curte să fie pus la dispoziția publicului în baza unei licențe software gratuite și cu sursă deschisă;

48.   

relevă toate activitățile realizate în ultimii ani de către Curte în domenii precum întocmirea bugetului în funcție de performanțe, cadrul etic (cu toate normele și procedurile aferente), intensificarea activităților de comunicare și creșterea numărului de măsuri pentru a îmbunătăți transparența; salută numărul important de acorduri interinstituționale pentru servicii și de cooperare; subliniază importanța colaborării și a schimbului de experiență între instituțiile și organismele Uniunii; sugerează să se analizeze posibilitatea de a crea rețele oficiale în diferite domenii, cu scopul de a face schimb de bune practici și de a dezvolta soluții comune.