52020AE1921

EUR-Lex

Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52020AE1921 - EN

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 52020AE1921

Help

Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Rolul politicii structurale și de coeziune a UE în stimularea transformării economiei în mod inovator și inteligent” (aviz exploratoriu)

EESC 2020/01921

JO C 429, 11.12.2020, p. 153–158 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

11.12.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 429/153

Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Rolul politicii structurale și de coeziune a UE în stimularea transformării economiei în mod inovator și inteligent”

(aviz exploratoriu)

(2020/C 429/21)

Raportor:

Gonçalo LOBO XAVIER

Sesizare	18 februarie 2020 – scrisoarea domnului Peter ALTMAIER, ministrul federal al economiei și energiei din Germania
Temei juridic	Articolul 304 din TFUE
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în secțiune	20.7.2020
Data adoptării în sesiunea plenară	18.9.2020
Sesiunea plenară nr.	554
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	217/0/3

1. Concluzii și recomandări

1.1.

CESE solicită Comisiei Europene să abordeze politica de coeziune ca pe un instrument fundamental în gestionarea provocărilor uriașe cauzate de pandemia de coronavirus. Există o necesitate urgentă de a răspunde rapid, iar mijloacele financiare cu care pot fi ajutate și sprijinite statele membre trebuie să fie alocate în conformitate cu criteriile relevante, dar și cu curaj. Europa are nevoie, mai mult ca niciodată, de o abordare diferențiată a unei provocări unice.

1.2.

Impactul crizei provocate de pandemia de coronavirus înseamnă că este nevoie de măsuri clare și puternice pentru a reconstrui economia Europei. Consecințele asupra sănătății publice, a acțiunilor economice, societale și politice sunt greu de evaluat, iar impactul va diferi de la un stat membru la altul. CESE este de acord că prioritățile Președinției germane trebuie să se concentreze asupra acestor noi circumstanțe și solicită luarea de măsuri pentru protejarea ocupării forței de muncă și a drepturilor sociale în întreaga Uniune.

1.3.

CESE consideră că orice plan de redresare a Europei trebuie să țină seama de consecințele acestei crize, și anume de dependența Europei de alte domenii economice pentru produse și servicii specifice. Este clar că Europa trebuie să reflecteze asupra politicii sale comerciale, să stimuleze inovarea și să își valorifice strategia de specializare inteligentă bazată pe regiuni și pe o abordare industrială sectorială. În trecut, politica de coeziune a avut un rol fundamental în crearea condițiilor potrivite pentru elaborarea de soluții în industrie, cercetare și dezvoltare și infrastructură. CESE consideră că, având în vedere nevoile momentului, este necesară o politică și mai puternică de sprijinire a industriilor în vederea relocării înapoi în Europa. Reindustrializarea este necesară, iar acum este momentul pentru a o realiza.

1.4.

Potrivit CESE, digitalizarea serviciilor trebuie să rămână o prioritate pentru toate statele membre. Această criză a demonstrat necesitatea unor servicii mai simple și mai cuprinzătoare, pentru a-i sprijini pe toți europenii, în special pe cei care au nevoie de sprijin suplimentar. Pentru CESE este clar că statele membre au perspective diferite și se confruntă cu provocări diferite în ceea ce privește digitalizarea. Infrastructura existentă este inadecvată, iar creșterea investițiilor în aceste domenii trebuie să constituie o prioritate. Statele membre ar trebui încurajate să investească într-o infrastructură mai bună, cu scopul de a crea condiții potrivite pentru întreprinderi și servicii noi. Instrumentele financiare trebuie să fie creative și simple pentru a permite acest lucru.

1.5.

CESE este de acord că încă sunt necesare investiții în desfășurarea completă de sisteme în bandă largă pentru a permite zonelor rurale să dezvolte activități moderne de turism și agricultură. Instrumentele politicii de coeziune au neglijat această necesitate sau cel puțin atenția statelor membre a fost distrasă de la oportunitățile existente în cadrul programelor financiare. Pentru a permite dezvoltarea unei „noi forme de agricultură”, de noi activități turistice și de noi „industrii”, guvernele statelor membre ar trebui încurajate să investească în infrastructura în bandă largă.

1.6.

CESE este ferm convins că activitățile economice electronice sunt fundamentale pentru „noul normal” ca urmare a impactului pandemiei de COVID-19 asupra societății și a economiei. Va fi necesar să se ofere opțiuni diferite atât pentru întreprinderi, cât și pentru consumatori. IMM-urile pot beneficia, de asemenea, de această nouă abordare; prin urmare, trebuie alocate fonduri structurale care să le permită întreprinderilor să descopere noi piețe și noi oportunități. CESE îndeamnă Comisia Europeană să fie flexibilă atunci când abordează aceste provocări, ceea ce poate oferi întreprinderilor oportunități de a-și desfășura activitățile online cu parteneriate și investiții inteligente pentru a concura nu numai pe piața internă, ci și la nivel mondial. Sunt, cu siguranță, necesare rețele de lanțuri de aprovizionare mai durabile pentru a permite întreprinderilor și consumatorilor să interacționeze mai bine.

1.7.

CESE consideră că este nevoie urgent să se protejeze IMM-urile și durabilitatea lor. Prin urmare, instrumentele europene existente, obișnuite, precum Fondul social european, trebuie să fie utilizate într-un mod foarte creativ, dar simplu. Nu există nicio îndoială cu privire la impactul acestei crize asupra ratelor de ocupare a forței de muncă, iar Europei îi va fi dificil să se redreseze fără o strategie adecvată de formare și de reintegrare a persoanelor pe piața muncii. Tot din acest motiv, procesul de luare a deciziilor privind utilizarea instrumentelor financiare trebuie să abordeze faptul că IMM-urile se confruntă încă cu o birocrație excesivă pentru a beneficia de aceste scheme. CESE solicită luarea de măsuri care să reducă sarcina pentru IMM-uri, permițându-le să meargă mai departe în domeniu.

1.7.1.

Este imperativ să se asigure condiții favorabile de credit pe termen lung pentru IMM-uri, cu scopul de a le ajuta în această perioadă dificilă, și ar trebui să folosim Fondul de coeziune pentru a crea un instrument financiar eficient, de răspuns rapid.

1.7.2.

În același sens, CESE atrage atenția asupra necesității de a stimula și de a crea condițiile potrivite pentru dezvoltarea investițiilor publice și a mecanismelor pentru schemele de formare pe tot parcursul vieții, care să le permită oamenilor să își adapteze abilitățile la nevoile pieței de acum și, de asemenea, să se pregătească pentru a dota cu noi competențe generațiile viitoare.

1.8.

CESE este, de asemenea, de acord că programul „Pactul verde” trebuie să fie sprijinit și îndeamnă Comisia Europeană să ofere clarificări statelor membre cu privire, de exemplu, la modul în care se pot folosi cele 40 de miliarde EUR din Fondul pentru o tranziție justă pentru decarbonizarea economiei. Acesta este un exemplu de idee și concept interesante care ar trebui promovate în rândul statelor membre, dar încă nu este foarte clar cum trebuie puse în practică.

1.9.

CESE salută instituirea Programului REACT, în cadrul căruia vor fi investite 55 de miliarde EUR pentru a sprijini politica de coeziune, dar solicită Comisiei Europene să informeze rapid statele membre și să le ofere clarificări cu privire la condiții și criteriile de atribuire, ținând seama că aceste fonduri trebuie alocate până la sfârșitul anului 2022. Finanțarea din cadrul programului REACT-EU va fi alocată statelor membre în funcție de prosperitatea lor relativă și de amploarea efectelor crizei actuale asupra economiilor și societăților lor, inclusiv asupra șomajului în rândul tinerilor. Cu toate acestea, sunt necesare informații mai precise pentru a obține rezultate. Pentru moment, trebuie asigurată punerea în aplicare, mai degrabă decât cuantumul sumei de finanțare. Dat fiind că ocuparea forței de muncă și valoarea adăugată reprezintă miza principală, Europa are nevoie de un program flexibil, rapid și simplu, cu procese mai ușoare, care să simplifice accesul la finanțe, indiferent de dimensiunea, originea sau sectorul întreprinderii.

1.10.

CESE consideră că trebuie asigurate implicarea amplă și consultarea organizațiilor societății civile în definirea politicilor regionale, cu scopul de a beneficia de cunoștințele reale și relevante pe care le au părțile interesate, ceea ce ar putea stimula punerea în aplicare a strategiei. Acesta este momentul potrivit pentru a implica partenerii sociali în definirea și punerea în aplicare a politicii, cu scopul de a asigura o abordare în parteneriat, care poate face cu adevărat diferența.

2. Observații generale

2.1.

Președinția germană a Uniunii Europene va avea loc în circumstanțe foarte specifice și va reprezenta o mare provocare pentru proiectul european. Este posibil ca multe dintre obiectivele președinției să fie revizuite ca urmare a pandemiei de coronavirus, ceea ce va influența dezvoltarea oamenilor, a întreprinderilor și a industriilor și va testa reziliența Europei după pandemie.

2.2.

Deși prioritățile se pot schimba mereu, unele idei-cheie pot rămâne, în ciuda situației. Digitalizarea, riscurile bugetare și o economie inteligentă și de creștere sunt provocări care s-au aflat deja în centrul atenției.

2.3.

Digitalizarea va împărți lumina reflectoarelor cu politica în materie de date, cu inteligența artificială și o piață unică digitală. Deschiderea pieței interne trebuie să rămână garantată, o ambiție care poate fi înțeleasă în contextul dezbaterii pe tema planului de redresare a Europei. Piața internă digitală va fi dezvoltată în continuare, pentru a îmbunătăți competitivitatea Europei. UE susține interoperabilitatea, standardizarea și tehnologia cu sursă deschisă.

2.4.

Situația actuală implică, de asemenea, riscul de creștere a decalajelor economice și sociale, inclusiv a disparităților regionale și teritoriale din cadrul statelor membre și dintre acestea. Modificările în raport cu cererea și capacitatea sectorului corporativ de a se redresa vor afecta în mod asimetric regiunile și teritoriile din statele membre, din cauza specializării lor sectoriale diferite. Se preconizează că vor avea de suferit serviciile care necesită un contact direct cu consumatorii, însă în principal din cauza unui nivel mai redus al cifrei de afaceri și al ocupării forței de muncă din cadrul IMM-urilor.

2.5. Reindustrializarea zonelor rurale

2.5.1.

Statele membre cu o marjă de manevră bugetară semnificativă își pot permite să ofere un sprijin mai generos și de lungă durată întreprinderilor și gospodăriilor. Totodată, ele vor fi mai în măsură să absoarbă nivelurile mai ridicate ale deficitului și datoriei publice, în contextul nevoii de a asigura de urgență asistență medicală de calitate și protecție socială de durată pentru persoanele afectate. În sens mai larg, statele membre se vor confrunta cu diferențe în ceea ce privește capacitatea lor de a finanța investițiile necesare pentru redemararea economiilor lor și pentru finanțarea tranziției verzi și a tranziției digitale. Aceste diferențe ar putea duce la o denaturare a condițiilor de concurență echitabile din cadrul pieței unice și la divergențe mai pronunțate între nivelurile de trai.

2.6.

Jean-Claude Juncker a lansat faimoasa afirmație: „Nu există suficientă Europă în această Uniune. Și nu există suficientă uniune în această Uniune.” Criza actuală a arătat, din nou, cu claritate că, atunci când lucrurile se complică, demersul „fiecare pentru sine” prevalează. Interzicerea temporară a exporturilor pentru bunurile protejate ale unor state membre și închiderea frontierelor la care asistăm acum sunt răspunsuri foarte naționale la o criză globală. Acest lucru trebuie să stârnească îngrijorare. Politica de coeziune ar putea corecta aceste efecte.

3. Politica de coeziune ca punct forte al Europei pentru stimularea pieței unice

3.1.

Piața unică se află în centrul proiectului european. O piață unică eficientă ar trebui să le permită cetățenilor UE să se bucure de o gamă mai variată de servicii și produse și de oportunități de angajare mai bune. Piața unică ar trebui să stimuleze comerțul și concurența, care sunt fundamentale pentru realizarea transformărilor ecologice și digitale în cadrul UE. O politică de coeziune adecvată și echilibrată este fundamentală pentru finalizarea pieței unice.

3.2.

În ciuda numeroaselor disparități dintre statele membre, politica de coeziune rămâne un mecanism-cheie pentru echilibrarea dezvoltării, crearea de oportunități și ridicarea standardelor. Este important de reținut că politica de coeziune se bazează pe solidaritatea europeană și că are efecte în toate statele membre, atât în cele care sunt beneficiare ale finanțării, cât și în cele care sunt considerate „contributori neți”.

3.3.

De asemenea, este important să se ia măsuri specifice ca răspuns la o provocare care are efecte diferite în state membre diferite. Europa are nevoie, mai mult ca niciodată, de o abordare diferențiată a unei provocări unice. Astfel, statele membre vor avea nevoie de niveluri diferite de sprijin, acesta fiind principalul avantaj al unei politici de coeziune eficiente: măsuri inteligente și eficiente pentru abordarea diferitelor efecte, precum cele experimentate în criza provocată de pandemia de COVID-19.

3.4.

CESE afirmă că o politică industrială europeană bine coordonată este fundamentală și trebuie să țină seama atât de provocările actuale ale crizei provocate de pandemia de COVID-19, cât și de situațiile post-COVID-19 și de aspectele privind digitalizarea și durabilitatea.

3.4.1.

Trebuie identificate și sprijinite industriile și sectoarele-cheie, de la resurse umane la cercetare, ajungând astfel la o politică industrială europeană care protejează aceste sectoare strategice de piață și asigură securitatea aprovizionării cu bunuri-cheie precum ventilatoare, măști și alte produse necesare într-o situație de pandemie.

3.4.2.

Europa trebuie să finanțeze activități care îndeplinesc două criterii: restabilirea producției strategice, pentru ca Europa să devină independentă, mai ales din perspectiva protecției și reacției la nivel sanitar, oferind locuri de muncă de calitate, și să dea prioritate investițiilor durabile, responsabile social și ecologice. Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile), la fel ca întreprinderile mari și ca cele sociale, ar putea să joace un rol esențial în restructurarea sistemului de producție european.

3.5.

IMM-urile și organizațiile societății civile ar trebui să fie în centrul atenției orientate către reziliență și redresare. Programele de coeziune ar trebui să fie restructurate într-un mod mult mai simplu și eficient, astfel încât beneficiarii medii și mici să poată beneficia cu adevărat.

3.6.

Turismul și cultura sunt două sectoare-cheie care au fost afectate puternic de pandemie. Fondurile europene ar trebui să se concentreze pe determinarea instrumentelor de sprijinire a întreprinderilor implicate în turism și cultură, prin inovare, transformare digitală și cooperare intersectorială.

4. Politica de coeziune și situația post-COVID-19

4.1.

Circumstanțele neobișnuite ale crizei provocate de pandemia de COVID-19 reprezintă un test uriaș pentru politica de coeziune. Planurile de redresare ale statelor membre trebuie să reflecte, mai mult ca oricând, valorile coeziunii teritoriale, precum digitalizarea, combaterea schimbărilor climatice și incluziunea socială. Un plan de redresare sistematic și puternic pentru Europa și toate statele membre ale UE depinde în mod crucial de această politică, indiferent de dimensiunea unei țări sau de alte caracteristici.

4.2.

Unul dintre aspectele cruciale ale strategiei de redresare este cadrul financiar pentru politica de coeziune. Mai mult decât oricând, pandemia a expus și chiar a adâncit inegalitățile dintre cetățeni și dintre statele membre. Toată lumea este la fel de expusă la virus, dar modul specific în care cetățenii, societățile și statele membre gestionează situația variază. Situația financiară precară care decurge din această criză va avea efecte dramatice asupra anumitor țări și părți ale societății, iar un răspuns european trebuie să țină cont de acest lucru.

4.3.

Cooperarea va fi esențială pentru a obține rezultate. Nu este momentul să se aducă critici privind acțiunile anterioare. Este, mai degrabă, momentul să observăm prezentul și să ne concentrăm asupra viitorului, cu obiective principale convenite care pot rămâne chiar și în aceste circumstanțe critice.

4.4.

Daunele generate de criza provocată de pandemia de COVID-19 asupra proiectului european și asupra lumii vor amplifica daunele provocate de retragerea Regatului Unit din UE. Aceasta ar putea însemna că, atunci când pandemia va lua sfârșit, se vor accentua diferențele dintre statele membre ale UE în termeni de dezvoltare economică, garanții sociale și niveluri de prosperitate.

4.5.

Nu există o soluție unică la criză, dar o politică de coeziune adecvată și echilibrată a constituit, în trecut, răspunsul pentru a aborda diferențele și a crea solidarități între toate statele membre.

4.6.

Redresarea Europei ar trebui să se bazeze pe principiul solidarității, dar este încă necesară corectarea erorilor din trecut. Statele membre cu datorii publice excesive trebuie să fie ajutate să accelereze o redresare durabilă, dar acest sprijin trebuie să combine politici puternice cu acțiuni echilibrate bazate pe recomandările specifice fiecărei țări din semestrul european. Este momentul să se acționeze cu curaj și nu să se încerce obținerea de foloase politice la nivel național.

4.7.

Pactul verde rămâne relevant, iar CESE consideră că principalele sale obiective sunt fundamentale pentru ca Europa să ajungă într-o poziție de lider în multe chestiuni globale.

4.8.

În acest context, CESE salută călduros și sprijină pe deplin propunerile Comisiei Europene cu privire la Instrumentul de redresare al UE („Next Generation EU”), inclusiv programul REACT-EU, și la bugetul general al UE pentru perioada 2021-2027. Deși REACT-EU extinde în continuare răspunsul la criză și măsurile compensatorii ale unei noi politici de coeziune, CESE recomandă cu fermitate eliminarea tuturor barierelor și a sarcinilor administrative posibile, atât pentru administrațiile publice naționale, cât și pentru cele europene, astfel încât eforturile să se concentreze pe soluționarea problemelor legate de epidemie.

4.9.

Prin urmare, CESE este ferm convins că REACT-EU va mobiliza investiții și va stimula sprijinul financiar în primii ani cruciali ai redresării, prin injectarea de resurse suplimentare în economia reală. Menținerea locurilor de muncă, crearea de locuri de muncă, în special pentru tineri, și sprijinirea investițiilor în IMM-uri sunt sectoare esențiale care necesită sprijin prin finanțare suplimentară din partea REACT-EU.

4.10.

Prioritățile de investiții post-COVID-19 trebuie să ia în considerare impactul disproporționat pe care pandemia l-a avut asupra anumitor categorii de populație, în special persoane în vârstă, persoane cu dizabilități, migranți, refugiați și comunitatea romă. Sprijinul acordat acestor comunități în redobândirea stabilității și garanția că nu sunt lăsate în urmă în redresarea după criza provocată, așa cum a fost cazul după ultima criză financiară a Europei, vor fi de o importanță primordială.

5. Semestrul european și recomandări specifice fiecărei țări

5.1.

Semestrul european trebuie încă să se confrunte cu multe provocări a căror abordare a devenit, odată cu criza actuală, și mai importantă. Printre provocările care trebuie abordate se numără neasumarea responsabilității privind reformele propuse și punerea mai lentă în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări.

5.2.

Prin urmare, implicarea societății civile organizate în semestrul european este esențială, pe măsură ce asumarea comună de către părțile interesate a responsabilității privind reformele îmbunătățește punerea lor în aplicare și contribuie la obținerea unor rezultate pozitive.

5.3.

În acest context, procesul semestrului european va căpăta un rol tot mai important în monitorizarea și evaluarea măsurilor instituite în cadrul Instrumentului de redresare al UE („Next Generation EU”), iar CESE consideră, prin urmare, că partenerilor economici și sociali și organizațiilor societății civile ar trebui să li se acorde un rol important în acest proces.

5.4.

Partenerii societății civile, actorii locali și asociațiile locale, împreună cu Parlamentul European, trebuie să se implice în toate deciziile în materie de cheltuieli legate de fondurile de redresare, precum și în verificarea ex-post a utilizării corecte a fondurilor în interesul publicului european. Implicarea obligatorie este crucială pentru a se garanta că fondurile vor ajunge la proiecte care vor restabili economia europeană și vor ajuta la redresarea sa.

6. Instrumente eficiente ale politicii de coeziune

6.1.

Politica de coeziune este o politică de investiții modernă, eficientă și flexibilă a UE. Pe de o parte, oferă un răspuns la provocările pe termen lung prin programarea sa multianuală. Pe de altă parte, poate fi extrem de flexibilă în situații de gestionare a crizelor, precum cea actuală cauzată de pandemia de COVID-19, în care schimbările rapide ale sistemului de punere în aplicare a politicii înseamnă că un sprijin în valoare de 8 miliarde EUR (ca punct de plecare) va fi canalizat către statele membre.

6.1.1.

Politica de coeziune are un impact semnificativ asupra economiilor statelor membre. Se preconizează că PIB-ul țărilor din UE-13 va fi cu aproximativ 3 % mai mare la sfârșitul perioadei de punere în aplicare, datorită măsurilor instituite de politica de coeziune pentru perioada 2014-2020. Impactul asupra regiunilor mai puțin dezvoltate ale UE este, de asemenea, considerabil. De exemplu, se preconizează ca, până la sfârșitul perioadei de programare, PIB-ul unora din regiunile mai puțin dezvoltate ale Ungariei să fie cu peste 8 % mai mare decât ar fi fără politica de coeziune.

6.1.2.

Imediat după criza economică și financiară, fondurile UE au jucat deja un rol stabilizator, asigurând un nivel mai mare de investiții publice în multe domenii de politică, de la mari proiecte de infrastructură până la finanțarea IMM-urilor și formarea lucrătorilor și a șomerilor.

6.1.3.

În perioada 2021-2027, politica de coeziune va continua să sprijine toate regiunile din toate statele membre, finanțând o gamă largă de investiții care vor ajuta regiunile UE să abordeze în mod eficient dubla tranziție reprezentată de schimbările tehnologice și obiectivele climatice, inclusiv prin inițiative noi, precum Fondul pentru o tranziție justă.

6.2.

Propunerea pentru politica viitoare de coeziune se bazează pe trei principii cheie:

6.2.1.

O politică pentru toate regiunile: trei sferturi din investițiile politicii de coeziune se concentrează asupra regiunilor cel mai puțin dezvoltate, dar există dispoziții și pentru regiunile aflate în tranziție industrială, ca și pentru regiunile ultraperiferice ale UE. În plus, cooperarea transfrontalieră a fost intensificată, iar rolul orașelor, al zonelor metropolitane și al inițiativelor locale a fost consolidat, cu o nouă prioritate dedicată „apropierii Europei de cetățeni”. În ciuda reducerii generale a bugetului UE, resursele ar trebui concentrate în continuare asupra celor mai sărace state membre și regiuni. În propunerea Comisiei, acest accent este chiar mai pronunțat decât în perioada actuală, iar cele mai sărace state membre primesc încă mult mai mult decât cele mai dezvoltate. Sprijinul merge acolo unde este nevoie cel mai mult – 62 % din resursele pentru locuri de muncă și obiectivul de creștere au fost alocate regiunilor mai puțin dezvoltate (această pondere a fost, în perioada 2014-2020, de 52 %). În ciuda constrângerilor bugetare, a fost posibilă creșterea alocărilor în termeni reali (în raport cu prețurile din 2018) pentru regiunile mai puțin dezvoltate (+8 %) și pentru regiunile în tranziție (+17 %). Aceasta este esența politicii de coeziune: punerea în practică a principiului solidarității.

6.2.2.

O politică mai modernă: trei sferturi din investiții sunt destinate pregătirii regiunilor pentru dubla tranziție către o economie digitală, modernă și o economie circulară neutră din punct de vedere climatic – principalele provocări cu care se va confrunta societatea noastră în următorii zece ani. Această focalizare necesară are loc prin mai multe măsuri de îmbunătățire a calității și impactului investițiilor: de exemplu, crearea unor condiții favorabile adaptate investițiilor, asigurând crearea condițiilor preliminare pentru reușită.

6.2.3.

O politică mai simplă și mai dinamică: au fost propuse 80 de simplificări administrative care eficientizează regulile privind toate domeniile, de la crearea programelor până la procedurile de audit și rambursare, asigurând reguli clare și simple pentru șapte fonduri ale UE puse în aplicare în contextul unei gestionări partajate, cuprinsă într-un cadru de reglementare unic. Acest cadru de reglementare unic va ușura atât viața administratorilor de programe, cât și pe cea a beneficiarilor, și va facilita sinergiile între cele șapte fonduri și pe cele cu alte instrumente din setul de instrumente ale bugetului UE, cum ar fi politica agricolă comună, programul de inovare Orizont Europa, instrumentul UE pentru mobilitatea în scopul învățării (Erasmus+) și LIFE, programul pentru mediu și politici climatice.

6.3.

Împreună cu continuarea consolidării capacităților administrative, toate acestea vor permite un început mai rapid și mai bun pentru noile programe.

6.4.

Pe scurt, noua politică de coeziune va fi mai bine orientată și va aduce UE o valoare adăugată mai mare, deci nu este doar o chestiune de dimensiune, ci și de rezultate.

6.5.

În același timp, autoritățile locale vor trebui să depună mai multe eforturi pentru creșterea gradului de asumare a responsabilității la punerea în aplicare a proiectelor finanțate de UE. Aceasta înseamnă că nivelul cofinanțării naționale revine la nivelurile anterioare crizei. Scăderea ratei de cofinanțare ar putea fi considerată drept un potențial factor declanșator de tensiune în bugetele publice, dar ar trebui, de asemenea, privită ca o oportunitate pentru proiecte mai bune și un sentiment mai puternic de asumare a însușirii lor și a răspunderii. Același lucru este valabil și pentru focalizarea tematică consolidată – deja menționată mai sus – pe obiectivele-cheie ale politicii, corespunzătoare priorităților și provocărilor europene, precum o Europă inteligentă și verde.

6.6.

O condiție importantă pentru aplicarea celor menționate mai sus este ca Europa să remedieze lipsa unei comunicări eficiente cu privire la politica de coeziune, aspect care caracterizează adesea proiectele finanțate în cadrul acestei politici. Deși trebuie să se ia notă de diversele orientări aplicate de Comisie în materie de comunicare, este evident pentru CESE că acestea nu sunt nici pe de departe suficiente. Se întâmplă adesea să se cunoască foarte puțin sau deloc că anumite proiecte au avut loc și/sau că, de fapt, sunt finanțate de UE. Acest lucru conduce la o lipsă de apreciere sau la foarte puțină apreciere pentru politica de coeziune.

6.7.

CESE invită Comisia să-și continue eforturile de revizuire a obligațiilor de publicitate actuale și să le actualizeze în mod semnificativ, ținând seama de mijloacele moderne ale canalelor de comunicare digitală integrate pe deplin în agenda digitală. Proiectele care pot servi drept exemple de bune practici ar trebui să fie utilizate ca exemple concrete pentru a încuraja o absorbție mai mare și mai eficientă a fondurilor.

6.8.

CESE solicită Comisiei să elaboreze un plan de comunicare strategică împreună cu toți partenerii interesați, inclusiv cu organizațiile societății civile, cu actorii locali și cu publicul. Acum este mai necesar ca niciodată ca statele membre și beneficiarii să se asigure că există o comunicare mai eficientă și un acces mai ușor la bunele practici.

Bruxelles, 18 septembrie 2020.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER

Top

Choose the experimental features you want to try