Back to EUR-Lex homepage

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search
You are here

Document 52020AE1412

Avizul Comitetului Economic și Social European privind (a) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de acțiune pe termen lung pentru o mai bună implementare și asigurare a respectării normelor privind piața unică [COM(2020) 94 final] — (b) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Identificarea și înlăturarea barierelor din cadrul pieței unice [COM(2020) 93 final]

EESC 2020/01412

JO C 364, 28.10.2020, p. 116–123 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

28.10.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 364/116

Avizul Comitetului Economic și Social European privind (a) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de acțiune pe termen lung pentru o mai bună implementare și asigurare a respectării normelor privind piața unică

[COM(2020) 94 final]

(b) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Identificarea și înlăturarea barierelor din cadrul pieței unice

[COM(2020) 93 final]

(2020/C 364/16)

Raportor:

Gerardo LARGHI

Coraportor:

Gonçalo LOBO XAVIER

Sesizare

(a)

Comisia Europeană, 22.4.2020

(b)

Comisia Europeană, 22.4.2020

Temei juridic

(a) și (b) Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

Secțiunea competentă

Secțiunea pentru piața unică, producție și consum

Data adoptării în secțiune

25.6.2020

Data adoptării în sesiunea plenară

16.7.2020

Sesiunea plenară nr.

553

Rezultatul votului (voturi pentru/

voturi împotrivă/abțineri)

212/2/5

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

 Comitetul Economic și Social European (CESE) sprijină Planul de acțiune pe termen lung pentru o mai bună implementare și asigurare a respectării normelor privind piața unică (1).

1.2.

 CESE este dispus să sprijine și avizează Comunicarea Comisiei pe tema „Identificarea și înlăturarea barierelor din cadrul pieței unice” (2).

1.3.

 CESE consideră că, de foarte mult timp, aplicarea insuficientă sau inadecvată a normelor UE a constituit un veritabil călcâi al lui Ahile pentru legislația Uniunii și că, prin urmare, numeroase cazuri de fraudă și de comportament ilegal au rămas neabordate. Aplicarea dreptului Uniunii este esențială pentru a consolida încrederea întreprinderilor și a consumatorilor și pentru a garanta valorificarea integrală a potențialului pieței unice pentru întreprinderi, angajați și consumatori.

1.4.

 CESE consideră că, pentru a fi eficace, o strategie de punere în aplicare trebuie: 1. să aibă la bază un parteneriat solid, care să implice toate părțile interesate relevante; 2. să permită o cooperare sporită la nivel european între rețelele existente de asigurare a respectării normelor, pentru a garanta abordarea problemelor care afectează mai multe sectoare simultan; 3. să dezvolte strategii și mijloace de abordare a încălcărilor constatate pe scară largă la nivelul UE, în cazul cărora se poate lua o singură măsură eficace și transparentă de asigurare a respectării normelor pentru a proteja toate părțile interesate și a asigura respectarea legii la nivel transnațional; 4. să utilizeze potențialul noilor tehnologii.

1.5.

 CESE îndeamnă Comisia să prevadă în planul de acțiune un rol clar definit al actorilor societății civile, al antreprenorilor, al lucrătorilor și al consumatorilor.

1.6.

 CESE sprijină pe deplin ideea Comisiei Europene de a transforma SOLVIT într-un instrument de bază eficient pentru eliminarea barierelor nejustificate de pe piața unică, însă este important ca SOLVIT să fie dotat cu o procedură mai structurată pentru a sesiza cazuri importante Comisiei și pentru a funcționa la nivelul tuturor sectoarelor și domeniilor de politică.

1.7.

 CESE salută inițiativa axată pe îmbunătățirea evaluărilor ex ante asupra unor reglementări restrictive prevăzute în Directiva privind efectuarea unui test de proporționalitate (3). Implicarea părților interesate în cadrul unui „test de proporționalitate” ar trebui să fie norma, iar nu excepția.

1.8.

 Portalul digital unic este o modalitate de a satisface în mod digital nevoile întreprinderilor și consumatorilor de informații online. În portalul digital unic vor fi integrate rapid ghișee unice, astfel că întreprinderile și consumatorii se vor îndrepta către un singur loc pentru asistență și informații.

1.9.

 CESE susține apelul Comisiei ca Parlamentul European și Consiliul să adopte propunerea privind aplicarea Directivei 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieței interne, care stabilește o procedură de notificare pentru regimurile de autorizare și cerințele legate de servicii (4).

1.10.

 Comitetul subliniază faptul că criza asociată răspândirii pandemiei de COVID-19 implică riscuri grave pentru piața unică, și anume faptul că diferențele dintre țările UE în ceea ce privește dezvoltarea economică, garanțiile sociale și nivelurile de prosperitate ar putea crește după încetarea pandemiei.

1.11.

 Comitetul constată că, în pofida realizărilor reale ale pieței unice, întreprinderile și consumatorii raportează în continuare prea multe obstacole care nu au fost înlăturate.

1.12.

 CESE este de acord cu planul de acțiune al Comisiei, potrivit căruia „[u]n parteneriat real al diferiților actori responsabili cu aplicarea și asigurarea respectării normelor la nivel european și la nivelul statelor membre va fi esențial pentru depășirea actualelor bariere din cadrul pieței unice”.

1.13.

 Prin urmare, CESE îndeamnă Comisia să folosească noua strategie de asigurare a respectării normelor privind piața unică pentru a construi un cadru colaborativ puternic, care să includă toate părțile interesate implicate în punerea în aplicare a dreptului Uniunii. Printre altele, organizațiile ar trebui să se implice pe deplin în activitatea Grupului operativ comun pentru asigurarea respectării normelor privind piața unică (SMET), a cărui înființare a fost anunțată și care ar trebui să funcționeze ca forum pentru a discuta aspecte orizontale legate de asigurarea respectării normelor.

1.14.

 CESE consideră că asigurarea respectării normelor este, în esență, o problemă orizontală și, prin urmare, nu ar trebui gestionată într-o manieră fragmentată. O mai bună organizare și integrare a fluxului de lucru între diferitele rețele de asigurarea respectării normelor, precum și facilitarea schimbului de informații și de bune practici la nivelul acestora, reprezintă aspecte esențiale.

1.15.

 Regulamentul privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului (Regulamentul CPC) a contribuit la crearea unei legături între organizațiile societății civile și autoritățile de aplicare a legii printr-o mai bună recunoaștere a cooperării dintre acestea. Totuși, deși reprezintă un aspect pozitiv, acest cadru rămâne incomplet și necesită îmbunătățiri suplimentare, de exemplu în ceea ce privește viteza de răspuns la alertele din partea cetățenilor.

1.16.

 CESE consideră că datele și inteligența artificială pot fi folosite pentru a contribui la monitorizarea piețelor. Prin urmare, consideră că aceste instrumente digitale ar trebui dezvoltate la nivelul UE și ar trebui partajate de toate părțile interesate.

1.17.

 În prezent, autoritățile de aplicare a legii se confruntă cu o proliferare a practicilor neloiale pe piața unică, iar activitatea lor este supusă frecvent unor constrângeri bugetare stricte. În acest context, Comitetul solicită o mai bună utilizare a resurselor insuficiente, o mai bună coordonare între rețelele existente, dezvoltarea de noi sinergii între toți actorii și noi instrumente bazate pe noi tehnologii care să poată contribui la punerea eficace în aplicare a dreptului UE.

2.   Referitor la Comunicarea „Plan de acțiune pe termen lung pentru o mai bună implementare și asigurare a respectării normelor privind piața unică” [COM(2020) 94 final] – INT/899

2.1.   Provocările cu care se confruntă piața unică

2.1.1.

 Piața unică stă la baza proiectului european și a ușurat viața consumatorilor și a întreprinderilor europene. O piață unică eficientă ar trebui să le permită cetățenilor UE să se bucure de o gamă mai variată de servicii și de produse și de oportunități de angajare mai bune. Piața unică ar trebui să stimuleze comerțul și concurența și este fundamentală pentru realizarea transformărilor ecologice, industriale și digitale în cadrul UE.

2.1.2.

 Pentru a realiza acest deziderat, Europa trebuie să stabilească priorități bazate pe criterii și, în temeiul unor criterii bine stabilite, să ia măsuri în direcția unei orientări politice clare, prioritizând în mod absolut populația.

2.1.3.

 Pentru a consolida cooperarea în ceea ce privește asigurarea respectării normelor din cadrul pieței unice, Comisia Europeană a anunțat constituirea unui Grup operativ comun pentru asigurarea respectării normelor privind piața unică (SMET), al cărui rol este de a evalua conformitatea dreptului național cu normele pieței unice, prioritizând barierele cele mai presante, abordând problema suprareglementării, discutând aspecte orizontale legate de asigurarea respectării normelor și monitorizând implementarea planului de acțiune propus. În acest sens, SMET ar trebui să stabilească criterii clare pentru a decide care sunt obstacolele cele mai presante, în funcție de valoarea lor economică.

2.1.4.

 De asemenea, Comisia intenționează să folosească mecanisme de prevenire pentru: a evita apariția de noi bariere în calea prestării de servicii pe piața unică; a îmbunătăți capacitatea de a detecta neconformitățile; a institui o platformă pentru aplicarea legii în mediul online (laborator de aplicare a legii în mediul online), în vederea partajării de informații cu privire la produsele industriale și de consum care sunt ilegale și neconforme; a institui un punct european unic de acces la informații destinat controalelor efectuate de autorități asupra produselor nealimentare și viitorul ghișeu unic vamal; a se asigura că sistemul de informare al pieței interne (IMI) devine instrumentul de bază; a crea un instrument care să permită cetățenilor și întreprinderilor să raporteze în mod anonim cu privire la obstacolele în materie de reglementare cu care s-au confruntat în exercitarea propriilor drepturi în cadrul pieței unice; a îmbunătăți asigurarea respectării legislației UE din domeniul agroalimentar (inclusiv al sănătății animalelor și a plantelor); a explora măsura în care un laborator, finanțat în cadrul Programului privind piața unică sau al Programului Europa digitală pentru a testa și a aplica soluții informatice avansate, poate fi integrat în structuri existente, precum Rețeaua de cooperare pentru protecția consumatorilor, Rețeaua UE pentru conformitatea produselor sau Observatorul EUIPO; a consolida lupta împotriva produselor contrafăcute și ilegale, inclusiv a produselor ilicite fabricate sau asamblate în UE din componente importate și pentru a extinde mandatul actual al OLAF; a consolida asigurarea respectării normelor în cadrul lanțului agroalimentar; a dezvolta sisteme de etichetare și de trasabilitate, promovând utilizarea de instrumente digitale în vederea unor controale mai specifice la granițele externe și în interiorul UE; a transforma SOLVIT în instrumentul de bază pentru soluționarea litigiilor legate de piața unică; a fluidiza procesul de gestionare a cazurilor, efectuând o evaluare preliminară a reclamațiilor în termen de două luni astfel încât să poată fi stabilite măsurile următoare; și a utiliza sistemul EU Pilot în condiții și cu termene clare, pentru cazurile în care găsirea unei soluții rapide într-un interval scurt de timp pare realizabilă.

2.2.   Observații generale

2.2.1.

 CESE consideră că finalizarea și asigurarea eficace a respectării normelor în cadrul pieței unice sunt esențiale, reprezentând un mijloc de atingere a obiectivelor politice prevăzute în documentele fondatoare ale Uniunii Europene, nu un scop în sine.

2.2.2.

 Principalele bariere identificate în comunicarea Comisiei sunt: opțiunile în materie de reglementare la nivelul UE și la nivel național; transpunerea, implementarea și aplicarea legislației UE; capacitatea și practicile administrative din statele membre; mediul general al întreprinderilor și al consumatorilor; și cauze profunde care nu sunt legate de politicile publice, precum limba sau cultura.

2.2.3.

 Transformarea SOLVIT în instrumentul de bază: CESE susține obiectivul de a garanta că procedurile SOLVIT devin instrumentul de bază pentru abordarea barierelor nejustificate de pe piața unică. Cu toate acestea, el prezintă doar o putere necoercitivă, de dialog; în plus, nu poate fi utilizat în paralel cu procedurile de litigii. Sistemul SOLVIT necesită o procedură mai structurată pentru a sesiza cazuri importante Comisiei. În același timp, este important ca SOLVIT să funcționeze la nivelul tuturor sectoarelor și domeniilor de politică.

2.2.4.

 Îmbunătățirea evaluărilor ex ante ale reglementărilor restrictive prevăzute în Directiva privind efectuarea unui test de proporționalitate (5) este o măsură binevenită. Cu toate acestea, Comisia ar trebui să ofere asistență structurată și să emită îndrumări statelor membre cu privire la modul de efectuare a evaluărilor ex ante asupra proporționalității noii reglementări naționale planificate a profesiilor, conform Directivei privind efectuarea unui test de proporționalitate. Mai mult, implicarea părților interesate în cadrul „testului de proporționalitate” ar trebui să fie mai curând norma decât excepția.

2.2.5.

 Obținerea de informații și proceduri administrative: portalul digital unic este o modalitate de a satisface în mod digital nevoile întreprinderilor și consumatorilor de informații online, însă potrivit legislației existente privind piața unică, statele membre sunt obligate să informeze întreprinderile și prin intermediul ghișeelor lor unice. Diverse dispoziții din legislația UE prevăd centralizarea ghișeelor unice. Acestea vor fi integrate rapid în portalul digital unic, astfel că întreprinderile și consumatorii vor solicita într-un singur loc asistență și informații. Întreprinderile ar trebui să primească un răspuns unic, coordonat.

2.2.6.

 În prezent, UE este zdruncinată din temelii atât de factori externi, precum pandemia actuală, care a provocat numeroase decese și a generat panică, condamnând la recesiune întreaga economie a UE, cât și de factori interni, precum absența sentimentului de solidaritate care a dus la nașterea Uniunii. Prin urmare, ne întrebăm de ce anume este nevoie pentru a institui o piață unică, care să nu fie numai un exercițiu tehnic și legislativ, regândind întregul model al proiectului european. Este absolut rezonabil să ne întrebăm dacă o Europă unită – pe care puțini și-au imaginat-o, pe care mulți s-au străduit să o construiască și pe care alții s-au încăpățânat să o distrugă bucățică cu bucățică, cel puțin de la respingerea constituției UE – va exista în continuare în 2050 și după aceea, ca model al libertății, ca o emblemă a culturii și un campion al păcii, sprijinind bunăvoința între popoare și apărând egalitatea de șanse între bărbați și femei, într-o lume fără discriminări și fără bariere.

2.2.7.

 Aspectele prezentate mai sus sunt adevărate cu atât mai mult în această perioadă dificilă, când Europa este sufocată de o criză prelungită care nu a fost pur și simplu provocată de starea actuală a economiei, ci, mai degrabă, are un caracter sistemic; nu ne confruntăm doar cu o criză economică și financiară, ci și cu o criză a valorilor sociale și culturale. Un număr relativ mare de cetățeni consideră că singura soluție credibilă este de a da deoparte abordarea pur monetară și economică în favoarea unei Uniuni cu adevărat politice.

2.2.8.

 CESE consideră că criza provocată de pandemia de COVID-19, care a afectat toate țările europene, impune regândirea întregului sistem, nu numai în sens organizațional, ci și cu scopul de a genera noi idei și de a concepe noi modele de afaceri.

2.2.9.

 Sistemele de protecție civilă nu au reușit să gestioneze criza în mod eficace în toate țările. Dimpotrivă, aceste sisteme au eșuat în multe locuri: nici guvernele centrale, nici municipalitățile, nici cetățenii nu au demonstrat că ar fi pregătiți pentru o situație de urgență, iar reacțiile au fost deseori lente și costisitoare, uneori generând chiar uimire.

2.2.10.

 S-a constatat că, în unele domenii, Europa depinde de țări terțe, iar această situație impune regândirea anumitor fundamente ale Uniunii Europene, care trebuie să dea dovadă de capacitatea de a reacționa și de a se reorganiza. Va trebui acordată o atenție deosebită achizițiilor municipale, regionale și statale, precum și sprijinului pentru furnizorii locali: achizițiile publice trebuie să devină o garanție a securității economice.

2.2.11.

 Standardizarea orientată către piață joacă un rol important în cadrul „noii abordări”, aplicându-se nu numai în cazul produselor, ci și în cazul serviciilor.

2.2.12.

 Necesitatea, eficiența și impactul măsurilor ce urmează să fie adoptate ar trebui să fie supuse unei evaluări corecte, astfel încât, atunci când se reglementează servicii, cele relevante pentru piața internă să poată fi diferențiate în mod clar de altele.

2.2.13.

 CESE este de acord cu Comisia în ceea ce privește importanța tuturor măsurilor menite să promoveze dezvoltarea, implementarea și asigurarea respectării normelor Uniunii pe piața internă. Domenii precum bunurile și serviciile, achizițiile publice, supravegherea piețelor, dreptul comercial, dreptul contractual și extracontractual, combaterea spălării banilor, libera circulație a capitalului, serviciile financiare, concurența și dezvoltarea de instrumente pentru guvernanță necesită instituirea unei piețe unice care să respecte drepturile persoanelor, ale producătorilor, ale lucrătorilor și consumatorilor, fără a submina o activitate economică echilibrată.

2.2.14.

 CESE solicită ca o piață unică echitabilă să țină cont de necesitatea respectării normelor privind munca, consumatorii și mediul înconjurător, în acord cu strategia industrială nou propusă pentru Europa (6) și cu principiile economiei circulare prevăzute în programul Comisiei. CESE și-a exprimat deja sprijinul deplin pentru aceste principii și consideră că Europa ar trebui să dea un exemplu în acest domeniu.

2.2.15.

 CESE sprijină decizia de a institui un Grup operativ comun pentru asigurarea respectării normelor privind piața unică (SMET), format din statele membre și Comisie, în conformitate cu propunerile și recomandările formulate de CESE în mai multe rânduri (7).

2.2.16.

 CESE subliniază că este important să se combată toate cazurile de suprareglementare și de aplicare incorectă a normelor, întrucât aceste fenomene au subminat deseori funcționarea corespunzătoare a pieței. CESE solicită cu insistență să fie reprezentat în cadrul acestui grup operativ, cel puțin în calitate de observator.

2.2.17.

 După cum a precizat deja în mai multe avize anterioare (8), CESE este de acord cu identificarea de către Comisie a riscurilor și decalajelor privind finalizarea pieței unice ca urmare a fragmentării pieței, a discrepanțelor la nivelul normelor aplicabile, a incertitudinilor privind confidențialitatea datelor, a utilizării fără scrupule și nu întotdeauna controlabile a rețelelor informatice și a faptului că în mediul online sunt disponibile servicii ilegale, în principal din cauză că nu sunt realizate acțiuni de asigurare a respectării normelor prin fiscalizare și prin aplicarea de penalități de către serviciile competente ale Comisiei. CESE recomandă ca direcțiile generale ale Comisiei să abordeze aceste aspecte pe baza unei abordări transversale.

2.2.18.

 CESE regretă că dispozițiile de drept al UE încă nu sunt puse în aplicare într-o manieră eficace. Cetățenii europeni trebuie să aibă dreptul la acțiuni colective semnificative la nivel european, care ar trebui să fie introduse într-o manieră promptă și lipsită de ambiguități; aceasta ar contribui în mare măsură la garantarea, ca ultimă a soluție, a tragerii la răspundere pentru nerespectarea normelor europene și, astfel, ar contribui la respectarea voluntară a acestor norme (9).

2.2.19.

 CESE subliniază că, deseori, chiar statele membre au încălcat normele convenite privind piața unică sau au creat și au tolerat obstacole în legislația națională, cu scopul de a asigura protecție suplimentară pe piața proprie și de a obține avantaje pentru întreprinderile naționale. Câștigurile sunt deseori pe termen foarte scurt, însă acest lucru afectează IMM-urile și întreprinderile nou-înființate, precum și persoanele și consumatorii care sunt expuși pericolelor, din cauza produselor neconforme, sau care pur și simplu au mai puține opțiuni.

2.2.20.

 Din acest motiv, CESE susține apelul Comisiei ca Parlamentul European și Consiliul să adopte propunerea de directivă privind notificarea normelor naționale în temeiul Directivei privind serviciile (10). Totuși, acordul nu ar trebui să submineze actuala Directivă privind serviciile prin exceptări de la obligația de notificare cu privire la restricțiile teritoriale (inclusiv în ceea ce privește amenajarea spațială urbană) sau prin lipsirea Comisiei de competențele sale decizionale actuale.

2.3.   Observații specifice

2.3.1.

 Domeniul de aplicare a pieței unice înseamnă că UE poate crea un sistem comercial multilateral, deschis, nediscriminatoriu și bazat pe norme. Întreprinderile din țări terțe trebuie să respecte normele UE pentru a avea acces pe piața unică, inclusiv în domenii precum sănătatea, mediul înconjurător, siguranța alimentară și a produselor și protecția consumatorilor.

2.3.2.

 CESE susține decizia Comisiei de a combina instrumentele existente deja pentru sprijinirea dezvoltării unei piețe unice cu noi instrumente (precum un punct central de informare la care funcționarii publici din statele membre să poată adresa întrebări practice, platforme pentru schimburi cu statele membre precum cea folosită pentru Directivele privind achizițiile publice și îmbunătățirea accesului la informații privind normele și cerințele pentru utilizatori prin portalul digital unic).

2.3.3.

 CESE recomandă Comisiei să adauge orientări privind următoarele principii:

(a)

subsidiaritatea și „dubla subsidiaritate”;

(b)

recunoașterea reciprocă;

(c)

inovarea și precauția;

(d)

interesul general în raport cu anumite servicii (de exemplu, servicii bancare și asigurări).

2.3.4.

 CESE este de acord cu decizia de a pune accentul pe achizițiile publice. Administratorii și beneficiarii de fonduri ale UE trebuie ajutați să își îmbunătățească practicile privind achizițiile publice, pentru a asigura condiții echitabile și a folosi achizițiile publice ca instrument strategic pentru urmărirea unor obiective-cheie de politică, precum principiile economiei circulare.

3.   Referitor la Comunicarea privind identificarea și înlăturarea barierelor din cadrul pieței unice [COM(2020) 93 final] – INT/908

3.1.   Barierele din cadrul pieței unice

3.1.1.

 Comunicarea Comisiei privind identificarea și înlăturarea barierelor din cadrul pieței unice se axează pe cele 13 bariere principale, demonstrând că acestea nu au doar un caracter administrativ sau de reglementare, ci și unul practic. Întreprinderile și consumatorii care își desfășoară activitatea în UE se confruntă deseori cu mai multe constrângeri simultan. Acest lucru este valabil mai ales pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), pentru profesioniști și pentru consumatori.

3.1.2.

 Pentru a propune soluții posibile la nivelul UE și al statelor membre, comunicarea identifică cinci cauze principale: opțiunile în materie de reglementare la nivelul UE și la nivel național; transpunerea, implementarea și aplicarea legislației UE; capacitatea și practicile administrative din statele membre; mediul general al întreprinderilor și al consumatorilor; și cauze profunde care nu sunt legate de politicile publice, precum limba și cultura.

3.1.3.

 Uneori, se pare că statele membre încalcă normele convenite privind piața unică sau creează și tolerează obstacole în legislația națională, cu scopul de a asigura protecție suplimentară pe piața proprie și de a obține avantaje pentru întreprinderile naționale.

3.2.   Observații generale

3.2.1.

 CESE ia notă de Comunicarea Comisiei în care sunt identificate principalele bariere rămase în calea unei piețe unice complet funcționale. Aceste bariere nu au doar un caracter administrativ sau de reglementare, ci și unul practic, ceea ce înseamnă că întreprinderile și consumatorii care își desfășoară activitatea în UE se confruntă deseori cu mai multe constrângeri simultan. Acest fapt are un impact negativ în special asupra IMM-urilor și asupra profesiilor liberale.

3.2.2.

 CESE consideră că o strategie eficace de punere în aplicare trebuie: 1. să aibă la bază un parteneriat solid, care să implice toate părțile interesate; 2. să permită o cooperare sporită la nivel european între rețelele existente de asigurare a respectării normelor, pentru a garanta vizarea specifică a încălcărilor legislației și abordarea problemelor complexe care afectează mai multe sectoare simultan; 3. să dezvolte strategii și mijloace de abordare eficientă a încălcărilor normelor UE care se manifestă pe scară largă, în cazul cărora se poate lua o singură măsură de asigurare a respectării normelor pentru a proteja toate părțile interesate și a asigura respectarea legii la nivel transnațional; 4. să utilizeze potențialul noilor tehnologii pentru a promova acțiuni mai eficiente de asigurare a respectării normelor și o supraveghere mai strictă a pieței.

3.2.3.

 CESE consideră că, de foarte mult timp, aplicarea insuficientă sau inadecvată a normelor UE a constituit un veritabil călcâi al lui Ahile pentru legislația Uniunii, ceea ce a făcut ca numeroase cazuri de fraudă și de practici ilicite să rămână neabordate. O aplicare fermă a dreptului Uniunii este esențială pentru consolidarea încrederii consumatorilor și pentru a asigura valorificarea deplină a potențialului pieței unice de către întreprinderi, angajați și consumatori.

3.2.4.

 Daunele generate de criza provocată de pandemia de COVID-19 asupra pieței unice vor amplifica daunele provocate de retragerea Regatului Unit din UE. Aceasta ar putea însemna că, atunci când pandemia va lua sfârșit, se vor accentua diferențele dintre statele membre ale UE în ceea ce privește dezvoltarea economică, garanțiile sociale și nivelurile de prosperitate, ceea ce va genera consecințe pentru piața unică și pentru dezvoltarea acesteia.

3.2.5.

 CESE consideră că, în urma situației actuale, piața unică s-ar putea reduce pur și simplu la o zonă de comerț liber, nemaifiind rezultatul natural al unui proiect politic supranațional, ci doar cel mai mic numitor comun al intereselor naționale ale țărilor.

3.2.6.

 Prin urmare, CESE invită instituțiile europene și organizațiile societății civile în cauză să îi informeze în mod clar pe cetățenii europeni cu privire la limitările pieței unice, astfel încât să obțină o idee realistă despre ceea ce se așteaptă efectiv de la realizarea și punerea în aplicare a acesteia. Astfel, este important să nu fie impuse nici măsuri care ar putea fi superflue și nejustificate și care nu ar face altceva decât să ridice bariere în calea funcționării întreprinderilor, mai ales a IMM-urilor (11), inclusiv a profesiilor liberale, și nici o armonizare completă, care nu este fezabilă având în vedere că trebuie să prevaleze alte principii, de exemplu drepturile consumatorilor și protecția consumatorilor. Piața unică trebuie să reflecte principiul forței în diversitate, care ar trebui să fie un pilon central al politicii europene, împreună cu armonizarea.

3.2.7.

 Standardizarea joacă un rol important în cadrul „noii abordări”, aplicându-se nu numai în cazul produselor, ci și în cazul serviciilor.

3.2.8.

 Un plan pe termen lung, precum cel elaborat de Comisie pentru eliminarea barierelor rămase, reprezintă un demers ambițios și lăudabil, însă trebuie să fie însoțit de investiții substanțiale în procese de informare, avertizare, învățare, formare, integrare și standardizare.

3.3.   Dimensiunea socială a pieței unice

3.3.1.

 CESE solicită din nou Comisiei să țină seama de dimensiunea socială a UE pentru a promova crearea de locuri de muncă demne și de calitate, pentru a promova mobilitatea transfrontalieră și pentru a îmbunătăți capacitățile și competențele și pentru a accelera investițiile în acele IMM-uri care consideră că se confruntă cu limitări din cauza normelor impuse de UE și care beneficiază cel mai puțin de status quo. Din acest motiv, CESE salută adoptarea strategiei pentru IMM-uri pentru o Europă durabilă și digitală.

3.3.2.

 CESE consideră că normele prevăzute pentru piața unică sunt utile doar în măsura în care contribuie la dezvoltarea unei economii sociale de piață sănătoase, cu scopul de a preveni sărăcia, inegalitatea, discriminarea și excluziunea socială, punând accentul în special pe asigurarea unui loc în societate pentru tineri.

3.3.3.

 Numeroase IMM-uri și angajații acestora consideră că fac parte din categoria care este afectată cel mai puternic de crizele economice, de introducerea monedei euro și, acum, de pandemia foarte gravă care a condus la recesiunea economiei europene. Aceasta înseamnă că fiecare măsură de sprijinire a unei piețe unice europene trebuie să implice o comunicare mai directă și mai eficace, mai puțină birocrație și norme care pot fi înțelese de toată lumea.

3.3.4.

 De asemenea, CESE solicită ca viitoarele măsuri privind economia ecologică și planul de acțiune al Comisiei privind piața unică să prevadă norme privind sectorul economiei sociale, astfel încât să se asigure condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile din economia socială și să se stimuleze dezvoltarea acestui sector.

3.3.5.

 Sprijinul pentru tinerii antreprenori și pentru produse și servicii inovatoare este un element-cheie al programului de realizare a pieței unice. CESE își exprimă acordul față de decizia de a sprijini noi modele de afaceri, și anume economia circulară, tehnologiile avansate, emisiile scăzute de CO2, soluțiile cu o utilizare eficientă a resurselor și alte inițiative menite, de exemplu, să promoveze dimensiunea internațională a întreprinderilor, să atragă talente și să îmbunătățească competențele personalului.

3.3.6.

 CESE este de acord că ar trebui sprijinite investițiile IMM-urilor în proiecte digitale. Proiectele ar trebui concepute în așa fel încât să aducă beneficii întreprinderilor, consumatorilor și societății civile în ansamblu.

3.4.   Observații specifice

3.4.1.

 CESE evidențiază dificultățile cu care se confruntă întreprinderile europene pe piețele mondiale dominate de oligopoluri sau monopoluri care, în anumite cazuri, sunt întreprinderi deținute de stat. Exemple în acest sens sunt industria feroviară, transportul aerian și energia eoliană, în care întreprinderile europene se confruntă cu o concurență acerbă (din partea întreprinderilor din țări terțe, în special din China).

3.4.2.

 CESE este alături de Comisie în demersul ei de a asigura conformitatea produselor de pe platformele online, astfel încât să nu fie introduse pe piață produse ilegale și nesigure. Acesta subliniază importanța fiecărei măsuri concepute să verifice conformitatea produselor comercializate pe platforme online și să încerce să asigure siguranța produselor în lanțul global de aprovizionare online.

3.4.3.

 Cu toate acestea, CESE ar dori să recomande Comisiei să ia în considerare, în cadrul acestui exercițiu, și aspecte precum inteligența artificială, comunicațiile comerciale, marketingul și publicitatea, garanțiile juridice și contractuale în vânzarea de bunuri și servicii, precum și dispozițiile specifice pentru implementarea și asigurarea respectării normelor privind piața internă în sectorul bancar și în cel al asigurărilor.

Bruxelles, 16 iulie 2020.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER

(1)  COM(2020) 94 final.

(2)  COM(2020) 93 final.

(3)  JO L 173, 9.7.2018, p. 25.

(4)  COM(2016) 821 final.

(5)  JO L 173, 9.7.2018, p. 25.

(6)  COM(2020) 102 final.

(7)  A se vedea JO C 43, 15.2.2012, p. 14 și celelalte avize menționate mai sus.

(8)  A se vedea lista anexată.

(9)  CESE a elaborat o serie de avize în această privință, precum: JO C 309, 16.12.2006, p. 1, JO C 324, 30.12.2006, p. 1, JO C 162, 25.6.2008, p. 1, JO C 228, 22.9.2009, p. 40 și JO C 128, 18.5.2010, p. 97.

(10)  COM(2016) 821 final.

(11)  JO C 376, 22.12.2011, p. 51.

Top