Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O strategie europeană privind datele

[COM(2020) 66 final]

(2020/C 429/38)

Raportor:

domnul Antonio GARCÍA DEL RIEGO

Sesizare	Comisia Europeană, 22.4.2020
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Decizia Biroului Comitetului	18.2.2020
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională
Data adoptării în secțiune	23.7.2020
Data adoptării în sesiunea plenară	18.9.2020
Sesiunea plenară nr.	554
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	216/0/2

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută propunerea Comisiei referitoare la o strategie privind datele care stabilește ca prioritate schimbul de date la nivel transsectorial și îmbunătățirea utilizării, partajării, accesului și guvernanței datelor prin acțiuni legislative sectoriale specifice. O strategie ambițioasă în materie de date poate răspunde nevoii esențiale de a consolida capacitățile UE în domeniu.

1.2.

CESE sprijină propunerea Comisiei privind o concepție globală a arhitecturii UE a datelor, pentru a asigura respectarea în continuare a drepturilor persoanelor fizice în ceea ce privește utilizarea datelor lor, protecția și controlul lor asupra acestora, precum și conștientizarea lor, dar și abilitarea cetățenilor prin „spații ale datelor cu caracter personal”, cu garanții mai clare și consolidarea dreptului la portabilitate pentru persoane, în temeiul articolul 20 din Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) (1).

1.3.

CESE solicită Comisiei să aplice o strategie mai clară, menită să promoveze cadrul său pentru date. Acesta ar trebui creat astfel încât să combine standarde înalte de protecție a datelor, schimbul intersectorial și responsabil al datelor, criterii clare pentru guvernanța specifică sectorului și un control mai mare al persoanelor fizice asupra datelor. CESE propune, de asemenea, să se clarifice mai mare bine abordarea finanțării strategiei și recomandă modalități de reducere a deficitului de competențe.

1.4.

Comitetul este de părere că dezvoltarea unor platforme bazate pe date în Europa ar trebui să reflecte valorile europene, inclusiv prin punerea accentului asupra persoanelor. CESE consideră că abordarea actuală centrată pe consumator ar trebui să includă o abordare bazată pe controlul uman (human-in-command), care să integreze o dimensiune etică în utilizarea datelor.

1.5.

Comitetul regretă că, la doi ani de la intrarea sa în vigoare, RGPD nu este pus în aplicare în mod corespunzător și continuă să existe discrepanțe. Comisia ar trebui să rezolve aceste probleme, inclusiv prin stimularea statelor membre, pentru garanta că cetățenii din întreaga UE pot beneficia pe deplin de drepturile lor.

1.6.

CESE este de părere că finalizarea pieței unice reprezintă o prioritate esențială pentru ca spațiile comune de date să funcționeze.

1.7.

Având în vedre faptul că datele partajate sunt sensibile, Comitetul insistă asupra necesității de a asigura confidențialitatea datelor privind viața privată a persoanelor, prin intermediul unor mecanisme de acord, control, sancționare și supraveghere și de a face astfel încât datele să fie anonimizate (fără a putea fi de-anonimizate).

1.8.

CESE recomandă Comisiei să definească în strategie opțiunea pe care o recomandă pentru conceptul de proprietate a datelor. Dezbaterile juridice aflate în desfășurare creează, în prezent, incertitudini cu privire la ce anume pot solicita persoanele.

1.9.

CESE pledează pentru un dialog mai susținut cu societatea civilă și reamintește necesitatea de a oferi IMM-urilor orientări mai clare privind mecanismele de schimb de date, întrucât ambele aspecte vor fi esențiale pentru o participare largă la spațiile de date.

1.10.

CESE reiterează că o piață unică pentru date ar trebui să garanteze că datele cu caracter personal nu sunt supuse acelorași norme care se aplică bunurilor și serviciilor, și anume că acestea nu ajung treptat să fie considerate ca date fără caracter personal (2).

1.11.

Comisia ar trebui să se asigure că cadrul juridic permite acces egal la date tuturor întreprinderilor, mari sau mici, și abordează puterea de piață a platformelor dominante. În general, Comisia ar trebui să prezinte o propunere mult mai clară și mai concretă în ceea ce privește controalele și guvernanța spațiilor de date, inclusiv modul în care părțile interesate vor face schimb de date.

1.12.

CESE subliniază că este esențial să se abordeze impactul produselor personalizate asupra persoanelor fizice (precum discriminarea) și al schimbului de date privind întreprinderile. Cadrul ar trebui să impună standarde înalte de securitate și drepturi de proprietate intelectuală. Datele deduse ar trebui să fie protejate și să nu fie supuse obligației de acces și de transfer.

1.13.

CESE insistă asupra necesității urgente de a îmbunătăți competențele și alfabetizarea digitală prin educație și formare, inclusiv prin valorificarea Cadrului competențelor digitale și prin încurajarea statelor membre să îmbunătățească învățarea pe tot parcursul vieții pentru competențele care vor fi cele mai căutate, la toate nivelurile de educație (3). Acest lucru va garanta că persoanele devin actori implicați în utilizarea datelor, cu o mai bună conștientizare și au un control mai bun asupra datelor lor, aplicațiilor cu volume mari de date și guvernanței datelor, precum și că vor înțelege mediul digital în care evoluează și riscurile asociate (de exemplu, personalizarea) (4).

1.14.

CESE invită Comisia să clarifice și să consolideze rolul autorităților competente, al organizațiilor de protecție a consumatorilor și al organismelor independente, aspect relevant pentru guvernanța inițiativelor sectoriale, și să asigure respectarea normelor de către întreprinderi, precum și orientări, consiliere și formare pentru utilizatori.

2.   Observații generale: Strategia potrivită privind datele

2.1.

CESE susține accentul pus de Comisie pe date, care sunt esențiale în viața persoanelor și în activitățile comerciale. Digitalizarea și îmbunătățirile tehnologice au mărit domeniul de aplicare și frecvența datelor generate și au facilitat stocarea, prelucrarea, analiza și transferul datelor. Serviciile bazate pe date sporesc confortul clienților și răspund așteptărilor acestora, îmbunătățind procesele industriale existente.

2.2.

CESE este de acord că inovarea bazată pe date este un factor esențial al creșterii economice și al competitivității europene și că rolul său este limitat de lipsa disponibilității datelor industriale și de la nivel de utilizator pentru UE. CESE este de acord cu propunerea Comisiei de a aborda această problemă și de a îmbunătăți utilizarea transsectorială a datelor, partajarea lor și accesul la ele prin intermediul unor spații comune de date, cu respectarea strictă a standardelor RGPD, cu un set comun de norme și standarde tehnice și juridice și prin măsuri complementare.

2.3.

CESE consideră că Strategia privind datele va fi esențială în sprijinirea suveranității tehnologice pentru a garanta schimbul de date și accesul la date sigure și securizate, a consolida controlul europenilor asupra datelor lor și a genera beneficii pentru persoane și întreprinderi.

2.4.

CESE este de acord cu faptul că o abordare sectorială a accesului la date este cea mai adecvată pentru a găsi soluții specifice care pot aborda aspectele specifice ale fiecărui sector și disfuncționalitățile pieței, oferind în același timp cele mai solide garanții pentru protecția consumatorilor (5).

2.5.

CESE împărtășește preocupările Comisiei cu privire la faptul că capacitatea UE de a mobiliza și a face schimb de date este limitată de problemele semnificative de interoperabilitate cu care se confruntă sistemele de informații. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a demonstrat necesitatea și utilitatea unui ecosistem de date complet, deoarece datele nu se opresc la frontierele anumitor sectoare, inclusiv pentru dezvoltarea de soluții vizând siguranța persoanelor (de exemplu, datele de geolocalizare și datele medicale) și pentru evitarea compartimentării (silozurilor de date). În domeniul asistenței medicale, cercetătorii ar putea utiliza date importante pentru sănătatea publică, colectate de diverse sectoare pentru a accelera dezvoltarea medicamentelor și pentru a înțelege mai bine bolile.

2.6.

CESE este de acord cu faptul că inovarea bazată pe date este limitată de lipsa de competențe, de absența personalului calificat în materie de date în UE și de nivelul scăzut de alfabetizare digitală. CESE salută obiectivul strategiei de a crea „un spațiu european comun de date privind competențele” și viitoarea actualizare a Planului de acțiune al Comisiei pentru educația digitală.

3.   Evoluția cadrului UE privind datele: observații generale

În ceea ce privește dezvoltarea în continuare a cadrului de date al UE, CESE atrage atenția asupra problemei esențiale a eticii. Studiul Ethics of Big Data (6), comandat de CESE în 2016, abordează această chestiune, ținând seama de nevoia de confidențialitate și de autodeterminare a unei persoane, din mai multe unghiuri: conștientizare, control, încredere, proprietate, supraveghere și securitate, identitate digitală, realitate adaptată, de-anonimizare, decalaj digital și confidențialitate. CESE recomandă ca acestea să fie luate în considerare ca principii directoare pentru orice politică.

3.1.   Standarde de protecție a datelor

3.1.1.

CESE solicită Comisiei să sublinieze că datele ar trebui să rămână sub controlul persoanelor fizice, deoarece colectarea și partajarea datelor au implicații asupra vieții lor private și asupra egalității. Utilizarea intersectorială a datelor permite întreprinderilor să își alimenteze și să își îmbunătățească procesele existente, să ofere informații într-un mod mai eficient și să furnizeze consumatorilor produse și experiențe noi, personalizate. În special, datele de la nivelul utilizatorului oferă informații despre trăsăturile, nevoile și comportamentele intrinseci care nu fac parte din datele anonimizate și au efecte pozitive de propagare cu mult în afara sectorului în care datele au fost generate inițial. De exemplu, în sectorul financiar, schimbul intersectorial de date ar putea îmbunătăți analiza riscurilor și prognoza fluxurilor de numerar, ar putea favoriza detectarea fraudelor și îmbunătăți capacitatea persoanelor de a gestiona supraîndatorarea, favorizând incluziunea financiară și educația în domeniul financiar. Cu toate acestea, personalizarea poate duce la riscuri pentru consumatorii vulnerabili, precum discriminarea, abuzul și manipularea.

3.1.2.

Comisia ar trebui să abordeze problema punerii în aplicare insuficiente și fragmentate a RGPD, interpretarea juridică divergentă și lipsa resurselor autorităților pentru protecția datelor. RGPD, elaborat în 2012, votat în 2016 și adoptat în 2018, nu este adecvat pentru a aborda cadrul propus. CESE recomandă Comisiei să actualizeze RGPD în mod corespunzător și să efectueze evaluări ale impactului, deoarece trebuie să lucreze în paralel cu noua abordare a spațiilor comune de date. CESE invită Comisia să abordeze limitele drepturilor de portabilitate a datelor din RGPD. Acestea au fost concepute atunci când schimbarea furnizorului de servicii avea loc doar o singură dată, în timp ce astăzi datele sunt reutilizate de mai multe ori și sunt utile în timp real.

3.1.3.

Deși CESE consideră că instrumentele propuse ar putea ajuta persoanele să decidă „ce se face cu datele lor” (7), pentru a reduce incertitudinea juridică, Comisia ar trebui să definească în strategie opțiunea pe care o recomandă pentru conceptul de proprietate a datelor, să clarifice în general cine deține datele și, de exemplu, ce sunt și ce se întâmplă cu aceste date în cazurile în care sunt generate de aparatele de uz casnic legate prin intermediul internetului obiectelor.

3.1.3.1.

Există o diferență, care ar trebui clarificată, între drepturile în materie de date pentru persoane fizice și dreptul de proprietate asupra datelor.

3.1.4.

Având în vedere că furnizarea de date pentru a beneficia de servicii gratuite reprezintă o formă de plată, CESE solicită Comisiei să precizeze la ce text sau criterii se referă atunci când invocă „interesul public” și să precizeze ce urmărește în acest domeniu. Comitetul recomandă, de asemenea, Comisiei să ofere o definiție a donațiilor de date fără o recompensă directă (sau „altruismul în materie de date”) și să asigure măsuri adecvate de prevenire a nerespectării obligațiilor de către colectorii de date.

3.2.   Un cadru responsabil pentru partajarea de date

3.2.1.

Comisia ar trebui să clarifice modul în care intenționează să ofere orientări persoanelor, astfel încât acestea să înțeleagă cum funcționează „spațiile datelor cu caracter personal”. În lipsa acestei conștientizări, dreptul persoanelor de a avea acces la aceste spații va fi inutil, iar punerea în aplicare a propunerii nu va fi eficientă și va submina obiectivele urmărite de strategie.

3.2.2.

UE a recunoscut necesitatea unui drept de partajare și a instituit mecanisme practice în anumite inițiative sectoriale, cum ar fi pentru furnizorii de servicii de prelucrare a datelor [FFDR (8)] și pentru datele deținute în conturi de plată [DSP2 (9)]. Dar, cu excepția câtorva cazuri particulare, persoanele (utilizatorii de date, consumatorii, cetățenii) nu au abilitățile, competențele și instrumentele care să le permită să solicite accesul sau să partajeze cu ușurință și în mod eficace datele lor cu caracter personal și pe cele fără caracter personal.

3.2.3.

Pentru a îmbunătăți portabilitatea cu „cerințe mai stricte privind interfețele pentru accesul la date în timp real”, pentru a garanta spații de date cu caracter personal și a garanta că furnizorii acționează ca „brokeri neutri” (10), CESE semnalează Comisiei cazuri de utilizare a unor mecanisme sigure pentru schimbul de date, cum ar fi schemele de identificare digitală personală, care ar putea fi adoptate de organizații private și publice și extinse pentru schimbul intersectorial accelerat de date. Aplicațiile de identificare electronică din sectorul financiar, precum Itsme (o identitate mobilă pentru tranzacțiile digitale), oferă exemple de utilizare de succes, reciproc avantajoase, inclusiv între bănci și operatori de telefonie mobilă. Ele creează o valoare semnificativă pentru întreprinderi (economii de costuri, vânzări sporite, reducerea fraudelor și a furtului de identitate), oferă mai multe opțiuni, păstrează confidențialitatea utilizatorilor, sporesc încrederea consumatorilor, oferă persoanelor măsuri solide de autentificare și instrumente de gestionare a drepturilor și de exercitare a controlului și permit procese digitale sigure, convenabile și rapide, precum înregistrarea noilor clienți.

3.2.4.

CESE semnalează Comisiei experiența cu DSP2 (care permite furnizorilor terți să utilizeze, cu consimțământul lor, datele despre consumatori ale băncilor în vederea realizării de inovații) și alte cazuri de utilizare (cum ar fi utilizarea datelor de geolocalizare și a datelor privind tranzacțiile), care pot servi drept inspirație pentru un cadru mai larg pentru schimbul de date. Aceste principii ar trebui aplicate în același mod în toate sectoarele și simultan pentru a garanta condiții echitabile de concurență între diferiții participanți pe piață.

3.2.5.

UE ar trebui să se bazeze pe RGPD pentru a permite schimbul intersectorial de date ale utilizatorilor și pentru a reproduce astfel de inițiative existente în diferite sectoare în vederea facilitării schimbului sigur de date, oferind beneficii persoanelor și valoare întreprinderilor. Acest lucru ar urma să garanteze utilizatorilor finali dreptul de a solicita ca datele cu caracter personal furnizate (datele introduse, de exemplu, numele și adresa) și observate (de exemplu, geolocalizarea) să fie transferate direct de la un titular de date la altul, într-un mod standardizat, utilizând interfețe API în timp real (11). De exemplu, o persoană ar putea solicita Spotify să furnizeze Deezer acces la play-list-urile pe care le-a ascultat. S-ar asigura, astfel, securitatea pentru respectarea principiilor RGPD, s-ar permite utilizatorilor să mențină controlul deplin asupra procesului și să fructifice valoarea propriilor date și ar face ca dreptul la portabilitatea datelor să fie cu adevărat eficient, dinamic, oportun și transparent, extinzând aceleași principii la anumite date fără caracter personal.

3.2.6.

Atât societățile, cât și utilizatorii ar trebui să își poată partaja în siguranță și în mod independent datele, indiferent de cine le-a colectat, să aleagă cu cine partajează datele și să gestioneze modul de utilizare a datelor partajate.

3.2.7.

Sistemul și funcționarea spațiilor comune de date ar trebui să aibă nivelul de calitate al unui registru public; furnizorii de date ar trebui să asigure calitatea uniformă a datelor în sine și continuitatea acestei infrastructuri. Acești „administratori de date” nu ar trebui să creeze efecte de blocare pentru schimbul de date, ci – dimpotrivă – să îl îmbunătățească. Acest lucru este esențial pentru o gestionare fiabilă și constantă a datelor și pentru disponibilitatea datelor de înaltă calitate. CESE constată că strategia nu pune accent pe calitatea datelor, iar acest aspect trebuie clarificat. În plus, CESE recomandă stabilirea unui prag minim al obligațiilor de a garanta calitatea datelor și drepturile persoanelor pentru toate întreprinderile, indiferent de dimensiunea acestora. Întrucât calitatea datelor poate fi costisitoare și nu toate părțile interesate au acces la tehnologiile necesare, aceste criterii de prag ar trebui să fie realiste pentru toate întreprinderile, în special pentru IMM-uri: acestea se pot confrunta cu dificultăți în a respecta criteriile stabilite din cauza resurselor limitate și ar trebui să fie sprijinite, astfel încât să nu li se impună costuri excesive (12).

3.2.8.

Platformele bazate pe date sunt cele mai apreciate întreprinderi datorită importanței lor strategice pe piețele digitale și a controlului lor de tip oligopol asupra seturilor de date specifice. Dar disponibilitatea limitată a datelor pentru întreprinderile din UE limitează măsura în care acestea pot utiliza datele pentru a alimenta inovarea. Abordarea de tip „câștigătorul ia totul”, care caracterizează piețele digitale, înseamnă că o serie de mari întreprinderi se află la răscrucea fluxurilor de date online, care le oferă acces la informații indisponibile altor furnizori. Chiar și în cazul în care activele de date sunt distribuite mai pe scară largă, ele sunt rareori disponibile în afara limitelor sectorului respectiv, reducând oportunitățile de inovare pentru inovațiile intersectoriale de către industrie și alte entități. Întrucât nicio platformă nu este obligată să creeze o rezervă de date, utilizatorii finali nu pot combina și agrega datele pe care le generează la nivel intersectorial. CESE îndeamnă Comisia să analizeze cu prioritate modul în care se poate îmbunătăți controlul datelor de către utilizatorii comerciali și persoanele fizice, începând cu platformele sistemice (întreprinderi mari din domeniul tehnologiei). CESE sugerează și crearea unei platforme susținute de UE care să centralizeze și să agrege toate datele publice ale UE disponibile pe piața întreprinderilor care solicită serviciul respectiv.

3.3.   Guvernanța spațiilor de date

3.3.1.

CESE propune următoarele criterii pentru guvernanța spațiilor de date sectoriale. În primul rând, intervenția sub forma accesului la date ar trebui să vizeze abordarea disfuncționalităților pieței care conduc la creșterea prețurilor de consum și la scăderea opțiunilor pentru consumatori și limitarea inovațiilor. În al doilea rând, accesul la date trebuie să favorizeze dezvoltarea inovației centrate pe consumator. În al treilea rând, operatorii care gestionează datele cu caracter personal ar trebui să respecte standarde înalte de siguranță și securitate a datelor. În al patrulea rând, persoanelor ar trebui să li se ofere soluții tehnice pentru controlul și gestionarea fluxurilor de informații cu caracter personal. În al cincilea rând, ar trebui să li se permită să se opună schimbului datelor lor cu caracter personal și să aibă acces la mecanisme de recurs atunci când principiile nu sunt respectate (CESE sprijină abordarea bazată pe controlul uman).

3.3.2.

Nu toate datele ar trebui să fie deschise sau făcute publice. Ar trebui să se aplice reguli diferite schimbului de date între întreprinderi (business-to-business – B2B), între întreprinderi și consumatori (business-to-consumer – B2C), între întreprinderi și administrațiile publice (business-to-government – B2G) sau între persoane și întreprinderi (me-to-business – Me2B). Datele deduse ar trebui protejate, iar accesul la ele și transferul lor nu ar trebui să fie obligatorii.

3.3.3.

Schimbul de date în spațiile de date va presupune seturi de date mixte (date cu caracter personal și date fără caracter personal), de exemplu, în spațiile medicale și financiare. Colectarea și utilizarea datelor cu caracter personal și sensibile în scopuri de supraveghere sau localizare ar trebui să necesite obținerea consimțământului individual. Garanțiile ar trebui să se asigure că o combinație a punctelor de date cu caracter personal (de exemplu, informații financiare și medicale) nu conduce la efecte de blocare, la abuzuri sau la efecte discriminatorii, de exemplu în privința accesului persoanelor la încadrarea în muncă.

3.3.4.

Părțile interesate (întreprinderi și persoane fizice) nu au acces la și nu sunt familiarizate cu mecanismele de identificare, de autentificare și de autorizare care permit transferul de date în condițiile protejării vieții private, în special în domeniul asistenței medicale, lucru care face mai dificil schimbul de date. CESE recomandă utilizarea și punerea în aplicare a unui set comun de date privind asistența medicală, similar formatului electronic unic european (ESEF).

3.3.5.

Ar trebui impuse condiții pentru accesul părților terțe la date în scopuri de cercetare și dezvoltare. De exemplu, dacă cercetătorii din domeniul asistenței medicale și serviciile primăriilor utilizează date gratuite, acest lucru ar trebui guvernat de RGPD.

3.3.6.

CESE subliniază că nu toate întreprinderile sunt digitalizate (și anume, în industriile tradiționale și în multe dintre IMM-urile europene) și nu toate beneficiază de pe urma datelor, ceea ce înseamnă că sunt afectate condițiile de concurență echitabile de pe piața unică. Schimbul voluntar de date este un instrument bun, dar insuficient pentru a asigura accesul egal la date. Comisia ar trebui să abordeze această lipsă de echilibru între întreprinderile digitalizate și cele nedigitalizate, precum și între întreprinderile mari și cele mici. Strategia UE pentru IMM-uri și strategia industrială sunt un bun început.

3.3.7.

CESE subliniază că, în ciuda progreselor înregistrate de UE către convergență, piața sa digitală unică este încă departe de a fi omogenă, normele sale rămânând fragmentate. Din această cauză, este dificil și ineficient pentru întreprinderi să se extindă și să concureze cu omologii lor din SUA și China, care sunt guvernate de un cadru de reglementare cu adevărat unic și își cumpără rivalii europeni, astfel cum s-a văzut în cazul Skype și Booking.com. În cele din urmă, fondatorii întreprinderilor noi din UE își vor relocaliza activitatea în SUA sau pe alte piețe favorabile întreprinderilor pentru a beneficia de piețe unice mai mari și fonduri mai mari de capital de risc. Pentru a fi eficientă, o infrastructură comună care să sprijine spațiile de date ar trebui să reflecte, de asemenea, caracteristica multilingvă a pieței unice (13).

3.4.   Finanțarea

3.4.1.

Strategia acoperă o finanțare în valoare de 4-6 miliarde EUR, la care se preconizează că se vor adăuga atât co-investițiile statelor membre ale UE, cât și ale industriei de profil. Comisia ar trebui să clarifice modul în care intenționează să mobilizeze fonduri și să stabilească criterii clare pentru a asigura și evalua alocarea lor echitabilă.

3.4.2.

Pentru a asigura investiții private suficiente și continuitatea serviciilor existente furnizate multor întreprinderi din UE, CESE consideră că este esențial să se mențină participarea furnizorilor străini la proiect (în conformitate cu normele UE). Finanțarea publică, cum ar fi cea prin intermediul programelor Orizont Europa și Europa digitală, este, de asemenea, esențială. Însă bugetul UE va face obiectul priorităților bugetare în contextul redresării economice, fiind redus în comparație cu prima propunere a Comisiei, prezentată în luna mai. În special, în timp ce alocarea financiară globală pentru principalele capacități digitale strategice ale Europei a crescut în comparație cu cadrul financiar multianual precedent, bugetul programului Europa digitală a fost redus de la 8,2 miliarde EUR la 6,76 miliarde EUR.

3.5.   Acoperirea deficitului de competențe

3.5.1.

Criza economică poate duce la modificări în ierarhia locurilor de muncă considerate utile pentru comunitate, dar nu va reduce, cel mai probabil, nevoia de competențe tehnice. Automatizarea poate duce la redefinirea sarcinilor și a locurilor de muncă (necesitând mai multe competențe non-tehnice) și mai degrabă la redistribuirea în masă a ocupațiilor decât la șomaj în masă (14).

3.5.2.

În ceea ce privește locurile de muncă în domeniul volumelor mari de date, următoarele competențe par a fi cele mai căutate (15): aptitudinile analitice, vizualizarea datelor, familiarizarea cu domeniul afacerilor și cu instrumentele legate de volumele mari de date, programarea, soluționarea problemelor, limbajul structurat de interogare (SQL), extragerea datelor, cunoașterea tehnologiilor, cloud-ul public și cloud-ul hibrid, precum și experiența practică. Unele dintre acestea pot fi predate în școli, iar altele trebuie însușite și dezvoltate în timp, printr-o abordare „pe tot parcursul vieții”, prin învățare continuă, non-formală și informală (16).

3.5.3.

Pentru a profita de această oportunitate, întrucât educația rămâne o competență națională, CESE invită Comisia să încurajeze statele membre să adopte politici mai ferme care să sporească alfabetizarea digitală, să abordeze deficitul de competențe în domeniul datelor și concentrarea sa pentru a combate inegalitățile din UE și să reducă pierderile de know-how.

3.5.4.

UE ar trebui să reorganizeze în profunzime programele de educație și formare profesională. De prea multe ori, disciplinele STIM (17) nu sunt integrate suficient în programele de învățământ de la toate nivelurile de educație. Acest lucru afectează în special femeile, un aspect pe care Comisia nu îl evidențiază, în ciuda recomandărilor președintei sale privind egalitatea de gen (18). În acest domeniu, CESE consideră că Cadrul european al competențelor digitale pentru cetățeni (19) este un instrument util, care ar trebui promovat și pus în aplicare pe scară mai largă. Invităm Comisia să încurajeze statele membre să lanseze și să accelereze în mod proactiv inițiative în acest cadru.

3.5.5.

CESE sugerează Comisiei să consolideze rolul organizațiilor de consumatori, relevante pentru furnizarea de servicii de formare a utilizatorilor, de educație și de consiliere independentă cu privire la instrumentele pe care le pot utiliza persoanele (de exemplu, pentru a obține informații cu privire la utilizarea și partajarea datelor, la deținătorii datelor lor, la căile de atac și la înaintarea unei plângeri). Pentru a spori nivelul de alfabetizare digitală, inițiative precum cursul online organizat în Finlanda și intitulat „Elemente de IA” (accesibil, în prezent, tuturor, gratuit, în toate limbile UE) ar putea fi extinse pentru a lua forma unor module educative diverse.

---

(1)  https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/communication-european-strategy-data-19feb2020_en.pdf, p. 20.

(2)  JO C 14, 15.1.2020, p. 122.

(3)  A se vedea nota de subsol 2.

(4)  Deși sunt din ce în ce mai conștienți de drepturile lor, utilizatorii au în continuare dificultăți în a înțelege cum le sunt utilizate datele și cum sunt ele partajate între organizații: 81 % dintre europeni consideră că nu dețin niciun control sau dețin un control parțial asupra utilizării și partajării datelor lor. A se vedea Eurobarometru (iunie 2019), https://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/index.cfm/survey/getsurveydetail/instruments/special/surveyky/2222

(5)  A se vedea https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/communication-europe-moment-repair-prepare-next-generation.pdf (paginile 9 și 10).

(6)  A se vedea studiul CESE intitulat The ethics of Big Data: Balancing economic benefits and ethical questions of Big Data in EU policy context (Etica volumelor mari de date: echilibrarea beneficiilor economice și a aspectelor etice ale volumelor mari de date în contextul politicilor UE) (2017).

(7)  Instrumentele precum „instrumente de gestionare a consimțământului, aplicații pentru gestionarea informațiilor cu caracter personal, inclusiv soluții pe deplin descentralizate” sunt cele potrivite. https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/communication-european-strategy-data-19feb2020_en.pdf, p. 10.

(8)  Regulamentul privind un cadru pentru libera circulație a datelor fără caracter personal: https://ec.europa.eu/knowledge4policy/publication/regulation-free-flow-non-personal-data_en

(9)  A doua directivă privind serviciile de plată: https://ec.europa.eu/info/law/payment-services-psd-2-directive-eu-2015-2366_ro

(10)  https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/communication-european-strategy-data-19feb2020_en.pdf, p. 20.

(11)  JO C 62, 15.2.2019, p. 238.

(12)  A se vedea nota de subsol 11.

(13)  JO C 75, 10.3.2017, p. 119.

(14)  Pentru fiecare loc de muncă pierdut în viitor ca urmare a digitalizării, ar putea fi create 3,7 noi locuri de muncă. A se vedea https://www.agoria.be/en/Agoria-Without-a-suitable-policy-there-will-be-584-000-unfilled-vacancies-in-2030. https://newsroom.ibm.com/2019-10-30-MIT-IBM-Watson-AI-Lab-Releases-Groundbreaking-Research-on-AI-and-the-Future-of-Work; a se vedea avizul CESE TEN 705 (a se vedea pagina 77 din prezentul Jurnal Oficial) (JO C 13, 15.1.2016, p. 161).

(15)  Utkarsh Singh, Top 10 In-Demand Big Data Skills To Land „Big”Data Jobs in 2020 (upGrad blog, decembrie 24, 2019), https://www.upgrad.com/blog/big-data-skills/

(16)  A se vedea nota de subsol 2.

(17)  Știință, tehnologie, inginerie și matematică.

(18)  Avizul CESE TEN/705 (a se vedea pagina 77 din prezentul Jurnal Oficial).

(19)  EU Science Hub, DigComp: Digital Competence Framework for Citizens (Comisia Europeană), https://ec.europa.eu/jrc/en/digcomp