Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52019IP0219

    Rezoluția Parlamentului European din 14 martie 2019 referitoare la situația din Nicaragua (2019/2615(RSP))

    JO C 23, 21.1.2021, p. 126–129 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    21.1.2021   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 23/126


    P8_TA(2019)0219

    Situația în Nicaragua

    Rezoluția Parlamentului European din 14 martie 2019 referitoare la situația din Nicaragua (2019/2615(RSP))

    (2021/C 23/21)

    Parlamentul European,

    având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Nicaragua, în special cele din 18 decembrie 2008 (1), 26 noiembrie 2009 (2), 16 februarie 2017 (3) și 31 mai 2018 (4),

    având în vedere Acordul de asociere dintre UE și America Centrală din 2012,

    având în vedere documentul de strategie de țară al UE și programul indicativ multianual 2014-2020 privind Nicaragua,

    având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966,

    având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

    având în vedere Orientările UE referitoare la apărătorii drepturilor omului din iunie 2004,

    având în vedere Constituția Republicii Nicaragua,

    având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe referitoare la Nicaragua din 21 ianuarie 2019,

    având în vedere declarațiile Înaltei Reprezentante, în numele UE, referitoare la situația din Nicaragua din 2 octombrie 2018, 15 mai 2018, 22 aprilie 2018 și 15 decembrie 2018, precum și declarația din 1 martie 2019 privind reluarea dialogului național,

    având în vedere concluziile Consiliului privind prioritățile UE în cadrul forurilor ONU pentru drepturile omului din 2019, adoptate la 18 februarie 2019,

    având în vedere raportul aprobat de Comisia Interamericană pentru Drepturile Omului la 21 iunie 2018, intitulat „Încălcări grave ale drepturilor omului în contextul protestelor sociale în Nicaragua”,

    având în vedere raportul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului privind încălcările drepturilor omului și abuzurile în contextul protestelor din Nicaragua, 18 aprilie-18 august 2018,

    având în vedere raportul din 20 decembrie 2018 al Grupului interdisciplinar de experți independenți (GIEI) privind evenimentele violente care au avut loc în Nicaragua între 18 aprilie și 30 mai 2018,

    având în vedere declarația din 22 februarie 2019 a Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, privind incriminarea dizidenților în Nicaragua,

    având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

    A.

    întrucât, la 31 mai 2018, Parlamentul European a adoptat o rezoluție referitoare la criza din Nicaragua, condamnând ferm situația; întrucât, ca urmare a acestei rezoluții, o delegație formată din 11 deputați în Parlamentul European a vizitat această țară în perioada 23-26 ianuarie 2019 pentru a evalua situația la fața locului;

    B.

    întrucât delegația a putut să-și urmărească propriul program, iar guvernul Republicii Nicaragua a acordat acces la toate structurile solicitate de deputații în Parlamentul European, inclusiv la două închisori; întrucât guvernul nicaraguan a oferit garanții că nu vor fi lansate represalii împotriva celor care au denunțat situația actuală; întrucât delegația a fost martora unei campanii de hărțuire, defăimare și intimidare care a vizat apărătorii drepturilor omului și organizațiile societății civile cu care a avut un schimb de opinii; întrucât numeroase organizații au respins invitațiile de a se întâlni cu delegația, din cauza intimidării și a amenințărilor din partea guvernului; întrucât represiunea a fost intensificată din momentul în care delegația a vizitat țara;

    C.

    întrucât delegația a respins public poziția oficială a guvernului nicaraguan conform căreia acesta a fost victima unor campanii de lovitură de stat și de dezinformare conduse de SUA; întrucât principalul motiv care alimentează demonstrațiile a fost criza democratică, instituțională și politică care a afectat statul de drept și a limitat libertățile fundamentale, cum ar fi cele de asociere, de demonstrație și de întrunire, în această țară în ultimul deceniu;

    D.

    întrucât libertatea de exprimare, de întrunire și de demonstrație, inclusiv utilizarea imnului național, sunt restricționate în mod grav pentru multe persoane; întrucât un număr semnificativ de deținuți politici sunt închiși numai pentru exercitarea drepturilor lor; întrucât au existat mai multe rapoarte îngrijorătoare referitoare la înrăutățirea situației deținuților, inclusiv la tratamente inumane;

    E.

    întrucât procedurile judiciare împotriva deținuților respectivi încalcă standardele internaționale, în special garanțiile procedurale și penale ale dreptului la un proces echitabil; întrucât condițiile de detenție nu respectă nici ele în mod adecvat standardele internaționale; întrucât există o lipsă clară de separare a puterilor în Nicaragua;

    F.

    întrucât dreptul la informare este grav periclitat; întrucât jurnaliștii sunt deținuți, exilați și amenințați; întrucât canalele mass-media audiovizuale sunt închise sau percheziționate fără autorizație judiciară prealabilă; întrucât publicarea ziarelor este pusă în pericol de lipsa de hârtie și cerneală, confiscate de guvernul Republicii Nicaragua;

    G.

    întrucât guvernul din Nicaragua a expulzat din țară organizații internaționale precum GIEI și Mecanismul special de monitorizare pentru Nicaragua (MESENI), care au încercat soluționarea pașnică a conflictului și reconcilierea națională; întrucât represiunea împotriva organizațiilor societății civile s-a intensificat prin deposedarea lor de statut juridic într-o țară cu un cadru instituțional precar, care pedepsește de două ori victimele represiunii;

    H.

    întrucât libertatea academică este, de asemenea, amenințată; întrucât aproape 200 de studenți au fost exmatriculați din universități pentru participarea la demonstrații în favoarea democrației, a unei mai mari libertăți și a drepturilor omului;

    I.

    întrucât dezvoltarea și consolidarea democrației și a statului de drept, precum și respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale trebuie să facă parte integrantă din politica externă a UE, inclusiv din Acordul de asociere încheiat în 2012 între UE și țările din America Centrală; întrucât acest acord include o clauză democratică, reprezentând un element esențial al acordului;

    J.

    întrucât dialogul național lansat la 16 mai 2018 între președintele Ortega și opoziția și grupurile civice din Nicaragua și mediat de Biserica catolică nu a reușit să găsească o soluție la criză; întrucât, la 27 februarie 2019, au fost reluate discuțiile preliminare pentru un dialog național între guvernul Republicii Nicaragua și Alianza Civica; întrucât Alianza Civica și-a stabilit cele trei obiective principale care trebuie atinse în cursul negocierilor, după cum urmează: eliberarea deținuților politici și respectarea libertăților individuale, reformele electorale necesare – care trebuie să culmineze cu organizarea de alegeri – și justiția; întrucât guvernul Republicii Nicaragua a eliberat 100 de deținuți politici, acceptând ca pedepsele lor cu închisoarea să fie comutate în arest la domiciliu; întrucât majoritatea acestora sunt hărțuiți, iar arestările continuă; întrucât un număr mare de deținuți (peste 600) se află în continuare în închisoare; întrucât un dialog național a fost oprit la 10 martie 2019, după ce Alianza Civica s-a retras din negocieri,

    1.

    subliniază că în Nicaragua se produce o încălcare gravă a democrației, a respectării drepturilor omului și a statului de drept, ca urmare a evenimentelor care au avut loc în aprilie și mai 2018; reiterează importanța rezoluției sale adoptate la 31 mai 2018;

    2.

    condamnă toate acțiunile represive ale guvernului Republicii Nicaragua; afirmă că vizita efectuată de delegația sa ajutat la obținerea unei imagini reale asupra situației actuale; declară în continuare că, fără îndoială, în ultimele luni, în special după vizita sa, s-au intensificat represiunea împotriva opoziției și limitările impuse libertăților fundamentale; în acest sens, condamnă reprimarea generalizată și restricționarea libertății de exprimare, de întrunire și de demonstrație, scoaterea în afara legii a organizațiilor neguvernamentale și a societății civile, expulzarea organizațiilor internaționale din țară, închiderea canalelor mass-media și atacurile împotriva mass-mediei, limitarea dreptului la informare, exmatricularea studenților din universități, înrăutățirea situației din închisori și utilizarea tratamentului inuman;

    3.

    consideră că astfel de acțiuni ale guvernului, ale instituțiilor sale și ale organizațiilor sale parapolitice corespund unei strategii planificate de distrugere a opoziției politice care a condus anul trecut protestele; consideră că această strategie este aplicată metodic, sistematic și selectiv împotriva tuturor liderilor, ONG-urilor, mass-mediei și mișcărilor sociale care doresc să își exprime solicitările legitime de libertate și democrație;

    4.

    își exprimă îngrijorarea cu privire la enormele riscuri politice, economice și la adresa democrației cu care se confruntă populația și țara, riscuri care vor crește dacă nu se iau măsuri urgente, ținându-se seama de actualele confruntări interne, de fracturile sociale și de declinul economic; solicită de urgență un dialog intern semnificativ în vederea găsirii unei soluții durabile și pașnice, care să permită tuturor actorilor din societate să aibă spațiu de manevră și de exprimare în mod liber și să își restabilească drepturile civile, cum ar fi dreptul la proteste pașnice; reiterează faptul că orice soluție ar trebui să îi tragă la răspundere pe toți cei responsabili pentru încălcări; solicită tuturor partidelor politice, mișcărilor sociale, liderilor, studenților și organizațiilor societății civile să își mențină și să își reafirme angajamentul ferm față de o modalitate pașnică de soluționare a crizei; își reafirmă sprijinul deplin pentru reforma sistemului judiciar și a legii electorale și solicită VP/ÎR să acționeze în consecință; solicită VP/ÎR și delegației UE să monitorizeze îndeaproape negocierile care au loc în țară între guvern și Alianza Civica și să încerce în continuare să soluționeze problemele umane generate de situația survenită în țară în legătură cu deținuții, studenții, protestatarii, jurnaliștii etc.;

    5.

    regretă suspendarea MESENI și încetarea mandatului Grupului GIEI al Comisiei Interamericane pentru Drepturile Omului; condamnă cu fermitate persecutarea, arestarea și intimidarea persoanelor care cooperează cu ONU și cu alte organisme internaționale;

    6.

    invită guvernul din Nicaragua să pună în aplicare trei măsuri urgente ca semn al disponibilității sale în cadrul dialogului în curs de desfășurare: eliberarea imediată și necondiționată a deținuților politici, încetarea imediată a tuturor formelor de represiune împotriva cetățenilor nicaraguani, inclusiv hărțuirea, intimidarea, spionarea și persecutarea liderilor opoziției, eliminarea ulterioară a tuturor restricțiilor privind libertățile menționate anterior, reacordarea personalității juridice și restituirea bunurilor organizațiilor de apărare a drepturilor omului și readucerea organizațiilor internaționale în țară;

    7.

    subliniază că, în aceste condiții, procesul trebuie să conducă la anularea procedurilor legale împotriva deținuților politici și la garanții cu privire la integritatea lor fizică și morală, la respectarea vieții private și a garanțiilor procedurale, la returnarea celor exilați, inclusiv jurnaliști și studenți, la demilitarizarea străzilor și la dezarmarea grupurilor paramilitare, precum și la stabilirea unei foi de parcurs clare pentru organizarea în viitorul apropiat a unor alegeri libere, corecte și transparente, în prezența observatorilor internaționali;

    8.

    solicită extrădarea imediată în Italia a lui Alessio Casimiri, care în prezent locuiește în Managua protejat de guvernul nicaraguan, deși a fost condamnat în Italia definitiv la șase pedepse cu închisoarea pe viață pentru răpirea lui Aldo Moro, fost președinte al creștin-democraților italieni, prim-ministru și președinte al Consiliului European, precum și pentru asasinarea gărzilor acestuia de corp, fapt petrecut la 16 martie 1978 la Roma;

    9.

    solicită Serviciului European de Acțiune Externă și statelor membre să pună în aplicare, fără a afecta populația internă, un proces eșalonat de sancțiuni specifice și individuale, cum ar fi interdicțiile de acordare a vizelor și înghețarea activelor, împotriva guvernului Republicii Nicaragua și a persoanelor responsabile de încălcări ale drepturilor omului, în conformitate cu concluziile Consiliului din 21 ianuarie 2019, până când vor fi respectate și restabilite pe deplin în țară drepturile omului și libertățile fundamentale, astfel cum s-a solicitat în dialog; prin urmare, și în aceste condiții, îndeamnă declanșarea clauzei democratice din Acordul de asociere dintre UE și America Centrală, la care Nicaragua este parte semnatară, prin suspendarea Republicii Nicaragua din acord;

    10.

    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al Organizației Statelor Americane, Adunării parlamentare euro-latino-americane, Parlamentului Central American, Grupului de la Lima, precum și guvernului și Parlamentului Republicii Nicaragua.

    (1)  JO C 45 E, 23.2.2010, p. 89.

    (2)  JO C 285 E, 21.10.2010, p. 74

    (3)  JO C 252, 18.7.2018, p. 189.

    (4)  Texte adoptate, P8_TA(2018)0238.


    Top