—

având în vedere Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor (1),

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 850/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind poluanții organici persistenți (POP) și de modificare a Directivei 79/117/CEE (2),

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE (Regulamentul privind nivelul maxim de reziduuri) (3),

—

având în vedere articolul 191 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (4),

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (5);

—

având în vedere evaluarea punerii în aplicare la nivel european a regulamentului și a anexelor sale relevante, astfel cum a fost publicată de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS) în aprilie 2018,

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (6),

—

având în vedere Directiva 98/24/CE a Consiliului din 7 aprilie 1998 privind protecția sănătății și securității lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici la locul de muncă (7) și Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă (8),

—

având în vedere Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva privind habitatele) (9) și Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva privind păsările sălbatice) (10),

—

având în vedere Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman (11),

—

având în vedere Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (12),

—

având în vedere Directiva 2009/90/CE a Comisiei din 31 iulie 2009 de stabilire, în temeiul Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a specificațiilor tehnice pentru analiza chimică și monitorizarea stării apelor (13),

—

având în vedere Directiva 2009/127/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de modificare a Directivei 2006/42/CE în ceea ce privește echipamentele tehnice de aplicare a pesticidelor (14),

—

având în vedere Directiva 2013/39/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 august 2013 de modificare a Directivelor 2000/60/CE și 2008/105/CE în ceea ce privește substanțele prioritare din domeniul politicii apei (15),

—

având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 ale Parlamentului European și ale Consiliului (COM(2018) 0392),

—

având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Agricultura și gestionarea durabilă a apei în UE” (SWD(2017)0153),

—

având în vedere Comunicarea din 12 iulie 2006 a Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, intitulată „Strategia tematică privind utilizarea durabilă a pesticidelor” (COM(2006)0373 – SEC(2006)0894 – SEC(2006)0895 – SEC(2006)0914), (16)

—

având în vedere Rezoluția sa din 7 iunie 2016 referitoare la promovarea inovării și a dezvoltării economice în cadrul viitoarei gestionări agricole europene (17),

—

având în vedere Rezoluția sa din 7 iunie 2016 referitoare la soluții tehnologice pentru o agricultură durabilă în UE (18),

—

având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 15 februarie 2017 referitoare la pesticidele cu risc redus de origine biologică (19),

—

având în vedere Rezoluția sa din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de regulament de punere în aplicare al Comisiei de reînnoire a aprobării substanței active glifosat, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare, și de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 (20),

—

având în vedere Rezoluția sa din 1 martie 2018 referitoare la perspectivele și provocările pentru sectorul apicol din UE (21),

—

având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2018 referitoare la punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 privind produsele de protecție a plantelor (22),

—

având în vedere actuala evaluare europeană a punerii în aplicare a Directivei 2009/128/CE de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor și a raportului publicat de Serviciul European de Cercetare (EPRS) la 15 octombrie 2018,

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1185/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind statisticile referitoare la pesticide (23),

—

având în vedere raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1185/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind statisticile referitoare la pesticide (COM(2017)0109),

—

având în vedere Raportul special nr. 4/2014 al Curții de Conturi Europene, intitulat „Integrarea în PAC a obiectivelor politicii UE în domeniul apei: un succes parțial”,

—

având în vedere raportul Comisiei din 10 octombrie 2017 privind planurile naționale de acțiune ale statelor membre și progresele înregistrate în punerea în aplicare a Directivei 2009/128/CE privind utilizarea durabilă a pesticidelor (COM(2017)0587),

—

având în vedere raportul general din octombrie 2017 elaborat de Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară (DG SANTE) a Comisiei cu privire la punerea în aplicare a măsurilor luate de statele membre pentru a realiza utilizarea durabilă a pesticidelor în temeiul Directivei 2009/128/CE (24),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2016 intitulată „Următorii pași către un viitor european durabil: Acțiunea europeană pentru durabilitate” (COM(2016)0739),

—

având în vedere Al șaptelea program de acțiune pentru mediu (25),

—

având în vedere raportul ONU din 2017 al raportorului special privind dreptul la alimente elaborat în conformitate cu rezoluțiile 6/2, 31/10 și 32/8 ale Consiliului pentru drepturile omului (26),

—

având în vedere „Planul de punere în aplicare privind creșterea disponibilității produselor fitosanitare cu risc redus și accelerarea punerii în aplicare a gestionării integrate a dăunătorilor în statele membre”, elaborat de Grupul de experți privind protecția durabilă a plantelor și aprobat de Consiliu la 28 iunie 2016 (27),

—

având în vedere Rezoluția Senatului francez din 19 mai 2017 care limitează utilizarea pesticidelor în Uniunea Europeană (28),

—

având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2019 referitoare la procedura de autorizare a pesticidelor de către Uniune (29),

—

având în vedere studiul științific privind biomasa insectelor zburătoare, publicat la 18 octombrie 2017 (30),

—

având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) și anexa 3 la decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și avizul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0045/2019),

A.

întrucât Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind utilizarea durabilă a pesticidelor (denumită în continuare „directiva”) prevede o serie de acțiuni care vizează utilizarea durabilă a pesticidelor în UE, prin reducerea riscurilor și a efectelor acestora asupra sănătății umane și asupra mediului și prin promovarea utilizării gestionării integrate a dăunătorilor (IPM) și a unor tehnici sau abordări alternative de protecție a plantelor, cum ar fi alternativele nechimice și produsele de protecție a plantelor (PPP) cu risc redus, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, cu scopul de a reduce dependența de pesticide și de a proteja sănătatea umană și animală și mediul;

B.

întrucât directiva este un instrument valoros pentru a garanta că mediul, ecosistemele și sănătatea umană și animală sunt bine protejate împotriva substanțelor periculoase din pesticide, oferind, în același timp, soluții durabile și ecologice pentru un set de instrumente mai amplu și mai variat cu scopul de a elimina și a preveni pierderile de producție cauzate de dăunători, boli, buruieni și specii alogene invazive și pentru a combate acumularea de rezistență la agenți patogeni; întrucât o punere în aplicare completă și cuprinzătoare a directivei este o condiție prealabilă pentru atingerea unui grad înalt de protecție și pentru realizarea unei tranziții către o agricultură durabilă, pentru producerea de alimente sigure și sănătoase și pentru un mediu netoxic, care să asigure un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și animale;

C.

întrucât, deși IPM poate contribui la evitarea pierderilor de randament cauzate de dăunători, scopul său principal este să le permită utilizatorilor de pesticide să treacă la practici și la produse care prezintă cel mai scăzut risc pentru sănătatea umană și pentru mediu, astfel cum se arată la articolul 14 din directivă; observă că, în orice caz, multe studii au arătat că se poate reduce în mod semnificativ utilizarea de pesticide fără un impact negativ asupra randamentului;

D.

întrucât directiva trebuie citită împreună cu celelalte două acte legislative care acoperă întregul ciclu de viață al unui pesticid, de la introducerea sa pe piață [Regulamentul (CE) nr. 1107/2009] până la stabilirea conținuturilor maxime aplicabile reziduurilor de pesticide [Regulamentul (CE) nr. 396/2005]; întrucât, prin urmare, îndeplinirea obiectivului directivei de protejare a sănătății umane și a mediului împotriva riscurilor asociate cu utilizarea pesticidelor este imposibilă fără punerea în aplicare deplină și asigurarea respectării întregului „pachet legislativ privind pesticidele”;

E.

întrucât, pentru a reduce riscurile pentru sănătatea umană și pentru mediu, precum și impactul utilizării pesticidelor asupra sănătății umane și a mediului, Comisia și statele membre ar trebui să trateze problema pesticidelor contrafăcute și ilegale, precum și problema acută pe care o prezintă produsele agricole importate tratate cu substanțe chimice care sunt fie interzise, fie strict reglementate în UE;

F.

întrucât practicile actuale ale Comisiei și ale statelor membre în ceea ce privește aprobarea substanțelor active și autorizarea produselor de protecție a plantelor nu sunt compatibile cu obiectivele și cu scopul directivei; întrucât aceste practici actuale împiedică atingerea celui mai înalt nivel posibil de protecție și realizarea tranziției către un sector agricol durabil și un mediu netoxic;

G.

întrucât dovezile disponibile arată în mod clar că punerea în aplicare a directivei nu este aliniată suficient la politicile conexe ale UE în domeniul pesticidelor, al agriculturii și al dezvoltării durabile, în special, dar nu exclusiv la politica agricolă comună (PAC) și la Regulamentul privind produsele de protecție a plantelor; întrucât directiva și acțiunile conexe de la nivelul UE au un potențial semnificativ de a consolida în continuare eforturile și acțiunile naționale în sectorul agricol și în domeniul protecției mediului și a sănătății umane, precum și de a le aduce o valoare adăugată;

H.

întrucât cadrul de reglementare actual, inclusiv cerințele privind datele, a fost conceput pentru evaluarea și gestionarea produselor de protecție a plantelor de origine chimică și, prin urmare, nu este adaptat substanțelor active și produselor de origine biologică cu risc redus; întrucât acest cadru neadecvat încetinește în mod semnificativ intrarea pe piață a produselor de protecție a plantelor de origine biologică cu risc redus, descurajând adesea solicitanții; întrucât această situație împiedică inovarea și frânează competitivitatea în sectorul agricol al UE; întrucât această situație face, de asemenea, ca peste 60 de substanțe active care, potrivit Comisiei Europene ar trebui înlocuite, să nu fie înlocuite din lipsă de alternative mai sigure, inclusiv substanțe active de origine biologică cu risc redus;

I.

întrucât există o lipsă de PPP cu risc redus disponibile pe piață, inclusiv de produse biologice; întrucât doar 13 substanțe sunt aprobate ca substanțe active cu risc redus, dintr-un total de aproape 500 de substanțe disponibile pe piața UE, 12 dintre acestea fiind biologice; întrucât punerea în aplicare insuficientă a directivei a creat, în fapt, condiții competitive inegale în Europa, practicile naționale divergente împiedicând asimilarea optimă pe piață a alternativelor durabile; întrucât această situație a făcut mai dificilă pătrunderea în măsură suficientă a produselor alternative cu risc redus și nechimice pe piața UE, ceea ce reduce atractivitatea acestora pentru fermieri, care ar putea opta în schimb pentru alternative mai rentabile pe termen scurt; întrucât lipsa PPP cu risc redus disponibile, inclusiv a celor biologice, îngreunează elaborarea și punerea în aplicare a gestionării integrate a dăunătorilor (IPM);

J.

întrucât agricultura ecologică joacă un rol important ca sistem cu un consum redus de pesticide și ar trebui să fie încurajată mai mult;

K.

întrucât există din ce în ce mai multe dovezi ale unui declin masiv continuu al populației de insecte din Europa, care este legat de nivelurile actuale de utilizare a pesticidelor; întrucât scăderea semnificativă observată a numărului de insecte are un impact negativ asupra întregului ecosistem și a biodiversității, dar și asupra sectorului agricol, a prosperității sale economice și a producției agricole;

L.

întrucât Europa se află în prezent la o răscruce care va determina viitorul sectorului agricol și posibilitățile Uniunii de a realiza o utilizare durabilă a pesticidelor, mai ales prin reforma politicii agricole comune (PAC); întrucât reforma PAC aduce cu sine posibilitatea semnificativă de a consolida optimizarea și armonizarea politicilor, precum și punerea în aplicare a directivei și facilitarea tranziției către practici agricole mai durabile din perspectiva mediului;

M.

întrucât folosirea produselor convenționale de protecție a plantelor face din ce în ce mai mult obiectul dezbaterilor publice, din cauza riscurilor potențiale pe care acestea le prezintă pentru sănătatea oamenilor și a animalelor și pentru mediu;

N.

întrucât este important să se promoveze elaborarea de proceduri sau tehnici alternative pentru a reduce dependența de practicile convenționale și pentru a aborda rezistența tot mai mare la produsele convenționale de protecție a plantelor;

O.

întrucât Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 obligă Consiliul să se asigure că cerințele de reglementare în materie de gestionare prevăzute în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori (31) includ principiile gestionării integrate a dăunătorilor, inclusiv bune practici de protecție a plantelor și metode nechimice de protecție a plantelor și de gestionare a culturilor și a dăunătorilor;

P.

întrucât punerea în aplicare a gestionării integrate a dăunătorilor este obligatorie în UE, în conformitate cu directiva; întrucât statele membre și autoritățile locale ar trebui să pună mai mult accent pe utilizarea durabilă a pesticidelor, inclusiv a alternativelor de protecție a plantelor cu risc redus;

Q.

întrucât „utilizarea durabilă” a pesticidelor nu poate fi realizată fără a lua în considerare expunerea oamenilor la combinațiile de substanțe active și coformulanți, precum și efectele cumulate și posibil agregate și sinergice ale acestora asupra sănătății umane;

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

47.

48.

49.

50.

51.

52.

53.

54.

55.

56.

57.

58.

59.

60.

61.

62.

63.

64.

65.

66.

67.

68.

69.

70.

71.

72.

73.

74.