(1)

În conformitate cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, „Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați”. Articolul 3 prevede că „Uniunea urmărește să promoveze pacea, valorile sale și bunăstarea popoarelor sale” și, printre altele, „respectă bogăția diversității sale culturale și lingvistice și veghează la protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european”. Aceste valori sunt reafirmate și enunțate în drepturile, libertățile și principiile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („Carta”).

(1)

În conformitate cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, „Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați”. Articolul 3 prevede că „Uniunea urmărește să promoveze pacea, valorile sale și bunăstarea popoarelor sale” și, printre altele, „respectă bogăția diversității sale culturale și lingvistice și veghează la protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european”. Articolul 8 din TFUE stipulează, de asemenea, că, în toate acțiunile sale, Uniunea urmărește să elimine inegalitățile, să promoveze egalitatea de gen și să combată discriminarea atunci când își definește și pune în aplicare politicile și acțiunile. Aceste valori sunt reafirmate și enunțate în drepturile, libertățile și principiile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („Carta”) și în Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități .

(1a)

În conformitate cu articolele 8 și 10 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, programul „Justiție” ar trebui să sprijine, în toate activitățile sale, abordarea integratoare a egalității de gen, inclusiv includerea dimensiunii de gen în buget, și integrarea obiectivelor privind nediscriminarea.

(2)

Aceste drepturi și valori trebuie să fie promovate și aplicate în continuare , împărtășite în rândul cetățenilor și popoarelor din Uniune și să se afle în centrul societăților europene. Prin urmare, în bugetul Uniunii se creează un nou fond pentru justiție, drepturi și valori, care cuprinde programele „Drepturi și valori” și „Justiție”. Într-o perioadă în care societățile europene se confruntă cu extremism, radicalism și diviziuni, este mai important ca oricând să se promoveze, să se consolideze și să se apere justiția, drepturile și valorile UE: drepturile omului, respectul pentru demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept. Acest lucru va avea implicații profunde și directe asupra vieții politice, sociale, culturale și economice în UE. Ca parte a noului fond, programul „Drepturi și valori” va reuni programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” 2014-2020 instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (10) și programul „Europa pentru cetățeni” instituit prin Regulamentul (UE) nr. 390/2014 al Consiliului (11). Programul „Justiție” (denumit în continuare „programul”) va continua să sprijine dezvoltarea unui spațiu european de justiție integrat și a unei cooperări transfrontaliere, în continuarea programului „Justiție” 2014-2020 instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (12) (denumit în continuare „programul anterior”).

(2)

Aceste drepturi și valori trebuie să fie , în continuare, cultivate, protejate, promovate în mod activ de Uniune și de fiecare stat membru în toate politicile lor în mod coerent , dar și aplicate și împărtășite în rândul cetățenilor și popoarelor din Uniune și să se afle în centrul societăților europene. În același timp, sunt necesare un spațiu european de justiție care funcționează în mod adecvat și sisteme juridice naționale eficiente, independente și de calitate, precum și o mai mare încredere reciprocă, pentru înflorirea pieței interne și respectarea valorilor comune ale Uniunii. Prin urmare, în bugetul Uniunii se creează un nou fond pentru justiție, drepturi și valori, care cuprinde programele „Drepturi și valori” și „Justiție”. Într-o perioadă în care societățile europene se confruntă cu extremism, radicalism , polarizări și diviziuni și sunt în curs de desfășurare proceduri în temeiul articolului 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană referitoare la încălcări sistematice ale statului de drept, precum și la proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în ceea ce privește aspecte legate de statul de drept în statele membre , este mai important ca oricând să se promoveze, să se consolideze și să se apere justiția, drepturile și valorile UE: drepturile omului și drepturile fundamentale , respectul pentru demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, inclusiv egalitatea de gen, nediscriminarea și statul de drept , deoarece deteriorarea acestor drepturi și valori în orice stat membru poate avea efecte negative asupra Uniunii în ansamblul său . Acest lucru va avea implicații profunde și directe asupra vieții politice, sociale, culturale și economice în UE. Ca parte a noului fond, programul „Drepturi și valori” va reuni programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” 2014-2020 instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (10) și programul „Europa pentru cetățeni” instituit prin Regulamentul (UE) nr. 390/2014 al Consiliului (11). Programul „Justiție” (denumit în continuare „programul”) va continua să sprijine dezvoltarea unui spațiu european de justiție integrat și a unei cooperări transfrontaliere, în continuarea programului „Justiție” 2014-2020 instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (12) (denumit în continuare „programul anterior”).

(3)

Fondul pentru justiție, drepturi și valori și cele două programe de finanțare subiacente vor viza în primul rând persoanele și entitățile care contribuie la asigurarea vivacității și a dinamicii valorilor noastre comune, a drepturilor și a diversității noastre. Obiectivul final este acela de a cultiva și de a susține societatea noastră, bazată pe drepturi, egală, incluzivă și democratică . Aceasta include o societate civilă vibrantă , care încurajează participarea democratică, civică și socială a cetățenilor și încurajează diversitatea bogată a  societății europene , bazată și pe istoria și memoria noastră comună . Articolul 11 din Tratatul UE specifică în continuare că instituțiile trebuie să acorde cetățenilor și asociațiilor reprezentative , prin mijloace corespunzătoare, posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile și de a face schimb de opinii în mod public, în toate domeniile de acțiune ale Uniunii.

(3)

Fondul pentru justiție, drepturi și valori și cele două programe de finanțare subiacente vor viza persoanele și entitățile care contribuie la asigurarea vivacității și a dinamicii valorilor noastre comune, a drepturilor și a diversității noastre. Obiectivul final este acela de a cultiva și de a susține societatea noastră, bazată pe drepturi, egală, deschisă, incluzivă și democratică , în special prin activități de finanțare care să promoveze o societate civilă dinamică , bine dezvoltată, rezilientă și autonomă, permițând participarea democratică, civică și socială și aplicarea adecvată și respectarea drepturilor omului și a  drepturilor fundamentale , promovând bogata diversitate a societății europene, pe baza istoriei și a memoriei noastre comune . Articolul 11 din Tratatul UE cere ca instituțiile să mențină un dialog deschis, transparent și constant cu societatea civilă și , prin mijloace corespunzătoare, să acorde cetățenilor și asociațiilor reprezentative posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile și de a face schimb de opinii în mod public, în toate domeniile de acțiune ale Uniunii. Acest lucru este deosebit de important, având în vedere reducerea din ce în ce mai mare a spațiului societății civile independente în mai multe state membre.

(4)

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție, cu respectarea drepturilor fundamentale și a diferitelor sisteme de drept și tradiții juridice ale statelor membre. În acest scop, Uniunea poate adopta măsuri pentru a dezvolta cooperarea judiciară în materie civilă și cooperarea judiciară în materie penală și pentru a promova și a sprijini acțiunea statelor membre în domeniul prevenirii criminalității. Respectarea drepturilor fundamentale, precum și a principiilor și valorilor comune precum nediscriminarea, egalitatea de gen , accesul efectiv la justiție pentru toți, statul de drept și un sistem judiciar independent și performant este garantat în procesul de continuare a dezvoltării unui spațiu european de justiție.

(4)

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție, cu respectarea drepturilor fundamentale și a diferitelor sisteme de drept și tradiții juridice ale statelor membre. Respectarea și promovarea statului de drept, a drepturilor fundamentale și a democrației în Uniune sunt condiții prealabile pentru respectarea tuturor drepturilor și obligațiilor consacrate în tratate, precum și pentru consolidarea încrederii cetățenilor în Uniune. Modul în care statul de drept este pus în aplicare în statele membre joacă un rol esențial în asigurarea încrederii reciproce între statele membre și între sistemele lor juridice. În acest scop, Uniunea poate adopta măsuri pentru a dezvolta cooperarea judiciară în materie civilă și penală și, după caz, administrativă și pentru a promova și a sprijini acțiunea statelor membre în domeniul prevenirii criminalității , axându-se, în special, pe infracțiunile grave transfrontaliere, infracțiunile fiscale, infracțiunile împotriva mediului, terorismul și încălcările drepturilor fundamentale, cum ar fi traficul de persoane, precum și în domeniul protecției drepturilor victimelor . Respectarea drepturilor omului și a drepturilor fundamentale, precum și a principiilor și valorilor comune precum nediscriminarea , solidaritatea , egalitatea de tratament în temeiul tuturor motivelor enumerate la articolul 21 din Cartă , accesul efectiv la justiție pentru toți, statul de drept , democrație și un sistem judiciar independent și performant ar trebui garantate și promovate în procesul de continuare a dezvoltării unui spațiu european de justiție la nivel local, regional și național .

(4a)

Articolul 81 din TFUE prevede în mod explicit că Uniunea poate adopta acte juridice pentru apropierea legislațiilor statelor membre. În conformitate cu tratatul, astfel de acte pot fi adoptate, printre altele, pentru recunoașterea reciprocă și executarea între statele membre a hotărârilor judecătorești și a deciziilor extrajudiciare; comunicarea și notificarea transfrontalieră a actelor judiciare și extrajudiciare; compatibilitatea normelor de drept privat internațional aplicabile în statele membre referitoare la conflict de legi și de jurisdicție; cooperarea în materie de obținere a probelor; accesul efectiv la justiție; eliminarea obstacolelor din calea bunei desfășurări a procedurilor civile, penale și administrative, care pot include compatibilizarea procedurilor judiciare naționale; dezvoltarea unei soluționări alternative a litigiilor; și sprijinirea formării profesionale a membrilor corpului magistraților și a personalului din justiție.

(5)

Finanțarea ar trebui să rămână unul dintre instrumentele importante pentru realizarea obiectivelor ambițioase stabilite de tratate. Acestea ar trebui să fie atinse, printre altele, prin instituirea unui program de justiție flexibil și eficace, care să faciliteze planificarea și punerea în aplicare a acestor obiective.

(5)

Finanțarea este unul dintre instrumentele cele mai importante pentru realizarea obiectivelor ambițioase stabilite de tratate. Acestea ar trebui să fie atinse, printre altele, prin instituirea unui program de justiție flexibil și eficace, care să faciliteze planificarea și punerea în aplicare a acestor obiective , ținând seama de activitățile care oferă cea mai mare valoare adăugată la nivelul Uniunii, prin utilizarea indicatorilor-cheie de performanță, ori de câte ori este posibil .

(5a)

Programul ar trebui să urmărească o mai mare flexibilitate și accesibilitate a fondurilor sale și să ofere aceleași oportunități și condiții de finanțare pentru organizațiile societății civile, atât cele din interiorul UE, cât și cele din afara Uniunii.

(6)

În vederea instituirii progresive a unui spațiu de libertate, securitate și justiție, Uniunea trebuie să adopte măsuri privind cooperarea judiciară în materie civilă și penală pe baza principiului recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești și a deciziilor judiciare, care este, de la Consiliul European de la Tampere din 15-16 octombrie 1999, piatra de temelie a cooperării judiciare în cadrul Uniunii. Recunoașterea reciprocă necesită un înalt nivel de încredere reciprocă între statele membre. Au fost adoptate măsuri de apropiere a legislațiilor statelor membre în mai multe domenii pentru a facilita recunoașterea reciprocă și pentru a încuraja încrederea reciprocă. Un spațiu de justiție bine funcțional, în care sunt eliminate obstacolele din calea procedurilor judiciare transfrontaliere și a accesului la justiție în situații transfrontaliere, este de asemenea, esențial pentru asigurarea creșterii economice.

(6)

În vederea instituirii progresive a unui spațiu de libertate, securitate și justiție pentru toți , Uniunea trebuie să adopte măsuri privind cooperarea judiciară în materie civilă și penală pe baza principiului recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești și a deciziilor judiciare, care este, de la Consiliul European de la Tampere din 15-16 octombrie 1999, piatra de temelie a cooperării judiciare în cadrul Uniunii. Recunoașterea reciprocă necesită un înalt nivel de încredere reciprocă între statele membre. Au fost adoptate măsuri de apropiere a legislațiilor statelor membre în mai multe domenii pentru a facilita recunoașterea reciprocă și pentru a încuraja încrederea reciprocă. Un spațiu de justiție bine funcțional, în care sunt eliminate obstacolele din calea procedurilor judiciare transfrontaliere și a accesului la justiție în situații transfrontaliere, este de asemenea, esențial pentru asigurarea creșterii economice și a unei mai mari integrări .

(6a)

După cum a reamintit Curtea de Justiție a Uniunii Europene în jurisprudența sa  (1a) , independența judiciară face parte din esența dreptului fundamental la un proces echitabil și reprezintă baza încrederii și a recunoașterii reciproce.

(6b)

Accesul la justiție ar trebui să includă, în special, accesul la instanțe, la metode alternative de soluționare a litigiilor, iar autoritățile publice să fie obligate prin lege să furnizeze părților consiliere juridică independentă și imparțială.

(6c)

Includerea perspectivei de gen în sistemele de justiție ar trebui să fie considerată un obiectiv important pentru a dezvolta în continuare spațiul european de justiție. Discriminarea intersecțională din sistemul de justiție reprezintă, în continuare, unul dintre principalele obstacole din calea accesului egal al femeilor la justiție. Prin urmare, programul ar trebui să contribuie în mod activ la eliminarea tuturor formelor de discriminare și a barierelor care afectează minoritățile, persoanele cu dizabilități, migranții, solicitanții de azil, persoanele în vârstă, persoanele care locuiesc în zone îndepărtate sau oricare grupuri vulnerabile care s-ar putea confrunta cu restricții de acces la justiție și ar trebui să sprijine procedurile și deciziile favorabile victimelor și care iau în considerare dimensiunea de gen în sistemele judiciare.

(7)

Respectarea statului de drept este, de asemenea, esențială pentru un nivel înalt de încredere reciprocă în domeniul justiției și afacerilor interne, în special în ceea ce privește cooperarea judiciară eficace în materie civilă și penală care se bazează pe recunoașterea reciprocă. Statul de drept este una dintre valorile comune consacrate la articolul 2 din TUE, iar principiul protecției judiciare efective prevăzut la articolul 19 alineatul (1) din TUE și la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale este o expresie concretă a statului de drept. Promovarea statului de drept prin sprijinirea eforturilor de îmbunătățire a independenței, a calității și a eficienței sistemelor naționale de justiție sporește încrederea reciprocă indispensabilă cooperării judiciare în materie civilă și penală.

(7)

Respectarea deplină și promovarea statului de drept este, de asemenea, esențială pentru un nivel înalt de încredere reciprocă în domeniul libertății, securității și justiției și afacerilor interne, în special în ceea ce privește cooperarea judiciară eficace în materie civilă și penală care se bazează pe recunoașterea reciprocă. Statul de drept este una dintre valorile comune consacrate la articolul 2 din TUE, iar principiul protecției judiciare efective prevăzut la articolul 19 alineatul (1) din TUE și la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale este o expresie concretă a statului de drept. Promovarea statului de drept prin sprijinirea eforturilor de îmbunătățire a independenței, transparenței, răspunderii, a calității și a eficienței sistemelor naționale de justiție sporește încrederea reciprocă indispensabilă cooperării judiciare în materie civilă și penală.

(7a)

Este important de reamintit că justiția înseamnă afirmarea statului de drept în societate și asigurarea dreptului oricărei persoane la un proces echitabil, în fața unei instanțe independente și imparțiale, în vederea protejării valorilor europene.

(8)

În temeiul articolului 81 alineatul (2) litera (h) și al articolului 82 alineatul (1) litera (c) din Tratatul privind funcționarea UE, Uniunea sprijină formarea profesională a magistraților și a personalului din justiție ca instrument de îmbunătățire a cooperării judiciare în materie civilă și penală bazată pe principiul recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești și a deciziilor judiciare. Formarea profesională a specialiștilor din domeniul justiției este un instrument important pentru a dezvolta o înțelegere comună a modului cel mai potrivit pentru respectarea statului de drept. Aceasta contribuie la construirea spațiului european de justiție prin crearea unei culturi judiciare comune între specialiștii din domeniul justiției din statele membre. Este esențial să se asigure aplicarea corectă și coerentă a legislației în Uniune și încrederea reciprocă dintre specialiștii din domeniul justiției în cadrul procedurilor transfrontaliere. Activitățile de formare susținute de program ar trebui să se bazeze pe evaluări temeinice ale nevoilor de formare, să utilizeze metodologia de formare profesională cea mai recentă, să includă evenimente transfrontaliere care să reunească specialiști din domeniul justiției din diferite state membre, să cuprindă elemente de învățare activă și de stabilire de rețele și să fie durabile.

(8)

În temeiul articolului 81 alineatul (2) litera (h) și al articolului 82 alineatul (1) litera (c) din Tratatul privind funcționarea UE, Uniunea sprijină formarea profesională a magistraților și a personalului din justiție ca instrument de îmbunătățire a cooperării judiciare în materie civilă , penală și , după caz, administrativă, bazată pe principiul recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești și a deciziilor judiciare. Formarea profesională a specialiștilor din domeniul justiției este un instrument important pentru a dezvolta o înțelegere comună a modului cel mai potrivit pentru implementarea și respectarea statului de drept și a drepturilor fundamentale . Aceasta contribuie la construirea spațiului european de justiție prin crearea unei culturi judiciare comune între specialiștii din domeniul justiției din statele membre. Este esențial să se asigure aplicarea nediscriminatorie, corectă și coerentă a legislației în Uniune și încrederea și înțelegerea reciprocă dintre specialiștii din domeniul justiției în cadrul procedurilor transfrontaliere. Activitățile de formare susținute de program ar trebui să se bazeze pe evaluări temeinice ale nevoilor de formare, să utilizeze metodologia de formare profesională cea mai recentă, să includă evenimente transfrontaliere care să reunească specialiști din domeniul justiției din diferite state membre, inclusiv pe cei care lucrează pentru organizațiile societății civile, să cuprindă elemente de învățare activă și de stabilire de rețele și să fie durabile. Acestea ar trebui să includă cursuri de formare pentru judecători, avocați, procurori și poliție cu privire la provocările și obstacolele cu care se confruntă persoanele aflate într-o situație vulnerabilă, inclusiv copiii, minoritățile etnice, persoanele LGBTI, persoanele cu dizabilități, victimele violenței pe criterii de gen și ale altor forme de violență interpersonală și victimele traficului de persoane, precum și cu privire la modalitățile de asigurare a protecției corespunzătoare a victimele infracțiunilor. Cursurile de pregătire ar trebui organizate cu implicarea directă a acestor persoane și a organizațiilor care le reprezintă sau le sprijină.

(8a)

Respectarea unor termene rezonabile ale procedurilor contribuie la securitatea juridică, care este cerința esențială pentru statul de drept.

(8b)

În temeiul Deciziei (UE) 2017/865 a Consiliului din 11 mai 2017 privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, în ceea ce privește aspectele legate de cooperarea judiciară în materie penală și în temeiul deciziei relevante cu privire la azil și nereturnare, programul ar trebui să sprijine formarea magistraților și a personalului din justiție în vederea sensibilizării și a promovării aplicării practice a Convenției în acest domeniu, pentru a proteja mai bine victimele violenței împotriva femeilor și a fetelor în întreaga Uniune.

(9)

Formarea judiciară poate implica diferiți actori, cum ar fi autoritățile juridice, judiciare și administrative ale statelor membre, instituțiile academice, organismele naționale responsabile cu formarea judiciară, organizațiile sau rețelele de formare la nivel european sau rețelele de coordonatori din cadrul tribunalelor în domeniul dreptului Uniunii. Organismele și entitățile care urmăresc un obiectiv de interes european general în domeniul formării profesionale a magistraților, precum Rețeaua Europeană de Formare Judiciară (EJTN), Academia de Drept European (ERA), Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare (RECJ), Asociația Consiliilor de Stat și a Jurisdicțiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană (ACA), Rețeaua Președinților Curților Supreme de Justiție ale Uniunii Europene și Institutul European de Administrație Publică (EIPA), ar trebui să își joace în continuare rolul în promovarea programelor de formare profesională cu o dimensiune europeană autentică pentru magistrați și personalul din justiție și ar putea, prin urmare, să primească sprijin financiar adecvat în conformitate cu procedurile și criteriile stabilite în programele de activitate anuale adoptate de Comisie în temeiul prezentului regulament.

(9)

Formarea judiciară poate implica diferiți actori, cum ar fi autoritățile juridice, judiciare și administrative ale statelor membre, instituțiile academice, organismele naționale responsabile cu formarea judiciară, organizațiile sau rețelele de formare la nivel european sau rețelele de coordonatori din cadrul tribunalelor în domeniul dreptului Uniunii , precum și organizațiile relevante ale societății civile care reprezintă drepturile victimelor, inclusiv cele care desfășoară acțiuni de reprezentare . Organismele și entitățile care urmăresc un obiectiv de interes european general în domeniul formării profesionale a magistraților, precum Rețeaua Europeană de Formare Judiciară (EJTN), Academia de Drept European (ERA), Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare (RECJ), Asociația Consiliilor de Stat și a Jurisdicțiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană (ACA), Rețeaua Președinților Curților Supreme de Justiție ale Uniunii Europene și Institutul European de Administrație Publică (EIPA), ar trebui să își joace în continuare rolul în promovarea programelor de formare profesională cu o dimensiune europeană autentică pentru magistrați și personalul din justiție și ar putea, prin urmare, să primească sprijin financiar adecvat în conformitate cu procedurile și criteriile stabilite în programele de activitate anuale adoptate de Comisie în temeiul prezentului regulament. În plus, organizațiile din domeniul drepturilor fundamentale și profesioniștii care lucrează cu victimele violenței, precum și instituțiile academice specializate ar putea, de asemenea, să contribuie la astfel de programe de formare și, prin urmare, ar trebui să fie asociate ori de câte ori este necesar. Având în vedere faptul că femeile sunt subreprezentate în calitate de judecători în pozițiile de conducere, femeile care lucrează ca judecători, procurori și în alte profesii juridice ar trebui încurajate să participe la activitățile de formare.

(9a)

Statele membre ar trebui să investească mai mult în dezvoltarea unor cursuri de pregătire judiciară și în formarea continuă a judecătorilor, deoarece aceste activități formează o bază a unui sistem judiciar eficient, independent și imparțial.

(10a)

Programul ar trebui să sprijine, de asemenea, promovarea celor mai bune practici între instanțele care se pronunță în mod specific în cauzele de violență de gen, precum și schimbul de resurse comune și materiale de formare cu privire la violența de gen pentru judecători, procurori, avocați, polițiști și alți profesioniști care au contact cu victimele violenței de gen.

(11)

Măsurile din cadrul programului ar trebui să sprijine o mai bună recunoaștere reciprocă a deciziilor judiciare și a hotărârilor judecătorești și apropierea necesară a legislației care va facilita cooperarea dintre toate autoritățile relevante, inclusiv unitățile de informații financiare, precum și protecția juridică a drepturilor individuale în materie civilă și comercială. Programul ar trebui, de asemenea, să promoveze legislația procedurală pentru cazurile transfrontaliere și o mai mare convergență a dreptului civil, ceea ce va contribui la eliminarea obstacolelor din calea funcționării corespunzătoare și eficiente a procedurilor judiciare și extrajudiciare în beneficiul tuturor părților în cadrul unui litigiu civil. În cele din urmă, pentru a sprijini aplicarea eficientă și practică a dreptului Uniunii privind cooperarea judiciară în materie civilă, programul ar trebui să sprijine funcționarea Rețelei judiciare europene în materie civilă și comercială, instituită prin Decizia 2001/470/CE a Consiliului.

(11)

Măsurile din cadrul programului ar trebui să sprijine o mai bună recunoaștere reciprocă a deciziilor judiciare și a hotărârilor judecătorești , încrederea reciprocă între statele membre și apropierea necesară a legislației care va facilita cooperarea dintre toate autoritățile relevante, inclusiv unitățile de informații financiare, precum și protecția juridică a drepturilor individuale în materie civilă și comercială. Programul ar trebui, de asemenea, să promoveze legislația procedurală pentru cazurile transfrontaliere , inclusiv procedurile de mediere, axându-se, în special, pe înlesnirea accesului nediscriminatoriu al tuturor la justiție, și o mai mare convergență , în special a dreptului civil, ceea ce va contribui la eliminarea obstacolelor din calea funcționării corespunzătoare și eficiente a procedurilor judiciare și extrajudiciare în beneficiul tuturor părților în cadrul unui litigiu civil. În cele din urmă, pentru a sprijini aplicarea eficientă și practică a dreptului Uniunii privind cooperarea judiciară în materie civilă, programul ar trebui să sprijine funcționarea Rețelei judiciare europene în materie civilă și comercială, instituită prin Decizia 2001/470/CE a Consiliului.

(12)

În temeiul articolului 3 alineatul (3) din TUE, al articolului 24 din Cartă și al Convenției din 1989 a Organizației Națiunilor Unite privind drepturile copilului, programul ar trebui să sprijine protecția drepturilor copilului și ar trebui să integreze promovarea drepturilor a copilului în punerea în aplicare a tuturor acțiunilor sale.

(12)

În temeiul articolului 3 alineatul (3) din TUE, al articolului 24 din Cartă și al Convenției din 1989 a Organizației Națiunilor Unite privind drepturile copilului, programul ar trebui să sprijine protecția drepturilor copilului și ar trebui să integreze promovarea drepturilor a copilului în punerea în aplicare a tuturor acțiunilor sale. În acest scop, ar trebui acordată o atenție deosebită acțiunilor care vizează protecția drepturilor copiilor în contextul procedurilor judiciare civile și penale, inclusiv protecția copiilor care însoțesc părinții aflați în arest și a copiilor părinților aflați în închisoare. Ar trebui să se acorde sprijin adecvat și pentru activitățile de formare care vizează implementarea corespunzătoare a Directivei (UE) 2016/800 privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt suspectați sau acuzați în procedurile penale.

(12a)

În temeiul articolului 3 alineatul (3) din TUE, al articolului 23 din Cartă și al Convenției privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul), programul ar trebui să sprijine protecția drepturilor femeilor și să integreze promovarea aspectelor legate de egalitatea de gen în implementarea tuturor acțiunilor sale. Pentru a asigura și a consolida accesul femeilor și al fetelor la justiție în cazurile de violență pe criterii de gen, statele membre ar trebui să ratifice Convenția de la Istanbul și să adopte o legislație cuprinzătoare împotriva violenței de gen în Uniune.

(12b)

În conformitate cu Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, programul ar trebui să sprijine protecția persoanelor care aparțin minorităților rasiale sau etnice, cum ar fi romii, și să integreze promovarea drepturilor lor în cadrul aplicării tuturor acțiunilor sale, în special prin consolidarea măsurilor împotriva discriminării.

(13)

Programul pentru perioada 2014-2020 a permis organizarea de activități de formare profesională privind dreptul Uniunii, în special în ceea ce privește domeniul de aplicare și aplicarea Cartei, destinate magistraților și altor practicieni din domeniul dreptului. În concluziile sale din 12 octombrie 2017 privind aplicarea Cartei în 2016, Consiliul a reamintit importanța sensibilizării cu privire la aplicarea Cartei, inclusiv în rândul factorilor de decizie politică, al practicienilor din domeniul dreptului și al deținătorilor de drepturi înșiși, atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii. Prin urmare, pentru a încorpora drepturile fundamentale într-o manieră consecventă, este necesar să se extindă sprijinul financiar pentru a include activitățile de sensibilizare a altor autorități publice decât autoritățile judiciare și practicienii din domeniul dreptului.

(13)

Programul pentru perioada 2014-2020 a permis organizarea de activități de formare profesională privind dreptul Uniunii, în special în ceea ce privește domeniul de aplicare și aplicarea Cartei, destinate magistraților și altor practicieni din domeniul dreptului. În concluziile sale din 12 octombrie 2017 privind aplicarea Cartei în 2016, Consiliul a reamintit importanța sensibilizării cu privire la aplicarea Cartei, inclusiv în rândul factorilor de decizie politică, al practicienilor din domeniul dreptului și al deținătorilor de drepturi înșiși, atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii. Prin urmare, pentru a încorpora drepturile fundamentale într-o manieră consecventă, este necesar să se extindă sprijinul financiar pentru activitățile de sensibilizare și la alte autorități publice pe lângă autoritățile judiciare și practicienii din domeniul dreptului , inclusiv la ONG-urile care își asumă această sarcină .

(14)

În temeiul articolului 67 din TFUE, Uniunea ar trebui să constituie un spațiu de libertate, securitate și justiție, cu respectarea drepturilor fundamentale, la care accesul la justiție este esențial. Pentru a facilita accesul efectiv la justiție și pentru a promova încrederea reciprocă indispensabilă bunei funcționări a spațiului de libertate, securitate și justiție, este necesar să se extindă sprijinul financiar pentru a include activitățile altor autorități decât autoritățile judiciare și practicienii din domeniul dreptului, precum și ale organizațiilor societății civile care contribuie la atingerea acestor obiective.

(14)

În temeiul articolului 67 din TFUE, Uniunea ar trebui să constituie un spațiu de libertate, securitate și justiție, cu respectarea drepturilor fundamentale, la care accesul nediscriminatoriu la justiție pentru toți este esențial. Pentru a facilita accesul efectiv la justiție și pentru a promova încrederea reciprocă indispensabilă bunei funcționări a spațiului de libertate, securitate și justiție, este necesar să se extindă sprijinul financiar pentru a include activitățile altor autorități decât autoritățile judiciare la nivel național, regional și local și practicienii din domeniul dreptului, precum și ale organizațiilor societății civile , inclusiv ale celor a căror misiune este de a apăra drepturile victimelor infracțiunilor, care contribuie la atingerea acestor obiective. Pentru a asigura accesul la justiție pentru toți, ar trebui să se acorde sprijin, în special, activităților care facilitează accesul efectiv și egal la justiție pentru persoanele în situații vulnerabile, cum sunt copiii, minoritățile etnice, persoanele LGBTI, persoanele cu dizabilități, victimele violenței de gen și ale altor forme de violență interpersonală sau ale traficului de persoane, precum și migranții, indiferent de statutul lor în materie de ședere.

(15)

În temeiul articolelor 8 și 10 din TFUE, programul ar trebui să sprijine, de asemenea, integrarea în toate activitățile sale a egalității între femei și bărbați și a obiectivelor de nediscriminare .

(15)

În temeiul articolelor 8 și 10 din TFUE, programul ar trebui să adopte o abordare transversală pentru a promova egalitatea de gen și a sprijini integrarea egalității de gen în toate activitățile sale . Ar trebui efectuate monitorizări și evaluări periodice pentru a evalua modul în care sunt abordate în activitățile programului aceste obiective.

(16)

Acțiunile care se încadrează în domeniul de aplicare al prezentului regulament ar trebui să contribuie la crearea unui spațiu de justiție european, sporind cooperarea transfrontalieră și stabilirea de rețele și asigurând aplicarea corectă, coerentă și consecventă a dreptului Uniunii. Activitățile de finanțare ar trebui să contribuie, de asemenea, la o înțelegere comună a valorilor Uniunii, a statului de drept, la o mai bună cunoaștere a dreptului și politicilor Uniunii, la schimbul de know-how și de bune practici în utilizarea instrumentelor de cooperare judiciară de către toate părțile interesate în cauză, precum și la proliferarea soluțiilor digitale interoperabile care stau la baza unei cooperări transfrontaliere omogene și eficiente și ar trebui să ofere o bază analitică solidă pentru a sprijini dezvoltarea, aplicarea și asigurarea respectării dreptului și politicilor Uniunii. Intervenția Uniunii permite realizarea consecventă a acestor acțiuni pe întreg teritoriul Uniunii și asigură economii de scară. În plus, Uniunea este mai în măsură decât statele membre să soluționeze problemele transfrontaliere și să ofere o platformă europeană pentru învățare reciprocă.

(16)

Acțiunile care se încadrează în domeniul de aplicare al prezentului regulament ar trebui să contribuie la crearea unui spațiu de justiție european, promovând independența și eficiența justiției, sporind cooperarea transfrontalieră și stabilirea de rețele , consolidând încrederea reciprocă între sistemele judiciare ale statelor membre și asigurând aplicarea corectă, coerentă și consecventă a dreptului Uniunii. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită aplicării legislației Uniunii în materie de egalitate și unei mai bune puneri în aplicare și coordonări între diferitele instrumente ale Uniunii pentru protecția victimelor. Activitățile de finanțare ar trebui să contribuie, de asemenea, la o înțelegere comună a valorilor Uniunii, a statului de drept, la o mai bună cunoaștere a dreptului și politicilor Uniunii, la schimbul de know-how și de bune practici în utilizarea instrumentelor de cooperare judiciară de către toate părțile interesate în cauză, precum și la proliferarea și promovarea soluțiilor digitale interoperabile care stau la baza unei cooperări transfrontaliere omogene și eficiente și ar trebui să ofere o bază analitică solidă pentru a sprijini dezvoltarea, aplicarea și înțelegerea corespunzătoare și asigurarea respectării dreptului și politicilor Uniunii. Intervenția Uniunii permite realizarea consecventă a acestor acțiuni pe întreg teritoriul Uniunii și asigură economii de scară. În plus, Uniunea este mai în măsură decât statele membre să soluționeze problemele transfrontaliere și să ofere o platformă europeană pentru învățare reciprocă și schimb de bune practici .

(16a)

Programul ar trebui să contribuie, de asemenea, la consolidarea cooperării cu țările terțe în toate situațiile în care dreptul Uniunii are o aplicare extrateritorială, pentru a îmbunătăți accesul la justiție și a facilita abordarea provocărilor judiciare și procedurale, în special în cazurile de trafic de persoane, precum și în ceea ce privește schimbările climatice și responsabilitatea socială a întreprinderilor.

(16b)

După cum s-a subliniat în Raportul Parlamentului European privind tabloul de bord al Comisiei Europene privind justiția din 2017, există încă diferențe semnificative în ceea ce privește echilibrul de gen în rândul magistraților și al personalului din justiție din statele membre, în special, dar nu exclusiv, în ceea ce privește următoarele aspecte: proporția femeilor care ocupă posturi superioare în sistemul judiciar, transparența numirilor, reconcilierea responsabilităților profesionale cu cele private și existența unor practici de mentorat. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine activitățile de formare care vizează rezolvarea acestor disparități. Aceste activități ar putea fi adaptate, de exemplu, la cazurile specifice ale femeilor care sunt magistrate sau care lucrează în sistemul judiciar al statelor membre sau, dacă este cazul, pot viza profesioniștii de ambele genuri, într-un efort de sensibilizare la nivelul întregului personal relevant.

(16c)

Sistemul judiciar al Uniunii nu oferă o justiție și o protecție adecvată femeilor și fetelor și, în consecință, victimele violenței bazate pe gen nu primesc sprijinul de care au nevoie. Aceasta implică, de asemenea, lipsa protecției și a sprijinului pentru victimele traficului în scopul exploatării sexuale, femeile refugiate și migrante, persoanele LGBTIQ și persoanele cu dizabilități.

(17)

Comisia ar trebui să asigure consecvența generală, complementaritatea și sinergiile cu activitatea organismelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, precum EUROJUST și EU-LISA și Parchetul european, și ar trebui să facă bilanțul activității altor actori naționali și internaționali în domeniile vizate de program.

(17)

Comisia ar trebui să asigure consecvența generală, complementaritatea și sinergiile cu activitatea organismelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, precum EUROJUST , FRA, OLAF, EU-LISA și Parchetul european, pentru a evalua activitatea altor actori naționali și internaționali în domeniile vizate de program și să recomande îmbunătățiri, dacă este cazul .

(18)

Este necesar să se asigure valoarea adăugată europeană a tuturor acțiunilor și activităților desfășurate în cadrul programului, complementaritatea acestora cu activitățile statelor membre și coerența acestora cu alte activități ale Uniunii. Pentru a asigura alocarea eficientă a fondurilor din bugetul general al Uniunii, ar trebui să se urmărească coerența, complementaritatea și sinergiile între programele de finanțare care sprijină domeniile de politică cu legături strânse între ele, în special în cadrul Fondului pentru justiție, drepturi și valori, și, așadar – cu programul „Drepturi și valori”, – și între program și programul „Piața unică”, „Gestionarea frontierelor și securitatea”, în special „Azilul și migrația” („FAMI”) și Fondul pentru securitate internă, infrastructura strategică, în special programul „Europa digitală”, programul „Erasmus+”, Programul-cadru pentru cercetare și inovare, Instrumentul de asistență pentru preaderare și Regulamentul LIFE (13).

(18)

Este necesar să se asigure viabilitatea, vizibilitatea, respectarea principiului fundamental privind valoarea adăugată europeană și buna gestiune financiară în punerea în aplicare a tuturor acțiunilor și activităților desfășurate în cadrul programului „Justiție” , complementaritatea acestora cu activitățile statelor membre și coerența acestora cu alte activități ale Uniunii. Pentru a asigura alocarea eficientă și bazată pe performanță a fondurilor din bugetul general al Uniunii, ar trebui să se urmărească coerența, complementaritatea și sinergiile între programele de finanțare care sprijină domeniile de politică cu legături strânse între ele, în special în cadrul Fondului pentru justiție, drepturi și valori, și, așadar – cu programul „Drepturi și valori”, – și între program și programul „Piața unică”, „Gestionarea frontierelor și securitatea”, în special „Azilul și migrația” („FAMI”) și Fondul pentru securitate internă, infrastructura strategică, în special programul „Europa digitală”, Fondul Social European+, programul „Erasmus+”, Programul-cadru pentru cercetare și inovare, Instrumentul de asistență pentru preaderare și Regulamentul LIFE (13). Procesul de punere în aplicare a programului „Justiție” nu ar trebui să aducă atingere legislației și politicilor Uniunii privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre și ar trebui să fie complementar în raport cu acestea;

(19a)

Mecanismele care asigură legătura între politicile de finanțare ale Uniunii și valorile Uniunii ar trebui îmbunătățite în continuare, permițând Comisiei să prezinte Consiliului o propunere de transfer către program al resurselor alocate unui stat membru în cadrul gestiunii partajate, dacă statul membru respectiv face obiectul unor proceduri referitoare la valorile Uniunii. Mecanismul cuprinzător al Uniunii privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale ar trebui să garanteze o evaluare periodică și egală a tuturor statelor membre, furnizând informațiile necesare pentru activarea măsurilor legate de deficiențele generale ale valorilor Uniunii în statele membre. Pentru a asigura o implementare uniformă și având în vedere importanța efectelor financiare ale măsurilor care sunt impuse, Consiliului ar trebui să-i fie conferite competențe de executare, iar acesta ar trebui să acționeze pe baza unei propuneri a Comisiei. Pentru a înlesni adoptarea deciziilor necesare cu scopul de a garanta că se iau măsuri eficiente, ar trebui să se utilizeze votul cu majoritate calificată inversă.

(19b)

Este important să se asigure o bună gestiune financiară a programului, precum și punerea sa în aplicare în modul cel mai eficace și simplu cu putință, garantându-se, în același timp, securitatea juridică și accesibilitatea programului pentru toți participanții.

(19c)

Îmbunătățirea punerii în aplicare și a calității cheltuielilor ar trebui să constituie principii directoare pentru atingerea obiectivelor programului, garantându-se totodată utilizarea optimă a resurselor financiare.

(20)

Regulamentul (UE, Euratom) nr. [noul RF] („Regulamentul financiar”) se aplică acestui program. Acesta prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, execuția indirectă, instrumentele financiare și garanțiile bugetare.

(20)

Regulamentul (UE, Euratom) nr. [noul RF] („Regulamentul financiar”) se aplică acestui program. Acesta prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, execuția indirectă, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare și solicită transparență totală în ceea ce privește utilizarea resurselor, buna gestiune financiară și utilizarea prudentă a resurselor . În special, în cadrul punerii în aplicare a prezentului program ar trebui să se definească în mod concret și să se consolideze în continuare norme privind posibilitatea ca organizațiile locale, regionale, naționale și transnaționale ale societății civile să beneficieze de finanțare prin granturi de funcționare multianuale, de granturi în cascadă, de dispoziții care să asigure proceduri rapide și flexibile de acordare a granturilor, cum ar fi o procedură de depunere a cererilor în două etape, precum și de proceduri de depunere a cererilor și de raportare ușor de utilizat. Criteriile de cofinanțare ar trebui să ia în considerare activitatea de voluntariat.

(21)

Tipurile de finanțare și metodele de execuție în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate , luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul așteptat de neconformare. Ar trebui să se aibă în vedere utilizare sumelor forfetare, a ratelor forfetare și a costurilor unitare, precum și a finanțării care nu are legătură cu costurile, astfel cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

(21)

Tipurile de finanțare și metodele de execuție în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultatele urmărite , luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă , dimensiunea și capacitatea părților interesate relevante și ale beneficiarilor vizați și riscul așteptat de neconformare. Ar trebui să se aibă în vedere utilizarea sumelor forfetare, a ratelor forfetare, a costurilor unitare și a granturilor în cascadă , precum și a finanțării care nu are legătură cu costurile, astfel cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

(22)

În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (15), Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului (16), Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului (17) și Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului (18), interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate investiga și urmări în justiție fraude și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (19). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri ale Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile și accesul necesar Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE) și să se asigure că orice terță parte implicată în punerea în aplicare a fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(22)

În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (15), Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului (16), Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului (17) și Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului (18), interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără transparența completă a finanțării programului și a procedurilor de selecție, prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) ar trebui să efectueze investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) ar trebui să investigheze și să urmărească în justiție fraude și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (19). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri ale Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile și accesul necesar Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE) și să se asigure că orice terță parte implicată în punerea în aplicare a fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(23)

Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării instituite în temeiul Acordului privind SEE, care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie în temeiul acordului respectiv. Țările terțe pot, de asemenea, să participe pe baza altor instrumente juridice. În prezentul regulament ar trebui să fie introdusă o dispoziție specială , prin care să se acorde drepturile necesare și accesul pentru a permite ordonatorului de credite responsabil, Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curții de Conturi Europene să își exercite pe deplin competențele.

(23)

Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării instituite în temeiul Acordului privind SEE, care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie în temeiul acordului respectiv. Țările terțe pot, de asemenea, să participe pe baza altor instrumente juridice. În prezentul regulament ar trebui să fie introdusă o dispoziție specifică , prin care să se acorde drepturile necesare și accesul pentru a permite ordonatorului de credite responsabil, organismelor și rețelelor din domeniul drepturilor omului, inclusiv instituțiilor naționale responsabile pentru protecția drepturilor omului în fiecare stat membru, organismelor și rețelelor responsabile pentru politicile în materie de nediscriminare și egalitate, ombudsmanilor, Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curții de Conturi Europene să își exercite pe deplin competențele și să-și consolideze sinergiile și cooperarea . De asemenea, ar trebui să fie posibilă includerea țărilor terțe, cu precădere în toate situațiile în care implicarea acestora promovează obiectivele programului, asigurându-se faptul că o astfel de implicare este în conformitate cu principiile generale și cu clauzele și condițiile generale de participare a acestor țări la programele Uniunii, stabilite în acordurile-cadru aferente, în deciziile Consiliului de asociere sau în acorduri similare;

(24a)

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre are scopul de a dota Uniunea cu mijloacele necesare pentru a proteja mai bine bugetul său atunci când deficiențele statului de drept afectează sau amenință să afecteze buna gestiune financiară a intereselor financiare ale Uniunii. Acest instrument ar trebui să completeze programul „Justiție”, al cărui rol este diferit, și anume, de a sprijini în continuare dezvoltarea unui spațiu european de justiție, bazat pe statul de drept și pe încrederea reciprocă și de a garanta că cetățenii se pot bucura de drepturile lor.

(25)

În temeiul [articolului 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului (1)], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv.

(25)

În temeiul [articolului 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului (1)], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv. Este esențial ca programul să garanteze că aceste persoane și entități sunt informate în mod suficient cu privire la eligibilitatea lor pentru finanțare.

(25a)

Programul ar trebui să contribuie la îndeplinirea angajamentului Uniunii și al statelor sale membre de a atinge obiectivele de dezvoltare durabilă, în virtutea importanței și a relevanței acestora.

(27)

În conformitate cu punctele (22) și (23) din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, este necesar să se evalueze acest program pe baza informațiilor colectate cu aplicarea unor cerințe de monitorizare specifice, evitând în același timp reglementarea excesivă și sarcina administrativă, mai ales asupra statelor membre . Aceste cerințe pot include , după caz , indicatori măsurabili, ca bază pentru evaluarea efectelor programului pe teren.

(27)

În conformitate cu punctele (22) și (23) din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, este necesar să se evalueze acest program pe baza informațiilor colectate prin aplicarea unor cerințe de monitorizare specifice, evitând în același timp reglementarea excesivă și sarcina administrativă, mai ales asupra beneficiarilor programului . Aceste cerințe ar trebui să includă , dacă este posibil , indicatori măsurabili, ca bază pentru evaluarea efectelor programului pe teren.

1.

„magistrații și personalul din justiție” înseamnă judecători, procurori și personalul instanțelor, precum și alți specialiști în domeniul dreptului, asociați sistemului judiciar, precum avocații, notarii, executorii judecătorești sau agenții responsabili cu aplicarea legii, practicienii în materie de insolvență, mediatorii, interpreții și traducătorii de instanță, experții judiciari, personalul închisorilor și consilierii de probațiune.

1.

„magistrații și personalul din justiție” înseamnă judecători, procurori și personalul instanțelor, precum și alți specialiști în domeniul dreptului, asociați sistemului judiciar, precum avocații apărării și ai acuzării , notarii, executorii judecătorești sau agenții responsabili cu aplicarea legii, practicienii în materie de insolvență, mediatorii, interpreții și traducătorii de instanță, experții judiciari, personalul închisorilor și consilierii de probațiune.

(a)

să faciliteze și să sprijine cooperarea judiciară în materie civilă și penală și să promoveze statul de drept, inclusiv prin sprijinirea eforturilor de îmbunătățire a eficacității sistemelor naționale de justiție și a executării deciziilor ;

(a)

într-un context democratic și caracterizat de respectarea drepturilor fundamentale, să faciliteze și să sprijine cooperarea judiciară în materie civilă și penală , inclusiv cooperarea în afara granițelor Uniunii în toate situațiile în care legislația Uniunii are aplicare extrateritorială, să consolideze accesul la justiție al persoanelor fizice și juridice și să promoveze statul de drept și independența magistraților , inclusiv prin sprijinirea eforturilor de îmbunătățire a eficacității sistemelor naționale de justiție, a executării corespunzătoare a hotărârilor judecătorești și a protecției victimelor ;

(b)

să sprijine și să promoveze formarea judiciară în vederea promovării unei culturi comune în domeniul legale , judiciar și al statului de drept;

(b)

să sprijine și să promoveze formarea judiciară la nivel național și transnațional, inclusiv formarea în domeniul terminologiei juridice, în vederea promovării unei culturi comune în domeniul juridic , judiciar și al statului de drept , precum și a aplicării consecvente și efective a instrumentelor juridice ale Uniunii privind recunoașterea reciprocă și garanțiile procedurale. O astfel de formare trebuie să ia în considerare în mod corespunzător dimensiunea de gen, să țină seama de nevoile specifice ale copiilor și persoanelor cu dizabilități, să fie orientată spre victime, dacă este cazul, și să acopere, în special, dreptul civil și penal și, după caz, dreptul administrativ, drepturile fundamentale, precum și lupta împotriva terorismului și a radicalizării ;

(c)

să faciliteze accesul efectiv la justiție pentru toți și la căi de atac eficiente, inclusiv prin mijloace electronice, prin promovarea unor proceduri civile și penale eficiente și prin promovarea și sprijinirea drepturilor victimelor infracțiunilor, precum și a drepturilor procesuale ale persoanelor suspectate și acuzate în cadrul procedurilor penale.

(c)

să faciliteze accesul efectiv și nediscriminatoriu la justiție pentru toți , punând accentul pe inegalități și discriminări indiferent de motiv, cum ar fi cele enumerate la articolul 21 din Cartă , și la căi de atac eficiente, inclusiv prin mijloace electronice (e-justiție) , prin promovarea unor proceduri civile și penale eficiente și , dacă este cazul, a unor proceduri administrative, precum și prin promovarea și sprijinirea drepturilor tuturor victimelor infracțiunilor, precum și a drepturilor procesuale ale persoanelor suspectate și acuzate în cadrul procedurilor penale , acordând o atenție deosebită copiilor și femeilor .

(ca)

să promoveze aplicarea practică a proiectelor de cercetare în materie de droguri, să sprijine organizațiile societății civile, să extindă baza de cunoștințe în domeniu și să dezvolte metode inovatoare de abordare a fenomenului noilor substanțe psihoactive și a traficului de ființe umane și de bunuri.

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)

(8)

(9)

(10)

(11)

(12)

(13)

(14)

(a)

acestea au fost evaluate în cadrul unei cereri de propuneri aferente programului;

(a)

acestea au fost evaluate corespunzător în cadrul unei cereri de propuneri aferente programului;

(a)

impactul perceput al programului asupra accesului la justiție, pe baza datelor calitative și cantitative culese la nivel european;

(b)

numărul și calitatea instrumentelor și mijloacelor elaborate prin acțiuni finanțate de program;

(c)

valoarea adăugată europeană a programului;

(d)

nivelul de finanțare în raport cu rezultatele obținute;

(e)

eventualele obstacole de ordin administrativ, organizatoric și/sau structural din calea unei puneri în aplicare mai bune, mai eficiente și mai efective a programului.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

(i)

activități de învățare reciprocă și de schimb de bune practici;

(i)

activități de învățare reciprocă și de schimb de bune practici;

(ii)

activități de sensibilizare, informare și diseminare.

(ii)

activități de sensibilizare, informare și diseminare.

(iia)

activități de consolidare a capacității destinate organizațiilor societății civile;

(iib)

activități legate de informarea cetățenilor cu privire la accesul la justiție;

(iic)

activități destinate judecătorilor cu privire la provocările în materie de litigii și la modul în care se aplică dreptul internațional privat și dreptul Uniunii în cauzele transfrontaliere sau multidisciplinare;

(iid)

activități de sensibilizare finanțate de program.