Back to EUR-Lex homepage

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search
You are here

Document 52016IP0452

Rezoluţia Parlamentului European din 24 noiembrie 2016 referitoare la raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2015 (2016/2150(INI))

JO C 224, 27.6.2018, p. 101–106 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

27.6.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 224/101

P8_TA(2016)0452

Activitățile Ombudsmanului European din 2015

Rezoluţia Parlamentului European din 24 noiembrie 2016 referitoare la raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2015 (2016/2150(INI))

(2018/C 224/17)

Parlamentul European,

—

având în vedere raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2015,

—

având în vedere articolul 15 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere articolul 228 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere articolul 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

—

având în vedere articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

—

având în vedere articolul 42 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

—

având în vedere articolul 43 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

—

având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap,

—

având în vedere Decizia 94/262/CECO, CE, Euratom a Parlamentului European, din 9 martie 1994, privind statutul și condițiile generale de exercitare a funcțiilor de Ombudsman (1),

—

având în vedere Codul European al Bunei Conduite Administrative, astfel cum a fost adoptat de Parlamentul European la 6 septembrie 2001 (2),

—

având în vedere Acordul-cadru de cooperare încheiat între Parlamentul European și Ombudsmanul European la 15 martie 2006, care a intrat în vigoare la 1 aprilie 2006,

—

având în vedere principiile de transparență și integritate în activitățile de lobby, publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE),

—

având în vedere rezoluțiile sale precedente referitoare la activitățile Ombudsmanului European,

—

având în vedere articolul 220 alineatul (2) a doua și a treia teză din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru petiții (A8-0331/2016),

A.

întrucât raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2015 a fost prezentat oficial Președintelui Parlamentului la 3 mai 2016, iar Ombudsmanul, Emily O’Reilly, a prezentat raportul Comisiei pentru petiții la Bruxelles, la 20 iunie 2016;

B.

întrucât articolul 15 din TFUE prevede că, pentru promovarea unei bune guvernanțe și garantarea participării societății civile, instituțiile, organele, organismele și agențiile Uniunii să acționeze în spiritul celei mai stricte respectări a principiului deschiderii.

C.

întrucât articolul 24 din TFUE prevede că „orice cetățean al Uniunii se poate adresa Ombudsmanului instituit în conformitate cu dispozițiile articolului 228 din TFUE”;

D.

întrucât, în temeiul articolului 228 din TFUE, Ombudsmanul European este împuternicit să primească plângeri care privesc cazuri de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene în exercitarea funcțiilor jurisdicționale ale acesteia;

E.

întrucât articolul 258 din TFUE stabilește rolul Comisiei ca gardian al tratatelor; întrucât neexercitarea sau omisiunea de a exercita această responsabilitate ar putea fi considerată un caz de administrare defectuoasă;

F.

întrucât, în temeiul articolului 298 din TFUE, instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE „sunt susținute de o administrație europeană transparentă, eficientă și independentă” și întrucât același articol prevede, în acest scop, adoptarea unei legislații secundare specifice, sub forma regulamentelor, aplicabile tuturor domeniilor administrației UE;

G.

întrucât articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale prevede că „orice persoană are dreptul de a beneficia, în ce privește problemele sale, de un tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor și organelor Uniunii”;

H.

întrucât articolul 43 din Cartă prevede că „orice cetățean al Uniunii, precum și orice persoană fizică sau juridică care are reședința sau sediul social într-un stat membru au dreptul de a sesiza Ombudsmanul European cu privire la cazurile de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor sau organelor comunitare, cu excepția Curții de Justiție și a Tribunalului de Primă Instanță în exercitarea funcțiilor lor jurisdicționale”;

I.

întrucât Biroul Ombudsmanului European, instituit prin Tratatul de la Maastricht, și-a sărbătorit cea de-a 20-a aniversare în 2015 și a tratat 48 840 de plângeri din 2005;

J.

întrucât, potrivit sondajului Eurobarometru Flash din octombrie 2015 privind drepturile pe care le implică cetățenia UE, 83 % dintre cetățenii europeni sunt la curent cu faptul că un cetățean al UE are dreptul de a adresa o plângere Comisiei Europene, Parlamentului European sau Ombudsmanului European;

K.

întrucât Ombudsmanul European definește administrarea defectuoasă ca administrarea necorespunzătoare sau incorectă, care apare atunci când o instituție sau un organism public nu acționează în conformitate cu legislația, cu o normă sau cu un principiu obligatorii, nu respectă principiile de bună administrare sau încalcă drepturile omului;

L.

întrucât Codul bunei conduite administrative are drept scop prevenirea apariției cazurilor de administrare defectuoasă; întrucât utilitatea acestui instrument este limitată, dat fiind caracterul său neobligatoriu;

M.

întrucât un nivel ridicat de transparență este esențial pentru a câștiga legitimitate și încredere în faptul că deciziile se bazează pe interesul public general;

N.

întrucât opacitatea în ceea ce privește dosarele care implică un impact major asupra modelului socioeconomic al UE și, de asemenea, adesea, au implicații majore în domeniul sănătății publice și mediului, tinde să genereze neîncredere în rândul cetățenilor și al opiniei publice, în general;

O.

întrucât avertizorii de integritate joacă un rol esențial în dezvăluirea cazurilor de administrare defectuoasă și, în anumite cazuri, chiar și a cazurilor de corupție politică; întrucât aceste cazuri subminează în mod grav calitatea democrației noastre; întrucât avertizorii de integritate se confruntă adesea cu probleme serioase după aceea și sunt prea adesea expuși unor consecințe personale negative la mai multe niveluri, nu numai pe plan profesional, dar și pe plan penal; întrucât, în lipsa unor garanții suplimentare, aceste experiențe cunoscute din trecut ar putea să descurajeze persoanele să urmeze calea etică a avertizării de integritate în viitor;

P.

întrucât, în 2014, Biroul Ombudsmanului European a atins un nivel de respectare de 90 % a deciziilor și/sau recomandărilor sale, un nivel cu 10 % mai ridicat decât în 2013;

Q.

întrucât, în ceea ce privește anchetele inițiate de Ombudsman în 2015, pot fi identificate următoarele teme principale: transparența în cadrul instituțiilor UE, chestiunile de ordin etic, participarea cetățenilor la procesul decizional al UE, normele UE privind concurența și drepturile fundamentale;

R.

întrucât Comisia pentru petiții este membru activ al Rețelei europene a Ombudsmanilor; întrucât, în această calitate, Comisia a primit 42 de plângeri de la Ombudsmanul european pentru tratament suplimentar sub formă de petiții;

1.

 aprobă raportul anual pentru anul 2015 prezentat de Ombudsmanul European;

2.

 o felicită pe dna Emily O’Reilly pentru excelenta sa activitate și pentru eforturile sale neobosite având ca scop să îmbunătățească calitatea serviciilor oferite cetățenilor de către administrațiile europene; recunoaște importanța transparenței ca element fundamental al câștigării încrederii și al bunei administrări, acest lucru fiind subliniat, de asemenea, de procentul ridicat de plângeri privind transparența (22,4 %), plasând această temă pe primul loc; recunoaște rolul anchetelor strategice în asigurarea unei bune administrații și sprijină pe cele efectuate de Biroul Ombudsmanului European în acest domeniu până în prezent;

3.

 salută eforturile continue ale Ombudsmanului European de a spori transparența în cadrul negocierilor privind TTIP prin propuneri adresate Comisiei Europene; salută publicarea, drept rezultat, de către Comisie a numeroase documente legate de negocierile privind TTIP, promovând, astfel, transparența ca unul dintre cei trei piloni ai noii strategii comerciale a Comisiei; reafirmă necesitatea unei transparențe depline și ameliorate în acordurile internaționale precum TTIP, CETA și altele, conform solicitărilor a numeroși cetățeni preocupați care s-au adresat Comisiei pentru petiții; solicită eforturi mai susținute și mai ample în acest sens pentru a proteja încrederea cetățenilor europeni;

4.

 invită Ombudsmanul European să analizeze în ce măsură crearea unor săli de lectură securizate respectă dreptul de acces la documente și principiile bunei administrări;

5.

 reamintește că Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei se bazează pe principiul „celui mai larg acces posibil”; subliniază, prin urmare, că transparența și accesul deplin la documentele deținute de instituțiile UE trebuie să reprezinte norma, pentru a asigura că cetățenii își pot exercita pe deplin drepturile lor democratice; subliniază că, după cum a hotărât deja Curtea de Justiție a UE, excepțiile de la această regulă trebuie interpretate în mod corespunzător, ținând seama de interesul public major pentru dezvăluirea conținutului și cerințele democrației, pentru implicarea mai activă a cetățenilor în procesul decizional, pentru legitimitatea guvernării, pentru eficiență și pentru responsabilitatea față de cetățeni;

6.

 încurajează Comisia Europeană și statele membre să capaciteze Ombudsmanul European cu competența de a emite o declarație de nerespectare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, Consiliului și Comisiei de către diferite instituții UE, cu condiția ca aceste documente să nu intre în domeniul de aplicare al articolului 4 și al articolului 9 alineatul (1) din acest regulament; sprijină ideea ca Ombudsmanul să fie capacitat să ia o decizie cu privire la punerea la dispoziție a documentelor pertinente, în urma unei anchete în caz de nerespectare;

7.

 regretă faptul că revizuirea Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 este blocată; consideră că ar trebui realizate progrese fără întârziere, având în vedere că regulamentul nu mai reflectă situația juridică actuală sau practicile instituționale;

8.

 recunoaște nevoia de transparență în procesul decizional al UE și sprijină inițierea unei anchete de către Ombudsmanul European în cazul negocierilor informale între cele trei instituții principale ale UE („trialoguri”) și lansarea unei consultări publice în materie; sprijină publicarea documentelor din cadrul trialogurilor, ținând seama în mod corespunzător de dispozițiile articolului 4 și ale articolului 9 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001;

9.

 regretă faptul că Comisia de anchetă a Parlamentului privind măsurarea emisiilor în sectorul autovehiculelor (EMIS) a primit numai o parte din documentație din partea Comisiei, documentație redactată în așa fel încât anumite informații considerate de către Comisie a nu fi pertinente lipseau; invită Comisia să asigure gradul cel mai înalt de precizie în activitatea sa și o transparență deplină cu privire la documentația furnizată, respectând pe deplin principiul cooperării loiale, pentru a garanta că comisia EMIS își poate exercita pe deplin și în mod eficace competențele sale de anchetă;

10.

 sprijină Ombudsmanul European în hotărârea sa de a face în așa fel încât activitățile Băncii Centrale Europene să devină mai transparente și să respecte un standard ridicat al administrării, în special în calitate de membră a troicii și cvadripartidei care supraveghează programele de consolidare fiscală în statele membre ale UE; salută decizia BCE de a publica listele reuniunilor membrilor Comitetului său executiv; sprijină noile principii directoare pentru angajamentele de a susține cuvântări și stabilirea unei „perioade de acalmie” în ceea ce privește informațiile sensibile pentru piață înainte de reuniunile Consiliului guvernatorilor.

11.

 ia act de statutul BCE, atât în calitate de autoritate monetară, cât și ca membru consultativ al troicii și al cvadripartidei și invită Ombudsmanul European să protejeze interesele unei bune administrări a uneia dintre cele mai importante autorități financiare;

12.

 solicită o mai mare transparență în reuniunile Eurogrupului, dincolo de măsurile deja luate de președintele acestuia în urma unei intervenții a Ombudsmanului European;

13.

 aprobă ancheta Ombudsmanului privind componența și transparența activității grupurilor de experți ale Comisiei; ia act de eforturile Comisiei de a deschide aceste grupuri publicului și subliniază faptul că este nevoie de mai multe măsuri pentru asigurarea unei transparențe depline; reiterează invitația sa adresată Consiliului, inclusiv organismelor sale pregătitoare, de a se alătura registrului lobby-iștilor mai curând posibil și să îmbunătățească transparența activității lor;

14.

 sprijină eforturile Ombudsmanului de a face activitatea de lobbying mai transparentă; regretă reticența Comisiei de a publica informații detaliate cu privire la reuniunile cu reprezentanții lobbyiștilor care reprezintă industria tutunului; îndeamnă Comisia să mărească la maximum transparența activităților sale, astfel încât publicul să aibă mai multă încredere în activitatea sa;

15.

 invită Comisia să pună la dispoziția publicului toate informațiile privind influența lobby-ului într-un format ușor accesibil, gratuit și pe deplin inteligibil pentru public, prin intermediul unei baze de date online centralizate unice;

16.

 solicită Comisiei să prezinte, în anul 2017, o propunere privind un registru al lobbyiștilor, pe deplin obligatoriu și care să urmărească eliminarea tuturor lacunelor și realizarea unui registru pe deplin obligatoriu al tuturor lobbyiștilor;

17.

 sprijină eforturile de a pune în aplicare orientările privind transparența activităților de lobbying care s-ar aplica nu numai instituțiilor UE, dar și administrațiilor naționale;

18.

 evidențiază îngrijorarea cetățenilor în ceea ce privește gestionarea de către Comisie a procedurilor privind constatarea neîndeplinirii obligațiilor înaintea CEJ și lipsa de transparență în cadrul etapelor importante ale acestui proces; evidențiază faptul că dreptul la bună administrare, astfel cum este consacrat la articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale, include obligația de a furniza o motivare suficientă în cazurile în care Comisia decide să nu inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în fața Curții de Justiție; salută ancheta strategică a Ombudsmanului European referitoare la chestiuni sistemice întâmpinate în cadrul proiectului Pilot UE;

19.

 salută deschiderea anchetei Ombudsmanului (cauza OI/5/2016/AB) cu privire la tratarea de către Comisie a plângerilor legate de constatarea neîndeplinirii obligațiilor în cadrul procedurilor EU Pilot în rolul său de gardian al tratatelor; reamintește solicitările formulate anterior de Comisia pentru petiții privind asigurarea accesului la documente ale EU Pilot și din cadrul procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, deoarece petițiile duc în mod frecvent la inițierea unei astfel de proceduri;

20.

 salută continuarea anchetelor Ombudsmanului European în cazurile de tip „ușă turnantă” în cadrul Comisiei; ia act de faptul că, în urma acestor anchete, Comisia a furnizat un volum mai mare de informații cu privire la numele înalților funcționari care au părăsit instituția pentru a lucra în sectorul privat; încurajează o publicare mai frecventă a numelor și a altor date privind astfel de persoane; își exprimă speranța că alte instituții și agenții europene vor urma acest exemplu; salută disponibilitatea Comisiei de a publica informații cu privire la activitățile profesionale ale foștilor comisari ulterioare mandatului acestora; își exprimă profunda preocupare cu privire la faptul că fostul președinte al Comisiei, dl Barroso, a fost numit consilier și președinte neexecutiv al Goldman Sachs International; invită Ombudsmanul să demareze o anchetă strategică cu privire la modul în care Comisia tratează cazul de tip „ușă turnantă” în care este implicat dl Barroso, care să includă și formularea unor recomandări privind modul în care ar trebui să fie realizată reforma Codului de conduită în conformitate cu principiile bunei administrări și cu cerințele din tratat de la articolul 245 din TFUE;

21.

 reamintește că conflictul de interese are un domeniu de aplicare mai larg decât cazurile de tip „ușă turnantă”; subliniază că eliminarea în mod eficace a tuturor surselor de conflict de interese este esențială pentru realizarea unei bune administrații și pentru a asigura credibilitatea procesului decizional politic și tehnic; consideră că trebuie să se acorde o atenție deosebită la nivelul UE, pe baza unor standarde ridicate și a unor măsuri concrete care să nu lase nicio îndoială cu privire la vreun conflict de interese, în ce privește numirea candidaților pentru posturi în instituțiile, agențiile și organele Uniunii;

22.

 salută faptul că, în 2015, toate instituțiile UE au introdus norme interne privind protecția avertizorilor de integritate, în conformitate cu articolul 22 literele (a)-(c) din Statutul funcționarilor, încurajând, astfel, o formă reglementată de avertizare de integritate; observă că protecția avertizorilor de integritate împotriva represaliilor ar putea fi mai eficace; solicită, în acest scop, adoptarea de norme comune pentru încurajarea avertizării de integritate și introducerea unor garanții și măsuri de protecție minime pentru avertizorii de integritate;

23.

 solicită o directivă privind denunțarea în interes public, care să stabilească canalele și procedurile corespunzătoare de denunțare a tuturor formelor de fapte ilegale, precum și garanții și măsuri de protecție juridică minime adecvate pentru denunțătorii atât din sectorul public, cât și din cel privat;

24.

 salută introducerea unui mecanism de depunere a plângerilor pentru cazurile de posibilă încălcare a drepturilor fundamentale în cadrul Frontex, în urma unei anchete în curs a Ombudsmanului privind practicile utilizate de Frontex și de statele membre în returnările comune forțate ale migranților aflați în situație neregulamentară; salută includerea unui astfel de mecanism în cadrul noului Regulament privind Paza europeană de frontieră și de coastă;

25.

 felicită Ombudsmanul European pentru faptul că anchetează respectarea de către statele membre a Cartei drepturilor fundamentale atunci când pun în aplicare acțiuni finanțate din fonduri ale UE, cum ar fi proiectele care instituționalizează persoanele cu handicap în loc să le integreze în societate; îndeamnă Ombudsmanul European să continue anchetele pentru a asigura transparența și valoarea adăugată a proiectelor;

26.

 salută cooperarea între Ombudsman și Parlamentul European în cadrul Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, în special în ceea ce privește solicitarea de punere integrală în aplicare a convenției la nivelul UE și de alocare a unor resurse suficiente în acest sens; își reafirmă sprijinul deplin pentru punerea în aplicare a convenției și invită Comisia și statele membre să aplice punerea integrală în aplicare a convenției la nivelul UE;

27.

 sprijină eforturile Ombudsmanului legate de tratarea cazurilor de discriminare, a drepturilor minorităților și a drepturilor persoanelor în vârstă la seminarul organizat de Rețeaua europeană a Ombudsmanilor pe tema „Ombudsmanii împotriva discriminării”;

28.

 sprijină eforturile Ombudsmanului de a imprima un caracter imparțial procesului decizional al Comisiei în materie de concurență;

29.

 ia act de faptul că dreptul cetățenilor de a avea un cuvânt de spus în procesul de elaborare a politicilor UE este acum mai important ca niciodată; salută orientările propuse de Ombudsman pentru o mai bună funcționare a inițiativei cetățenești europene (ICE), în special în cazul în care este vorba de o argumentație solidă a Comisiei în ce privește respingerea ICE; recunoaște, totuși, că există deficiențe semnificative care trebuie abordate și soluționate cu scopul de a spori eficiența ICE; afirmă că asocierea mai largă a cetățenilor la stabilirea politicilor UE va spori credibilitatea instituțiilor europene;

30.

 ia act cu satisfacție de dialogul continuu și de relațiile strânse ale Ombudsmanului cu o întreagă serie de instituții ale UE, inclusiv cu Parlamentul European, precum și cu alte agenții, în vederea asigurării cooperării și coeziunii administrative; salută, de asemenea, eforturile Ombudsmanului de a asigura o comunicare continuă și deschisă cu Comisia pentru petiții;

31.

 recunoaște necesitatea ca agențiile UE să respecte aceleași standarde ridicate de transparență, responsabilitate și etică, ca toate celelalte instituții; ia act cu satisfacție de activitatea importantă desfășurată de Ombudsmanul European în mai multe agenții din întreaga UE; sprijină propunerea înaintată Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) că solicitanții să demonstreze că au făcut tot posibilul pentru a evita testarea pe animale și să furnizeze informații privind modul de a evita testarea pe animale;

32.

 sprijină recomandările Ombudsmanului potrivit cărora Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară ar trebui să își revizuiască normele și procedurile privind conflictele de interese pentru a asigura consultări și participare publice corespunzătoare;

33.

 reamintește că Ombudsmanul are, de asemenea, atribuția, deci și datoria, de a controla activitatea Parlamentului în cadrul eforturilor sale de a asigura buna administrare pentru cetățenii UE;

34.

 solicită o actualizare reală a Codului de bună conduită administrativă prin adoptarea unui regulament obligatoriu pe această temă în cursul prezentului mandat;

35.

 invită Ombudsmanul European să adauge la viitoarele rapoarte anuale o clasificare a plângerilor care depășesc mandatul Biroului Ombudsmanului, deoarece acest lucru ar oferi deputaților în Parlamentul European o imagine de ansamblu a problemelor cu care se confruntă cetățenii UE.

36.

 încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție și raportul Comisiei pentru petiții Consiliului, Comisiei, Ombudsmanului European, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și avocaților poporului sau organelor competente similare din statele membre.

(1)  JO L 113, 4.5.1994, p. 15.

(2)  JO C 72 E, 21.3.2002, p. 331.

Top