28.12.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 487/30

Raportor:

Philippe DE BUCK

Coraportor:

Tanja BUZEK

1.1.

Negocierile privind Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) intră într-un an critic în 2016. Principalii negociatori din UE și SUA și-au exprimat angajamentul de a accelera discuțiile, cu scopul de a ajunge la un acord politic ambițios și cuprinzător, care să identifice posibile „zone de interes” în toate domeniile, înainte de încheierea mandatului actualei președinții a SUA. Ca atare, Comitetul Economic și Social European (CESE) a decis să elaboreze un aviz din proprie inițiativă cu privire la anumite chestiuni esențiale referitoare la TTIP.

1.2.

Prezentul aviz nu formulează observații privind eventualul acord final care va rezulta de pe urma negocierilor dintre UE și SUA. Este însă important să se evalueze în ce măsură pozițiile societății civile europene organizate, astfel cum au fost formulate îndeosebi în avizele anterioare ale CESE, au fost luate în considerare în propunerile UE accesibile în prezent publicului. Acest lucru va permite să se pună bazele unui parteneriat consolidat între Comisia Europeană și societatea civilă europeană pentru elaborarea politicii comerciale a UE.

1.3.

Subliniind propriul său rol instituțional, CESE formulează deci următoarele recomandări.

1.4.1.

Negocierile privind TTIP generează un nou impuls pentru o mai bună cooperare în materie de reglementare, cu așteptări mai ridicate. Prin urmare, Comitetul observă cu satisfacție că în capitolul propus în acest sens este cuprinsă urmărirea obiectivelor de politică publică și un nivel ridicat de protecție într-o serie de domenii specificate. De asemenea, CESE salută clarificarea explicită conform căreia funcția și scopul structurii instituționale destinate cooperării în materie de reglementare sunt acelea de a furniza sprijin și consultanță factorilor de decizie aflați sub control democratic, și că aceasta nu va avea nici puterea de a adopta acte legislative, nici nu va înlocui procedurile de reglementare interne.

1.4.2.

Cu toate acestea, Comitetul solicită o definiție mai clară a reglementării „împovărătoare” și subliniază că reglementarea care apără drepturile consumatorului, drepturile de muncă și de mediu nu ar trebui să fie considerate prin definiție „împovărătoare”.

1.4.3.

De asemenea, CESE solicită ca prin capitolul privind bunele practici în materie de reglementare să nu se limiteze dreptul părților de a reglementa sau de a introduce proceduri echivalente cu procesul „notice-and-comment” (de observare și depunere de comentarii) existent în SUA.

1.4.4.

În plus, CESE solicită Comisiei Europene să clarifice modalitățile de implicare a părților interesate reprezentative, în special a partenerilor sociali și a reprezentanților societății civile.

1.5.1.

CESE consideră că propunerile privind standardizarea, reglementările tehnice, marcarea și etichetarea trebuie să fie considerate ca interese ofensive importante ale Uniunii Europene. Ia notă de importantele dispoziții privind transparența. Cu toate acestea, solicită:

1.5.2.

În ce privește capitolul SPS, CESE observă că acesta se bazează pe Acordul SPS al OMC, care include principiul precauției. Cu toate acestea, CESE solicită asigurări suplimentare că nu se vor opera modificări ale legislației UE în domeniul alimentar și că UE își va menține restricțiile cu privire la hormoni, factorii de creștere și organismele modificate genetic.

1.6.1.

CESE recunoaște importanța facilitării comerțului, în special pentru întreprinderile mici, și salută capitolul propus în acest sens de Comisia Europeană. Cu toate acestea, el solicită simplificarea în continuare a procedurilor vamale și clarificarea normelor privind penalitățile și răspunderea juridică în cazul încălcării legislației vamale.

1.7.1.

CESE salută angajamentele de substanță asumate de UE în capitolul privind serviciile și își reiterează apelurile în favoarea unui mai larg acces pe piață la nivel federal și de stat și a unei cooperări consolidate în materie de reglementare – ca recunoaștere a faptului că accesul pe piață depinde și de acest aspect –, precum și solicitarea de a se menține serviciile publice în conformitate cu TFUE. CESE reiterează totodată poziția potrivit căreia serviciile audiovizuale nu sunt incluse în mandat și, prin urmare, nu ar trebui incluse în niciun angajament. De asemenea, sprijină decizia Comisiei Europene de a sista negocierile cu privire la accesul pe piața serviciilor financiare până în momentul în care negociatorii SUA sunt de acord să lanseze discuțiile privind cooperarea în materie de reglementare, având ca obiectiv creșterea nivelurilor de protecție și de stabilitate financiară în acest sector. CESE solicită totodată o formulare explicită și detaliată a unei scutiri definite în sens larg pentru serviciile publice, spre a se asigura excluderea din acord a tuturor serviciilor publice care sunt externalizate sau finanțate de stat, de organizații private cu scop lucrativ sau de organizații non-profit.

1.8.1.

CESE salută abordarea cuprinzătoare și detaliată a propunerii Comisiei privind comerțul și dezvoltarea durabilă. El amintește, însă, că valoarea reală a acestor dispoziții depinde în largă măsură de posibilitatea de a fi puse în aplicare în mod eficient. CESE solicită elaborarea unui mecanism eficient de punere în aplicare și a unui mecanism puternic de monitorizare prin intermediul societății civile. CESE nu este în măsură să comenteze măsurile de punere în aplicare a capitolului privind dezvoltarea durabilă din Acordul TTIP, dat fiind că publicarea propunerilor de text referitoare la punerea în aplicare a fost amânată. Este important ca Comisia să coopereze cu societatea civilă și partenerii sociali în privința acestor propuneri, pentru a se asigura că sunt concepute astfel încât să fie eficiente în practică. CESE își rezervă opțiunea de a prezenta observații cu privire la aceste elemente la momentul când vor deveni publice.

1.9.1.

CESE salută propunerea vizând reformarea sistemului de protecție a investitorilor și obiectivul creării unei instanțe permanente și multilaterale în domeniul investițiilor, însă la punctul 8.8 enumeră mai multe puncte pe care le consideră critice și care ar trebui remediate. De asemenea, solicită Comisiei Europene să elaboreze o evaluare a impactului cu privire atât la costurile, cât și la modul de funcționare a noului sistem jurisdicțional în materie de investiții.

2.1.

De la lansarea negocierilor privind TTIP în luna iunie 2013, CESE a jucat un rol important în formularea pozițiilor societății civile organizate din UE, prin elaborarea unor avize cu privire la unele aspecte specifice ale negocierilor TTIP (1), la protecția investițiilor și la soluționarea litigiilor dintre investitori și stat (ISDS) (2), precum și cu privire la impactul TTIP asupra IMM-urilor (3). Între timp, Comisia a publicat un document important, comunicarea „Comerț pentru toți” (4), care prevede condițiile pentru viitoarele tratate comerciale și de investiții. În avizul său (5), CESE sprijină abordarea promovată în comunicare. De asemenea, Comitetul depune eforturi, în cooperare cu celelalte instituții ale UE, pentru a contribui la o dezbatere în cunoștință de cauză în cadrul societății civile pe tema TTIP printr-o serie de activități legate de TTIP. Printre acestea se numără organizarea de audieri și de vizite ale membrilor CESE în Statele Unite.

2.2.

CESE remarcă faptul că negocierile privind TTIP se desfășoară într-un mod mai transparent decât negocierile comerciale și de investiții anterioare: acestea sunt primele negocieri pentru care s-au publicat mandatul Consiliului și o serie de poziții și propuneri de text ale UE. S-a înființat un grup consultativ care reunește experți ce reprezintă o gamă largă de interese – consumatori, sindicate, întreprinderi, mediu și sănătate publică – pentru a oferi negociatorilor comerciali ai UE recomandări de înaltă calitate în domeniile vizate de negocieri. Cu toate acestea, având în vedere rolul său instituțional, CESE regretă că nu a fost inclus în mod oficial în acest Grup consultativ privind TTIP (6). Comisia Europeană a creat o pagină web dedicată TTIP, care include fișe informative și ghiduri de lectură, documente de poziție ale UE (care stabilesc și descriu abordarea generală adoptată de Uniunea Europeană cu privire la un anumit subiect), propuneri de text ale UE (care reprezintă propunerile inițiale ale Uniunii Europene de texte juridice pe teme vizate de TTIP) și oferta UE pentru accesul pe piață în legătură cu serviciile. CESE apreciază propunerea Comisiei Europene de a crea un Forum al societății civile, care să fie alcătuit din reprezentanți ai organizațiilor independente ale societății civile, printre care și membri ai grupurilor consultative interne, pentru a desfășura un dialog privind implementarea și aplicarea acordului.

2.3.

Prezentul aviz se bazează pe concluziile avizelor anterioare, prin care se solicită repartizarea uniformă a beneficiilor TTIP în raport cu comunitatea de afaceri (inclusiv IMM-uri), lucrătorii, consumatorii și cetățenii, și prin care se stabilește că garantarea standardelor ridicate în vigoare în UE reprezintă o condiție prealabilă pentru acceptarea acordului. CESE consideră că este important să se formuleze observații cu privire la pozițiile și propunerile de text ale UE deja publicate pentru un anumit număr de capitole, pentru a se analiza măsura în care respectă aceste condiții prealabile și a se identifica principalele puncte de interes și de preocupare pentru societatea civilă europeană. În special, CESE a decis să se concentreze, în cadrul analizei sale, asupra propunerilor de cooperare în următoarele domenii: reglementare (puse la dispoziția publicului la 21 martie 2016), bariere tehnice în calea comerțului (BTC) și măsuri sanitare și fitosanitare (măsuri SPS) (ambele puse la dispoziția publicului în ianuarie 2015), regim vamal și facilitare a schimburilor comerciale (propuneri făcute publice în ianuarie 2015 și modificate în martie 2016), servicii (făcute publice în iulie 2015), dezvoltare durabilă (făcute publice în noiembrie 2015) și investiții (publicate în noiembrie 2015). Avizul are în vedere documentele publicate până la data de 14 iulie 2016.

2.4.

Trebuie remarcat că, la 14 iulie 2016, Comisia Europeană a publicat o propunere privind structura instituțională a acordului (7), care prevede crearea de grupuri consultative interne (GCI) alcătuite din reprezentanți ai societății civile și în măsură să consilieze părțile în privința aplicării acordului. Comitetul salută faptul că mandatul GCI a fost extins astfel încât să acopere toate aspectele care prezintă interes din perspectiva acordului, dar regretă, cu toate acestea, că reuniunea comună pe care cele două GCI urmează să o organizeze din proprie inițiativă nu este menționată explicit în propunerea UE și că Forumul societății civile poate fi convocat numai de către Comitetul mixt. Reuniunile Forumului societății civile le vor oferi membrilor celor două GCI ocazia să elaboreze recomandări comune destinate părților.

2.5.

În acest sens, CESE regretă profund faptul că, atunci când negocierile se vor desfășura, în cele din urmă, pe baza textelor consolidate, nivelul ridicat de transparență atins până în prezent va fi grav afectat în cazul în care Statele Unite nu sunt de acord să pună aceste texte la dispoziția publicului sau cel puțin a Grupului consultativ al UE. Prin urmare, CESE solicită Comisiei să facă în continuare toate eforturile posibile pentru a discuta această chestiune cu partenerii de negociere.

3.1.

Cooperarea în materie de reglementare constituie unul dintre cei trei piloni ai TTIP – ceilalți fiind accesul pe piață și normele – și cuprinde patru elemente: aspectele orizontale (care includ o secțiune privind „coerența în domeniul reglementării” sau „bunele practici în domeniul reglementării”, pe de o parte, și o secțiune privind „cooperarea în materie de reglementare” între autoritățile de reglementare, pe de altă parte), barierele tehnice în calea comerțului (BTC), siguranța alimentară și sănătatea animalelor și a plantelor (SPS) și anexele sectoriale. Obiectivul acestei secțiuni este de a formula observații cu privire la primul dintre aceste elemente – aspectele orizontale –, în timp ce secțiunea următoare va aborda BTC și SPS.

3.2.

Cooperarea în materie de reglementare a fost identificată ca fiind unul dintre obiectivele de bază ale TTIP, întrucât ar putea juca un rol important în facilitarea comerțului și a investițiilor, precum și în îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici, în special. Întreprinderile mici și mijlocii, în special, se așteaptă să aibă acces la noi oportunități, având în vedere că nu dispun de resursele necesare pentru a își desfășura activitatea în cadre diferite de reglementare pe ambele maluri ale Atlanticului, spre deosebire de întreprinderile mari. În același timp, o mai mare compatibilitate a regimurilor de reglementare ar crea oportunități pentru marile întreprinderi, care ar beneficia de economii de scară între Europa și SUA.

3.3.

Eforturile în sensul unei mai bune cooperări în materie de reglementare nu sunt noi (8). Negocierile privind TTIP generează un nou impuls pentru o mai bună cooperare în materie de reglementare, cu așteptări mai ridicate. CESE consideră că nu este ușor să se estimeze beneficiile care decurg dintr-o mai bună cooperare în materie de reglementare, în principal deoarece acestea vor varia în funcție de gradul de cooperare care urmează să fie convenit în timpul negocierilor. Proiectul de raport tehnic intermediar pregătit de Comisia Europeană privind evaluarea impactului asupra durabilității apreciază că 76 % din impactul total al TTIP va rezulta din cooperarea în materie de reglementare, iar 24 %, din reducerea tarifelor (9).

3.4.

Cu toate acestea, CESE consideră că este important să se asigure un anumit nivel de protecție, pentru a se garanta că procesul de cooperare în materie de reglementare nu este folosit pentru a submina standardele sociale, de muncă, de protecție a consumatorilor și de mediu, ci are mai degrabă ca scop îmbunătățirea lor. Dacă se întrunesc aceste condiții, beneficiile ar urma să fie nu numai economice, ci și de facilitare a misiunii autorităților de reglementare de a realiza obiective de politică publică.

3.5.

Garantarea nivelurilor ridicate de protecție din UE a fost afirmată drept un aspect fundamental pentru CESE. Actuala propunere de la articolul x1b din capitolul privind cooperarea în materie de reglementare vizează urmărirea obiectivelor de politică publică și atingerea unui nivel ridicat de protecție în ceea ce privește, printre altele, sănătatea publică, viața și sănătatea umană, animală și a plantelor, sănătatea și siguranța, condițiile de lucru, bunăstarea animalelor, mediul, consumatorii, protecția și securitatea socială, datele cu caracter personal și securitatea cibernetică, diversitatea culturală și stabilitatea financiară.

3.6.

CESE este însă preocupat de posibilitatea ca acest nivel de protecție să fie subminat de articolul x1d, care conține obiectivul de a „reduce cerințele de reglementare inutil de împovărătoare” (10). CESE își exprimă preocuparea în legătură cu faptul că această formulare ar putea invita la interpretarea reglementărilor care protejează drepturile consumatorului, drepturile lucrătorilor și drepturile de mediu ca fiind „împovărătoare” prin definiție.

3.7.

Prin urmare, CESE dorește să reafirme cu tărie cele exprimate în avizul REX/390, și anume faptul că menținerea standardelor ridicate existente este o cerință fundamentală și că, pe lângă îmbunătățirea oportunităților comerciale, cooperarea în materie de reglementare ar trebui să ducă la îmbunătățirea siguranței, a sănătății și a bunăstării economice și sociale a populației de pe ambele maluri ale Atlanticului. Prin urmare, acest angajament ar trebui să fie reafirmat în mod foarte clar și detaliat în acordul final. CESE își exprimă îngrijorarea față de propunerea UE privind bunele practici în materie de reglementare. Cooperarea în materie de reglementare ar trebui să vizeze îmbunătățirea dialogului dintre autoritățile de reglementare, nu influențarea reciprocă a proceselor de reglementare. CESE solicită Comisiei Europene să clarifice secțiunea privind bunele practici în materie de reglementare din propunerea sa.

3.8.

În acest sens, CESE consideră că propunerea actuală privind capitolul referitor la bunele practici în materie de reglementare, care arată că părțile vor trebui să analizeze „alternative care nu presupun reglementare (inclusiv opțiunea de a nu reglementa) […] care ar putea atinge obiectivul actului de reglementare” nu ar trebui să fie considerată drept o limitare a dreptului părților de a reglementa. Pentru o mai mare certitudine, textul acordului ar trebui să clarifice faptul că această dispoziție nu limitează dreptul părților de a reglementa. De asemenea, observă că articolul 6 al propunerii privind consultarea părților interesate nu ar trebui considerat echivalent cu procesul notice-and-comment (de observare și depunere de comentarii) existent în SUA.

3.9.

În opinia CESE, dezvoltarea comerțului trebuie să rămână obiectivul central. Este important ca negocierile privind TTIP să sprijine înlăturarea barierelor inutile din calea comerțului (11).

3.10.

CESE salută faptul că actuala propunere a Comisiei clarifică în mod explicit faptul că funcția și scopul structurii instituționale destinate cooperării în materie de reglementare sunt acelea de a furniza sprijin și consultanță factorilor de decizie aflați sub controlul democratic al Parlamentului European și al Consiliului UE (12). Procesul legislativ obișnuit nu trebuie să fie subminat, iar întârzierile sau „înghețarea reglementării” trebuie evitate. CESE salută articolul 1 propus, care reafirmă dreptul atât de a reglementa, cât și de a stabili nivelurile de protecție. Cu toate acestea, este esențial ca propunerea să definească alcătuirea și regulamentul de procedură ale diferitelor comitete și grupuri, CESE invită Comisia Europeană să asigure coerența și consecvența dintre capitolele cu privire la cooperarea orizontală în materie de reglementare, la BTC, la SPS și anexele sectoriale.

3.11.

Trebuie asigurat dialogul care are loc la începutul procesului de reglementare, deoarece el crește șansa de a identifica soluții politice care includ considerații transfrontaliere. Implicarea părților interesate, printr-un proces transparent, care este un principiu de bază al unui bun proces de reglementare în cadrul Uniunii Europene, trebuie să fie clar detaliată în propunerea Comisiei. Pentru ca cooperarea în materie de reglementare să ducă la rezultate favorabile incluziunii și la propuneri pentru autoritățile de reglementare, trebuie să existe o implicare structurată și echilibrată a părților interesate și, în special, a întreprinderilor, consumatorilor, grupurilor de interese de protecție a mediului și a lucrătorilor.

3.12.

Pentru ca progresul specific să se concretizeze, trebuie să se prevadă consultări timpurii cu privire la activitatea de reglementare între autoritățile de reglementare din UE și SUA. Se așteaptă ca discuțiile purtate într-un stadiu incipient al procesului de elaborare a politicilor să crească potențialul de a furniza norme interoperabile în viitor și de a permite participanților pe piață să respecte ambele regimuri simultan. Cu toate acestea, autoritățile de reglementare trebuie să considere dialogul și răspunsul la observațiile formulate de omologii lor sau de persoana interesată drept acțiuni voluntare, pentru a se evita orice efect de „înghețare a reglementării”.

3.13.

CESE solicită Comisiei Europene să clarifice modalitățile în ce privește atât dialogul mai sus menționat, cât și implicarea părților interesate reprezentative, în special a partenerilor sociali și a reprezentanților societății civile. Trebuie să existe o garanție clară că părțile interesate relevante vor fi în măsură să contribuie la un dialog transparent prin intermediul unei proceduri bine definite, care să impună un tratament egal și să evite întârzierile în procesul de reglementare. În ceea ce privește UE, în momentul definirii relevanței și a reprezentativității părților interesate, ar trebui să se țină seama de registrul de transparență.

4.1.

CESE salută faptul că Acordul OMC privind BTC este integrat ca atare în propunere. Mai mult, capitolul propus privind BTC abordează cerințele tehnice (reglementări și standarde tehnice) și cerințele de evaluare a conformității. CESE este de părere că propunerile privind standardizarea, reglementările tehnice, marcarea și etichetarea trebuie să fie considerate ca interese ofensive importante ale Uniunii Europene. Este important ca aceste propuneri să nu fie folosite pentru a pune sub semnul întrebării reglementările necesare pentru sănătate și siguranță, precum și pentru protecția socială.

4.2.

CESE ia notă de prevederile importante privind transparența: reiterează obligația de a notifica măsurile către OMC, de a furniza informații celeilalte părți, de a oferi posibilitatea de a transmite observații scrise și de a formula răspunsuri la astfel de observații. De asemenea, se prevede publicarea tuturor reglementărilor tehnice aplicabile, noi sau existente, prin intermediul unui registru, precum și a standardelor la care se face referire în reglementările tehnice (întrucât marea majoritate a standardelor se utilizează la nivelul industriei, dar nu sunt „menționate” – utilizate – de către autoritățile de reglementare în cadrul reglementărilor tehnice).

4.3.

În ceea ce privește standardizarea, CESE salută cooperarea dintre organismele de standardizare, precum și principiile de acceptare reciprocă limitată. Cu toate acestea, CESE a luat notă de preocupările exprimate de către CEN/Cenelec privind riscurile legate de recunoașterea reciprocă a standardelor voluntare privind TTIP. CESE solicită Comisiei să ia în considerare propunerile organismelor de standardizare din UE și să se asigure că interesele UE sunt protejate. Chiar și garantarea faptului că toate părțile interesate ar putea contribui la elaborarea de noi standarde este importantă.

4.4.

Sistemele de standardizare din SUA sunt foarte diferite de cele din UE. În special, principiul „un singur produs, un singur standard, acceptat oriunde”, care reprezintă un pilon al pieței unice a UE, nu se regăsește în Statele Unite. În Europa, atunci când se adoptă un nou standard, standardele naționale contradictorii sunt retrase; în Statele Unite, standarde diferite coexistă pe piață, astfel încât IMM-urile întâmpină dificultăți în a înțelege care dintre acestea s-ar potrivi cel mai bine gamei lor de produse. Pentru a spori transparența și a ajuta întreprinderile mici, este esențial ca SUA să înființeze un birou de asistență care să vină în sprijinul întreprinderilor din UE doritoare să exporte pe piața din SUA. Acestea sunt adesea întreprinderi mici, cu resurse limitate, dar cu un nivel înalt de specializare pe o piață de nișă care stă la baza competitivității lor.

4.5.

CESE regretă că domenii-cheie, cum ar fi siguranța electrică, compatibilitatea electromagnetică, echipamentele tehnice și telecomunicațiile, în care UE are un interes ofensiv clar, sunt identificate drept domenii prioritare pentru o examinare ulterioară: aceste domenii ar trebui să figureze printre rezultatele specifice de referință ale evaluării conformității, obținute în urma negocierilor.

4.6.

De asemenea, CESE regretă faptul că, în secțiunea privind marcarea și etichetarea, nu au fost identificate domenii prioritare pentru activități viitoare și că nu există rubrici rezervate nici pentru calendarul viitoarei revizuiri a cerințelor de marcare și de etichetare și nici pentru includerea rezultatului negocierilor în anumite sectoare.

4.7.

Capitolul propus privind măsurile SPS se bazează pe acordul OMC privind SPS și formulează observații legate de propunerea de text a UE prezentată pentru discuții cu SUA în cadrul rundei de negocieri din perioada 29 septembrie-3 octombrie 2014 și publicată la 7 ianuarie 2015.

4.8.

Acordul SPS al OMC, care vizează punerea în aplicare a regulamentelor privind siguranța alimentară și sănătatea animalelor și a plantelor, include principiul precauției [articolul 5 alineatul (7)], care este, în prezent, consacrat și în Tratatul de la Lisabona. Acest aspect nu trebuie să poată fi supus negocierii și, prin urmare, nu ar trebui să facă parte din acord. Astfel, CESE salută cu satisfacție asigurările oferite de UE în ce privește faptul că TTIP nu va modifica actuala legislație în domeniul alimentar; că UE își va păstra restricțiile privind hormonii și factorii de stimulare a creșterii în sectorul cărnii, precum și că TTIP nu va modifica legislația UE privind organismele modificate genetic.

5.1.

Întrucât comerțul cu mărfuri acoperă o mare parte din comerțul transatlantic, orice efort de îmbunătățire a procedurilor vamale va avea un impact puternic asupra comerțului bilateral, în special pentru întreprinderile mici.

5.2.

CESE salută propunerile suplimentare care vizează facilitarea procedurilor vamale, în special: înființarea unui ghișeu unic pe ambele maluri ale Atlanticului, îmbunătățirea coordonării cu privire la standardele internaționale, precum și dezvoltarea unui program de parteneriat de facilitare a schimburilor comerciale, armonizarea și alinierea datelor, asumarea angajamentului de a stabili care sunt datele care ar trebui aliniate, extinderea responsabilităților Comitetului mixt de cooperare vamală pentru a acționa în calitate de „Comitet vamal specializat” într-o serie de domenii care urmează să fie definite și deciziile anticipate.

5.3.

CESE solicită Comisiei Europene să clarifice elementele deosebit de importante pentru întreprinderile din UE și încă neclare în textul disponibil, cum ar fi valoarea de minimis, eliminarea tuturor taxelor suplimentare și problema sancțiunilor și a răspunderii juridice pentru încălcarea legislației vamale.

6.1.

În oferta sa în domeniul serviciilor, UE vine cu angajamente semnificative în sectoare-cheie pentru stimularea competitivității și creșterii Europei (sectorul digital și al telecomunicațiilor), pentru accelerarea integrării lanțurilor valorice globale (transport, servicii de curierat, servicii pentru întreprinderi și servicii profesionale) sau care au legătură cu sectoare economice-cheie (construcțiile, desfacerea cu amănuntul, energia).

6.2.

De asemenea, CESE observă cu satisfacție că propunerea UE sugerează un cadru pentru facilitarea unui regim echitabil, transparent și consecvent pentru recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale de către părți și prezintă condițiile de ansamblu pentru negocierea unor acorduri de recunoaștere reciprocă, care au o importanță majoră pentru asigurarea unui mai bun acces pe piață pentru furnizorii de servicii din UE.

6.3.

CESE reamintește trei aspecte principale legate de servicii: necesitatea de a spori accesul pe piață atât la nivel federal, cât și la nivel de stat; recunoașterea faptului că accesul pe piață depinde, de asemenea, de o cooperare îmbunătățită în materie de reglementare; solicitarea de a păstra specificitatea serviciilor publice, în conformitate cu TFUE.

6.4.

CESE subliniază că, în ceea ce privește serviciile, Comisia ar trebui să se asigure că TTIP depășește acordurile existente, cum ar fi GATS și TISA, și că ar trebui încheiate acorduri specifice pentru a elimina numeroasele bariere discriminatorii care există în SUA.

6.5.

CESE subliniază un aspect special pe care Comisia ar trebui să îl ia în considerare și care se referă la accesul inegal pe piață: întreprinderile americane pot beneficia de piața unică din UE, în timp ce întreprinderile europene se confruntă cu o piață fragmentată în SUA, deoarece numeroase sectoare de servicii sunt reglementate la nivel de stat. CESE atrage atenția că menținerea de către Statele Unite ale Americii a obligativității vizelor pentru resortisanții unor state membre UE, in condițiile în care cetățenii SUA nu au nevoie de vize pentru a călători în UE, reprezintă un tratament discriminatoriu aplicat cetățenilor UE cu consecințe negative asupra relației bilaterale.

6.6.

În ceea ce privește o serie de sectoare specifice, CESE dorește să formuleze următoarele observații:

6.7.

În ceea ce privește serviciile publice, în avizul său „Comerț pentru toți”, CESE a afirmat că cea mai bună cale de a asigura protecția serviciilor publice în acordurile de liber schimb „este prin utilizarea unei liste pozitive din perspectiva atât a accesului pe piață, cât și a tratamentului la nivel național”. Cu toate acestea, oferta UE în ce privește serviciile din cadrul TTIP adoptă o abordare „hibridă” fără precedent a listei serviciilor, care riscă să lase o marjă de nesiguranță substanțială.

6.8.

În anexa III privind accesul la piețe, este furnizată o listă pozitivă cu aceeași formulare utilizată de UE în lista angajamentelor specifice ale UE din cadrul Acordului General privind Comerțul cu Servicii (GATS), „Există servicii de utilități publice în sectoare cum ar fi serviciile conexe celor de consultanță științifică și tehnică, serviciile de cercetare și dezvoltare în domeniul științelor sociale și umanistice, serviciile de testare și analize tehnice, serviciile de protecție a mediului, serviciile de sănătate, serviciile de transport și serviciile auxiliare tuturor modurilor de transport”. Deseori, pentru aceste servicii se acordă drepturi exclusive operatorilor privați, de exemplu operatorilor care beneficiază de concesiuni din partea autorităților publice, sub rezerva anumitor obligații specifice referitoare la servicii. Având în vedere că există adesea servicii de utilitate publică la nivel subnațional, nu este practică enumerarea detaliată și exhaustivă pentru fiecare sector (13). Cu toate acestea, „clauza de utilitate publică”, care permite menținerea unor structuri de monopol, prezintă anumite neajunsuri, printre care și faptul că domeniul ei de aplicare nu face referire la limitări, cum ar fi testele privind necesitățile economice sau cotele. CESE dorește să sublinieze că exceptarea privind serviciile de utilitate publică trebuie să se aplice tuturor modurilor de furnizare.

6.9.

CESE solicită o formulare explicită și detaliată a scutirii pentru servicii de utilitate publică din anexa III, pentru a se asigura excluderea din acord a tuturor serviciilor publice care sunt externalizate sau finanțate de stat, de organizații private cu scop lucrativ sau de organizații non-profit.

6.10.

Deși anexei II nu i se aplică clauzele „standstill” și „ratchet”, CESE este preocupat de faptul că negocierile ar putea duce la mutarea în anexa I a listei de rezerve formulate de UE în această anexă, ceea ce ar exclude posibilitatea de a da înapoi cu privire la liberalizare. În acest sens, CESE sprijină afirmația din raportul consultativ elaborat de Consiliul Economic și Social din Țările de Jos conform căreia „guvernele trebuie să dispună, în continuare, de libertatea de a declara anumite servicii – alese în funcție de preferințele lor – ca fiind «de interes public general]» […]” (14).

6.11.

CESE este, de asemenea, preocupat de faptul că orice reglementare publică care privește un serviciu ce nu este enumerat în anexa I sau în anexa II se va confrunta cu riscul de a fi contestată de guvernul SUA prin procedura de soluționare a litigiilor de la stat la stat, pentru încălcarea clauzei de tratament național sau a angajamentelor aferente clauzei națiunii celei mai favorizate, sau prin sistemul jurisdicțional în materie de investiții.

6.12.

CESE regretă faptul că, în comparație cu alte capitole, accesul pe piața serviciilor este neglijat și invită Comisia să își intensifice eforturile pentru a elimina barierele din calea accesului pe piață încă existente în SUA. Statele Unite continuă să aplice o interdicție totală în domeniul transportului maritim. Există plafoane pentru capitalul străin, de exemplu de 25 % în domeniul transportului aerian și de 20 % în domeniul telecomunicațiilor, precum și bariere pur interne importante, cum ar fi în domeniul telecomunicațiilor și al sateliților. Există o listă foarte lungă de cerințe privind cetățenia, de exemplu, în domeniul bancar, al asigurărilor și al contabilității. În ceea ce privește serviciile juridice, de contabilitate, de inginerie și de asigurări, trebuie îndeplinite cerințe privind reședința. De exemplu, există cerințe de prezență locală aplicabile în domeniul juridic, al contabilității și al asigurărilor, precum și o cerință în materie de formă juridică în domeniul asigurărilor etc.

7.1.

TTIP oferă părților posibilitatea de a promova durabilitatea prin intermediul comerțului și de a depăși orice alt acord comercial încheiat de oricare dintre părți în ceea ce privește obiectivele de durabilitate. În avizele sale REX/390 și REX/449 (15), CESE a solicitat includerea unui capitol solid privind comerțul și dezvoltarea durabilă, definit drept o componentă esențială a acordului și, prin urmare, salută domeniul de aplicare cuprinzător și detaliat al propunerii Comisiei. Cu toate acestea, CESE consideră că valoarea reală a acestor dispoziții depinde în largă măsură de posibilitatea ca, la final, acestea să fie puse în aplicare în mod eficient.

7.2.

În avizul REX/390 s-a afirmat că o componentă esențială a oricărui acord trebuie să o constituie un mecanism solid de monitorizare în comun de către societatea civilă. Prin urmare, CESE sprijină pe deplin declarația dnei comisar Malmström, conform căreia capitolul privind dezvoltarea durabilă trebuie să prevadă mecanisme eficiente de punere în aplicare (16). CESE sprijină, de asemenea, afirmația din rapoartele consultative elaborate de Consiliul Economic și Social din Țările de Jos și de Consiliul Economic, Social și de Mediu din Franța privind „capacitatea de a impune sancțiuni eficiente părților, atunci când este necesar” (17).

7.3.

CESE salută angajamentul amplu al Comisiei Europene în favoarea unor standarde ridicate de mediu și de muncă. De asemenea, CESE salută faptul că dreptul de a reglementa și de a stabili niveluri ridicate de protecție a fost reafirmat în preambulul acordului și într-un articol de sine stătător în capitolul dedicat dezvoltării durabile.

7.4.

CESE a solicitat o reafirmare a angajamentului părților de a pune în aplicare în mod real și de a respecta propria legislație a muncii și obligațiile ce decurg din apartenența acestora la OIM. Prin urmare, CESE salută includerea unor dispoziții obligatorii privind protecția standardelor fundamentale de muncă, cum ar fi libertatea de asociere și dreptul de negociere colectivă, prin crearea de sindicate și aderarea la acestea, eliminarea tuturor formelor de muncă forțată sau obligatorie, abolirea efectivă a muncii copiilor, egalitatea și eliminarea discriminării în domeniul ocupării forței de muncă și al exercitării profesiei. În plus, CESE salută includerea suplimentară a angajamentului părților de a asigura condiții decente de muncă, precum și sănătatea și securitatea la locul de muncă. Pentru a conferi caracter obligatoriu acestor dispoziții privind dezvoltarea durabilă, este necesar să se pună în aplicare o „abordare în trei etape”, care să implice consultări guvernamentale, grupuri consultative interne și grupuri de experți, cu implicarea OIM și recurgându-se la dispoziția generală din acord referitoare la soluționarea litigiilor.

7.5.

În ceea ce privește aspectele de mediu, includerea unei dispoziții privind comerțul în legătură cu gestionarea rațională din punct de vedere ecologic a substanțelor chimice și a deșeurilor se aliniază bine la preocupările societății civile. CESE aprobă, așadar, includerea în acord a dispozițiilor menite să prevină sau să reducă la minimum efectele negative asupra sănătății umane și asupra mediului ale substanțelor chimice și deșeurilor. De asemenea, CESE salută angajamentul părților privind gestionarea durabilă a pădurilor și recunoașterea reciprocă a impactului negativ semnificativ al pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat.

7.6.

Cooperarea dintre părți cu privire la aspectele legate de comerț ale politicilor de mediu și de muncă este o prevedere binevenită în cadrul propunerii. CESE sprijină recunoașterea importanței cooperării în promovarea muncii decente în cadrul lanțurilor de aprovizionare globale și în elaborarea strategiilor și a politicilor de promovare a contribuției comerțului la utilizarea eficientă a resurselor, la economia verde și la economia circulară (18).

7.7.

CESE susține obiectivul de a proteja drepturile lucrătorilor și mediul printr-un cod de conduită, regimuri standard, etichetare, certificare, verificare și alte politici conexe vizând întreprinderile.

7.8.

Comportamentul responsabil în afaceri, cum ar fi responsabilitatea socială a întreprinderilor, poate consolida și mai mult obiectivele de durabilitate. CESE sprijină includerea în capitolul privind durabilitatea a unor trimiteri explicite la orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale, la inițiativa Global Compact a ONU, la ISO 26000, la Declarația tripartită de principii a OIM privind întreprinderile multinaționale și politica socială (Declarația MNE) și la Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului.

7.9.

CESE remarcă faptul că propunerea de text a UE nu include elemente legate de soluționarea litigiilor, care vor fi dezvoltate într-o etapă ulterioară, și își rezervă opțiunea de a prezenta observații cu privire la aceste elemente la momentul când vor deveni publice.

7.10.

Pentru a sprijini punerea în aplicare a angajamentului părților de a promova comerțul internațional astfel încât să contribuie la obiectivul de dezvoltare durabilă, CESE se declară în favoarea unui mecanism de aplicare bazat pe dialogul social. CESE salută propunerea Comisiei privind înființarea unor grupuri consultative interne, care să fie alcătuite din grupuri ale societății civile care, dat fiind că reprezintă în mod echilibrat interesele întreprinderilor, ale lucrătorilor, ale consumatorilor, problematica mediului și cea a sănătății publice, pot prezenta opinii sau recomandări cu privire la implementarea TTIP (19). Experiența dobândită cu ocazia acordurilor în vigoare arată că, pentru a asigura eficacitatea unor astfel de mecanisme de monitorizare, este important ca recomandările emise de organismele de monitorizare să aibă ca rezultat investigații desfășurate de instituțiile UE și să fie corelate cu un proces de asigurare a aplicării legii.

8.1.

CESE ia notă de faptul că Comisia a prezentat o propunere de text referitoare la crearea unui sistem jurisdicțional în materie de investiții, care introduce o reformă procedurală ce instituie un nou sistem pentru a înlocui soluționarea litigiilor dintre investitori și stat (ISDS). Propunerea cuprinde două părți, și anume: dispoziții de fond privind protecția investițiilor și modul de funcționare a sistemului prin care se soluționează litigiile dintre investitori și stat. De asemenea, conține o secțiune introductivă care include definiții specifice protecției investițiilor.

8.2.

Așa cum s-a cerut în avizul REX/390, s-au inclus definiții mai detaliate pentru „dreptul de a reglementa”, „exproprierea indirectă” și „tratamentul corect și echitabil”. Acestea sunt condițiile care trebuie îndeplinite pentru a reglementa o procedură de soluționare a litigiilor dintre un stat și un investitor. Aceste clarificări vin în sprijinul dreptului părții de a reglementa în interesul public care prevalează în fața protecției investitorilor.

8.3.

CESE subliniază faptul că definițiile incluse în acord, în special cele referitoare la dreptul de a reglementa, ar trebui să fie clare și să garanteze dreptul statului de a menține și de a instaura standarde ridicate, în special în materie de protecție socială și de protecție a mediului și a consumatorilor, asigurând, totodată, o protecție adecvată și legitimă a investitorilor împotriva protecționismului și a discriminării. CESE salută faptul că s-a inclus un articol de sine stătător în textul acordului, în plus față de preambulul acestuia. Dreptul de a reglementa în domeniul protecției sociale ar trebui să acopere și să menționeze explicit acordurile colective, inclusiv acordurile tripartite și/sau generalizate (erga omnes), pentru a exclude posibilitatea interpretării acestora drept încălcări ale așteptărilor legitime ale unui investitor. Condițiile de muncă și de salarizare stabilite în contextul acordurilor colective nu pot fi considerate bariere comerciale netarifare.

8.4.

CESE recunoaște faptul că cele mai semnificative modificări introduse sunt cele referitoare la aspectele procedurale ale soluționării litigiilor. Sistemul de arbitraj a fost transformat într-un sistem judiciar cu un tribunal în care arbitrii ad-hoc numiți de părțile aflate în litigiu sunt înlocuiți cu judecători care figurează într-un registru permanent, ce vor fi numiți de către părțile la acord. Aceste modificări asigură un sistem mai instituționalizat. CESE dorește ca părțile să se asigure că, de îndată ce tratatul va fi ratificat, sistemul jurisdicțional în materie de investiții va fi pe deplin funcțional și că judecătorii dispun de legitimitate democratică și vor fi numiți în așa fel încât să se elimine riscul unui sistem jurisdicțional politizat, precum și riscul conflictelor de interese.

8.5.

CESE subliniază cu satisfacție faptul că a fost introdus un cod de conduită strict, pentru a asigura imparțialitatea și a preveni conflictele de interese. De asemenea, a fost înființată o „Curte de Apel” pentru judecarea apelurilor împotriva hotărârilor tribunalului, ca răspuns la criticile legitime formulate la adresa ISDS. În plus, transparența este asigurată, întrucât litigiilor le sunt aplicabile normele UNCITRAL.

8.6.

Deși salută îmbunătățirile realizate în vederea reformării sistemului, CESE consideră, în continuare, că există puncte critice pentru care trebuie să se găsească soluții la preocupările existente.

8.7.

Totodată, CESE recunoaște că preocupările cu privire la punerea în aplicare a noului sistem persistă și că acestea variază în funcție de diferitele părți interesate. CESE solicită Comisiei să țină în mai mare măsură seama de aceste preocupări în cadrul eforturilor sale continue de a îmbunătăți sistemul de soluționare a litigiilor în materie de investiții.

8.8.

Unele din aceste surse de preocupare pot fi rezumate după cum urmează:

CESE invită Comisia să mobilizeze societatea civilă și comunitatea juridică europeană, în vederea abordării acestor probleme.

8.9.

În plus, unele părți interesate se întreabă dacă este necesar un sistem distinct de arbitraj al investițiilor în situațiile în care sistemele juridice naționale funcționează corespunzător și sunt foarte dezvoltate (21).

8.10.

În concluzie, CESE consideră că propunerea Comisiei Europene privind sistemul jurisdicțional în materie de investiții reprezintă un pas în direcția cea bună, dar că acest sistem trebuie îmbunătățit în anumite domenii, pentru a funcționa ca organ judiciar internațional independent. Comitetul regretă că sistemul a fost propus fără un proces de consultare temeinică și veritabilă și înaintea unei evaluări a impactului care să examineze atât costurile, cât și modul de funcționare a sistemului, și solicită Comisiei să elaboreze o astfel de evaluare a impactului.