COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 19.1.2016

COM(2016) 5 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

în legătură cu răspunsul la raportul grupului de experți la nivel înalt privind evaluarea ex-post a celui de al șaptelea program-cadru

{SWD(2016) 1 final}
{SWD(2016) 2 final}

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

în legătură cu răspunsul la raportul grupului de experți la nivel înalt privind evaluarea ex-post a celui de al șaptelea program-cadru

1. Introducere

În conformitate cu Decizia privind al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) (PC 7) 1 , mai mulți experți independenți efectuează o evaluare externă cu privire la logica internă, punerea în aplicare și realizările programului până la sfârșitul anului 2015. În acest scop, în septembrie 2014 a fost constituit un grup de experți la nivel înalt care a prezentat raportul său Comisiei la 19 noiembrie 2015 2 . Prezenta comunicare prezintă constatările și recomandările grupului de experți și răspunsul Comisiei și este însoțită de un document de lucru al serviciilor Comisiei, care evaluează PC 7 în ceea ce privește eficacitatea, eficiența, relevanța, coerența și valoarea adăugată a UE, în conformitate cu cerințele privind o mai bună legiferare.

Cu un buget votat de 55 de miliarde EUR, PC7 a fost unul dintre cele mai mari programe de cercetare și dezvoltare tehnologică transnaționale competitive la nivel mondial. PC7 s-a concentrat în principal pe domeniul științei, în special pe promovarea cercetării și a excelenței bazate pe colaborare. În ultimii ani de funcționare a PC7, s-a pus accentul pe inovare și pe participarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Pentru a facilita atribuirea și gestionarea granturilor, Comisia a pus, de asemenea, în aplicare diverse măsuri în vederea reducerii sarcinii administrative.

2. Principalele constatări privind realizările PC7

PC7 a promovat excelența, implicându-i pe cei mai buni cercetători din UE și din afara Uniunii în peste 25 000 de proiecte de colaborare interdisciplinare de înalt nivel, care au generat rezultate de anvergură mondială în domeniul cercetării. Cu toate acestea, până în prezent, 50 % dintre aceste proiecte sunt încă în curs de desfășurare. Prin urmare, evaluarea ex-post a PC7 nu poate prezenta o imagine completă a rezultatelor și impactului PC7. Până în acest moment, proiectele derulate în cadrul PC7 au generat 170 000 de articole publicate. Dintre acestea, procentajul articolelor publicate în reviste prestigioase se situează deasupra cifrelor medii din UE și SUA. Până acum, din proiectele derulate în cadrul PC7 au rezultat peste 1 700 de brevete și 7 400 de exploatări comerciale 3 . PC7 a promovat activități revoluționare de cercetare prin intermediul Consiliului European pentru Cercetare (CEC). Numărul de articole publicate în reviste științifice prestigioase care se referă la finanțarea acordată prin CEC și la numărul de premii Nobel și medalii Fields primite de beneficiari ai granturilor CEC demonstrează că aceste granturi au devenit un simbol al excelenței științifice.

Cu participanți din 170 de țări, PC7 a fost deschis către întreaga lume. Programul a extins participarea UE și a contribuit la realizarea SEC. PC7 a creat rețele transfrontaliere, interdisciplinare și intersectoriale durabile; în medie, 11 organizații din șase țări diferite și nouă regiuni diferite colaborează în fiecare proiect finanțat prin PC7. PC7 a încurajat alinierea sistemelor și politicilor naționale de cercetare și inovare. În majoritatea statelor membre ale UE, PC7 a contribuit la excelența științifică, abordând provocările societale, și a stabilit standarde pentru mecanismele de finanțare a cercetării și procesele de selecție.

PC7 a contribuit la dezvoltarea formării și mobilității cercetătorilor pe termen lung, a ameliorat calitatea studiilor de doctorat și a ajutat la îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru cercetători în UE. Acțiunile Marie Curie din cadrul PC7 au sprijinit 50 000 de cercetători, inclusiv 10 000 de doctoranzi din 140 de țări. Programul a stimulat mobilitatea cercetătorilor în Europa și a contribuit, totodată, la ocuparea durabilă a forței de muncă în domeniul cercetării în Europa și la intensificarea participării femeilor și a cercetătorilor internaționali în cadrul echipelor de cercetare beneficiare ale finanțărilor.

PC7 reprezintă aproximativ 7 % din totalul cheltuielilor publice cu cercetarea și inovarea în UE. Cu toate acestea, atât în mod direct, cât și prin mobilizarea finanțării private și din partea statelor membre, impactul său economic, de exemplu asupra PIB-ul și asupra ocupării forței de muncă, este substanțial. S-a estimat că PC7 va conduce la creșterea PIB-ului cu aproximativ 20 de miliarde EUR pe an în următorii 25 de ani datorită efectelor economice indirecte și că va crea peste 130 000 de locuri de muncă pe an în domeniul cercetării și 160 000 de noi locuri de muncă 4 . Există, de asemenea, date cu privire la anumite efecte pozitive la nivel microeconomic: întreprinderile participante anunță dezvoltarea unor produse, procese și servicii inovatoare și creșterea cifrei de afaceri, a productivității și a competitivității. Rezultatele analizelor econometrice 5 arată că IMM-urile participante la PC7 au obținut un calificativ cu 38 % mai bun comparativ cu grupul de control în ceea ce privește creșterea ocupării forței de muncă și a veniturilor din exploatare. Cu toate acestea, după cum subliniază grupul de experți la nivel înalt, este prematur să se facă o evaluare finală a impactului proiectelor PC7 asupra pieței.

PC7 a implicat industria și IMM-urile într-un mod strategic 6 . Atât marile corporații, cât și IMM-urile au fost implicate în număr mare prin intermediul parteneriatelor între sectorul public și cel privat — inclusiv prin Inițiative tehnologice comune și parteneriate contractuale de tip public-privat — și al instrumentelor specifice destinate IMM-urilor 7 . Aceste colaborări au contribuit la sporirea competitivității Europei în materie de inovare.

PC7 a răspuns provocărilor societale europene în domenii precum sănătatea, energia, transportul și securitatea și a contribuit la abordarea provocărilor globale, cum ar fi dezvoltarea durabilă. În ceea ce privește egalitatea de gen, accentul s-a deplasat de la promovarea femeilor din mediul științific către facilitarea schimbărilor structurale în instituții.

În cadrul PC7, proporția totală a evaluatorilor de sex feminin a depășit ușor obiectivul de 40 %. Pe lângă aceasta, un procent de 38 % din forța de muncă raportată în cadrul PC7 a fost reprezentat de femei.

3. Recomandările grupului de experți la nivel înalt și răspunsul Comisiei

Această secțiune prezintă răspunsul Comisiei la recomandările formulate de grupul de experți la nivel înalt, bazate pe rezultatele evaluării PC7 efectuată de grupul de experți 8 . 

Recomandarea (a): Să se garanteze că se pune accentul pe principalele provocări și oportunități în contextul global

Comisia este de acord cu spiritul general al recomandării grupului de experți.

Orizont 2020 se concentrează pe soluționarea marilor provocări societale. Programul are la temelie o abordare bazată pe provocări, care promovează utilizarea efectivă a noilor cunoștințe generate. În vederea asigurării implementării efective a rezultatelor proiectelor de cercetare, Orizont 2020 adoptă o abordare atotcuprinzătoare cu privire la cercetare și inovare, sprijinind întregul lanț al inovării, de la cercetarea de frontieră la activități legate de piață, de exemplu prin intermediul unor activități pilot și demonstrative. În același timp, programul Orizont 2020 accelerează investițiile în cercetarea de frontieră prin acțiuni ascendente (bottom-up). Orizont 2020 a fost conceput cu un grad suficient de flexibilitate integrată pentru a aborda provocările noi și neprevăzute.

Orizont 2020 promovează un dialog permanent și structurat cu sectorul privat prin intermediul platformelor existente, inclusiv platformele tehnologice europene, al meselor rotunde organizate de diferite sectoare în contextul strategiei industriale digitale și al grupurilor consultative oficiale cu privire la toate domeniile programului. Orizont 2020 implică strategic sectorul privat în elaborarea și punerea în aplicare a unor agende de cercetare ample în sectoare industriale esențiale, precum și în mobilizarea cunoștințelor și resurselor financiare necesare în acest scop, prin intermediul inițiativelor tehnologice comune (ITC) și al parteneriatelor contractuale de tip public-privat. ITC din cadrul Orizont 2020 beneficiază de o serie de caracteristici de implementare care reduc birocrația pentru întreprinderi și le ajută să fie mai adecvate scopului. Deschiderea, transparența și eficacitatea ITC vor fi evaluate în contextul evaluărilor intermediare ale acestora care urmează să fie finalizate până în iunie 2017.

Orizont 2020 multiplică în mod semnificativ posibilitățile oferite IMM-uilor inovatoare, prin alocarea a 20 % din bugetele combinate pentru provocările societale și pentru „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” pentru IMM-uri, precum și prin instrumentul pentru IMM-uri „Calea rapidă către inovare” și prin parteneriatul public-public Eurostars. Numărul foarte mare de candidaturi arată că IMM-urile consideră că serviciile și rețelele puse la dispoziția lor la nivel european furnizează o valoare adăugată certă.

Programul de lucru Orizont 2020 pentru perioada 2016-2017 urmărește să asigure o mai mare disponibilitate a fondurilor pentru întreprinderile inovatoare prin valorificarea posibilităților existente în cadrul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS). Pentru a simplifica accesul la finanțare pentru inovare, Comisia va analiza posibilitatea de a lansa un Consiliu european pentru inovare.

Recomandarea (b): Să se alinieze instrumentele și agendele de cercetare și inovare în Europa

Comisia este de acord cu necesitatea unei mai bune alinieri a instrumentelor și a agendelor în materie de cercetare și inovare în Europa.

Programele-cadru pot juca un rol important în alinierea strategiilor și programelor naționale de cercetare. Diferite instrumente ale UE ar trebui, la rândul lor, să fie aliniate pentru a aborda provocările societale cu care se confruntă Europa și pentru a asigura continuarea investițiilor în sectoarele în care Europa are o poziție de lider la nivel mondial.

În ceea ce privește alinierea strategiilor și a programelor naționale de cercetare, Orizont 2020 consolidează instrumentele deja dezvoltate în cadrul PC7 (de exemplu, instrumentul de cofinanțare ERA-NET și inițiativele în temeiul articolului 185), cu scopul de a pune în comun resursele statelor membre, de a defini agende strategice comune de cercetare, de a evita suprapunerile, de a lansa cereri de propuneri comune etc. De asemenea, Comisia a lansat un mecanism de sprijin al politicilor în cadrul programului Orizont 2020, pentru a ajuta statele membre să pună în aplicare reforme eficiente, în conformitate cu prioritățile SEC.

Pentru a realiza o aliniere cu programele de fonduri structurale ale UE, Comisia va continua să utilizeze strategii de specializare inteligentă naționale și regionale, care permit punerea în comun a resurselor și crearea unei mase critice în jurul priorităților comune. Procesul ascendent de descoperire antreprenorială pentru dezvoltarea și evoluția strategiilor de specializare inteligentă din următorii ani va reuni principalii actori din domeniul cercetării și inovării. Este necesară o comunicare clară referitoare la modurile de funcționare ale diferitor programe de finanțare ale UE. În acest scop, Comisia a elaborat un ghid pentru decidenții politici și pentru organismele de punere în aplicare, în ideea de a sprijini sinergiile și combinarea diferitelor fonduri 10 , și a lansat un nou portal pentru participanți care cuprinde instrucțiuni pentru solicitanți cu privire la modul de depunere a candidaturilor și de gestionare a proiectelor în cadrul programului Orizont 2020. Totodată, mai multe ITC au semnat memorandumuri de înțelegere cu autoritățile de gestionare a fondurilor europene de dezvoltare regională, pentru stabilirea unui cadru de cooperare structurată.

Recent, Comisia a lansat sistemul „mărcii de excelență”, care le va permite statelor membre și regiunilor să recunoască eticheta de calitate acordată propunerilor de proiecte promițătoare prezentate în cadrul programului Orizont 2020 și să promoveze accesul acestora la diferite surse de finanțare precum fondurile ESI și alte programe de investiții naționale, regionale sau private 11 . 

Orizont 2020 va continua să sprijine o abordare amplă a inovării, inclusiv în ceea ce privește inovarea socială.

Comisia este de acord cu grupul de experți la nivel înalt în ceea ce privește faptul că și alte politici și reglementări ar trebui să fie favorabile inovării. În acest context, pachetul de măsuri al Comisiei referitor la o mai bună legiferare cuprinde, în cadrul orientărilor privind evaluarea impactului, un instrument specific pentru cercetare și inovare, care îi permite Comisiei să garanteze că noile propuneri legislative favorizează inovarea. Totodată, Comisia analizează introducerea unor „acorduri pentru inovare” la nivelul UE, pentru a remedia, împreună cu părțile interesate, incertitudinile existente în materie de reglementare, care frânează inovarea 12 .

Recomandarea (c): Să se integreze elementele esențiale ale programelor-cadru într-un mod mai eficient

Comisia este de acord cu grupul de experți la nivel înalt cu privire la faptul că fragmentarea și apariția unor compartimente în programele-cadru ar submina eficiența și coerența acestora. Este de așteptat ca structura programului Orizont 2020, în jurul a trei priorități, să mărească eficiența și eficacitatea programului. În cele trei priorități au fost integrate aspecte transversale, evitându-se astfel compartimentarea și fragmentarea. De exemplu, „creșterea albastră” și „internetul obiectelor” sunt inițiative transversale care necesită coordonarea dintre prioritățile „Provocări societale” și „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor emergente și industriale” (LEIT). Programul Orizont 2020 promovează legăturile dintre programe și instrumente financiare specifice și permite transferuri bugetare între diferite subprograme.

Pentru a obține un maximum de eficiență și de satisfacție din partea clienților, gestionarea granturilor Orizont 2020 a fost delegată către patru agenții executive. Diviziunea muncii între Comisie și agențiile executive este clar definită și documentată prin acte delegate. Structurile de guvernanță ale agențiilor executive sunt astfel concepute încât să asigure transparența și supravegherea adecvată de către Comisie. O atenție specială se acordă efortului de a garanta eficacitatea și eficiența feedback-ului furnizat de agențiile executive Comisiei, pentru a-i permite să exploateze rezultatele proiectelor în scopul elaborării politicilor.

Comisia se angajează să aplice în mod coerent un set unic de norme de participare și diseminare în cadrul programului Orizont 2020 pentru toți actorii implicați în punerea în aplicare a programului. Pentru a contribui la coordonarea și implementarea programului, în cadrul Comisiei a fost înființat un centru de sprijin comun (CSC). Acesta furnizează servicii de asistență juridică, audit ex-post, sisteme și operațiuni informatice, procese operaționale, comunicare de informații și date cu privire la program pentru toate direcțiile generale, agențiile executive și întreprinderile comune din domeniul cercetării care pun în aplicare programul Orizont 2020. Coordonarea eficientă între toți actorii care pun în aplicare programul Orizont 2020 reprezintă o provocare permanentă care constituie o prioritate pe agenda de lucru a Comisiei și la care Comisia se străduiește să răspundă în activitatea sa cotidiană.

În cadrul PC7 au fost puse în aplicare o serie de măsuri pentru a simplifica gestionarea propunerilor și granturilor și pentru a reduce sarcina administrativă. Se estimează 13 că modificările aduse regimului de calcul al costurilor pentru PC7 au condus la economii în valoare de 551 milioane EUR în cadrul PC7, comparativ cu PC6. Cu toate acestea, Curtea de Conturi Europeană, în raportul său anual pentru 2014, a concluzionat că rata de eroare constant ridicată reflectă riscurile inerente structurii și punerii în aplicare a PC7. Aceste concluzii au constituit o contribuție importantă în ceea ce privește conceperea programului Orizont 2020, care a dus la simplificarea generalizată a proceselor, a instrumentelor informatice și a normelor de finanțare.

Recomandarea (d): Să se aducă știința mai aproape de cetățeni

Comisia este de acord cu grupul de experți la nivel înalt cu privire la faptul că implicarea publicului larg în program și, la un nivel mai general, participarea activă a cetățenilor la activitățile științifice reprezintă elemente importante. În cursul implementării sale, programul Orizont 2020 antrenează participarea cetățenilor și a altor părți interesate relevante, prin elaborarea unor agende responsabile în materie de cercetare și inovare și prin furnizarea unui sprijin mai consistent pentru activitățile de informare publică.

Comisia a pus în aplicare o serie de măsuri de susținere a comunicării cu privire la impactul și relevanța granturilor UE pentru cercetare și inovare. În cadrul programului Orizont 2020, beneficiarii fondurilor UE pentru cercetare și inovare sunt obligați să se adreseze în mod pro-activ unui public nespecializat, pentru a evidenția impactul societal al activității lor 14 . De exemplu, evenimentele din cadrul Nopții cercetătorilor europeni 15 vizează sensibilizarea într-o mai mare măsură a cetățenilor cu privire la cercetare și inovare.

De asemenea, Comisia își va consolida eforturile în ceea ce privește comunicarea cu privire la rezultatele și impactul cercetării în rândul publicului și va avea o prezență mai vizibilă și mai activă în rețelele sociale. O colecție de povești de succes legate de programul-cadru este disponibilă online 16 ; aceasta este actualizată periodic pentru a ilustra impactul științei asupra vieții cetățenilor.

Totodată, Comisia a extins accesul deschis la publicațiile științifice din cadrul PC7 evaluate inter pares 17 . În cadrul programului Orizont 2020, Comisia a transformat accesul liber la publicațiile științifice într-o obligație, pregătind terenul pentru o transparență deplină în ceea ce privește inovațiile și progresele obținute datorită finanțării din partea UE. De asemenea, Comisia desfășoară un exercițiu pilot cu privire la accesul liber la datele rezultate din activitățile de cercetare din cadrul programului Orizont 2020, în care accesul deschis este modul de funcționare prestabilit (incluzând însă o opțiune de excludere) și planuri de gestionare a datelor obligatorii.

Transparența și implicarea cetățenilor în procesul de elaborare a politicilor UE sunt, de asemenea, principii esențiale în strategia Comisiei privind o mai bună legiferare. Părțile interesate au fost consultate pe larg în perioada de elaborare a programului Orizont 2020, iar Comisia va continua să implice părțile interesate în procesul de evaluare și de concepere a programelor-cadru.

Recomandarea (e): Să se introducă monitorizarea și evaluarea strategică a programului

Pachetul privind o mai bună legiferare introduce o abordare sistematică și coerentă pentru toate evaluările efectuate de serviciile Comisiei și asigură un control strict al calității evaluărilor Comisiei, precum și includerea rezultatelor evaluărilor în procesul de elaborare a politicilor viitoare. Orientările privind evaluarea din cadrul acestui pachet garantează controlul calității evaluărilor contractate prin intermediul comitetelor de coordonare, precum și formulare standardizate de evaluare a calității. Comisia va depune eforturi suplimentare pentru a îmbunătăți calitatea și coerența datelor între diferite exerciții, inclusiv în ceea ce privește monitorizarea și evaluarea, cu scopul de a furniza seturi de date precise și transparente în sprijinul unui procesul decizional bazat pe elemente concrete.

Orizont 2020 a definit indicatori-cheie de performanță concreți, indicatori pentru aspecte transversale — inclusiv privind egalitatea de gen și cooperarea internațională — și obiective specifice, inclusiv în ceea ce privește sustenabilitatea, schimbările climatice și IMM-urile, care permit efectuarea unor comparații între realizările programului Orizont 2020 și situația de referință de la începutul programului într-un mod mai sistematic și mai recurent.

Cu toate acestea, este nevoie de mai mulți ani pentru ca noile cunoștințe generate în cadrul unui singur proiect sau portofoliu de proiecte să fie valorificate sub forma unor noi produse, procese și servicii și pentru ca ele să genereze efecte economice, sociale și de mediu. În prezent, peste 50 % dintre proiectele din cadrul PC7 sunt încă în curs de desfășurare. Prin urmare, Comisia va continua să prezinte rezultatele PC7 prin intermediul rapoartelor anuale de monitorizare din cadrul Orizont 2020. De asemenea, în conformitate cu articolul 32 din Regulamentul privind programul Orizont 2020, Comisia va prezenta, în cadrul evaluării intermediare a programului Orizont 2020, un raport cu privire la impactul pe termen mai lung al programelor-cadru anterioare.

Datele esențiale destinate evaluării și monitorizării sunt furnizate de beneficiarii programului-cadru prin intermediul unor anchete sau modele standard de rapoarte cu privire la proiecte; ele sunt, de asemenea, generate de responsabilii de proiect și de responsabilii științifici din cadrul serviciilor și agențiilor Comisiei. Comisia studiază utilizarea noilor tehnologii pentru extragerea și corelarea datelor existente, cu scopul de a urmări activitatea cercetătorilor, cifrele de afaceri ale societăților și ocuparea forței de muncă. De asemenea, Comisia analizează posibilitatea utilizării de noi metodologii de evaluare în vederea prezentării unor rapoarte privind efectele socioeconomice mai ample ale programelor-cadru. Noile tehnologii ale informației ar trebui să sprijine activitățile de monitorizare și evaluare, precum și utilizarea feedback-ului cu privire la rezultatele activităților de cercetare în elaborarea politicilor, precum și în comunicarea cu utilizatorii externi. Ar trebui să fie introduse corelații între informațiile disponibile și bazele de date externe (comerciale și cu acces liber), pentru a reduce la minimum sarcinile participanților în materie de raportare, pentru a automatiza procesele și pentru a îmbunătăți calitatea datelor și fiabilitatea analizelor. În același timp, pentru a evalua impactul socio-economic pe termen lung, beneficiarii ar trebui să continue să prezinte, după finalizarea proiectelor, rapoarte cu privire la rezultate și la impact.

În cele din urmă, în scopul de a încuraja evaluările la nivel național, Comisia a inițiat, de asemenea, un dialog cu statele membre pentru a promova evaluarea impactului programelor-cadru ale UE la nivel național.

3. Perspective

PC7 a contribuit la îndeplinirea priorităților Comisiei Juncker, prin dezvoltarea unei baze comune de cunoștințe și tehnologii și a unor soluții inovatoare în domenii care abordează provocările existente la nivel paneuropean (de exemplu, mediul, transporturile, energia, piața unică digitală, sănătatea și siguranța și securitatea alimentară). PC7 a fost un program mondial, cu participanți din 170 de țări și proiecte finanțate în toate domeniile vizate de obiectivele de dezvoltare durabilă. PC7 a stimulat creșterea economică și crearea de locuri de muncă și, în special în timpul crizei financiare și economice, a contribuit la menținerea activităților de cercetare și inovare la nivel național.

Comisia apreciază recomandările grupului de experți la nivel înalt. Pentru actualele și viitoarele programe-cadru, Comisia se angajează, așadar, să continue să adopte măsuri pentru a asigura punerea accentului asupra principalelor provocări și oportunități în materie de cercetare și inovare în Europa, să alinieze instrumentele și agendele de cercetare și inovare în UE, să promoveze coerența internă și sinergiile programelor-cadru, să implice cetățenii și părțile interesate într-un mod deschis și transparent și să monitorizeze și să evalueze rezultatele și impactul programelor, ca bază pentru elaborarea politicilor viitoare.

Comisia va prezenta un raport cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor grupului de experți în cadrul evaluării intermediare a programului Orizont 2020, care trebuie realizată până la sfârșitul anului 2017.

(1)

     Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013).

(2)

     A se vedea http://ec.europa.eu/research/evaluations/index_en.cfm.

(3)

     Datele CORDA disponibile la 1 decembrie 2015.

(4)

     Raportul grupului de experți la nivel înalt, p. 59-60.

(5)

     Panteia, mai 2014.

(6)

     Raportul grupului de experți la nivel înalt, p. 6.

(7)

     A se vedea anexa 15 la documentul de lucru al serviciilor Comisiei, atașat.

(8)

În documentul de lucru al serviciilor Comisiei, anexat, pot fi găsite informații suplimentare, inclusiv în ceea ce privește deficiențele constatate ale PC7. Pentru detalii suplimentare despre recomandările grupului de experți la nivel înalt, a se vedea  http://ec.europa.eu/research/evaluations/index_en.cfm?pg=home . Recomandările privind programele PC7 Euratom și răspunsul Comisiei sunt anexate la prezenta comunicare.

(9)

A se vedea Comunicarea 2014/C 188/02.

(10)

  http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/guides/synergy/synergies_en.pdf .

(11)

http://europa.eu/rapid/press-release_IP-15-5801_ro.htm.

(12)

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei „Reglementări îmbunătățite pentru investiții axate pe inovare la nivelul UE”, SWD(2015)298 final.

(13)

Studiu privind „Impactul bugetar al modificărilor regimului de calcul al costurilor în cadrul PC7 (CE și Euratom) în comparație cu PC6 (CE și Euratom) și efectele sale asupra sarcinii administrative a participanților”, 2015.

(14)

     A se vedea articolul 38 din acordul de grant pentru proiectele finanțate în cadrul programului Orizont 2020.

(15)

http://ec.europa.eu/research/mariecurieactions/about-msca/actions/researcher-night/index_ro.htm.

(16)

  http://ec.europa.eu/programmes/horizon2020/en/newsroom/551 . 

(17)

Până în prezent, se oferă acces deschis la 54 % din totalul publicațiilor științifice din cadrul PC7.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 19.1.2016

COM(2016) 5 final

ANEXĂ

Recomandări specifice privind acțiunile indirecte din cadrul PC7 Euratom și răspunsul Comisiei

la

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

în legătură cu răspunsul la raportul grupului de experți la nivel înalt privind evaluarea ex-post a celui de al șaptelea program-cadru

{SWD(2016) 1 final}
{SWD(2016) 2 final}

Recomandări specifice privind acțiunile indirecte din cadrul PC7 Euratom și răspunsul Comisiei 1

Recomandări referitoare la logica internă: Ar trebui identificate sinergii între cercetarea în domeniul fisiunii și cercetarea în domeniul fuziunii și ar trebui asigurată continuitatea între obiectivele pe termen scurt și obiectivele pe termen lung în domeniul cercetării nucleare. Comisia ar trebui să se axeze, în materie de cercetare, pe cele mai promițătoare tehnologii avansate în domeniul nuclear.

Comisia este de acord cu faptul că sinergiile dintre cercetarea în domeniul fisiunii și cercetarea în domeniul fuziunii sunt din ce în ce mai puternice, în condițiile în care fuziunea evoluează către scopul său ultim, reprezentat de generarea de energie electrică. Există sinergii importante în domeniul siguranței, al materialelor, al extragerii căldurii și al programelor informatice de manipulare la distanță și de modelizare; ca atare, proiectul ITER și instrumentele viitoare de demonstrare a tehnologiilor de fuziune și fisiune necesită progrese suplimentare în aceste domenii.

Comisia subliniază faptul că programele de lucru bianuale Euratom se concentrează asupra punerii în aplicare a obiectivelor stabilite de Consiliu în cadrul programului pentru cercetare și formare al Euratom 2014-2018, și anume de a îmbunătăți securitatea nucleară, protecția fizică și radioprotecția și de a contribui la decarbonizarea pe termen lung a sistemului energetic.

Comisia evidențiază faptul că, în conformitate cu Regulamentul nr. 1314/2013 al Consiliului privind Programul pentru cercetare și formare al Euratom 2014-2018, cercetarea în domeniul fisiunii trebuie să sprijine funcționarea în condiții de siguranță a sistemelor de reactoare existente și viitoare și a instalațiilor aferente ciclului de combustibil. În acest fel se va garanta că statele membre mențin cele mai înalte standarde în ceea ce privește securitatea, siguranța, gestionarea deșeurilor și neproliferarea. Totodată, UE ar fi în măsură să își păstreze poziția de lider tehnologic în domeniul nuclear, inclusiv prin ITER, pentru a asigura independența energetică și tehnologică a Uniunii.

Recomandări referitoare la punerea în aplicare: Operarea JET este considerată ca fiind una dintre principalele contribuții Euratom la ITER. Euratom ar trebui să susțină în continuare platformele tehnologice de fisiune, să dezvolte colaborări între cercetarea nucleară și cea nenucleară și să asigure actualizarea periodică a foilor de parcurs în domeniul cercetării. Ar trebui să se asigure un echilibru între părțile interesate nou apărute și cele deja existente din domeniul cercetării și ar trebui să se reducă birocrația aferentă depunerii candidaturilor.

Comisia recunoaște faptul că instalația JET aduce o contribuție semnificativă la succesul ITER și implicit la atingerea obiectivului final al fuziunii, și anume producția de energie electrică. Finanțarea funcționării și exploatării JET reprezintă un element important al programului pentru cercetare și formare al Euratom 2014-2018. Posibila finanțare a JET pentru anii 2019-2020 trebuie luată în considerare în contextul deciziei Consiliului privind viitorului program de cercetare al Euratom pentru acești doi ani.

Comisia recunoaște că platformele tehnologice de fisiune joacă un rol indispensabil în atingerea obiectivelor pe termen lung în materie de cercetare și în dezvoltarea inițiativelor europene de programare comună.

Comisia își menține angajamentul de a considera în continuare excelența științifică drept factor-cheie pentru acordarea de sprijin în cadrul programului Euratom. Cu toate acestea, Comisia constată, totodată, diferențe în ceea ce privește nivelul de participare a statelor membre la propuneri de proiecte în cadrul programului legat de fisiune.

Programele comune de cercetare ar trebui să sprijine, de asemenea, transferul și diseminarea de expertiză. Aceste eforturi consolidează excelența UE în domeniul aplicațiilor legate de fisiune, în special în materie de securitate nucleară și gestionare a deșeurilor radioactive, exploatând în același timp noi piste, de exemplu în domeniul științelor sociale și umaniste. Totodată, necesitățile în materie de cercetare ale noilor state membre sunt luate în considerare și în cadrul lucrărilor de cercetare specifice, referitoare, de exemplu, la securitatea diversificării combustibililor pentru reactoarele VVER.

Măsurile de simplificare introduse în perioada de funcționare a PC7 Euratom au dus la o reducere a sarcinii administrative a solicitanților și la facilitarea accesului la informații, în comparație cu PC6.

Recomandări referitoare la realizări: Programul de fuziune al Euratom ar trebui să pună în aplicare foaia de parcurs privind fuziunea și să se axeze într-o mai mare măsură pe cercetarea referitoare la materiale, în colaborare cu alte discipline nenucleare. Cercetarea Euratom trebuie să asigure menținerea și dezvoltarea competențelor. Cercetarea Euratom în domeniul fisiunii ar trebui să pună un accent mai mare pe ciclurile de combustibil avansate și pe separare și transmutare, pentru a reduce presiunea asupra instalațiilor de depozitare geologică. Cercetarea Euratom în domeniul protecției împotriva radiațiilor ar trebui asociată cercetării medicale din cadrul programului Orizont 2020 și să se refere la beneficiile și riscurile noilor tehnologii nucleare în medicină. Ar trebui avută în vedere o reexaminare a infrastructurilor de fisiune, ținându-se cont de prioritățile actuale și viitoare.

Foaia de parcurs privind fuziunea reprezintă unul dintre elementele-cheie ale strategiei europene de dezvoltare a fuziunii ca opțiune credibilă pentru producția comercială de energie fără emisii de dioxid de carbon până la mijlocul secolului, cu aproximație. În 2014, Comisia a semnat un acord de grant pentru o perioadă de 5 ani cu EUROfusion (Consorțiul European pentru Dezvoltarea Energiei de Fuziune), care implementează în prezent un program comun în conformitate cu această foaie de parcurs. Cercetarea în domeniul materialelor este exhaustiv abordată în foaia de parcurs privind fuziunea și formează o parte integrantă a programului comun.

De asemenea, programul Euratom recunoaște importanța educației și a formării. În vederea pregătirii pentru exploatarea ITER, precum și pentru conceperea și construcția DEMO, foaia de parcurs privind fuziunea și programul comun tratează deja ca o prioritate formarea unei noi generații de cercetători și ingineri în domeniul fuziunii. De asemenea, în cadrul programului privind fisiunea, educația și formarea profesională au reprezentat dintotdeauna obiectul unor acțiuni speciale, realizate prin cereri de propuneri, precum și un element esențial al unor ample proiecte de colaborare.

În ceea ce privește cercetarea privind ciclurile de combustibil avansate și separarea și transmutarea, reducerea duratei de viață a deșeurilor radioactive prin intermediul acestor procese îmbunătățește siguranța nucleară și contribuie astfel la îndeplinirea obiectivului general al programului Euratom.

Acțiunile anterioare desfășurate în cadrul programului Euratom privind fisiunea au abordat dezvoltarea și implementarea rapidă a tehnologiilor medicale care utilizează radiații ionizante și provocările specifice pe care acestea le implică în ceea ce privește protecția pacienților și a personalului medical împotriva radiațiilor.

Infrastructurile de cercetare în domeniul fisiunii, cum ar fi reactoarele de cercetare și laboratoarele fierbinți, joacă un rol esențial în asigurarea funcționării în condiții de securitate a sistemelor nucleare, în continuitatea aprovizionării cu radioizotopi pentru uz medical și în menținerea excelenței științifice și a competențelor în sectorul nuclear din Europa. În cadrul programului Euratom 2014-2018, Comisia a lansat mai multe acțiuni pentru abordarea celor mai presante aspecte privind infrastructurile de cercetare în domeniul fisiunii, cum ar fi siguranța aprovizionării cu combustibil pentru reactoarele de cercetare și cu radioizotopi pentru uz medical, ca Molibden-99, precum și disponibilitatea unei capacități adecvate de iradiere cu neutroni pentru testarea materialelor și alte aplicații.

(1)

Pentru lista completă a celor 32 de recomandări, vă rugăm să consultați raportul grupului la nivel înalt Euratom.