This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52012AE2262
Opinion of the European Economic and Social Committee on the ‘Proposal for a Regulation of the European Parliament and of the Council establishing a financing instrument for the promotion of democracy and human rights worldwide’ COM(2011) 844 — 2011/0412 (COD)
Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui instrument de finanțare pentru promovarea democrației și drepturilor omului la scară mondială COM(2011) 844 – 2011/0412 (COD)
Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui instrument de finanțare pentru promovarea democrației și drepturilor omului la scară mondială COM(2011) 844 – 2011/0412 (COD)
JO C 11, 15.1.2013, p. 81–83
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
15.1.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 11/81 |
Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui instrument de finanțare pentru promovarea democrației și drepturilor omului la scară mondială
COM(2011) 844 – 2011/0412 (COD)
2013/C 11/17
Raportor general: dl Giuseppe Antonio Maria IULIANO
La 25 iulie 2012, în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Consiliul a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la
Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui instrument de finanțare pentru promovarea democrației și drepturilor omului la scară mondială
COM(2011) 844 – 2011/0412 (COD).
La 17 septembrie 2012, Biroul Comitetului a însărcinat Secțiunea pentru relații externe să pregătească lucrările Comitetului pe această temă.
Având în vedere caracterul urgent al lucrărilor, în conformitate cu articolul 59 din Regulamentul său de procedură, Comitetul Economic și Social European l-a numit pe dl Iuliano raportor general în cadrul celei de-a 484-a sesiuni plenare din 14 și 15 noiembrie 2012 (ședința din 15 noiembrie) și a adoptat prezentul aviz cu 152 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 3 abțineri.
1. Concluzii și recomandări
1.1 |
CESE apreciază gama diversă de drepturi acoperite de amendamentele PE, cu un accent special pe chestiunile de gen, pe drepturile migranților, pe nevoia de a asigura incluziunea persoanelor cu handicap și pe drepturile minorităților. |
1.2 |
CESE sprijină trimiterea la abordarea holistă pe care ar trebui să o adopte Uniunea atunci când are de-a face cu drepturile omului și libertățile fundamentale, inclusiv caracterul lor indivizibil (1). Pe această bază, CESE solicită să se acorde mai multă importanță drepturilor economice, sociale și culturale; protecția standardelor de muncă, așa cum sunt înscrise în convențiile OIM, constituie astăzi mai mult ca niciodată un element central al dezvoltării democratice. |
1.3 |
CESE sprijină includerea dreptului la muncă și a dreptului de a beneficia de condiții de muncă juste și favorabile, inclusiv de a înființa și de a se înscrie în sindicate în legătură cu promovarea standardelor fundamentale de muncă și a responsabilității sociale a întreprinderilor (2). Cu privire la ultimul punct, ar trebui să se facă trimitere explicită la Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului (3). CESE sprijină de asemenea promovarea dreptului la liberă inițiativă. |
1.4 |
Pe această bază, ar trebui menționate explicit libertatea de asociere și negocierea colectivă, ca și sprijinul pentru partenerii sociali și dialogul social în vederea promovării aplicării standardelor de muncă internaționale. |
1.5 |
CESE salută faptul că se acordă mai multă importanță apariției unei societăți civile independente, ceea ce va contribui la democratizare și la procese de bună guvernanță, inclusiv responsabilitate națională (4). Prin urmare, regulamentul în discuție ar trebui să acorde prioritate rolului organizațiilor societății civile (OSC) și să sprijine acest rol (la nivel național, regional și internațional), inclusiv implicarea lor directă în dialogul politic în cursul procesului de programare (5). |
1.6 |
CESE consideră necesar să se consolideze capacitatea delegațiilor UE în țările partenere, întrucât aceste delegații necesită din ce în ce mai multă expertiză relevantă în domeniile drepturilor omului și sprijinului pentru democrație, precum și o bună cunoaștere a dezvoltării societății civile (6). Mai mult, rolul delegațiilor va fi crucial în asigurarea coerenței cu alte instrumente de relații externe ale UE, cum ar fi ICD sau FED în ceea ce privește sprijinul la nivel național pentru societatea civilă. |
1.7 |
CESE sprijină solicitarea privind adoptarea unor proceduri mai flexibile, care ar trebui să fie suficient de accesibile beneficiarilor și ar trebui să ducă la o reducere a sarcinilor administrative (în special în situații de urgență) (7). |
1.8 |
În fine, CESE reafirmă nevoia de a fi implicat și în procesul de programare a instrumentului, în special în programarea strategică anuală și multianuală și în revizuirea intermediară și evaluările acestuia. |
2. Context
2.1 |
În urma unei sesizări a Consiliului, Comitetul Economic și Social European (CESE) a elaborat prezentul aviz privind propunerea Comisiei Europene de regulament de instituire a unui instrument de finanțare pentru promovarea democrației și drepturilor omului la scară mondială (8). |
2.2 |
Această propunere este în curs de examinare de către Parlamentul European (9) în cadrul procedurii de codecizie, la prima lectură. |
2.3 |
În acest context, PE a propus deja diferite amendamente care vor face obiectul negocierilor între PE și Consiliu. Adoptarea finală a regulamentului propus este prevăzută pentru 2013, acesta urmând să intre în vigoare începând cu 2014. |
2.4 |
Acest regulament are drept scop să înlocuiască temeiul juridic actual al Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO) (10) - instrumentul financiar specific al UE pentru sprijinirea activităților de protecție a drepturilor omului și democrație în țările terțe. |
2.5 |
CESE a efectuat recent lucrări pe această temă, adoptând un aviz din proprie inițiativă privind IEDDO în 2009 (11), care trece în revistă instrumentul și furnizează recomandări specifice. |
2.6 |
În prezentul aviz, CESE intenționează să dezvolte recomandările respective, formulând propuneri suplimentare cu privire la regulamentul propus și ținând seama de amendamentele depuse recent de PE. |
3. Observații suplimentare
3.1 |
Ca și în avizul său precedent (12), în prezentul raport, CESE reafirmă necesitatea acordării unei importanțe sporite drepturilor economice, sociale și culturale în cadrul politicilor Uniunii Europene în general și prin utilizarea instrumentelor tematice disponibile, cum ar fi acest nou instrument pentru promovarea democrației și drepturilor omului. Drepturile economice, sociale și culturale pot fi adesea un punct de plecare pentru sprijinul ulterior acordat drepturilor civile și politice. Așa cum a subliniat Comisia Europeană (13), globalizarea și evenimentele recente cum ar fi Primăvara arabă au arătat că inegalitățile, discriminarea și exploatarea sunt noile provocări la adresa promovării depline a drepturilor omului. Protecția drepturilor lucrătorilor și a tuturor drepturilor conexe înscrise în convențiile OIM constituie așadar astăzi mai mult ca niciodată un element central în acest sens. Pe această bază, libertatea de asociere și negocierea colectivă ar trebui menționate explicit în acest regulament, ca și sprijinul pentru partenerii sociali și dialogul social (14), în vederea promovării aplicării standardelor de muncă internaționale (15). Totodată, CESE subliniază importanța promovării dreptului la liberă inițiativă, ca un principiul central al drepturilor economice și sociale. |
3.2 |
CESE pune mare preț pe importanța acestui instrument tematic, care, în virtutea independenței sale, este crucial pentru păstrarea autonomiei și dreptului de inițiativă al OSC, atunci când abordează violări ale drepturilor omului, și pentru promovarea și conservarea democrației reale. Așa cum Comisia Europeană a afirmat pe bună dreptate în Comunicarea sa recentă pe tema „Rădăcinile democrației și ale dezvoltării durabile: angajamentul Europei față de societatea civilă în ceea ce privește relațiile externe” (16), „O societate civilă care dispune de mijloace de acțiune este o componentă esențială a oricărui sistem democratic și constituie un capital în sine. Aceasta reprezintă și favorizează pluralismul și poate contribui la eficientizarea politicilor, la dezvoltarea echitabilă și durabilă și la creșterea favorabilă incluziunii, fiind un actor important în promovarea păcii și în soluționarea conflictelor. Exprimând preocupările cetățenilor, organizațiile societății civile își desfășoară activitatea în sfera publică, luând inițiative menite să aprofundeze democrația participativă.” Prin urmare, CESE solicită ca acest regulament să acorde prioritate sprijinirii OSC, inclusiv implicării acestora în mecanismele de dialog politic la nivel național, regional și global, în cursul procesului de programare a acestui instrument. |
3.3 |
CESE subliniază necesitatea trecerii la un cadru mai coerent pentru programele de sprijinire a OSC în contextul diferitelor instrumente financiare ale UE pentru acțiuni externe, cum ar fi instrumentul examinat în prezentul aviz, ICD (programe geografice și tematice) și FED. Prin urmare, solicităm consolidarea mecanismelor interne de coordonare în fazele de programare între organismele interesate, precum SEAE, DEVCO și statele membre însele. Acest lucru este valabil în special la nivel național, unde delegațiile UE trebuie să joace un rol crucial în asigurarea coerenței și complementarității între diferitele programe de sprijinire a OSC. Prin urmare, CESE salută inițiativa de elaborare a unor foi de parcurs ale UE pentru angajamentul față de OSC (17) la nivel național, care ar trebui să impulsioneze și să garanteze dialogul structurat și cooperarea strategică, sporind coerența și impactul acțiunilor UE. |
3.4 |
Pe această bază, este esențial să se pună la dispoziție capacități adecvate la nivelul delegațiilor pentru a permite interacțiunea deplină cu OSC, pentru a înțelege diversitatea actorilor și rolurile specifice ale acestor organizații și pentru a asigura astfel un angajament mai strategic. Comunicarea Comisiei însăși afirmă că „se recomandă efectuarea de analize periodice și participative, care să acopere gama variată de actori și să includă rețelele și platformele naționale/sectoriale” (18). CESE sprijină pe deplin această abordare și reafirmă necesitatea sprijinirii unor mecanisme de dialog incluzive și transparente cu OSC independente și reprezentative la nivel național. |
3.5 |
În fine, CESE reafirmă posibilitatea de a fi implicat, de asemenea, în etapa de programare a instrumentului, în special în programarea strategică anuală și multianuală și în revizuirea intermediară și evaluările instrumentului. În acest mod, poate transmite mai departe rezultatele activității pe care o desfășoară alături de partenerii săi din societatea civilă a țărilor terțe cu care are relații privilegiate (Masa rotundă UE-India, zona euromediteraneeană, țările ACP, America Latină etc.). De asemenea, solicită să fie consultat și cu ocazia revizuirii intermediare și a evaluărilor instrumentului. |
3.6 |
CESE își propune să joace un rol activ în acest proces, bizuindu-se pe experiența proprie și pe „rețelele” sale consultative (partenerii economici și sociali din întreaga lume și consiliile economice și sociale, acolo unde sunt active și reprezentative). |
3.7 |
De asemenea, CESE poate juca un rol important pentru societatea civilă în cadrul monitorizării post-electorale, pentru consolidarea sistemelor democratice. |
3.8 |
CESE a înființat acum trei ani un comitet de monitorizare a IEDDO, menit, pe de o parte, să răspundă solicitărilor urgente de consultare, în cadrul noilor proceduri introduse pentru instrumentele financiare și, pe de altă parte, să asigure monitorizarea planificării și punerii în aplicare a IEDDO. Comitetul de monitorizare a fost, de asemenea, însărcinat să analizeze celelalte instrumente ale UE aplicabile în țări terțe și a fost implicat într-o cooperare reală cu Comisia și Parlamentul. Comitetul actual ar putea evolua în direcția unui subcomitet mai structurat al CESE, capabil să colaboreze cu diferitele programe de sprijin disponibile pentru OSC în țări terțe în baza a diverse instrumente financiare ale UE. |
Bruxelles, 15 noiembrie 2012
Președintele Comitetului Economic și Social European
Staffan NILSSON
(1) A se vedea poziția de negociere a Parlamentului European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui instrument de finanțare pentru promovarea democrației și drepturilor omului la scară mondială, Comisia pentru relații externe, raportor: Alexander Graf Lambsdorff, punctul 6.
(2) A se vedea poziția de negociere a PE articolul 2, 1b) (ix).
(3) http://www.ohchr.org/documents/issues/business/A.HRC.17.31.pdf.
(4) A se vedea poziția de negociere a PE punctul 9.
(5) A se vedea poziția de negociere a PE punctul 11 litera (a).
(6) A se vedea poziția de negociere a PE punctul 15 litera (a).
(7) A se vedea poziția de negociere a PE punctul 16 litera (d).
(8) COM(2011) 844.
(9) A se vedea poziția de negociere a PE.
(10) Regulamentul (CE) nr. 1889/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de instituire a unui instrument de finanțare pentru promovarea democrației și drepturilor omului la scară mondială, JO L 386/1, 29.12.2006.
(11) A se vedea Avizul CESE privind Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO), JO C 182, 4.8.2009, p. 13.
(12) A se vedea Avizul CESE JO C 182, 4.8.2009, p. 13.
(13) Drepturile omului și democrația în centrul acțiunilor externe ale Uniunii Europene – către o abordare mai eficientă, Comunicare comună către Parlamentul European și Consiliu, COM(2011) 886.
(14) Așa cum a subliniat deja CESE, „dialogul social ar trebui să fie indicat în mod expres, ca instrument pe deplin recunoscut al participării, al reprezentării, precum și al reconcilierii grupurilor de interese, care, în situația dată, sunt chiar partenerii sociali (angajatori și lucrători). Dialogul social reprezintă modul în care se pot împăca interesele părților, acestea din urmă putând ajunge astfel ele însele la un acord. Principiul reprezentării egale, ca și afirmarea principiilor fundamentale ale democrației țin de natura însăși a acestui proces. Dialogul social constituie așadar o dovadă concretă a exercitării dreptului la libertatea cuvântului și la libera asociere care, conform regulamentului IEDDO, «sunt premisele pluralismului politic și ale procesului democratic» ”. A se vedea Avizul CESE 53/2009, punctul 5.2, p. 9.
(15) În această privință, am dori să subliniem faptul că dialogul social a fost deja integrat în Documentul de strategie privind IEDDO 2011-2013 și „dreptul la întrunire și asociere pașnică, inclusiv dreptul de a înființa și a de a se înscrie într-un sindicat și dreptul la negociere colectivă” a fost inclus în Planul de acțiune anual pentru IEDDO 2011.
(16) COM(2012) 492 final.
(17) Rădăcinile democrației și ale dezvoltării durabile: angajamentul Europei față de societatea civilă în ceea ce privește relațiile externe, COM(2012) 492 final, p. 9.
(18) COM(2012) 492 final, p. 9.