5.2.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 33/125

—

având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind utilizarea scanerelor de securitate în aeroporturile din UE (COM(2010)0311),

—

având în vedere Rezoluția sa din 23 octombrie 2008 privind impactul măsurilor de siguranță aeriană și al scanerelor corporale asupra drepturilor omului, intimității, demnității persoanelor și protecției datelor (1),

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2008 privind norme comune în domeniul securității aviației civile (2),

—

având în vedere Regulamentul Comisiei (CE) nr. 272/2009 din 2 aprilie 2009 de completare a standardelor de bază comune în domeniul securității aviației civile prevăzute în anexa la Regulamentul (CE) nr. 300/2008 (3),

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 185/2010 al Comisiei din 4 martie 2010 de stabilire a măsurilor detaliate de implementare a standardelor de bază comune în domeniul securității aviației (4),

—

având în vedere Al cincilea raport al Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind implementarea Regulamentului (CE) nr. 2320/2002 de instituire a unor norme comune în domeniul siguranței aviației civile (COM(2010)0725),

—

având în vedere poziția sa din 5 mai 2010 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind tarifele de securitate aviatică (5),

—

având în vedere Recomandarea 1999/519/CE a Consiliului din 12 iulie 1999 privind limitarea expunerii publicului larg la câmpuri electromagnetice (0 Hz până la 300 GHz) (6),

—

având în vedere Directiva 2004/40/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenții fizici (câmpuri electromagnetice) [a optsprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] (7),

—

având în vedere Directiva 2006/25/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind cerințele minime de securitate și de sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenții fizici (radiații optice artificiale) [A nouăsprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] (8),

—

având în vedere Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (9),

—

având în vedere Directiva 96/29/Euratom din 13 mai 1996 de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecția sănătății lucrătorilor și a populației împotriva pericolelor prezentate de radiațiile ionizante (10),

—

având în vedere avizul Secțiunii pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională a Comitetului Economic și Social European referitor la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind utilizarea scanerelor de securitate în aeroporturile din UE,

—

având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și cel al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A7-0216/2011),

A.

întrucât „scaner de securitate” este un termen generic utilizat pentru o tehnologie capabilă să detecteze obiectele metalice și nemetalice ascunse în haine; întrucât performanța detectării depinde de capacitatea scanerului de a detecta orice obiect interzis pe care persoana scanată îl poate ascunde în haine;

B.

întrucât cadrul juridic al UE privind securitatea aeriană oferă diverse metode și tehnologii de control care se consideră că au capacitatea de a detecta obiecte ascunse în haine, dintre care statele membre aleg una sau mai multe; întrucât scanerele de securitate nu figurează, în prezent, pe această listă;

C.

întrucât numărul statelor membre care utilizează, în prezent, provizoriu – maximum 30 de luni – scanere de securitate în aeroporturile lor, exercitându-și astfel dreptul de a testa noile tehnologii (capitolul 12.8 din anexa la Regulamentul (UE) nr. 185/2010 al Comisiei);

D.

întrucât statele membre au dreptul de a pune în aplicare măsuri mai stricte decât standardele de bază comune prevăzute de legislația europeană și pot, astfel, introduce scanere de securitate pe teritoriul lor; întrucât, în acest caz, trebuie să acționeze pe baza evaluării riscurilor și în conformitate cu legislația UE; întrucât aceste măsuri trebuie să fie pertinente, obiective, nediscriminatorii și proporționale cu riscurile avute în vedere [articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008)];

E.

întrucât introducerea, în oricare dintre cele două cazuri prezentate mai sus, a scanerelor de securitate face imposibilă asigurarea unui control unic de securitate real; întrucât, dacă prezenta situație continuă, condițiile de operare care se aplică statelor membre nu vor fi uniforme și, în consecință, nu vor aduce beneficii pasagerilor;

F.

întrucât discuțiile legate de scanerele de securitate nu ar trebui să se desfășoare separat de dezbaterile generale privind o politică de securitate globală integrată pentru aeroporturile din Europa;

G.

întrucât sănătatea reprezintă un bun care trebuie conservat și un drept care trebuie protejat; întrucât expunerea la radiații ionizante reprezintă un risc care ar trebui evitat; întrucât, prin urmare, nu ar trebui permisă folosirea în Uniunea Europeană a scanerelor care utilizează radiații ionizante și ale căror efecte sunt cumulative și nocive pentru sănătatea umană;

H.

întrucât atât legislația UE, cât și legislația statelor membre stabilesc deja norme de protecție împotriva pericolelor asupra sănătății ce pot fi generate de utilizarea tehnologiilor care emit radiații ionizante și norme de limitare a expunerii la aceste radiații; întrucât, prin urmare, scanerele care utilizează radiații ionizante ar trebui interzise în Uniunea Europeană;

I.

întrucât Comisia a consultat Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, grupul de lucru „Articolul 29” și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, iar răspunsurile acestora conțin elemente semnificative privind condițiile în care utilizarea scanerelor de securitate în aeroporturi ar putea fi în acord cu protecția drepturilor fundamentale;

J.

întrucât aspectele privind sănătatea, dreptul la intimitate, libertatea de gândire, de conștiință și a religiei, nediscriminarea și protecția datelor trebuie abordate atât din punctul de vedere al tehnologiei utilizate, cât și al utilizării acesteia înainte de a se putea lua în considerare introducerea scanerelor corporale;

K.

întrucât scanerele de securitate, pe lângă faptul că asigură un nivel mai ridicat de securitate decât echipamentele actuale, ar trebui să contribuie la creșterea vitezei de controlare a pasagerilor și la reducerea timpilor de așteptare;

L.

întrucât Consiliul nu și-a prezentat încă punctul de vedere referitor la poziția Parlamentului față de Directiva privind tarifele de securitate aviatică,

M.

întrucât cele mai recente atentate teroriste depistate de serviciile secrete vizau utilizarea mărfurilor pentru realizarea atentatelor,

N.

întrucât nu numai pasagerii, ci și mărfurile și poșta sunt și trebuie să facă obiectul unor măsuri de securitate adecvate,

O.

întrucât marfa și corespondența încărcate pe avioanele de pasageri pot fi vizate pentru atacuri teroriste; întrucât nivelul de securitate în cazul mărfurilor și al corespondenței este mult mai redus decât în cazul pasagerilor, astfel încât trebuie să se intensifice măsurile de securitate aplicate mărfurilor și corespondenței care sunt încărcate pe avioanele de transport de călători;

P.

întrucât măsurile de securitate nu vizează doar aeroporturile, ci întregul lanț de aprovizionare;

Q.

întrucât furnizorii de servicii poștale joacă un rol important în domeniul securității aeriene, în ceea ce privește gestionarea corespondenței și a coletelor și întrucât, în conformitate cu legislația europeană, aceștia au investit importante sume de bani și au introdus noi tehnologii pentru a garanta conformitatea cu standardele de securitate europene și internaționale;

R.

întrucât coordonarea internațională privind măsurile de securitate aeriană este necesară pentru a garanta un nivel de protecție ridicat, evitându-se, totodată, situațiile în care pasagerii sunt supuși controalelor succesive, situații care presupun unele restricții și costuri suplimentare;

S.

întrucât formarea inițială și ulterioară a personalului de securitate reprezintă un element crucial pentru a garanta un nivel ridicat al securității aeriene, care trebuie să fie compatibil cu un tratament aplicat pasagerilor care să nu aducă atingere demnității acestora sau protecției datelor cu caracter personal;

T.

întrucât standardele sociale de care beneficiază personalul de securitate, precum și cele referitoare la educația și formarea acestuia ar trebui să fie integrate în revizuirea Directivei 96/67/CE a Consiliului din 15 octombrie 1996 privind accesul la piața serviciilor de handling la sol în aeroporturile Comunității (11),

1.

consideră că este necesară o abordare integrată a securității aeriene, cu un control unic de securitate, în așa fel încât să nu fie necesar un nou control al pasagerilor, bagajelor și mărfurilor care sosesc pe un aeroport din UE dintr-un alt aeroport din UE;

2.

consideră că unele metode de control care sunt eficiente și rapide pentru pasageri – cu respectarea timpului petrecut în punctele de control – constituie valoare adăugată în domeniul securității aviatice;

3.

invită Comisia să efectueze cercetări cu privire la utilizarea altor tehnici de detectare a explozibililor, inclusiv a materialelor solide, în domeniul securității aviatice;

4.

solicită Comisiei și statelor membre să dezvolte un sistem integrat de analiză a riscurilor pentru pasagerii care ar putea fi suspectați în mod justificat că ar reprezenta o amenințare la adresa securității și pentru controalele de bagaje și mărfuri, pe baza tuturor informațiilor disponibile și fiabile, în special a celor oferite de poliție, serviciile secrete, autoritățile vamale și companiile de transport; consideră că ar trebui informat întregul sistem cu privire la obținerea eficienței și în deplină conformitate cu articolul 21 privind nediscriminarea din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și în conformitate cu legislația UE privind protecția datelor;

5.

solicită Comisiei și statelor membre să asigure cooperarea, gestionarea securității și schimbul de informații eficiente între toate autoritățile și serviciile implicate și între autorități și companiile de securitate și de transport aerian, atât la nivel european, cât și la nivel național;

6.

solicită Comisiei să revizuiască în mod regulat lista metodelor autorizate de control de securitate și condițiile și standardele minime pentru implementarea acestora, să țină seama de posibile probleme, experiența practică și progresul tehnologic, pentru a asigura un nivel ridicat al capacității de detectare și protejarea drepturilor și intereselor pasagerilor și lucrătorilor în virtutea acestui progres;

7.

subliniază importanța luptei împotriva terorismului și împotriva criminalității organizate, care constituie amenințări la adresa securității Uniunii Europene, deja identificate în Programul de la Stockholm, și astfel susține, numai în acest context, utilizarea măsurilor de securitate care sunt menite să împiedice actele de terorism și care sunt prevăzute de lege, eficiente, necesare într-o societate democratică liberă și deschisă, proporționate în raport cu obiectivul urmărit și conforme în totalitate cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și cu Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO); reamintește că încrederea cetățenilor în instituții este esențială și că, în consecință, trebuie găsit un echilibru just între necesitatea de a asigura securitatea și garantarea drepturilor și a libertăților fundamentale;

8.

subliniază, în acest context, că toate măsurile de combatere a terorismului ar trebui să fie complet coerente cu drepturile și obligațiile fundamentale ale Uniunii Europene, necesare într-o societate democratică, și că aceste măsuri trebuie să fie proporționate, strict necesare, prevăzute de lege și limitate astfel la scopul pentru care au fost create;

9.

solicită Comisiei să propună adăugarea scanerelor de securitate pe lista metodelor autorizate de control de securitate, cu condiția ca, concomitent, să se introducă norme adecvate și standarde minime comune privind utilizarea lor, astfel cum se stabilește în prezenta rezoluție, numai dacă s-a efectuat studiul de impact solicitat de Parlamentul European în 2008 care să dovedească că dispozitivele nu constituie un risc la adresa sănătății pasagerilor, protecției datelor cu caracter personal, a demnității și intimității pasagerilor, precum și eficacitatea acestor scanere;

10.

consideră că utilizarea scanerelor de securitate trebuie să fie reglementată prin norme, proceduri și standarde comune la nivelul UE, care nu numai să stabilească criteriile pentru performanțele de detectare, ci și să impună măsurile de siguranță necesare pentru protecția sănătății și a drepturilor fundamentale și intereselor pasagerilor, lucrătorilor, echipajelor și personalului de securitate;

11.

consideră că scanerele de securitate ar trebui să crească ritmul și viteza controalelor în aeroporturi și să reducă inconvenientele pentru pasageri și invită, prin urmare, Comisia să țină seama de acest aspect în propunerea sa legislativă;

12.

propune, mai exact, ca, odată ce s-au stabilit normele comune de utilizare a scanerelor de securitate, Comisia să revizuiască în mod regulat aceste norme și, atunci când este necesar, să adapteze dispozițiile privind protecția sănătății, a intimității, a datelor personale și a drepturilor fundamentale la progresul tehnologic;

13.

consideră că escaladarea amenințărilor teroriste înseamnă că autoritățile publice trebuie să ia măsurile de protecție și preventive cerute de societățile democratice;

14.

consideră că performanța de detectare a scanerelor de securitate este mai mare decât cea oferită de actualele detectoare de metale, în special în ceea ce privește obiectele nemetalice și lichidele, și este mult mai probabil ca, față de un scaner, percheziția manuală să provoace iritare și pierdere de timp și să se confrunte cu mai multă opunere;

15.

consideră că utilizarea scanerelor de securitate, cu condiția existenței măsurilor de siguranță adecvate, reprezintă o opțiune mai bună în raport cu alte metode mai puțin solicitante care nu garantează un grad de protecție similar; reamintește că, în domeniul securității aviatice, principalele priorități ar trebui să rămână utilizarea serviciilor de informații, în sens larg, și un personal de securitate bine instruit în aeroporturi;

16.

consideră că aspectele și cerințele privind intimitatea și sănătatea pot fi soluționate cu ajutorul tehnologiei și al metodelor disponibile; consideră că tehnologia aflată acum în curs de dezvoltare este promițătoare și că trebuie să se utilizeze cea mai bună tehnologie disponibilă;

17.

consideră că instalarea scanerelor de securitate sau decizia de a nu le instala ține de competența și de libertatea de decizie a statelor membre ale UE; consideră, însă, că este necesară o armonizare mai accentuată a utilizării scanerelor pentru a crea un spațiu european de siguranță aeriană coerent;

18.

consideră că atunci când statele membre ale UE instalează scanere de securitate trebuie să îndeplinească standardele și cerințele minime stabilite de UE pentru toate statele membre, fără a se aduce atingere dreptului statelor membre de a aplica măsuri mai drastice;

19.

consideră că statele membre ar trebui să suplimenteze punctele de control și personalul de securitate pentru a asigura că pasagerii nu sunt afectați de instalarea scanerelor de securitate;

20.

consideră că persoanelor care sunt supuse controalelor ar trebui să li se acorde posibilitatea de a alege dacă doresc utilizarea scanerelor de securitate, în cazul unui refuz acestea fiind obligate să se supună metodelor alternative de control care garantează același nivel de eficacitate ca și scanerele de securitate și respectă pe deplin drepturile și demnitatea lor; subliniază că un astfel de refuz nu ar trebui să dea naștere niciunei suspiciuni legate de pasager;

21.

subliniază că legislația europeană și națională trebuie aplicate în conformitate cu principiul ALARA (cel mai scăzut nivel rezonabil posibil);

22.

invită statele membre să implementeze o tehnologie cât mai puțin nocivă pentru sănătatea umană și care să furnizeze soluții acceptabile în ceea ce privește preocupările privind viața privată a populației;

23.

consideră că expunerea la doze de radiații ionizante cumulative este inacceptabilă; consideră, prin urmare, că orice formă de tehnologie care folosește radiații ionizante ar trebui să fie exclusă în mod explicit de la utilizarea în controlul de securitate;

24.

solicită Comisiei să analizeze, în contextul următorului program-cadru pentru cercetare, posibilitatea utilizării unei tehnologii complet inofensive pentru întreaga populație și care să garanteze, în același timp, securitatea aviatică;

25.

solicită statelor membre să controleze periodic efectele pe termen lung ale expunerii la scanerele de securitate, având în vedere noile progrese științifice, și să verifice instalarea corectă, folosirea adecvată și buna funcționare a acestora;

26.

insistă să se ia în considerare în mod corespunzător cazurile specifice și să se aplice un tratament corect și personalizat pasagerilor vulnerabili din punctul de vedere al sănătății și al capacității de comunicare, cum ar fi femeile însărcinate, copiii, bătrânii, persoanele cu handicap și persoanele cu implanturi medicale (de ex. protezele ortopedice sau stimulatoarele cardiace, precum și tuturor persoanelor care au asupra lor medicamentele și/sau dispozitivele medicale necesare pentru întreținerea sănătății lor (de exemplu seringi, insulină);

27.

consideră că ar trebui utilizate doar figuri schematice și insistă asupra faptului că nu ar trebui să se realizeze imagini corporale;

28.

subliniază că datele generate în decursul procesului de scanare nu trebuie utilizate pentru alte scopuri decât cel de a detecta obiectele interzise, ele pot fi utilizate doar pentru perioada de timp necesară pentru efectuarea controlului, trebuie distruse imediat după ce persoana a trecut prin controlul de securitate și nu pot fi stocate;

29.

consideră că normele de operare trebuie să asigure că se aplică un proces de selecție aleatoriu și că, pentru trecerea prin scanerul de securitate, pasagerii nu trebuie să fie selectați după criterii discriminatorii;

30.

subliniază că este inacceptabilă orice formă de profilare pe criterii de sex, rasă, culoare, etnie, caracteristici genetice, limbă, religie, credințe etc. în cadrul procedurii legate de selecția pentru scanare corporală sau în caz de refuz al scanării corporale;

31.

consideră că toate scanerele de securitate ar trebui să folosească figuri schematice pentru a proteja identitatea pasagerilor și pentru a asigura că aceștia nu pot fi identificați pe baza unor imagini ale oricărei părți a corpului;

32.

subliniază că tehnologia utilizată nu trebuie să permită stocarea sau salvarea datelor;

33.

reamintește că utilizarea scanerelor corporale trebuie să respecte Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date;

34.

subliniază că statele membre care decid să recurgă la scanere de securitate ar trebui să aibă posibilitatea, conform principiului subsidiarității, să pună în aplicare norme mai stricte decât cele definite de legislația europeană, pentru protecția cetățenilor și a datelor cu caracter personal;

35.

consideră că persoanele care sunt verificate ar trebui să primească informațiile cuprinzătoare în prealabil, în special privind modul de funcționare al scanerului în cauză, condițiile existente de protecție a drepturilor la intimitate, demnitate și protecția datelor și opțiunea de a refuza trecerea prin scaner;

36.

solicită Comisiei să includă în campaniile sale de informare cu privire la drepturile pasagerilor care călătoresc cu avionul o secțiune care să detalieze și drepturile pasagerilor privind controalele de securitate și scanerele de securitate;

37.

invită Comisia și statele membre să se asigure că personalul de securitate beneficiază de formare specifică privind utilizarea scanerelor de securitate astfel încât să se respecte drepturile fundamentale ale pasagerilor, demnitatea, datele cu caracter personal și sănătatea lor; în acest context, consideră că un cod de conduită ar putea fi un instrument foarte util pentru personalul de securitate care se ocupă de scanere;

38.

reamintește poziția sa exprimată la 5 mai 2010 privind tarifele de securitate aviatică;

39.

consideră că tarifele de securitate ar trebui să fie transparente, să fie utilizate numai pentru acoperirea costurilor de securitate și că statele membre care decid să aplice măsuri mai drastice ar trebui să finanțeze costurile suplimentare rezultate;

40.

îndeamnă Consiliul să adopte fără întârziere, în primă lectură, o poziție privind tarifele de securitate aviatică, dat fiind faptul că legislația privind securitatea aviatică și legislația privind tarifele de securitate aviatică sunt strâns legate între ele;

41.

sugerează să se menționeze costul măsurilor de securitate pe biletul fiecărui pasager;

42.

reiterează și menține poziția sa în favoarea anulării interdicției de a transporta substanțe lichide în 2013, astfel cum se prevede în legislația UE; prin urmare, îndeamnă toate părțile implicate, Comisia, statele membre și industria să colaboreze strâns pentru a asigura că restricțiile privind transportarea lichidelor la bordul aeronavelor sunt eliminate, în beneficiul pasagerilor;

43.

invită statele membre și aeroporturile să ia toate măsurile necesare pentru a asigura la timp disponibilitatea tehnologiei corespunzătoare, în așa fel încât termenul prevăzut pentru încetarea interdicției de a transporta lichide să nu aibă efectul subminării securității;

44.

consideră că, în acest context, toți cei implicați ar trebui să întreprindă măsurile necesare de tranziție de la interdicția de a transporta lichide, aerosoli și gel la controlul acestor elemente într-o manieră cât mai satisfăcătoare și uniformă posibilă, garantându-se, în permanență, drepturile pasagerilor;

45.

consideră că, pe baza unei analize a riscurilor, inspectarea mărfurilor și a corespondenței ar trebui să fie proporțională cu amenințările ce decurg din transportul acestora și că trebuie garantată securitatea corespunzătoare, în special atunci când mărfurile și corespondența sunt transportate în aeronave de pasageri;

46.

reamintește că scanarea a 100 % din mărfuri nu este posibilă în termeni practici; solicită statelor membre să își continue eforturile de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 300/2008, precum și a regulamentului (UE) corespunzător al Comisiei cu nr. 185/2010 în vederea îmbunătățirii securității în întreg lanțul de aprovizionare;

47.

consideră că nivelul de securitate al mărfurilor încă diferă de la un stat membru la altul și că, având în vedere obiectivul unui control de securitate unic, statele membre ar trebui să se asigure că măsurile existente referitoare la poșta și mărfurile europene sunt aplicate corect și, în același timp, să se recunoască agenții abilitați agreați de un alt stat membru;

48.

consideră că măsurile de securitate ale statelor membre care vizează mărfurile transportate pe calea aerului și poșta și inspecțiile efectuate de Comisie în privința acestor măsuri s-au intensificat și, prin urmare, consideră că este absolut necesar să se întocmească un raport tehnic pentru a detecta vulnerabilitățile sistemului actual de transport al mărfurilor și posibilele măsuri de remediere a acestora;

49.

solicită Comisiei și statelor membre să intensifice controalele și inspecțiile efectuate asupra mărfurilor transportate pe calea aerului, inclusiv a celor care vizează validarea agenților abilitați și a expeditorilor cunoscuți; subliniază, în acest sens, nevoia de a dispune de mai mulți inspectori la nivel național;

50.

subliniază potențialul pe care îl au informațiile din punctele vamale pentru calcularea riscului asociat cu anumite loturi și solicită Comisiei să își continue activitatea privind posibila utilizare a sistemelor electronice bazate pe informații vamale în scopuri vizând securitatea aviatică, în special recurgând la sistemul de control al importurilor al UE în vederea îmbunătățirii cooperării dintre autoritățile vamale;

51.

solicită Comisiei să întreprindă toate măsurile necesare pentru asigurarea unui transport sigur al mărfurilor din țările terțe, începând de la aeroportul de origine, și să stabilească criterii pentru determinarea mărfurilor cu risc ridicat, identificând responsabilitatea fiecăruia dintre agenții implicați;

52.

solicită Comisiei să se asigure că programul de securitate ține seama de caracteristicile specifice ale tuturor participanților și reconciliază măsurile de securitate legate de transportul poștei și al mărfurilor cu nevoia de asigurare a unei economii dinamice, care să continue să încurajeze comerțul, calitatea serviciilor și dezvoltarea comerțului electronic;

53.

solicită Comisiei să propună un sistem armonizat de formare și perfecționare a personalului de securitate în ceea ce privește mărfurile, astfel încât să fie la curent cu ultimele evoluții tehnologice în domeniul securității;

54.

solicită Comisiei și statelor membre să coopereze cu Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI) și țările terțe în ceea ce privește evaluarea riscurilor și sistemele de informații în domeniul securității aeriene;

55.

solicită Comisiei și statelor membre să promoveze standarde globale de reglementare în cadrul OACI, pentru a sprijini eforturile depuse de statele terțe în vederea implementării standardelor respective, recunoașterii reciproce a măsurilor de securitate și urmăririi obiectivelor unei securități unice eficiente;

56.

consideră că procedura de comitologie este nepotrivită în domeniul securității aviatice, cel puțin în cazul măsurilor care au impact asupra drepturilor cetățenilor, și solicită participarea deplină a PE prin intermediul procedurii de codecizie;

57.

se așteaptă ca Comisia să depună în actuala legislatură o propunere legislativă de adaptare a Regulamentului (CE) nr. 300/2008, ținând seama de declarația din 16 decembrie 2010 a Comisiei în contextul adoptării Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie;

58.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.