7.7.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 199/106

—

având în vedere decizia Consiliului European din 17 decembrie 2010, de a acorda Muntenegrului statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind opinia Comisiei asupra cererii Muntenegru de a deveni membră a Uniunii Europene (COM(2010)0670),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind strategia de extindere și principalele provocări 2010-2011 (COM(2010)0660),

—

având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere, încheiat la 29 martie 2010, între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Muntenegru, pe de altă parte (1),

—

având în vedere Acordul de readmisie UE-Muntenegru din 8 noiembrie 2007 (2) și Regulamentul (CE) nr. 1244/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009, adoptat la 1 decembrie 2009, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (3),

—

având în vedere recomandările din 27-28 septembrie 2010 ale Comisiei parlamentare UE - Muntenegru de stabilizare și asociere,

—

având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât Consiliul European din 19-20 iunie 2003 a reafirmat că viitorul Balcanilor de Vest este legat de Uniunea Europeană; întrucât acest lucru a fost confirmat de Consiliul European de la Bruxelles din 15-16 iunie 2006 și de cele ulterioare,

1.

salută consensul general și prioritatea majoră acordată integrării europene de către guvernul și partidele de opoziție din Muntenegru, care au făcut posibile progrese importante în procesul de reformă de la independența țării; salută noua conducere politică de la Podgorica și încurajează noul guvern să continue procesul de integrare europeană al Muntenegrului și să accelereze reformele în vederea îndeplinirii criteriilor de la Copenhaga;

2.

salută decizia Consiliului European din 17 decembrie 2010, de a acorda Muntenegrului statutul de țară candidată în vederea aderării la Uniunea Europeană; regretă, cu toate acestea, faptul că statutul de țară candidată nu este însoțit de dreptul de a deschide negocierile și subliniază că decizia de inițiere a negocierilor nu ar trebui amânată inutil și nerezonabil; se așteaptă ca negocierile să înceapă cel târziu după publicarea raportului Comisiei privind progresele realizate, cu condiția ca Muntenegru să avanseze semnificativ în direcția îndeplinirii criteriilor stabilite de Comisie;

3.

salută decizia Consiliului de a acorda cetățenilor muntenegreni posibilitatea de a călători fără vize (liberalizarea totală a vizelor) în spațiul Schengen UE începând cu 19 decembrie 2009; subliniază importanța acestui pas pentru dezvoltarea contactelor interpersonale, în special în domeniul educației, cercetării și turismului, precum și a contactelor de afaceri și a cooperării sindicale internaționale; solicită statelor membre UE din afara spațiului Schengen să ia în considerare posibilitatea adoptării unui regim liberalizat al vizelor similar pentru cetățenii muntenegreni, având în atenție în special implementarea fluidă a sistemului de liberalizare a vizelor cu țările UE Schengen;

4.

salută faptul că procesul de stabilire a unui cadru juridic și constituțional al țării este în curs de finalizare; atrage atenția, cu toate acestea, asupra faptului că termenul pentru armonizarea sistemului juridic actual cu noua constituție a fost extins de patru ori și solicită autorităților să adopte rapid legislația importantă, în special amendamentele la cadrul juridic electoral; solicită tuturor partidelor politice să ajungă fără întârziere la un consens asupra proiectelor de lege conforme recomandărilor OSCE - ODIHR și ale Comisiei de la Veneția, și să amelioreze mecanismul de verificare a plângerilor legate de alegeri, depuse la comisia electorală sau înaintate instanțelor; solicită Parlamentului Muntenegrului să-și consolideze urgent și semnificativ capacitatea de evaluare a conformității legilor propuse de guvern cu acquis-ul și solicită Comisiei să ofere asistența tehnică necesară în această privință, în cadrul Instrumentului de preaderare; solicită insistent guvernului să confere procesului de elaborare a legilor mai multă transparență și accesibilitate pentru cetățeni;

5.

constată cu satisfacție că IPA funcționează bine în Muntenegru; încurajează atât guvernul muntenegrean, cât și Comisia, să simplifice procedura administrativă pentru finanțările IPA, pentru a le face mai accesibile organizațiilor mai mici și necentralizate, sindicatelor și altor beneficiari;

6.

reiterează importanța capitală a statului de drept pentru dezvoltarea țării și pentru credibilitatea instituțiilor statului în ochii cetățenilor; salută, în acest sens, activitatea tot mai intensă a guvernului și parlamentului de pregătire și adoptare a legilor necesare; subliniază, cu toate acestea, importanța participării opiniei publice la elaborarea noii legislații și a implementării sale efective pentru ca progresele să fie perceptibile pentru cetățeni;

7.

salută inițiativa Parlamentului Muntenegrului de a profesionaliza funcția președintelui comisiei electorale centrale, însă solicită și profesionalizarea celorlalți membri ai acestui organism și ameliorarea competențelor sale, pentru a asigura o administrare transparentă, democratică și eficientă a procesului electoral;

8.

constată că s-au realizat progrese semnificative în adoptarea legilor importante în domeniul luptei împotriva corupției și salută adoptarea unei noi strategii și a unui nou plan de acțiune, precum și crearea unei comisii naționale responsabile cu implementarea acestora; subliniază, cu toate acestea, că în multe domenii corupția este încă prevalentă, în special în construcții, privatizare și sectorul achizițiilor publice, și reprezintă o problemă gravă; constată, de asemenea, că rezultatele în privința anchetelor, urmăririlor și condamnărilor definitive rămân slabe; subliniază importanța stabilirii unui cadru global, declarat explicit, de combatere a corupției, care să includă o mai bună aplicare a legii accesului la informații și o mai bună coordonare între autoritățile de aplicare a legii, precum și o autoritate unică, care să monitorizeze și să instituie obligații pentru organismele guvernamentale și să trateze plângerile din partea populației (Ombudsman); atrage atenția asupra necesității de a aplica efectiv legile adoptate în acest domeniu, pentru a oferi autorităților de aplicare a legii noi instrumente de luptă împotriva corupției; solicită modificarea cadrului legislativ referitor la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, în vederea asigurării unui control independent și a transparenței mecanismelor și finanțare;

9.

solicită luarea unor măsuri energice pentru a elimina cazurile de conflicte de interese în administrația publică, consolidând comisia pentru conflictele de interese și conferindu-i competențele necesare pentru a verifica declarațiile de avere ale funcționarilor publici și a sancționa neregulile; solicită, de asemenea, modificarea legii privind prevenirea conflictelor de interese în exercitarea funcțiilor publice, care permite membrilor parlamentului și altor reprezentanți aleși să ocupe funcții ca membri ai organelor de administrație sau de supraveghere; în unele cazuri, acest conflict se poate rezolva printr-o transparență totală și prin declararea intereselor reprezentanților aleși;

10.

subliniază că legislația privind libertatea de informare este implementată cu dificultate, în special în ceea ce privește furnizarea documentelor care pot revela acte corupție în domeniul privatizării și licitațiilor publice; solicită insistent guvernului să faciliteze accesul la datele relevante; solicită insistent autorităților de stat să nu facă presiuni asupra organizațiilor neguvernamentale și non-profit și, în general, a actorilor societății civile care investighează cazuri de corupție și crimă organizată și care au un rol de control;

11.

ia act de progresele reformei sistemului judiciar, demonstrate prin adoptarea unor modificări majore ale procedurilor penale și ale altor legi substanțiale, crescând efectivele de resurse umane și reducând întârzierile cauzelor în instanțe; subliniază, cu toate acestea, necesitatea asigurării fiabilității și eficienței sistemului judiciar și a procurorilor, precum și a independenței lor față de interferențele politice; subliniază necesitatea implementării complete a Codului etic; solicită de urgență modificarea sistemului de numire a judecătorilor și a procurorilor și eliminarea practicii de numire a procurorilor și a membrilor consiliilor magistraților și procurorilor doar de către parlament, cu majoritate simplă, și de către guvern; este îngrijorat, de asemenea, de posibilitatea unei acumulări excesive de puteri în persoana președintelui Curții Supreme și a Procurorului General; solicită adoptarea legii privind reglementarea accesului la asistență juridică gratuită; solicită unificarea jurisprudenței pentru a se asigura caracterul previzibil al sistemului judiciar și încrederea opiniei publice; subliniază importanța consolidării cooperării internaționale, în special cu țările vecine;

12.

solicită Muntenegrului să amelioreze criteriile comune pentru formarea în domeniul judiciar, care să fie aplicate de Centrul pentru formare judiciară, și să aloce resursele financiare necesare pentru realizarea acestui obiectiv;

13.

solicită Comisiei să includă în următorul său Raport privind progresele acestei țări o evaluare a impactului și rezultatelor realizate în urma alocării fondurile UE, în reforma sistemului judiciar și a luptei împotriva corupției;

14.

subliniază faptul că criminalitatea organizată, și, în primul rând, spălarea de bani și contrabanda, rămâne o problemă în ciuda îmbunătățirilor cadrului juridic și a implementării sale; solicită autorităților să ia măsuri pentru a crește capacitățile de aplicare a legii, în special a capacităților dinamice de anchetă, și pentru a îmbunătăți coordonarea dintre diferitele organisme și agenții, precum și cooperarea cu autoritățile respective ale țărilor vecine și cu cele internaționale, pentru a obține rezultate solide în combaterea criminalității organizate; salută adoptarea Codului de procedură penală și solicită implementarea rapidă și corespunzătoare a cestuia;

15.

salută îmbunătățirea lucrărilor parlamentului, dar recomandă eforturi suplimentare pentru a asigura calitatea bună a legislației adoptate și conformitatea sa cu acquis-ul; solicită alocarea mai multor resurse bugetare și umane, precum și acordarea unui volum mai mare de asistență parlamentului Muntenegrului de către UE, care să includă înfrățiri cu parlamentele statelor membre sau cu Parlamentul European, precum și creșterea capacităților deputaților și secretariatului parlamentului de a superviza și controla guvernul, așa cum se prevede în avizul Comisiei;

16.

solicită continuarea reformelor din administrația publică, care încă nu dispun de suficiente resurse și sunt fățiș politizate, și, în mod deosebit, revizuirea legii funcționarilor publici și angajaților statului, pentru a crea un sistem de angajare cuprinzător și bazat pe merite, care să includă norme transparente de angajare și să stabilească proceduri pentru evoluția în carieră; subliniază, de asemenea, necesitatea consolidării resurselor umane la nivelul administrației locale și a furnizării unei finanțări suficiente pentru funcționarea acesteia, pentru a-i garanta eficiența și transparența, deosebit de importante în perspectiva descentralizării în curs; atrage atenția asupra necesității de a respecta deciziile cu caracter obligatoriu ale Autorității de administrare a resurselor umane; subliniază necesitatea de a îmbunătăți cadrul juridic și instituțional, pentru a crește gradul de responsabilitate și de respectare a satului de drept în rândul administrației publice, în special în domenii precum administrația fiscală, licitațiile publice, planificarea urbană și acordarea de autorizații în administrațiile locale și vămi; salută deschiderea Școlii regionale de administrație publică (SReAP) în Danilovgrad;

17.

salută adoptarea legii generale privind interzicerea discriminării la angajare și în furnizarea serviciilor publice, care împiedică orice formă de discriminare în afară de cea bazată pe merit, ca un pas important în crearea unui cadru juridic favorabil combaterii discriminării; ia act, cu toate acestea, de eventualele deficiențe rămase în legislație și solicită rectificarea lor; subliniază că grupurile vulnerabile, precum romii, populația ashkali și egiptenii sau persoanele cu dizabilități încă suferă probabil discriminări, iar discriminarea pe motive de orientare sexuală și identitate de gen persistă la scară largă, inclusiv din partea autorităților statului; solicită insistent autorităților muntenegrene să consolideze mecanismele de implementare pentru prevenirea, monitorizarea, sancționarea și urmărirea penală în cazuri de discriminare; este preocupat de faptul că dreptul la muncă al persoanelor cu dizabilități nu este pe deplin respectat și, în acest sens, salută Memorandumul privind situația persoanelor cu dizabilități pe piața muncii, semnat de Confederația Sindicatelor din Muntenegru (CTUM) și ONG-uri;

18.

este preocupat de faptul că femeile continuă să fie subreprezentate în procesele decizionale și în pozițiile de conducere atât în administrația publică - parlament, ministere, posturile majore în guvern - cât și în societățile publice; solicită luarea rapidă a unor măsuri pentru a introduce rapid o politică privind integrarea egalității de gen, implementând planul de acțiune pentru egalitatea de gen și introducând principiul egalității de remunerare;

19.

salută adoptarea legii privind protecția împotriva violenței în familie și solicită guvernului să o aplice rapid și să acorde sprijin financiar organizațiilor care oferă servicii victimelor; cere autorităților să promoveze o campanie de conștientizare, pentru a informa femeile cu privire la drepturile lor, precum și o politică a toleranței zero față de violența domestică;

20.

îndeamnă autoritățile muntenegrene să asigure implementarea integrală a dispozițiilor legale pertinente, inclusiv a legii privind drepturile și libertățile minorităților; reamintește că toate minoritățile trebuie să fie protejate prin implementarea strictă a legii împotriva discriminării; încurajează Muntenegrul să depună în continuare eforturi pentru ridicarea gradului de conștientizare a tuturor tipurilor de discriminare; încurajează autoritățile muntenegrene să sprijine în continuare pe deplin implementarea planului său de acțiune în vederea soluționării statutului persoanelor strămutate;

21.

salută relațiile inter-etnice în general bune și protecția satisfăcătoare, în linii mari, a drepturilor minorităților din țară și reafirmă că aceasta este o bază pozitivă de inițiere a procesului de edificare a păcii într-o regiune care, la un moment dat, s-a caracterizat prin violență interetnică și strămutări masive de populație, însă solicită consultarea în continuare a opiniilor grupurilor minoritare de către autorități și în structurile administrative, pentru a contribui la reconciliere în regiune; atrage atenția, în acest scop, asupra necesității de a clarifica prevederea constituțională referitoare la reprezentarea corectă a minorităților și salută măsurile luate pentru a efectua statistici exacte în domeniu; solicită alinierea legii privind cetățenia și a legii privind străinii la standardele europene; încurajează liderii politici și religioși de ambele părți ale frontierei serbo-muntenegrene să contribuie la un climat interetnic pozitiv, prin găsirea unor soluții de compromis la chestiunile controversate, printre care și locurile de cult contestate;

22.

ia act de faptul că comunitățile rome, ashkade și egiptene se confruntă cu discriminări frecvente; solicită autorităților să amelioreze condițiile de viață ale acestor comunități, precum și accesul lor la securitatea socială, servicii medicale, educație și locuri de muncă, și să le ofere documente de identitate, acestea constituind o condiție indispensabilă pentru accesul la orice serviciu public; subliniază urgența îmbunătățirii condițiilor de viață în tabăra Konik și a adoptării și implementării unei strategii sustenabile pentru îmbunătățirea condițiilor și, în cele din urmă, închiderea taberei;

23.

reiterează importanța pentru democrație a unor organizații ale societății civile active și independente; salută îmbunătățirea cooperării guvernului cu ONG-urile, în special în lupta împotriva corupției; solicită consolidarea acestor relații și o mai largă consultare a ONG-urilor în elaborarea politicilor, inclusiv în formularea politicilor și a legilor și în ceea ce privește monitorizarea activităților autorităților; subliniază rolul esențial al actorilor societății civile în consolidarea cooperării regionale în domeniul social și în cel politic; salută lucrările Consiliului național pentru integrarea europeană, care include reprezentanți ai societății civile, guvernului, sistemului judiciar și opoziției, dar solicită consolidarea rolului său în procesul de integrare în UE;

24.

încurajează guvernul muntenegrean să colaboreze îndeaproape și să poarte un dialog regulat cu ONG-urile, sindicatele și alte organizații ale societății civile; salută, în acest sens, numirea Consiliului de Cooperare dintre guvernul muntegrean și ONG-uri; subliniază importanța consolidării cadrului instituțional de cooperare dintre guvern și ONG-uri, sindicate și alte organizații ale societății civile;

25.

salută progresele realizate în implementarea procesului de reformă de la Bologna și solicită intensificarea eforturilor pentru a îmbunătăți calitatea atât a educației generale, cât și a formării profesionale, astfel încât să ofere tinerilor aptitudinile necesare pentru a concura cu succes pe piața muncii; îndeamnă la o implementare mai eficientă a Strategiei de educație incluzivă, care să integreze copiii din grupurile vulnerabile;

26.

admite faptul că, prin adoptarea legii privind mijloacele de informare în masă electronice și modificarea codului penal, guvernul muntenegrean a progresat pe calea asigurării libertății de exprimare în mijloacele de informare în masă, însă solicită luarea unor măsuri suplimentare pentru a asigura independența și profesionalismul concernelor media, printre care consolidarea independenței radiodifuziunii publice; cere autorităților muntenegrene să-și demonstreze angajamentul în ceea ce privește funcționarea fără interferențe politice a sectorului media și garantarea independenței corpurilor legislative; atrage atenția asupra amenzilor disproporționate pentru calomnie, care continuă să constituie un obstacol în munca în condiții de libertate și independență a jurnaliștilor și solicită alinierea legislației și a practicilor în materie de calomnie cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului; subliniază că cazurile semnalate de intimidare și violență fizică împotriva jurnaliștilor și a activiștilor din cadrul societății civile trebuie anchetate complet și trebuie începută urmărirea atunci când aceasta se impune; subliniază importanța aplicării de către jurnaliști a unor standarde profesionale înalte și a unui cod etic profesional;

27.

salută rezultatele bune obținute de această țară în implementarea reformelor economice, dar subliniază faptul că criza financiară a pus în evidență potențialele slăbiciuni ale modelului economic și subliniază urgența continuării schimbărilor structurale; solicită, în special, măsuri suplimentare pentru a îmbunătăți monitorizarea și punerea în execuție a contractelor de privatizare, pentru a asigura transparența în ceea ce privește subsidiile de la stat și pentru a adopta reglementări mai bune și mai simple privind mediul de afaceri și, mai ales, pentru a facilita funcționarea întreprinderilor mici și mijlocii;

28.

ia act de ameliorarea funcționării pieței muncii, dar este preocupat de nivelul semnificativ al angajărilor informale; consideră că economia informală reprezintă o problemă adânc înrădăcinată, a cărei rezolvare reclamă strategii de adâncime, care să includă toate aspectele societății; atrage atenția asupra faptului că piața muncii este în continuare caracterizată prin șomaj structural și, în același timp, posturile vacante care cer calificare înaltă rămân neocupate, ceea ce demonstrează o neconcordanță între competențele solicitate și cele oferite; salută adoptarea Cadrului național al calificărilor, care include toate condițiile prealabile pentru eliminarea acestei nepotriviri, încurajează guvernul muntenegrean să-l implementeze fără întârziere;

29.

subliniază importanța, pentru dezvoltarea Muntenegrului, a ameliorării infrastructurii de transport și a asigurării conectivității sistemului de transport cu cel al țărilor vecine; solicită continuarea dezvoltării rețelei feroviare și modernizarea celei existente, care reprezintă o alternativă viabilă și ecologică la transportul rutier și ar putea prelua o parte substanțială a transportului de mărfuri de pasageri;

30.

subliniază faptul că Muntenegrul a ratificat principalele opt convenții cu privire la dreptul muncii ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și Carta Socială Europeană revizuită; subliniază că, deși în codul muncii sunt prevăzute drepturile fundamentale legate de muncă și de sindicate, mai există încă unele restricții; încurajează Muntenegrul să consolideze în continuare drepturile în domeniul muncii și al sindicatelor; scoate în evidență rolul important al dialogului social și încurajează guvernul muntenegrean să se manifeste cu mai multă ambiție și să consolideze în continuare Consiliul Social; subliniază importanța îmbunătățirii transparenței și eficacității Consiliului Social;

31.

salută definirea prin Constituție a Muntenegrului ca stat ecologic; constată rolul semnificativ jucat în economie de turism și potențialul acestuia de a contribui la dezvoltarea țării; ia act, cu toate acestea, de riscul de deteriorare a mediului din cauza turismului și solicită guvernului să ia mai multe măsuri pentru a proteja natura, cum ar fi implementarea rapidă a legii mediului și a legilor derivate importante, și să facă eforturile necesare pentru a preveni posibila devastare a coastei Mării Adriatice; atrage atenția în mod special asupra necesității unei gestionări eficiente a deșeurilor, mai ales la nivel local, pentru a asigura depozitarea acestora în condiții de siguranță; salută măsurile de creare a unei economii cu mai puține emisii de dioxid de carbon, prin dezvoltarea potențialului enorm al țării în materie de hidroenergie și alte tipuri de energii regenerabile, care va contribui la satisfacerea nevoilor interne și va fi chiar o resursă semnificativă la export și o modalitate de a atrage valută străină în țară; avertizează însă că barajele de mari dimensiuni au adesea importante efecte negative asupra mediului și solicită efectuarea unor evaluări ecologice corespunzătoare și transparente, inclusiv cu privire la „opțiunile mai bune din punct de vedere ecologic”, precum și participarea publicului și implicarea societății civile înainte de aprobarea sau autorizarea acestora, în conformitate cu acquis-ul UE;

32.

îndeamnă autoritățile muntenegrene, în special Ministerul Economiei, să posteze public pe site-ul său toate documentele și anexele legate de recentul acord privind instalarea unui cablu submarin de transport de energie între Muntenegru și Italia; solicită publicarea tuturor consecințelor acordului, inclusiv a impactului său asupra mediului;

33.

ia act cu satisfacție de faptul că Muntenegrul s-a angajat ferm în cooperarea regională și este un partener regional constructiv; felicită Muntenegru pentru relațiile bune cu țările vecine și pentru rolul său general stabilizator în regiune; constată că această țară este un membru activ al majorității organizațiilor regionale și a încheiat o serie de acorduri cu țările vecine în domeniul judiciar și al poliției; salută acordul de readmisie, ratificat recent, cu Croația și Serbia, precum și acordul de extrădare încheiat de curând cu Serbia și Croația; solicită acestei țări să-și rezolve rapid diferendele frontaliere cu Croația, prin intermediul Curții Internaționale de Justiție;

34.

subliniază că parlamentul Muntenegrului a fost primul din regiune care a adoptat rezoluția privind genocidul de la Srebrenica și salută acest pas ca o contribuție importantă la reconcilierea regională;

35.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernului și parlamentului Republicii Muntenegru.